Fundamentarea şi

realizarea veniturilor
bugetare

Coordonator: Conf. Univ. Dr. Gabriel A. Ştefura

Student:
 -2007-

Fundamentarea şi
realizarea veniturilor
bugetare la S.C.”X” S.R.L.

2
 Cuprins

Cap. I. Organizare şi funcţionalitate la S.C.”x”S.R.L. ;

Cap. II. Fundamentarea veniturilor bugetare la S.C.”x”S.R.L.;

Cap. III. Realizarea veniturilor bugetare;

3
 Cap. I. Organizare şi funcţionalitate la S.C.”Kiltconf
Impex”S.R.L.

1.1Scurt istoric

Firma S.C.”TOP DESIGN”S.R.L. din com. Deleni, judeţul Iaşi s-a înfiinţat
în anul 1999 şi şi-a început activitatea prin înfiinţarea unei secţii de producţie prestări, confecţii
echipamente de protecţie.Asociat unic fiind Creangă Sorin.
Activitatea a început prin amenajarea unui spaţiu, respectiv a unei secţii de croitorie şi
s-a construit o clădire cu două camere din care una pentru secţie şi cealaltă pentru depozitarea
materiilor prime, a materialelor şi a produselor finite, racordarea la toate utilităţile necesare bunei
desfîşurări a activităţii. Următorul pas a fost achiziţionarea a două maşini de cusut şi angajarea a
două persoane cu pregătire în domeniul croitoriei. Pasul următor a fost căutarea de potenţiali
clienţi pentru desfacerea produselor realizate în secţie. Au fost găsite solicitări la diverse firme
din judeţul Iaşi precum şi în judeţul Vaslui. Pentru materiile prime necesare producţiei au fost
căutaţi furnizori cu precădere direct de la societăţi de producţie pentru a fi evitaţi intermediarii
care ar fi majorat costul materiilor prime, influenţând astfel costul materiilor prime şi a costului
de producţie care ar fi avut influenţă directă asupra preţului de livrare şi direct asupra găsirii
principalilor beneficiari, luând în calcul cooncurenţa şi preţurile de pe piaţa produselor fabricate.
Calitatea produselor, preţul de livrare corectitudinea şi prmptitudinea în respectarea
contractelor au făcut ca solicitarile din partea clienţilor să fie mai mari lucru care a dus la
necesitatea dezvoltării secţiei prin mărirea capacităţii de producţie prin achiziţionare şi a altor
utilaje performante, angajarea suplimentară de personal şi înfiinţarea unui departament de
Marketing. Calitatea produselor fabricate de S.C.”Kiltconf Impex”S.R.L. precum şi concurenţa
zonală slabă în domeniul producţiei echipamentelor de protecţie atât textile cât şi din piele
(folosite în domeniul sudurii) a determinat ca rezultatele firmei sa fie mereu pozitive şi
crescătoare. Pentru eficientizarea activităţii au fost procurate două mijloace de transport mărfuri
şi materiale de capacitate 2 tone în vederea eliminării costurilor prin prestarea serviciilor de
aprovizionare şi desfacere de către alte firme.

4
 1.2. Obiectul de activitate

S.C.”Kiltconf Impex”S.R.L este societate comercială cu răspundere limitată, cu

asociat unic, persoană juridică română, care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile
române şi statutul societăţii.
Conform statutului propriu şi clasificării CAEN, obiectul principal de activitate al
societăţii este:
• Activitatea principală: fabricarea obiectelor de îmbrăcăminte, cod 1810
“Fabricarea de articole de îmbrăcăminte de piele şi înlocuitori”.
Obiectele secundare de activitate sunt cele prevăzute în actul adiţional . Prin voinţa
asociatului unic, obiectul de activitate al societăţii poate fi modificat prin restrângerea sau
extinderea sa, cu respectarea prevederilor legale.

1.3.Capitalul social

Capitalul social total subscris este în valoare de 200 lei aport în numerar şi se divide
în 20 de părţi sociale, fiecare cu o valoare nominală de 10 lei.
Asociatul unic va deţine în totalitate 20 părţi sociale în valoare de 10 lei, reprezentând
100% din capitalul social. Aportul în numerar este în valoare de 200 lei depuşi în contul societăţii
cu titlu de capital social, care poate fi modificat prin voinţa asociatului unic, cu respectarea
normelor legale. Capitalul social poate fi majorat, pe baza hotărârii asociatului unic o dată sau de
mai multe ori, prin crearea de părţi sociale noi reprezentând aport propriu în natură sau în
numerar.
Dacă mărimea capitalului social se face prin aport în natură, asociatul unic va dispune
efectuarea unei expertize pentru evaluarea acestui aport. După depunerea raportului de expertiză,
asociatul unic poate hotărî mărirea capitalului social. Hotărârea trebuie să cuprindă descrierea
aportului în natură, numele persoanei care îl efectuează şi numărul de părţi sociale
corespunzătoare aportului. Părţile sociale nou constituite vor fi subscrise în totalitatea lor, libere
de orice sarcini.
Obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social şi nu pot fi grevate de datorii
sau alte obligaţii personale şi sunt indivizibile. Asociatul unic este răspunzător până la

5
concurenţa sumei reprezentând părţile sociale care le posedă. Cesiunea parţială sau totală a
părţilor sociale către terţi se poate face pe baza hotărârii asociatului unic. Cesionarea părţilor
sociale se înregistrează la Registrul Comerţului şi în registrul de asociaţi al societăţii. Cesiunea
părţilor se face prin act autentic sau prin dare de dată certă. Pentru a fi opozabile societăţii şi
terţilor, actele trebuie să fie autentificate sau cu dare de dată certă, publicate în Monitorul Oficial
şi în scrise în Registrul Comerţului.
Prin efectul acceptării succesiunii, transmiterea părţilor sociale care au aparţinut
asociatului unic decedat, se produce de plin drept către moştenitorii săi legali sau testamentari,
care vor dobândi calitatea de asociaţi. În cazul în care există moştenitori minori, reprezentarea lor
în societate se va face conform legii.

1.4.Conducerea şi administrarea societăţii

Conducerea societăţii se realizează prin asociatul unic, care are următoarele atribuţii:
- să aprobe bilanţul şi să stabilească repartizarea beneficiului net;
- să desemneze pe administratori, să-i revoce şi să le dea descărcare de activitatea
lor;
- să decidă urmărirea administratorilor pentru daunele pricinuite societăţii,
desemnând şi persoana însărcinată să o exercite;
- să modifice actul constitutiv.
Deciziile asociatului unic se consemnează într-un proces verbal în registrul societăţii
ce este numerotat, sigilat şi parafat.
Administrarea societăţii se face tot de către asociatul unic, în cazul în care nu a numit
unul sau mai mulţi administratori.
Societatea trebuie să ţină prin grija administratorului, un registru al societăţii în care
se vor înscrie numele şi prenumele asociatului, domiciliul, aportul la capitalul social, transferul
părţilor sociale sau alte modificări privitoare la acestea.
Administratorii (administratorul) sunt solidari răspunzători faţă de societate pentru:
- realitatea vărsămintelor;
- existenţa reală a dividendelor plătite;
- existenţa registrelor cerute de lege şi corecta lor ţinere;

6
 - exacta îndeplinire a hotărârilor asociatului unic;
- stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea şi actul constitutiv le impun.
Reprezentarea şi administrarea societăţii comerciale se realizează de către
administratori în limitele competenţei stabilite de asociatul unic. Administratorul poate înfiinţa
puncte de lucru, în limita împuternicirii acordate de către asociat. Societatea este administrată
nelimitat cu puteri depline de administrare şi reprezentare de Creangă Sorin, care îndeplineşte
condiţiile legii pentru calitatea de administrator, acesta luând decizii în unanimitate.

1.5.Activitatea şi durata societăţii

Exerciţiul economico-financiar începe la 1 ianuarie şi se termină la 31 decembrie al

fiecărui an. Primul exerciţiu va începe la data constituirii societăţii. Angajarea personalului
societăţii se va face cu respectarea legislaţiei în vigoare. Amortizarea fondurilor fixe se stabileşte
prin aplicarea normelor de amortizare asupra valorilor de amortizare a fondurilor fixe.
Societatea va întocmi bilanţul şi contul de profit şi pierderi, va ţine evidenţa
activităţilor economico-financiare, conform dispoziţiilor legale. Beneficiul societăţii se stabileşte
prin bilanţul aprobat de asociatul unic. Din beneficiile societăţii se va prelua în fiecare an cel
puţin 5% pentru formarea fondului de rezervă până ce acesta va atinge minimum a cincea parte
din capitalul social. Plata efectivă a beneficiului se face cu respectarea prevederilor legale.
Societatea va putea înfiinţa sucursale, filiale, agenţii, reprezentanţe sau alte asemenea
unităţi în ţară sau în străinătate, pe baza hotărârii asociatului unic şi cu respectarea prevederilor
legale. Durata de funcţionare a societăţii este în continuare nelimitată.

