Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Exemple de silogisme:
● Subiectul concluziei (S), numit termenul minor, se regăsește la nivelul uneia dintre premise,
motiv pentru care aceasta se numește premisă minoră;
● Predicatul concluziei (P), numit termen major, se regăsește la nivelul uneia dintre premise,
motiv pentru care aceasta se numește premisă majoră;
● Termenii minor și major sunt numiți termeni externi, legătura dintre ei, la nivelul premiselor,
realizându-se cu ajutorul unui termen comun numit termen mediu (M).
Exemplu:
Termenul mediu este “om”, subiectul este “Socrates”(termenul minor) iar predicatul este
“muritor” (termenul major).
1. Termenul mediu trebuie să fie distribuit în cel puțin una dintre premise (să fie luat în
întreaga sa sferă);
2. Temenii să nu aibă în concluzie o extensie mai mare decât în premisă (niciunul dintre
termeni nu poate fi distribuit în concluzie dacă nu a fost distribuit în premisă). Dacă
regula a fost încălcată în privința unuia dintre termeni (major sau minor) avem eroarea
major ilicit, respectiv minor ilicit;
1. Cel puțin o premisă trebuie să fie afirmativă deoarece din 2 premise negative nu se poate
deriva o concluzie;
2. Când ambele premise sunt afirmative, concluzia nu poate fi decât afirmativă. Explicația
este aceea că negativele asertează excluziunea termenilor
Exemplu: Oamenii nu au aripi.
Nu se poate trage o concluzie din premise deoarece termenii se exclud reciproc și nu
poate fi stabilită o legătură.
1. Dacă o premisă este afirmativă și una este negativă, concluiza nu poate să fie decât
negativă.
1. Cel puțin o premisă trebuie să fie universală deoarece nu există silogism valid cu ambele
premise particulare;
2. Dacă o premisă este particulară, concluiza nu poate fi universală.
1. 5. Figuri silogistice
Odată cu întrebarea „Ce funcție logică are termenul mediu în cele douî premise?” vine și
necesitatea de a clasifica structurile silogistice după funcția termenului mediu. Astfel, avem 4
figuri silogistice fiecare cu 256 de combinaţii posibile de propoziţii (a, e, i, o; 4×4 în premise, x 4
cu concluzia, x 4 cu numărul de figuri).
figura I.MP
SM
—
SP
PM
SM
—
SP
---
MP
MS
—
SP MP (Unii hoti sunt pedepsiti de justitie.)
MS (Toti hotii sunt raufacatori.)
---
4.În sfârşit, schimbând rolul predicatului în majoră şi pe cel al subiectului în minoră obţinem
figura a IV-a:
PM
MS
—
SP
PM (Toti oamenii virtuosi sunt cinstiti.) - propozitie universal afirmativa(PaM) SP (Niciun hot nu este om
virtuos.)-pop. universal
MS (Niciun hot nu este cinstit.)-prop. universal negativa(MeP) negativa(SeP)
---
Faptul că fiecare figură are patru moduri valide nu este întâmplător. Dintre cele 24 de combinaţii
valabile pentru fiecare dintre cele patru tipuri de propoziţii legea distribuţiei termenilor şi legea
care ne obligă să avem termenul mediu distribuit în cel puţin o premisă elimină 18, cee ce
înseamnă că rămânem cu 6 moduri valide pentru fiecare figură.