Sunteți pe pagina 1din 5

Silogismul

   un cuvânt ce își are originea în grecescul sillogismos care înseamnăconcludere;


   un raționament deductiv care conține trei judecăți legate între ele astfel încât cea de-
a treia judecată, care reprezintă o concluzie, se deduce din cea dintâi prin intermediul
celei de-a doua;
     un raționament deductiv în care o propoziție (concluzia) este inferată din alte două
propoziții (premise);
   un argument din care din 2 premise care au un termen comun (M) se derivă o
concluzie care unește ceilalți doi termeni (S și P);
   o inferență mediată deductivă formată din trei propoziții (2 premise și 1 concluzie) și
trei termeni (S, P și M);

Exemple de silogisme:

1. Orice știință oferă cunoștiințe utile.

Logica este știință.

Deci, logica oferă cunoștiințe utile.

2. Studenții sunt tineri.

Studenții sunt în universități și colegii.

Deci, toți cei ce activează în universități și colegii sunt tineri.

3. Niciun om nu a călătorit pe Marte.

Darwin a fost om.

Deci, Darwin nu a călătorit pe Marte.

       2.     Structura silogismului se stabilește plecând de la concluzie astfel:

● Subiectul concluziei (S), numit termenul minor, se regăsește la nivelul uneia dintre premise,
motiv pentru care aceasta se numește premisă minoră;

● Predicatul concluziei (P), numit termen major, se regăsește la nivelul uneia dintre premise,
motiv pentru care aceasta se numește premisă majoră;

● Termenii minor și major sunt numiți termeni externi, legătura dintre ei, la nivelul premiselor,
realizându-se cu ajutorul unui termen comun numit termen mediu (M).
                                        

Așadar, structura standard a silogismului este următoarea:

1. Premisa majoră, conține termenul major sau mediu și predicatul concluziei


2. Premisa minoră, conține termenul minor sau mediu și subiectul concluziei

3. Concluzia, conține subiectul si predicatul

Exemplu:

Premisa majoră: Toți oamenii sunt muritori

Premisa minoră: Socrates este om

Concluzie: Socrates este muritor

Termenul mediu este “om”, subiectul este “Socrates”(termenul minor) iar predicatul este
“muritor” (termenul major).

4.     Legile (regulile) generale ale silogismului

4.1.Regulile privitoare la distribuirea termenilor:

1. Termenul mediu trebuie să fie distribuit în cel puțin una dintre premise (să fie luat în
întreaga sa sferă);
2. Temenii să nu aibă în concluzie o extensie mai mare decât în premisă (niciunul dintre
termeni nu poate fi distribuit în concluzie dacă nu a fost distribuit în premisă). Dacă
regula a fost încălcată în privința unuia dintre termeni (major sau minor) avem eroarea
major ilicit, respectiv minor ilicit;

4.2.Reguli care se referă la calitatea premiselor șia concluziei:

1. Cel puțin o premisă trebuie să fie afirmativă deoarece din 2 premise negative nu se poate
deriva o concluzie;
2. Când ambele premise sunt afirmative, concluzia nu poate fi decât afirmativă. Explicația
este aceea că negativele asertează excluziunea termenilor
Exemplu: Oamenii nu au aripi.

                 Vulturul nu este om.

                Nu se poate trage o concluzie din premise deoarece termenii se exclud reciproc și nu
poate fi stabilită o legătură.

1. Dacă o premisă este afirmativă și una este negativă, concluiza nu poate să fie decât
negativă.

4.3.Reguli privitoare la cantitatea premiselor și a concluziei:

1. Cel puțin o premisă trebuie să fie universală deoarece nu există silogism valid cu ambele
premise particulare;
2. Dacă o premisă este particulară, concluiza nu poate fi universală.

1. 5.     Figuri silogistice

Odată cu întrebarea „Ce funcție logică are termenul mediu în cele douî premise?” vine și
necesitatea de a clasifica structurile silogistice după funcția termenului mediu. Astfel, avem 4
figuri silogistice fiecare cu 256 de combinaţii posibile de propoziţii (a, e, i, o; 4×4 în premise, x 4
cu concluzia, x 4 cu numărul de figuri).

Fig.I Fig.II Fig.III Fig.IV


M-P P-M M-P P-M

S-M S-M M-S M-S

S-P S-P S-P S-P

1. Prima figură, considerată forma standard, este numită

figura I.MP
SM

SP

Orice știință oferă cunoștiințe utile.

Logica este știință.

Deci, logica oferă cunoștiințe utile.


Observăm că subiectul şi predicatul ocupă în premise poziţiile normale, adică subiectul este
subiect în premisa minoră, iar predicatul – predicat în premisa majoră.

2. Dacă schimbăm rolul predicatului în majoră obţinem figura a II-a:

PM
SM

SP

PM (Toate bazele albastresc hartia de turnesol.)

SM (Unele substante chimice nu albastresc hartia de turnesol.)

---

SP (Unele substante chimice nu sunt baze.)

3. Schimbând rolul subiectului în minoră, obţinem figura a III-a:

MP
MS

SP MP (Unii hoti sunt pedepsiti de justitie.)
MS (Toti hotii sunt raufacatori.)

---

SP (Unii raufacatorii sunt pedepsiti de lege.)

4.În sfârşit, schimbând rolul predicatului în majoră şi pe cel al subiectului în minoră obţinem
figura a IV-a:

PM
MS

SP

PM (Toti oamenii virtuosi sunt cinstiti.) - propozitie universal afirmativa(PaM) SP (Niciun hot nu este om
virtuos.)-pop. universal
MS (Niciun hot nu este cinstit.)-prop. universal negativa(MeP) negativa(SeP)
---
Faptul că fiecare figură are patru moduri valide nu este întâmplător. Dintre cele 24 de combinaţii
valabile pentru fiecare dintre cele patru tipuri de propoziţii legea distribuţiei termenilor şi legea
care ne obligă să avem termenul mediu distribuit în cel puţin o premisă elimină 18, cee ce
înseamnă că rămânem cu 6 moduri valide pentru fiecare figură.

S-ar putea să vă placă și