1.6. Dizolvarea societăţii

Au ca efect dizolvarea societăţii:

7
 - trecerea timpului stabilit pentru durata societăţii;
- imposibilitatea realizării obiectului societăţii ;
- declararea nulităţii societăţii;
- hotărârea asociatului unic;
- hotărârea tribunalului, la cererea oricărei persoane interesată, precum şi a
Oficiului Naţional al Registrului Comerţului;
- falimentul;
- alte cauze prevăzute de lege sau de modificările actului constitutiv în cauză.
Dizolvarea societăţii înainte de expirarea termenului fixat pentru durata sa are efect
faţă de terţi numai după trecerea de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.
Din momentul dizolvării, administratorul nu mai poate întreprinde noi operaţii, în caz
contrar va fi personal şi solidar răspunzător pentru operaţiile pe care le-a întreprins. Dizolvarea
societăţii cu asociat unic atrage transmiterea universală a patrimoniului societăţii către asociatul
unic, fără lichidare.
Transmiterea patrimoniului are loc şi societatea îşi încetează existenţa la următoarele
date:
- dacă nu s-a făcut opoziţie, pe data expirării termenului de introducere a opoziţiei;
- dacă s-a făcut opoziţie, pe data la care a devenit irevocabilă hotărârea de
respingere a opoziţiei sau, după caz, hotărârea prin care se constată că societatea
sau asociatul unic a plătit datoriile ori a oferit garanţii acceptate de creditori sau a
convenit cu aceştia un aranjament pentru plata datoriilor.

1.7.Fuziunea şi divizarea societăţii

Fuziunea sau divizarea se hotărăşte de către asociatul unic. Bilanţul întocmit cu

această ocazie va fi depus o dată cu cererea de înscriere a hotărârii de fuziune la Registrul
Comerţului, pentru a fi menţionat în registru.
Administratorul societăţii este obligat în caz de fuziune sau divizare să pună la
dispoziţia asociatului:
- proiectul de fuziune;
- darea de seamă a administratorilor, în care se va preciza şi raportul de schimb al
părţilor sociale;
- bilanţul contabil de fuziune;

8
 - evidenţa contractelor cu valoare de peste 5000 ron în curs de executare şi
repartizarea lor între societăţile beneficiare.
Proiectul de fuziune sau divizare vizat de judecătorul delegat, se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala părţilor.
Creditorii societăţii care fuzionează sau se divide, având o creanţă anterioară
publicării proiectului de fuziune sau de divizare, pot face opoziţie în termen de 30 de zile de la
data publicării în Monitorul Oficial.
Opoziţia suspendă executarea fuziunii sau divizării până la rămânerea definitivă şi
irevocabilă a sentinţei judecătoreşti.
Fuziunea sau divizarea are loc la următoarele date:
- în cazul constituirii uneia sau mai multor societăţi noi, la data înregistrării în
Registrul Comerţului a noii societăţi sau a ultimei dintre ele;
- în celelalte cazuri, la data înscrierii în Registrul Comerţului a menţiunii privind
majorarea capitalului social al societăţii absorbante.

1.8. Funcţionalitate la S.C.”Kiltconf Impex”S.R.L

Funcţiile S.C.”Kiltconf Impex”S.R.L:

o Financiar-contabilă
o Cercetare şi dezvoltare
o Comercială
o Personal

Funcţia financiar-contabilă

1)Funcţia financiară:
Pentru îndeplinirea în condiţii optime a funcţiei financiare, S.C.”Kiltconf
Impex”S.R.L are în limita legislaţiei în vigoare următoarele atribuţii:
- elaborează bugetul întreprinderii, instrument de bază al conducerii şi
planificării financiare şi al asigurării echilibrului financiar;
- stabileşte indicatorii de eficienţă economică, preţurile, tarifele şi
costurile (plan, preţ, cost) pentru prestări servicii, produse, etc.;

9
 - efectuează analize economice în domenii de importanţă deosebită
pentru societatea comercială, răspunzând de punerea în valoare cu maxima
eficienţă a resurselor materiale şi umane de care aceasta dispune, de elaborare a
programelor de măsuri vizând îndeplinirea indicatorilor de eficienţă;
- asigură crearea resurselor financiare pentru acoperirea costurilor de
prestări servicii şi comercializare, pentru desfăşurarea normală a activităţii
economice, pentru constituirea fondurilor proprii, rambursarea creditelor bancare
şi plata dobânzilor aferente şi menţinerea echilibrului între venituri şi cheltuieli;
- asigură executarea întocmai a bugetului întreprinderii precum şi
efectuarea plăţii la termen şi a cuantumului datorat a impozitelor şi taxelor
cuvenite bugetului statului;
- organizează şi exercită control financiar preventiv şi control gestionar
de fond asupra gospodăririi mijloacelor materiale şi băneşti;
- urmăreşte capacitatea de plată a întreprinderii şi adoptă măsuri pentru
realizarea acesteia.
Compartimentul financiar, subordonat direcţiei financiar-contabile, asigură
îndeplinirea sarcinilor ce revin societăţii comerciale în domeniul planificării şi urmăririi
indicatorilor financiari, finanţarea investiţiilor, cercetări ştiinţifice, comerţul exterior, decontări
prin numerar si virament, exercitarea obligaţiilor faţă de bugetul statului.
În activitatea sa întocmeşte proiectul programului financiar şi urmăreşte, după
aprobare, îndeplinirea indicatorilor cuprinşi în aceasta, efectuează calcule de fundamentare a
indicatorilor financiari, de determinare a fondurilor financiare necesare desfăşurării ritmice a
activităţii de prestare a serviciilor, şi gospodărirea acestora în condiţii de eficienţă maximă.
Compartimentul Financiar are atribuţii şi răspunderi în următoarele domenii:
- planificare financiară;
- urmărirea indicatorilor financiari;
- decontări prin virament şi numerar;
- finanţarea investiţiilor, cercetărilor ştiinţifice şi comerţului exterior.

Principalele relaţii

1
 Transmite dări de seamă statistice şi bilanţuri pentru activitatea proprie;
 Primeşte indicaţii şi instrucţiuni metodologice de complementare;
 Transmite planuri de control pentru coordonare şi raportare de activitate;
 Primeşte indicaţii de lucru specifice;
 Transmite propuneri pentru planuri de credite, de casă, de finanţare şi creditare, etc.;
 Primeşte extrase de cont şi documente din relaţiile cu clienţii şi furnizorii, sume în
numerar, etc.;
 Transmite spre aprobare programul şi indicatorii planului financiar, proiectele planurilor
de credite, informări şi raportări asupra situa, informări şi raportări asupra situaţiei
financiare, etc.;
 Primeşte avize, aprobări indicaţii şi dispoziţii de lucru, etc.;
 Transmite date privind elaborarea şi aplicarea studiilor de organizare specifice, mijloacele
financiare necesare perfecţionării pregătirii personalului propriu, date privind fluctuaţia şi
starea disciplinară a acestuia, etc. primeşte studii de organizare elaborate spre a fi
aplicate, relaţii privind sistemul de salarizare, programul de pregătire personal, etc.;
 Transmite propuneri de măsuri privind reintroducerea în circuitul economic a stocurilor
supranormative sau disponibile, etc. Primeşte situaţia stocurilor supranormative,
elemente necesare elaborării programului financiar, documente de decontare, relaţii
privind derularea contractelor cu furnizorii, etc.;
 Transmite situaţiile refuzurilor la plată a facturilor cu produse expediate din motive de
calitate, etc. Primeşte situaţia produselor declasate, a rebuturilor şi remanierilor,
informaţii asupra modului de soluţionare a reclamaţiilor de calitate, etc.;
 Transmite documentele ce urmează a fi prelucrate pe calculator. Primeşte rezultatele
prelucrării;
 Transmite propuneri privind ritmicitatea prestărilor de servicii, creşterea eficienţei
acestora, etc.
DIAGRAMA DE RELAŢII

1
Direcţia Judeţeană Bănci Ministerul Finanţelor
de Statistică Finanţatoare Publice

Conducerea
societăţii

Compartiment Compartiment
Contabilitate Aprovizionare

Departament Compart. Compartiment

Resurse Umane Financiar Controlul Calităţii

Compartiment Alte
Informatică compartimente

2)Funcţia contabilă:

1
 Pentru înfăptuirea cu eficienţă maximă a activităţii contabile se impune organizarea
corespunzătoare a Compartimentului Contabilitate.
Compartimentul Contabilitate, subordonat direcţiei financiar-contabile, este
instrumentul care asigură societăţii comerciale cunoaşterea şi controlul patrimoniului şi a
rezultatelor economice obţinute.
Obiectul contabilităţii patrimoniului îl constituie reflectarea în expresie bănească a
serviciilor şi bunurilor cu potenţial economic, disponibilităţile băneşti, titlurile de valoare,
drepturile şi obligaţiile societăţii comerciale, precum şi mişcările şi modificările intervenite în
urma operaţiunilor patrimoniale efectuate, cheltuielile, veniturile şi rezultatele obţinute de
aceasta. Astfel compartimentul contabilitate din cadrul S.C.”Kiltconf Impex”S.R.L are
următoarele atribuţii:
- organizarea contabilităţii ca instrument principal de cunoaştere şi
control al patrimoniului şi a rezultatelor obţinute;
- asigură ca obiectul contabilităţii să-l constituie reflectarea în expresie
bănească a serviciilor şi bunurilor cu potenţial economic, disponibilităţi băneşti,
titluri de valoare, drepturile şi obligaţiile societăţii comerciale, precum şi mişcările
şi modificările survenite în urma operaţiunilor patrimoniale efectuate, cheltuielile,
veniturile şi rezultatele obţinute de aceasta;
- întocmeşte lunar balanţa de verificare în scopul controlării înregistrării
corecte în contabilitate a operaţiunilor patrimoniale;
- efectuarea obligatorie a inventarierii generale a patrimoniului cel puţin
o dată pe an, pe parcursul funcţionării sale, cu excepţia cazurilor fuzionării sau
încetării activităţii, când inventarierea se face la datele producerii acestora,
excepţia de la regula inventarierii obligatorii anuale aprobându-se de Ministerul
Finanţelor;
- evaluarea elementelor patrimoniale pe baza inventarierii şi reflectarea
acestora în bilanţul contabil, se fac potrivit normelor stabilite de Ministerul
Finanţelor;
- întocmirea bilanţului contabil ca document oficial de gestiune a
societăţii comerciale, astfel încât aceste să dea o imagine completă a
patrimoniului, a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute, conform modelului
emis de Ministerul Finanţelor. Un exemplar al bilanţului contabil se depune până
la data stabilită de Ministerul Finanţelor de societatea comercială la Direcţia
Judeţeană a Finanţelor Publice. Un alt exemplar se depune la Oficiul Registrului

