Ciocolata

Ciocolata este un produs alimentar obținut dintr-un amestec de cacao, lapte de cocos, zahăr,

uneori lapte și unele arome specifice. Ciocolata este servită, de obicei, sub formă de tabletă,
baton, praline, înghețată sau alte produse de cofetărie.

Istoria ciocolatei începe cu două mii de ani în urmă, când cultura arborelui de cacao era practicată
în America de Sud.
Cristofor Columb (1502) a fost primul explorator care a luat contact cu boabele de cacao din Lumea
Nouă. Aduse în Europa, acestea nu s-au bucurat de o prea mare atenție, deoarece nimeni nu știa la
ce folosesc.
În 1519, conchistadorul Hernando Cortez a descoperit că Montezuma, conducătorul aztecilor,
obișnuia să bea o băutură preparată din semințe de cacao, numită "chocolatl". Montezuma obișnuia
să bea aproape cincizeci de căni pe zi. El i-a servit lui Hernando Cortez această băutură regală, pe
care acesta a găsit-o cam amară pentru gustul său.
Spaniolii au adăugat trestie de zahăr și i-au îmbogățit aroma cu ajutorul vaniliei și scorțișoarei. În
plus, au descoperit că băutura este mai gustoasă servită fierbinte.
Locuitorii Spaniei au început, treptat, să aprecieze miraculosul preparat, servit cu precădere de
aristocrație. Ei nu au dezvăluit Europei secretul acestei băuturi timp de un secol. Călugării spanioli
au fost cei care au făcut public modul de preparare a acestei băuturi ce a fost rapid apreciată
la Curtea Regală din Franța și apoi din Marea Britanie.
Locul privilegiat al ciocolatei în civilizațiile moderne se datorează aromei sale inimitabile, dar și unei
aure magice transmise de-a lungul timpului. Într-adevar, cacohuaquatl în limba incașă înseamnă
"cadoul grădinarului paradisului către primii oameni", adică a zeului Quetzalcoatl.
Fructele de cacao serveau ca monedă de schimb, iar amanda (pulpa de cacao) se folosea pentru
prepararea băuturii zeilor, "tchocolaltl", ciocolata cu efecte stimulatorii pentru înlăturarea oboselii și
cu gust foarte plăcut. Arborele de cacao poate atinge 8 metri în 12 ani, înflorește în tot cursul anului,
având aproape 100.000 flori în buchete, dar din care doar 0,2 % dau fructe.
În secolul XIX s-au produs două transformări importante în istoria ciocolatei. În 1847, o companie
engleză a creat un proces tehnologic de solidifiere a ciocolatei, iar doi ani mai târziu,
elvetianul Daniel Peter s-a gândit să adauge un ingredient nou: laptele.
La scurt timp, o nouă invenție a marcat istoria ciocolatei: temperatura de topire mai scăzută decât
cea a corpului uman. Așadar, ciocolata se topește în gură și la figurat, dar și la propriu. Ciocolata
neagră se topește la 34 - 35 grade Celsius, în timp ce pentru ciocolata cu lapte este nevoie de o
temperatură mai scăzută cu câteva grade. În prezent, ciocolata cu lapte este cel mai căutat
sortiment, ciocolata neagră fiind apreciată doar de 5-10 % dintre consumatorii acestui produs.

Sănătate[modificare | modificare sursă]
Deși ciocolata este mâncată de plăcere, consumul de ciocolată cacao/ciocolată amăruie a fost
dovedit a afecta benefic sistemul circulator[2]. Alte studii au fost efectuate pentru a dovedi
efecte anticancerigene, de stimulator cerebral, inhibitor al tusei și inhibitor al diareei[3]. În ciuda
beneficiilor posibile, consumul excesiv de ciocolată poate favoriza obezitatea și apariția diabetului
zaharat. Un studiu prezentat de către BBC a arătat că în timpul topirii ciocolatei în gură, creierul
uman cunoaște o creștere a activității electrice, iar ritmul cardiac crește mai mult decât în timpul unui
sărut pasional și senzația durează de patru ori mai mult.[4].
Sistemul circulator[modificare | modificare sursă]
Studii recente au arătat anumite beneficii posibile datorate consumului de ciocolată amăruie și
cacao. Cacaua posedă un puternic efect antioxidant natural, protejând împotriva oxidării lipo-
proteice, ceva mai mult decât alte alimente sau băuturi bogate în antioxidanți polifenolici.
Procesarea cacauei cu substanțe alcaline distrug flavonoidele.[5] Unele studii clinice au demonstrat
de asemenea un efect de reducere a tensiunii arteriale și de îmbunătățire a dilatației vaselor de
sânge datorate circulației sporite ca urmare a consumului zilnic de ciocolată.[6] In plus, ciocolata s-a
dovedit a avea un efect neuroprotectiv în accidentele vasculare cerebrale de tip ischemic[7] Chiar a
existat o dietă numită "Dieta Ciocolata", care punea un accent deosebit pe consumul de capsule de
ciocolată și cacao. Oricum consumul de ciocolată cu lapte, ciocolată albă, laptelui gras cu ciocolată
infirmă beneficiile ciocolatei asupra corpului din aceste produse.[8].
O treime din grăsimea ce se găsește în preparatele de ciocolată sunt grăsimi saturate în
special acidul stearic și o grăsime nesaturată numită acid oleic. Acționând diferit față de alte grăsimi
nesaturate, acidul stearic nu crește nivelul colesterolului din sânge.[9] Consumul de ciocolată în
cantități relativ mari nu crește nivelul colesterolului, ci chiar este indicată o acțiune de scădere a
acestuia din urmă.