1
 Comerţului. Pentru verificarea calculării şi regularizarea cu bugetul de stat şi cu
bugetele locale, după caz, a veniturilor cuvenite acestora potrivit legii, societatea
comercială va depune lunar, la direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene,
situaţia privind rezultatele financiare şi obligaţiile fiscale, conform modelului şi la
termenele stabilite de Ministerul Finanţelor;
- execută lucrări de evidenţă contabilă în condiţiile sarcinilor din lege,
dispoziţii ale organelor superioare şi cele ale conducerii societăţii comerciale cu
programe e prelucrare automată a datelor pe calculator şi utilizând dotarea tehnică
specifică existentă;
- efectuează analize în vederea luării de decizii în cazul în care se
constată depăşirea costurilor planificate, înregistrarea cheltuielilor
neeconomicoase de orice natură, abaterile nefavorabile de la planul cheltuielilor
administrativ-gospodăreşti şi aplică măsuri menite să înlăture astfel de fenomene
ce afectează rentabilitatea serviciilor şi mărimea profitului anual al societăţii
comerciale.
Compartimentul contabilitate exercită atribuţiile prevăzute mai sus, cât şi altele cu
caracter specific, ce decurg din actele normative în vigoare sau dispuse de conducerea
S.C.”Kiltconf Impex”S.R.L

Principalele relaţii

 Transmite documente contabile pentru prelucrare automată pe

calculator;
 Primeşte documente cu rezultatele prelucrării automate;
 Prezintă Consiliului de Administraţiei (administratorului) al
societăţii bilanţul şi balanţele analitice pentru aprobare, documentaţii de scădere din
gestiune, inventar, informări privind indicatorii contabili;
 Primeşte dispoziţii, decizii şi aprobări referitoare la activitatea de
evidenţă contabilă a patrimoniului;

1
 Prezintă Consiliului de Administraţie (administratorului) date
contabile privind prestarea serviciilor, nivelul stocurilor, informaţii privind patrimoniul
societăţii comerciale;
 Transmite date contabile pentru analiza situaţiei economico-
financiare şi despre situaţia patrimoniului societăţii comerciale;
 Primeşte indicatori financiari, extrase de cont şi alte documente din
relaţiile cu clienţii şi furnizorii;
 Transmite situaţia stocurilor supranormative, a consumurilor de
produse, situaţia patrimoniului din dotare;
 Primeşte documente primare privind mişcarea valorilor materiale,
inventare, documente de casare;
 Transmite situaţii contabile privind prestarea de servicii şi
comercializarea de produse, inventare patrimoniu;
 Transmite situaţii contabile privind cheltuielile efectuate pe
mijloace de transport, inventarierea mijloacelor fixe;
 Primeşte documente privind serviciile efectuate de terţi,
consumurile de materiale şi prestaţiile efectuate;
 Transmite nivelul cheltuielilor efectuate, preţurile la materiale şi
piese de schimb;
 Primeşte comenzile de piese de schimb şi utilaje, nivelul de
utilităţi, alte informări privind cheltuielile efectuate cu planul de repartiţii;
 Transmite situaţii contabile privind activităţi specifice
compartimentului;
 Primeşte informaţii şi date necesare a fi înregistrate contabil.

1
DIAGRAMA DE RELAŢII

1
 Conducerea
societăţii

Compartiment Compartiment

financiar aprovizionare

Compartiment Compartimen Compartiment

t
Resurse Umane Vânzări
Contabilitate

Compartiment Alte

Inginerie, Investiţii Compartimente

1
 Compartimentul Salarizare, subordonat direcţiei financiar-contabile, asigură
îndeplinirea sarcinilor ce revin societăţii comerciale în domeniul salarizării personalului şi
acordarea celorlalte drepturi băneşti cuvenite acestuia.
În activitatea sa poartă răspunderea asupra legalităţii şi exactităţii calculelor
drepturilor de salarii, concedii de odihnă, medicale, sporuri, premii pentru investiţii şi inovaţii,
etc., procurarea de mărfuri în rate, chirii şi alte asemenea reţineri prin acte legale în vigoare. De
asemenea răspunde de întocmirea tuturor lucrărilor impuse de actele normative în vigoare privind
impozitul pe venitul global, calculul şi virarea impozitului la bugetul statului, calculul, reţinerea
şi virarea pensiei suplimentare, ajutor de şomaj, contribuţia pentru fondul de sănătate, calcularea
şi virarea tuturor fondurilor specifice datorate de unitate conform legislaţiei în vigoare, precum şi
documentele de justificare şi dimensionare a fondurilor ridicate din bancă.

Principalele relaţii

 Transmite corespondenţa asupra modului de reţinere de la salariaţi a sumelor

de plată pentru serviciile de care au beneficiat;
 Primeşte contracte pentru serviciile prestate salariaţilor societăţii comerciale;
 Transmite dări de seamă statistice specifice;
 Primeşte indicaţii şi norme metodologice de completare;
 Transmite situaţia salariaţilor societăţii la C.A.S.S., care cuprinde codul
numeric personal al fiecărui salariat, cât şi ale persoanelor aflate în întreţinere, conform
dosarelor de impozit pe venitul global, în vederea obţinerii carnetelor de sănătate şi a
vignetelor, după prevederile legislaţiei în vigoare;
 Primeşte şi răspunde de distribuirea vignetelor ridicate de la C.A.S.S.;
 Transmite rapoarte şi informări privind salarizarea şi alte drepturi de personal;
 Primeşte avize, aprobări şi dispoziţii de lucru;
 Transmite date şi informaţii privind fondul de salarii consumat pentru plata
muncii;
 Primeşte informaţii privind mărimea fondului de salarii necesar acordării
drepturilor băneşti ale salariaţilor societăţii, stabilit prin bugetul de venituri şi cheltuieli;
 Transmite date şi informaţii privind consumul de fond salarii pentru plata
drepturilor băneşti ale personalului societăţii comerciale;

1
 Primeşte informaţii şi acte normative în vigoare privind drepturile de
salarizare ala personalului societăţii comerciale;
 Transmite date privind fondul de salarii consumat, cât şi cu privire la fondurile
speciale, pentru a fi înregistrate în evidenţa contabilă;
 Primeşte informaţii privind înregistrarea în evidenţa contabilă a fondului de
salarii consumat pentru plata drepturilor băneşti ale salariaţilor societăţii comerciale, cât
şi a fondurilor speciale;
 Transmite informaţii privind plata drepturilor băneşti ale personalului;
 Primeşte documente legale privind salarizarea, prezenţa la lucru, acordarea
altor drepturi băneşti personalului, etc.;
 Transmite documentele şi datele necesare calculului drepturilor băneşti ale
personalului pe calculator;
 Primeşte statele de plată şi alte documente cu determinarea drepturilor băneşti,
etc.

1
DIAGRAMA DE RELAŢII

2
 Bănci Unităţi prestatoare Direcţia judeţeană
D.M.P.S., C.A.S.S. De servicii De statistică

Conducerea
societăţii

Departament Compartiment
Resurse Umane financiar

Compartiment

Salarizare

Compartiment Compartiment
Contabilitate Informatică

Alte

compartimente

Funcţia de cercetare-dezvoltare

2
 Această funcţie are ca obiectiv să planifice şi să administreze „inovaţia” şi „invenţia”
în întreprindere.
Pentru îndeplinirea în condiţii optime a funcţiei de cercetare-dezvoltare S.C.”Kiltconf
Impex”S.R.L are, prin intermediul compartimentului cercetare-dezvoltare, în limita legislaţiei în
vigoare, următoarele atribuţii:
 Elaborează programele anuale şi de perspectivă pentru obiective de proiectare,
dezvoltare tehnologică, retehnologizare, modernizare, dezvoltare prin investiţii;
 Încheie contracte, în condiţiile legii, cu unităţi de cercetare tehnologică,
societăţi de proiectare şi realizare de investiţii, pentru realizarea obiectivelor cuprinse în
programele adoptate;
 Asigură experimentarea şi aplicarea în producţie a rezultatelor cercetărilor
încheiate în scopul reducerii duratei de cercetare-proiectare şi obţinerii de profituri
maxime prin utilizarea de tehnologii noi şi proiectate cu înalte randamente, creşterea
capacităţii de producţie prin modernizarea şi dezvoltarea prin investiţii;
 Asigură în teren, împreună cu societăţile de specialitate, documentaţiile
tehnico-economice necesare realizării investiţiilor şi reparaţiilor capitale şi încheie
contracte de antrepriză pentru executarea acestora şi întocmeşte în colaborare cu
furnizorii, grafice pentru livrarea utilajelor, corelat cu graficele de eşalonare a instalaţiilor
şi cu termenele de punere în funcţiune stabilite;
 Urmăreşte realizarea obiectivelor de investiţii şi răspunde de punerea în
funcţiune la termen, în condiţii de siguranţă şi la indicatorii tehnico-economici stabiliţi;
organizează şi aprobă recepţia lucrărilor de investiţii, ai căror indicatori tehnico-
economici intră în competenţa sa de aprobare;
 Asigură organizarea pe baze ştiinţifice a activităţii de conducere prin
efectuarea şi aplicarea de studii privind perfecţionarea structurii organizatorice,
raţionalizarea sistemului informaţional, implementarea sistemului informaţional,
implementarea şi prelucrarea automată a datelor pe calculator, optimizarea fluxurilor de
fabricaţie şi aplicarea metodelor moderne şi eficiente de organizare a activităţii auxiliare
de întreţinere şi reparaţii, încărcări, descărcări, depozitare, transport intern, etc.

2
 Funcţia comercială

Pentru îndeplinirea în condiţii optime a funcţiei comerciale, S.C.”Kiltconf

Impex”S.R.L are în limita legislaţiei în vigoare, următoarele atribuţii:
- elaborează necesarul produselor de aprovizionat şi încheie contracte
economice de lungă durată, anuale sau pe perioade mai scurte, urmăreşte şi răspunde
de realizarea lor, ia măsuri pentru încadrarea şi respectarea normelor de consum
aprobate;
- efectuează recepţia calitativă şi cantitativă a materialelor, pieselor, în
conformitate cu normele în vigoare, asigurând depozitarea şi transportul intern al
acestora, în condiţii corespunzătoare;
- elaborează propuneri de norme de stoc pentru materiale consumabile,
organizează acţiuni de identificare, redistribuire şi valorificare imediată a stocurilor de
materiale consumabile, ia măsuri pentru preîntâmpinarea formării de stocuri
supranormative; răspunde de imobilizările de stocuri peste prevederile stabilite;
- elaborează propuneri pentru creşterea ritmicităţii serviciilor şi
păstrarea lor la un randament ridicat.

Funcţia de personal

Funcţia de personal este considerată ca o preocupare strategică, vitală pentru reuşita

întreprinderii. O funcţie modernă de personal trebuie să răspundă la cerinţele unor domenii cum
sunt: administrarea personalului, gestiunea personalului, comunicarea socială şi informarea,
condiţiile de muncă, relaţiile sociale, analiza climatului social.
Pentru îndeplinirea în condiţii optime a funcţiei de personal, S.C.”Kiltconf
Impex”S.R.L are, în limita legislaţiei în vigoare, următoarele atribuţii:
- stabileşte necesarul de personal, programul de pregătire şi
perfecţionare pe meserii şi profile, în funcţie de necesităţi, organizează orientarea
profesională, selecţionarea, încadrarea şi promovarea acestuia potrivit cerinţelor
pentru fiecare loc de muncă, competenţei profesionale, în deplină concordanţă cu
actele normative în vigoare;

2
 - aplică formele de salarizare stabilite prin lege, regulamentul şi
contractul colectiv de muncă pe structuri de personal, categorii tarifare şi clase de
calificare, corespunzător nivelului de pregătire şi competenţă, a cerinţelor indicatoare
tarifare de calificare, fişei postului sau Regulamentului de Ordine Interioară şi
complexităţii lucrărilor de executat, funcţie de care se stabileşte şi nivelul de
salarizare negociat;
- să acorde sporuri la salariile de bază (pentru condiţiile grele e muncă,
nocive, periculoase, ore de lucru suplimentare, exercitarea unei funcţii suplimentare
de şef de echipă, vechime de muncă), premii, concedii de odihnă plătite şi alte
drepturi băneşti în concordanţă cu legislaţia în vigoare;
- organizează timpul de muncă în cadrul societăţii comerciale în
conformitate cu natura şi specificul proceselor tehnologice, respectând prevederile
legale privind durata muncii pe zi şi acordarea pauzelor săptămânale, evidenţa
prezenţei la lucru, munca salariaţilor în conformitate cu structura organizatorică şi
normele de muncă, funcţia, specializarea şi competenţa profesională, urmărind modul
de îndeplinire de către acesta, sarcinile şi atribuţiile cuprinse în Regulamentul de
Ordine Interioară, fişele posturilor şi sfera de atribuţii corespunzătoare zonei de
deservire, a normelor din domeniul ordinei şi disciplinei muncii cuprinse în
Regulamentul de Ordine Interioară şi alte prevederi legale.

1.9.Relaţiile cu exteriorul

Relaţiile cu furnizorii
Pentru desfăşurarea normală a activităţii sale, societatea se aprovizionează materiale
şi utilaje din ţară şi din import.
Între furnizori şi societate s-a stabilit o bună colaborare fără să existe goluri în
aprovizionare cu materii şi materiale de la S.C. Vastex Vaslui, Iaşitex Iaşi, BMT România, S.C.
Vega S.R.L. ş.a., sau litigii în curs de soluţionare. Utilităţile sunt furnizate fără întreruperi,
neexistând probleme în alimentarea cu combustibil, energie electrică sau apă. Dintre furnizorii de

utilităţi amintim „e-on” Iaşi – pentru energie electrică.

2
 Relaţiile cu clienţii

Principalii clienţi ai firmei sunt persoane juridice,atât din Judeţul Iaşi cât şi din
judeţele limitrofe, precum şi persoane fizice.

Relaţiile cu băncile comerciale

S.C.”Kiltconf Impex”S.R.L are deschis cont la „BRD” sucursala Hârlău. Prin

intermediul acestei bănci se realizează vărsămintele aferente impozitelor şi taxelor datorate
bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor
speciale. Societatea are contractate credite de la „BRD” concretizate în cheltuieli curente sau
pentru investiţii.
Prin intermediul contului deschis la „BRD” se realizează şi plata sumelor datorate de
societate furnizorilor de materiale şi utilităţi. Stingerea obligaţiilor de plată faţă de aceştia se face
pe baza ordinelor de plată emise de societate şi transmise băncii. Prin intermediul băncii are loc
şi încasarea facturilor pentru serviciile prestate clienţilor.
De asemenea, prin intermediul băncii se realizează şi plata sumelor datorate
personalului, reprezentând salarii şi alte drepturi cuvenite acestora.

Relaţiile cu Trezoreria Finanţelor Publice

Relaţiile societăţii cu Trezoreria oraşuli Hîrlău sunt generate de obligativitatea

prelevării la dispoziţia statului a diferitelor impozite şi taxe. S.C.”Kiltconf Impex”S.R.L are
datoria de a calcula şi de a vărsa la termen veniturile bugetare.
Pentru impozitul pe profit, la nivelul societăţii se întocmeşte declaraţia de impunere a
impozitului pe profit, declaraţie ce trebuie să cuprindă datele necesare justificării sumelor
datorate.
Pentru impozitul pe salarii se depune la Administraţia Financiară o dare de seamă
privind calcularea, reţinerea şi vărsarea impozitului pe salarii la bugetul de stat.
În ceea ce priveşte taxa pe valoare adăugată, societatea întocmeşte şi depune lunar
„Decontul TVA” la Administraţia Financiară a oraşului Hîrlău

2
 Pentru impozitele şi taxele locale pentru mijloacele de transport, clădiri, terenuri,
Administraţia Financiară realizează calculul obligaţiei de plată pe baza situaţiei patrimoniale a
întreprinderii. După stabilirea obligaţiei de plată, Administraţia Financiară înştiinţează societatea
privind impozitele şi taxele locale datorate.
Plata impozitelor şi taxelor datorate către bugetul statului şi bugetele locale se
realizează prin ordine de plată. Pe baza ordinelor de plată „BRD” virează din contul societăţii în
contul Trezoreriei sumele reprezentând impozitele şi taxele datorate.

Relaţiile cu celelalte organe fiscale

Relaţiile societăţii cu organele fiscale are în vedere toate categoriile de instituţii ale
statului. Aceste relaţii privesc, în mod special, toate categoriile de impozite, taxe şi contribuţii
obligatorii pe care societatea le are de plătit către bugetul de stat şi bugetele locale.
Organele fiscale avute în vedere sunt: primăria, Administraţia Financiară, Casa
Judeţeană da Pensii, Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, Agenţia Judeţeană de Ocupare a
Forţei de Muncă, Inspectoratul Teritorial de Muncă Iaşi.
a) Relaţiile cu Casa Judeţeană de Pensii: S.C.”Kiltconf Impex”S.R.L.
trebuie să depună la această instituţie declaraţia privind evidenţa nominală
a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către Bugetul Asigurărilor Sociale de
Stat.
b) La Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate societatea este obligată să
depună o situaţie a salariaţilor firmei în scopul determinării cuantumului
contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate.
c) La Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă firma depune
informări cu privire la oferta de locuri de muncă şi declaraţia privind
evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată la Bugetul
Asigurărilor pentru Şomaj prin care se comunică fondul brut de salarii.
Odată cu această declaraţie firma mai depune şi o copie de pe statele de
plată atât pe suport clasic, cât şi în format electronic.
Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă trebuie să transmită societăţii,
periodic, informări cu privire la cererea de locuri de muncă.
d) La Inspectoratul Teritorial de Muncă Iaşi se depun contractele de
muncă pentru angajare, acte adiţionale privind majorare sau diminuare

2
salarii, declaraţia privind stabilirea comisionului, statele de salarii lunare
precum şi registrul de evidenţă al salariaţilor.

2
 1.10. Structura şi evoluţia prelevărilor obligatorii la S.C.”Kiltconf Impex”S.R.L

Situaţia veniturilor fiscale datorate de S.C.”PIM”S.R.L. Iaşi la bugetul statului, în perioada

2004 - 2006

Nr. Anul
Impozite, taxe, contribuţii 2006 2005 2004
crt. sume % sume % sume %
1 Bugetul de stat
1.1 Impozitul pe profit 764 9,55 665 9,70 255 18,12

1.2 Impozitul pe venituri din salarii 647 8,09 434 6,34 380 27,02

1.3 Impozitul pe venituri din dividende 125 1,56 105 1,53 95 6,75

1.4 Taxa pe valoare adăugată 5855 73,23 5320 77,73 382 27,15

1.5 Taxe vamale 150 1,87 - - - -

1.6 Alte impozite şi taxe majorări 454 5,67 320 4,67 295 20,96

TOTAL 1 7995 100 6844 100 1407 100

2 Bugetul asigurărilor sociale de stat

Contribuţia angajatorului la fondul
2.2.1 asigurărilor sociale de stat
7634 64,79 4869 62,10 531 51,05

Contribuţia angajatului la fondul

2.2.2 asigurărilor sociale de stat
2710 23,.84 2092 26,68 225 21,63

Contribuţia angajatorului la fondul de

2.2.3 şomaj
733 6,44 666 8,49 88 8,46

2.3.2 Contribuţia salariaţilor la fondul de şomaj 288 2,53 214 2,73 196 18,86

TOTAL 2 11365 100 7841 100 1040 100

3 Bugetul asigurărilor sociale de sănătate

Contribuţia angajatorului la fondul de
3.1 sănătate
1992 52,26 1549 51,96 175 64,10

Contribuţia salariaţilor la fondul de

3.2 sănătate
1820 47,74 1432 48,04 98 35,90

TOTAL 3 3812 100 2981 100 273 100

4 Bugetul fondurilor speciale

Fondul special de asigurare pentru
4.1 accidente de muncă şi boli prof.
203 30,95 133 39,70 11 23,40

Comision pentru completarea cărţilor de

4.2 muncă
251 38,26 202 60,30 36 76,60

Fond pentru concedii şi indemnizaţii OUG

158/2005
4.3 202 30,79 - - - -

TOTAL 4 656 100 335 100 47 100

2
 5 Bugetul local
5.1 Impozitul pe clădiri 602 20,28 515 19,08 480 18,97

5.2 Impozitul pe teren 410 13,82 395 14,64 370 14,63

5.3 Taxa asupra mijloacelor de transport 1750 58,96 1620 60,05 1560 61,66

5.4 Alte impozite şi taxe 206 6,94 168 6,23 120 4,74

TOTAL 5 2968 100 2698 100 2530 100

TOTAL GENERAL 26796 - 20699 - 5297 -

Structura prelevărilor veniturilor bugetare ale S.C.”Kiltconf Impex”S.R.L către

bugetele de stat în perioada 2004 – 2006

2006 2005 2004

Categorii de bugete
Sume % Sume % Sume %
Bugetul de stat 7995 29.84 6844 33.07 1407 26.56
Bugetul asigurărilor
11365 42.41 7841 37.88 1040 19.64
sociale de stat
Bugetul asigurărilor
3812 14.23 2981 14.40 273 5.15
sociale de sănătate
Bugetul fondurilor
656 2.45 335 1.62 47 0.89
speciale
Bugetul local 2968 11.07 2698 13.03 2530 47.76
TOTAL 26796 100 20699 100 5297 100

Potrivit situaţiei veniturilor fiscale datorate se observă ca în anul 2003 s-a înregistrat un
impozit pe profit de 13.015 lei. Acesta a crescut în anul 2004 la 14.642 lei şi a scăzut în anul
2005 la 13.320 lei (datorită unor cheltuieli mai mari suportate în 2005).
De asemenea, impozitul pe salarii a avut aceleaşi oscilaţii: 2003 – 5.430 lei; 2004 – 8.870 lei şi
2005 – 6.700 lei. Această situaţie a fost de terminată de fluctuaţia personalului care a marcat
activitatea societăţii comerciale.
În schimb taxa pe valoarea adăugată a fost marcată de un trend ascendent. Comparativ cu
anul 2003, fiind de 74.350 lei, nivelul ei a crescut la 109.300 lei în anul 2004 şi la 115.200 lei în
anul 2005. După cum se observă, în totalul prelevărilor către bugetul de stat, taxa pe valoarea
adăugată deţine ponderea cea mai semnificativă. Acest fapt este determinat de ponderea
serviciilor şi vânzărilor în activitatea societăţii comerciale.

2
 În cei trei ani analizaţi, veniturile bugetare au cunoscut un trend crescător din 2003 până
în 2005.

3
3
3
Cap. II Fundamentarea veniturilor bugetare la S.C.”Kiltconf
Impex”S.R.L
2.1. Cadrul juridic de acţiune

• Legea 414/2002 privind impozitul pe profit, publicată în Monitorul Oficial

nr.456/27.06.2002 corelată cu H.G. nr. 859/2002 pentru aprobarea instrucţiunilor privind
metodologia de calcul a impozitului pe profit publicată în Monitorul Oficial nr. 640 din
28.08.2002;
• Legea nr.571 din 22 decembrie 2003 privind codul fiscal publicată în Monitorul Oficial
nr. 927 din 23 decembrie 2003;
• Ordonanţa Guvernului nr. 183/2004 privind modificarea şi completarea Legii nr.
571/2003 privind Codul fiscal;
• Ordonanţa de urgenţă a guvernului nr. 24/2005 privind modificarea şi completarea Legii
nr. 571 pe 2003 privind Codul fiscal;
• Hotărârea Guvernului nr. 84/2004 privind normele metodologice de aplicare a Codului
fiscal.

2.2 Elemente tehnice comune şi specifice folosite în aşezarea şi perceperea

veniturilor bugetare

Impozitele şi taxele constituie, prin proporţie, arie de manifestare şi vechime, forma

principală a resurselor financiare publice. Ele au apărut încă din sclavagism, fiind considerate
primul element de finanţe publice, în măsura în care statul a trecut la prelevarea, cu caracter
obligatoriu, a unor venituri sau resurse private la dispoziţia sa, în formă bănească.
Conţinutul economic al impozitelor şi taxelor constă, deci, în procesele economice de
redistribuire, mai ales, a PIB, de la posesorii veniturilor către stat, în vederea acoperirii nevoilor
publice. Cum economia de piaţă se bazează pe administrarea resurselor în cadrul proprietăţii
private, procesele economice exprimate prin impozite sunt procese de repartiţie secundară, a
veniturilor şi, în mai mică măsură, a averilor acumulate de persoanele fizice şi juridice.

3
 Procurarea resurselor financiare la dispoziţia statului sub forma impozitelor şi taxelor
presupune un ansamblu de elemente şi reglementări prin care se creează cadrul tehnico-
organizatoric şi operaţional pentru instituirea, aşezarea şi încasarea acestora.
Principalele elemente tehnice folosite în practicarea impozitelor şi taxelor sunt: subiectul,
suportatorul, obiectul, sursa, unitatea de impunere, cota impozitului, asieta.
Subiectul reprezintă persoana fizică sau juridică în sarcina căreia este stabilită, prin lege,
obligaţia de plată a impozitului. Din acest motiv, subiectul se mai numeşte şi plătitor. Tot pentru
a-l desemna pe subiect, este utilizat şi termenul de contribuabil, semnificând persoana fizică şi
juridică care, plătind impozitului, cedează părţi din veniturile sau averile sale sub formă de
impozite sau contribuţii obligatorii către stat.
Suportatorul impozitului este persoana fizică sau juridică aflată în postura de a suporta
efectiv impozitul plătit, în sensul cedării unei părţi din puterea sa de cumpărare, prin efectul de
diminuare a venitului sau averii sale (antrenat de plata impozitului). Acesta mai este cunoscut şi
sub denumirea de destinatar al impozitului, adică cel căruia îi este destinată sarcina fiscală.
Obiectul impozitului este cunoscut şi sub denumirea de materie impozabilă,
reprezentând valori sub diferite forme ale veniturilor şi averilor sau activităţi aducătoare de valori
ce intră sub incidenţa impozitării. În sistemele moderne de impunere, obiectul impozitului îl
constituie, mai ales, veniturile realizate sub diverse forme (salarii, profituri etc.), respectiv averile
sub forma bunurilor de orice fel deţinute în proprietate sau supuse unor tranzacţii, inclusiv activul
net al întreprinderilor etc.
Sursa impozitului desemnează substanţa sau valoarea din care se preia sau se suportă
impozitul, presupunând o diminuare a ei.
Unitatea de impunere este concretizată prin unitatea de măsură în baza căreia se
dimensionează materia impozabilă. Astfel, în cazul impozitelor pe venit, unitatea de impunere se
confundă cu unitatea monetara a statului respectiv. În alte cazuri (terenuri, clădiri) unitatea de
impunere este însăşi unitatea de măsură în care se exprimă obiectul sau materia impozabilă.
Cota impozitului, cunoscută şi sub denumirea de cota de impozitare, exprimă mărimea
procentuală a impozitului ce revine pe unitatea de materie impozabilă, respectiv suma stabilită ca
impozit pe unitatea de măsură a obiectului respectiv.
Termenele de plată arată momentele la care trebuie să se plătească impozitul la
bugetul de stat sau bugetele locale. Termenele de plată depind de mărimea şi natura veniturilor şi
de momentul realizării lor. Neplata impozitului până la termenul stabilit antrenează obligaţia
contribuabilului de a achita dobânzi şi majorări de întârziere, calculate în funcţie de mărimea
impozitului ce trebuie vărsat la bugetul statului şi de durata întârzierii.

3
 Asieta desemnează un ansamblu de modalităţi şi procedee tehnice folosite de organele
fiscale la aşezarea, calcularea, urmărirea şi încasarea impozitelor, respectiv reglementările prin
care se pune în aplicare realizarea impozitului ca venit al statului. Uneori, asieta este definită sau
interpretată în sensul de bază de calcul a impozitului, tinzându-se a fi confundată cu materia
impozabilă sau obiectul impozitului.

2.3 Calcule şi fundamentări pe principalele categorii de venituri bugetare

Impozitul pe veniturile persoanelor juridice

Impozitul pe profit este un impozit direct care se aplică asupra beneficiului obţinut din
desfăşurarea unei activităţi economice.
Subiecţii acestui impozit sunt întreprinderile, organizaţiile, asociaţiile de persoane,
societăţile de persoane şi societăţile de capital. Cota de impunere a impozitului pe profit este de
16%
Profitul impozabil este un profit real, stabilit pe baza datelor contabile ce pot fi controlate
de organele fiscale, care îl pot corecta. Determinarea profitului brut se face luând în considerare
trei elemente: profitul brut al activităţii de bază, profitul din activităţi auxiliare şi anume câştiguri
de capital (financiare). Profitul impozabil se determină pe baza relaţiei:

PI= PB – Vni + CN, unde

PB – profitul brut
Vni – Venituri neimpozabile (contribuţii pentru constituirea unor fonduri speciale,
unele venituri etc.)
CN – cheltuieli nedeductibile (de regulă cheltuieli care nu sunt aferente realizării
veniturilor şi cheltuieli ce depăşesc anumite limite legale).

Cheltuielile nedeductibile sunt:

- amortizarea peste limitele stabilite în O.G. nr. 183/2004.
- amenzile sau penalităţile datorate către autorităţile române sau străine
- cheltuielile ocazionale de mese, cadouri, distracţii şi alte asemenea care depăşesc limitele
prevăzute de legea bugetară anuală pentru acţiunile de protocol, reclamă şi publicitate

3
- sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor şi a provizioanelor peste limita
legala cu excepţia fondului de rezervă, în limita a 5% din profitul contabil anual, până ce acesta
depăşeşte 20 % din capitalul social
- sumele care depăşesc limitele cheltuielilor considerate deductibile, conform legii bugetare
anuale;
- cheltuielile de sponsorizare care depăşesc limita a 5% din profitul impozabil;
- cheltuielile cu dobânzile care depăşesc suma maximă egală cu suma venituri ale acestora.
Veniturile neimpozabile sunt:
- veniturile din dividendele încasate de contribuabili de la o persoană juridică română;
- veniturile înregistrate în avans aferente anilor fiscali următori;
- aportul la capitalul social al unei persoane juridice depus de o persoană fizică sau juridică.
Societatea „PIM”S.R.L. are următoarele obligaţii:
- la efectuarea de plăţi lunare în avans în cuantum de 1/12 din impozitul pe profit aferent anului
fiscal precedent actualizat la inflaţie până la data de 25, inclusiv, a lunii următoare;
- să depună declaraţia de impunere privind impozitul pe profit pe anul fiscal precedent la organul
fiscal în raza căruia îşi au sediul, până la data de 15 mai, inclusiv, a fiecărui an, dată până la care
trebuie plătit şi impozitul declarat.

Calculul impozitului pe profit:

TOTAL PROFIT BRUT = 7.564.800 lei

- cheltuieli deductibile = 898.750(-)
- cheltuieli nedeductibile = 977.380(+)

CHELTUIELI NEDEDUCTIBILE
- Cheltuieli cu amenzi şi penalităţi = 120.000 lei;
- Cheltuieli de reclamă şi publicitate = 500.500 lei;
- Cheltuieli cu sponsorizările = 380.500 lei.
TOTAL CHELTUIELI NEDEDUCTIBILE = 977.380 lei.
VENITURI NEIMPOZABILE
- Aport la capital social = 585.000 lei;
- Venituri înregistrate în avans = 459.000 lei;
- Venituri din dividende = 371.000 lei.
TOTAL VENITURI NEIMPOZABILE = 1.415.000 lei.

3
 PROFIT IMPOZABIL = 7.564.800 – 1.415.000 + 977.380 = 7.127.180 lei;
IMPOZIT PE PROFIT = 7.127.180 * 16% = 1.140.348,8.
Notă: Suma profitului este fictivă.

Impozitele indirecte
Impozitele indirecte se definesc prin incidenţa indirectă pe care o au aceste impozite în
raport cu suportatorii sarcinii fiscale. În acest sens este de remarcat faptul că plătitorul unui
impozit indirect diferă, de regulă, de suportatorul efectiv al sarcinii fiscale. Sumele plătite ca
impozite indirecte de către agenţii economici sunt recuperate, prin preţurile de vânzare ale
bunurilor, de la utilizatorii finali, care sunt şi suportatorii sarcinii fiscale.
Principalele forme ale impozitelor indirecte sunt:
- monopolurile fiscale
- taxele vamale
- taxe de înregistrare şi de timbru.

Taxa pe valoarea adăugată

Ca impozit general pe consum, care se stabileşte cu ocazia operaţiunilor privind transferul
bunurilor şi serviciilor prestate cu plată sau asimilate acestora, taxa pe valoarea adăugată se
caracterizează prin:
- caracter universal, deoarece se aplică tuturor bunurilor şi serviciilor din economie;
- transparenţă (permite cunoaşterea exactă a mărimii obligaţiei de plată ce revine fiecărui
subiect);
- randament fiscal ridicat (are o bază largă de aplicare);
- neutralitate, deoarece mărimea sa rămâne independentă de numărul verigilor din circuitul
economic al unui produs.
Taxa pe valoarea adăugată a înlocuit, în majoritatea ţărilor, impozitul pe cifra de afaceri
brută, fiindu-i recunoscute multiple avantaje ce decurg din modul specific de aşezare al acestui
impozit, şi anume:
- prin utilizarea taxei pe valoarea adăugată statul are posibilitatea de a mobiliza resurse financiare
într-un termen mai scurt decât în cazul impozitului pe cifra de afaceri brută, deoarece taxa se
datorează din momentul livrării bunurilor şi emiterii facturii, şi nu din momentul încasării
acesteia;

3
- organele fiscale au posibilitatea efectuării controlului riguros asupra modului de calcul şi plata
la bugetul de stat, deoarece plătitorii au obligaţia de a ţine o evidenţă detaliată a tranzacţiilor de
vânzare-cumpărare şi a impozitului datorat;
- folosirea taxei pe valoarea adăugată accelerează circuitul economic al resurselor, stimulează
dimensionarea raţională a stocurilor, evitarea clienţilor rău-platnici, favorizând derularea normală
a fluxurilor băneşti şi funcţionarea normală, fără blocaje, a mecanismului financiar-monetar;
- prin neimpozitarea mărfurilor destinate exportului şi impozitarea importurilor la fel ca şi
produsele indigene se asigură condiţia de bază pentru buna funcţionare a unei pieţe concurenţiale.
Principalul dezavantaj al TVA îl constituie volumul mare de lucrări ce trebuie efectuate şi
multiplicarea numărului de evidenţe presupuse de urmărirea şi încasarea acestui impozit ca
resursă financiară la nivelul statului.
Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se poate determina în doua variante:
- aplicarea cotei de impozit asupra valorii adăugate în fiecare stadiu pe care il parcurge produsul
de la producător la consumatorul final, valoare adăugată care se poate calcula fie prin însumarea
elementelor constitutive, fie ca diferenţă între valoarea ieşirilor de la acel stadiu şi valoarea
achiziţiilor;
- ca diferenţă între suma obţinută prin aplicarea cotei de impozit asupra volumului valoric al
vânzărilor din stadiul respectiv (taxa pe valoarea adăugată colectată) şi suma obţinută prin
aplicarea cotei de impozit asupra volumului valoric al achiziţiilor din stadiul anterior (taxa pe
valoarea adăugată deductibilă).
Această variantă este utilizată cu precădere, deoarece taxa pe valoarea adăugată se
plăteşte pentru întreaga activitate a unui subiect impozabil dintr-o perioadă (de regulă, baza de
calcul este lunară), şi nu pentru fiecare produs livrat, ceea ce ar presupune operaţiuni complicate
de identificare exactă a valorii adăugate şi a taxei aferente fiecărui produs realizat.
În ceea ce priveşte cotele procentuale de calcul a TVA se constată practici relativ diferite
în diferitele ţări.
Taxa pe valoarea adăugată a fost introdusă în România începând cu anul 1993, iniţial cu o
cotă unică de 18 %. Ulterior regimul TVA a cunoscut multiple reaşezări, atât în sensul
operaţiunilor impozabile şi subiecţilor impozitului, cât şi al cotelor (introducerea sistemului cu
doua cote , 18% şi 9%, apoi majorarea acestora la 22% şi 11% şi revenirea ulterioară la o cotă
unică de 19%).
Exemplu de calcul a taxei pe valoarea adăugată:

3
 c
TVA = Bi *
100

unde:

Bi – baza de impozitare;
c - cota de impozitare

În decursul unei luni la S.C. „PIM” S.R.L. se calculează în Jurnalul de cumpărări taxa pe
valoarea adăugată deductibilă, iar în Jurnalul de vânzări – taxa pe valoarea adăugată colectată:

În Jurnalul de cumpărări: Bi = 3.000.000 lei => TVAd = 570.000 lei

În Jurnalul de vânzări: Bi = 80.000.000 lei => TVAc = 190.000 lei

TVAd > TVAc => TVA de plată = 570.000 – 190.000 =

380.000 lei.
Conform calculelor efectuate rezultă că societatea are de plătit o taxă pe valoarea
adăugată de 380.000 lei.

Taxele vamale
Taxele vamale, ca impozite indirecte, sunt integrate în sistemele fiscale în contextul
dezvoltării schimburilor economice internaţionale, pentru ca în societatea modernă ele operează
numai asupra mărfurilor care tranzitează graniţele ţării.
Obiectul taxelor vamale îl reprezintă bunurile care se schimbă pe plan internaţional, atât
în cazul operaţiunilor de import-export, cât şi a tranzitului de mărfuri pe teritoriul naţional.
În concordanţă cu structura operaţiunilor de comerţ exterior se disting următoarele tipuri
de taxe vamale:
- taxe vamale de import, care sunt cele mai larg practicate, fiind aplicate la mărfurile importate;
- taxe vamale de export, care se aplică asupra mărfurilor exportate. În prezent se înregistrează o
tendinţă de reducere a nivelului sau chiar de eliminare a lor, ele aplicându-se pe scară mai largă
numai la materii prime, produse semifabricate, în scopul stimulării producătorilor autohtoni în
prelucrarea materiilor prime într-un grad cât mai ridicat;
- taxe vamale de tranzit, care se aplică la mărfurile ce fac obiectul schimbului între terţe ţări şi
care tranzitează teritoriul naţional. De asemenea, în prezent se manifestă o tendinţă de renunţare
la aceste taxe, multe state preferând prestarea de servicii pentru mărfurile ce tranzitează teritoriul
naţional şi încasarea de venituri din această activitate.

3
 Având în vedere condiţiile particulare în care pot fi practicate taxele vamale de import,
distingem:
- taxe vamale de import în condiţiile clauzei naţiunii celei mai favorizate
Aceste taxe se bazează pe acordarea reciprocă între ţările angajate în schimburi
comerciale a clauzei naţiunii celei mai favorizate, potrivit căreia nivelul taxelor vamale aplicate
între cele două ţări trebuie să se situeze la cel mai redus nivel aplicat de ţările respective în
relaţiile economice cu toate celelalte ţări cărora le-au acordat această clauză.
Clauza naţiunii celei mai favorizate nu presupune eliminarea taxelor vamale, ci aplicarea
unui tratament nediscriminatoriu din punct de vedere al taxelor vamale practicate, adică aplicarea
celui mai redus nivel acceptat în raport cu toate celelalte ţări.
- taxe vamale autohtone. Aceste taxe vamale sunt practicate la importurile de mărfuri din ţările în
raport cu care nu s-a acordat reciproc clauza naţiunii celei mai favorizate. Aceasta implică
stabilirea nivelului taxelor vamale în mod independent, pe considerente decise de fiecare ţară,
ceea ce are ca rezultat un nivel mai ridicat al taxelor vamale, având în vedere criterii proprii
adoptate de fiecare ţară.
- taxe vamale convenţionale. Aceste taxe au un nivel mai redus decât taxele autohtone, dar mai
ridicat decât cele în condiţiile clauzei naţiunii celei mai favorizate şi se bazează pe convenţii
bilaterale încheiate între ţări. Prin aceste convenţii se urmăreşte găsirea unor căi de dezvoltare a
relaţiilor comerciale între ţări, faţă de care reducerea taxelor vamale apar ca un factor favorizant.
- taxe vamale preferenţiale. Aceste taxe vamale se practică între ţări care aparţin anumitor grupări
economice şi chiar vamale, cu caracter închis. Constituirea grupărilor de acest fel vizează de fapt
înlăturarea taxelor vamale pentru a favoriza relaţiile comerciale reciproce. Ele au nivelul cel mai
scăzut şi au scopul de a stimula schimburile reciproce dintre ţările respective.
- taxe vamale antidumping, care au nivelul cel mai ridicat, având ca principal obiectiv
contracararea politicilor de dumping promovate de ţările exportatoare. Mărfurile care fac obiectul
unei astfel de politici ajung în ţara importatoare la preţuri mai mici decât cele de pe piaţa internă
şi chiar mai mici faţă de cele de pe piaţa externă. Politica de dumping se aplică pentru perioade
scurte de timp pentru a facilita pătrunderea produselor respective pe pieţele externe, ulterior
revenindu-se la preţuri reale, care permit recuperarea pierderilor anterioare.
Exemplu de calcul:
S.C.”PIM”S.R.L. cumpără din Olanda utilaje şi materiale în valoare de 5.000 euro
Taxele vamale 10% = 500 euro
Comision vamal 5% = 250 euro
TVA în vamă 19% = (5.000 + 500 + 250)*19% = 1.092,5

4
 S.C.”PIM”S.R.L. are de plătit următoarele obligaţii bugetare în lei la cursul de 37.000:
Taxe vamale: 500 * 37.000 = 18.500.000 lei
Comision vamal: 250 * 37.000 = 9.250.000 lei
TVA de plată: 1.092,5 * 37.000 = 40.422.500 lei.

Impozite locale

Impozitul pe clădiri
Cota de impozitare este stabilită de consiliile locale şi poate fi cuprinsă între 1-1,5 %
aplicată asupra bazei de impozitare.
Se impun atât clădirile funcţionale cât şi cele aflate în conservare.
Clădirile noi dobândite în cursul anului se impun cu începere de la data de 1 a lunii
următoare celei în care acestea au fost dobândite.
În mod similar pentru clădirile demolate sau transmise în administrarea altor contribuabili
în cursul anului, se scad de la impunere cu începere de la data de 1 a lunii următoare.
Exemplu de calcul:
S.C.”PIM”S.R.L. are dată în folosinţă la data de 1 ianuarie 2006 o clădire în valoare de
1.250.000.000 lei.
Impozitul pe clădire datorat pentru 1 an: 1,5% * 1.250.000.000 = 18.750.000 lei
Impozitul pe clădire datorat pentru un trimestru: 18.750.000/4 = 4.687.500 lei.

Impozitul pe terenuri
Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Ordonanţa Guvernului 138/2004 pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003, Ordonanţa de urgenţă a guvernului nr. 24/2005
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 şi Hotărârea Guvernului nr. 84/2004
privind normele metodologice de aplicare a Codului fiscal.
Obiectul impozabil este reprezentat de terenurile deţinute în proprietate de contribuabil,
situate în municipii, oraşe şi comune, in intravilanul sau extravilanul localităţilor.
Impozitul se stabileşte anual, în sumă fixă pe metru pătrat de teren, diferenţiat pe categorii
de localităţi iar în cadrul localităţilor pe zone, în intravilan.
Încadrarea terenurilor pe zone se face de către consiliile locale.

4
 Exemplu de calcul:
S.C.”PIM”S.R.L. deţine în proprietate un teren cu o suprafaţă de 400 m²
Conform art. 258 al. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 44 pentru aprobarea normelor
metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal se percepe un impozit de
2.500lei/ m²
Impozit pe teren pentru 1 an: 2.500lei/ m² * 400 m² = 1.000.000 lei/an
Impozit pe teren pentru 1 trimestru: 1.000.000/4 = 250.000 lei.

Impozitul asupra mijloacelor de transport

Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Ordonanţa guvernului nr. 183/2004 pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Ordonanţa de urgenţă a
guvernului nr. 24/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 precum şi
Hotărârea guvernului nr. 84/2004 privind normele metodologice de aplicare a Codului fiscal.
Taxa se stabileşte în funcţie de capacitatea cilindrică a motorului pentru fiecare 500 cm
cubi sau fracţiune de capacitate sub 500cm cubi. Capacitatea cilindrică a motorului şi capacitatea
remorcilor se dovedesc cu cartea de identitate a autovehiculului sau cu factura de cumpărare a
acestuia.
Exemplu de calcul:
S.C.”PIM”S.R.L.. deţine un camion cu o capacitate cilindrică de 3.300 cm³
Astfel 3.300 cm³/500 cm³ = 6,6 ≈ 7 fracţiuni
Taxa pentru camion: 7 fracţiuni * 72.000 = 504.000 lei/an
Taxa pentru camion pentru 1 trimestru: 504.000/4 = 126.000 lei.

Obligaţiile datorate către bugetul asigurărilor sociale de stat

Fondurile asigurărilor sociale se constituie, în mod obişnuit, din cotizaţiile salariaţilor,

patronilor, statului, în diferite proporţii, precum şi din alte surse.
Asigurările sociale sunt o instituţie obiectiv necesară şi organică a societăţii, chemată să
rezolve ocrotirea salariaţilor, pensionarilor şi familiilor lor, precum şi a altor categorii sociale în
cazuri de incapacitate temporară sau permanentă de muncă.

4
 Sub aspect financiar, asigurările sociale participă la repartiţia unei părţi din produsul
intern brut, constituind un mijloc de control asupra formării, repartizării şi utilizării, acestuia
când se alimentează, se repartizează şi se utilizează şi fondurile asigurărilor sociale.
Impozitul pe salarii reprezintă un alt venit bugetar important, cu mare frecvenţă la agenţii
economici.
Perceperea lui urmăreşte participarea salariaţilor la asigurarea veniturilor bugetare şi
asigurarea echităţii în sfera participării acestora la formarea veniturilor bugetare.
Subiectul impozitului pe salarii îl constituie persoanele fizice române şi străine care
realizează venituri sub formă de salarii alte drepturi salariale pe teritoriul României.
Veniturile ce fac obiectul impozitului pe salarii sunt : salariile, sporurile, indemnizaţiile,
ajutoarele materiale, stimulentele din fondul de participare la profit, recompense şi premii,
concedii de odihnă şi alte drepturi salariale, din care se scad pensia suplimentară, contribuţia la
fondul de şomaj şi alte sume neimpozabile precum şi premiile obţinute care se impozitează
separat.
Impozitul pe salarii se reţine din drepturile salariale ale angajaţilor, precum şi din
veniturile realizate de colaboratorii de orice natură.
Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia de a calcula şi de a reţine
impozitul aferent veniturilor fiecărei luni, la data efectuării plăţii acestor venituri, precum şi de
a-l vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se
datorează obligaţia de plată.
Calculul impozitului pe veniturile din salarii se face pe baza informaţiilor cuprinse în fişa
fiscală.
Plătitorii de venituri au obligaţia să solicite organului fiscal, pe bază de cerere, până la
data de 30 noiembrie a fiecărui an pentru anul următor, formularul tipizat al fişelor fiscale pentru
salariaţi şi pentru persoanele fizice care obţin venituri asimilate salariilor.
Fişa fiscală va fi completată de plătitorul de venituri cu datele personale ale
contribuabilului, menţiunile referitoare la deducerile personale, veniturile din salarii obţinute şi
impozitul reţinut şi virat în cursul anului, precum şi rezultatul regularizării impozitului plătit pe
venitul anual sub formă de salarii. Până la completarea fişei fiscale cu datele personale necesare
acordării deducerilor personale suplimentare salariaţii vor beneficia de deducerea personală de
bază, urmând ca angajatorii să efectueze regularizarea veniturilor salariale.
Plătitorul de venituri are obligaţia să completeze formularele pe întreaga durată de
efectuare a plaţii salariilor, să recalculeze şi să regularizeze anual impozitul pe salarii.

4
 Plătitorul este obligat să păstreze fişa fiscală pe întreaga durată a angajării şi să transmită
organului fiscal competent şi angajatului, sub semnătură, câte o copie pentru fiecare an până în
ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul fiscal expirat.
Sumele reprezentând deduceri personale cuvenite, dar neacordate în cursul anului fiscal
de către angajatori, precum şi deduceri personale acordate, dar necuvenite, se regularizează cu
ocazia stabilirii impozitului anual pe venit.
Deducerea personală suplimentară pentru soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie,
aflaţi în întreţinere, este de 0,5 înmulţit cu deducerea personală de bază.

Modul de calcul şi impozitare al salariilor

Departament Executiv
Ionescu Andrei – operator copiator
Retribuţia tarifară lunară = 4.600.000 retribuţie tarifară orară = 27.158,824
Regie 168 ore 168 *27.158,824 4.545.882
Spor vechime 25%*4.600.000 1.136.471
Spor muncă grea 18%*4.600.000 818.259
Spor periclitate 22%*4.600.000 1.000.094
Total brut 168 ore 7.500.706
Şomaj 1%*7.500.706 75.007
CASS 6.5%*7.500.706 487.546
CAS 9.5%*7.500.706 712.567
Cheltuieli profesionale 240.000
Venit net 6.225.586
Deducere personală de bază 2.500.000 2.500.000
Deducere pers suplimentară 0,0
Venit impozabil 3.725.586
Impozit 16% 596.094
Salar net 3.725.586 – 596.094 + 240.000 + 2.500.000 5.869.492
Avans 3.000.000
Rest plată 2.869.492

Agenţii economici care folosesc forţa de muncă asigură protecţia salariaţilor prin sistemul
asigurărilor sociale şi al fondurilor speciale pentru ajutorul de şomaj.

a)Contribuţiile pentru asigurările sociale sunt de două feluri :

- contribuţia unităţii la asigurările sociale ;
- contribuţia personalului la asigurările sociale.

4
 Contribuţia unităţii la asigurările sociale reprezintă o cheltuială a unităţii şi se calculează
în procente aplicate la câştigul brut de salariaţii care sunt angajaţi cu contract de muncă, câştig ce
face parte din fondul de salarii.
Mărimea contribuţiei unităţii la asigurările sociale depinde de categoriile de încadrare pe
grupe de muncă a unităţilor unde lucrează salariaţii.
Pe seama contribuţiei unităţii la asigurările sociale, unităţile economice pot plăti
salariaţilor ajutoare materiale astfel :
- îndemnizaţii materiale pentru concediu de boală;
- prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea şi întărirea sănătăţii;
- procurări de proteze medicale;
- concedii de maternitate şi pentru îngrijirea copilului bolnav;
- ajutor de deces a unui membru de familie sau chiar a salariatului.
La sfârşitul fiecărei luni se face decontarea contribuţiei unităţii la asigurările sociale,
ţinând seama de ajutoarele materiale datorate angajaţilor care pot să apară următoarele situaţii :
- diferenţe de plată, când contribuţia unităţii la asigurările sociale depăşesc ajutoarele materiale
acordate salariaţilor ;
- diferenţe de încasat, când contribuţia unităţii la asigurările sociale este inferioară ajutoarelor
materiale acordate salariaţilor.
Plata sau încasarea diferenţelor la şi de la bugetul asigurărilor sociale se face prin unitatea
bancară, în ziua ridicării numerarului pentru plata chenzinei a doua.
Cotele de contribuţii de asigurări sociale, conform Legii nr. 19/2000 privind sistemul
public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale sunt :
• 35% pentru condiţii normale de muncă;
• 40% pentru condiţii deosebite de muncă;
• 45% pentru condiţii speciale de muncă.
De asemenea legea stabileşte ca o treime din cota aferentă condiţiilor normale de muncă,
respectiv 11,67% este datorată de persoanele care :
• îşi desfăşoară activitatea pe bază de contract individual de muncă;
• îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau sunt numite în cadrul autorităţii
executive, legislative sau judecătoreşti;
• sunt funcţionarii publici;
• desfăşoară activităţi exclusiv pe bază de convenţii civile de prestări servicii.

4
 Contribuţia de asigurări sociale datorată de angajator, în funcţie de condiţiile de muncă
sunt :
-23,33% pentru condiţii normale de muncă;
-28,33% pentru condiţii deosebite de muncă;
-33,33% pentru condiţii speciale de muncă.

b)Contribuţia unităţii la fondul de şomaj se suportă de unităţile economice, reprezentând

deci, o cheltuială a acestora.
Se calculează prin aplicarea cotei de 5% la câştigul brut realizat de salariaţii care sunt
angajaţi cu contract de muncă, câştig care face parte din fondul de salarii.
Fondul de şomaj astfel calculat, împreună cu cel aferent contribuţiei personalului la acest
fond se varsă integral la Agenţia Judeţeană de Ocupare şi Formare Profesională la data ridicării
de la bancă a numerarului pentru plata chenzinei a doua şi va fi folosit pentru acordarea
ajutorului de şomaj celor în drept şi pentru acoperirea unor cheltuieli legate de calificarea şi
recalificarea şomerilor.

c)Contribuţia personalului la fondul de şomaj se stabileşte prin aplicarea cotei de 1% la

salariul de bază plus sporuri permanente şi se suportă direct de către salariaţi.
Se virează către Agenţia Judeţeană de Ocupare şi Formare Profesională la data ridicării de
la bancă a numerarului pentru plata chenzinei a doua.

Cap. III. Realizarea veniturilor bugetare

3.1 Cadrul juridic de acţiune

4
 • Legea 414/2002 privind impozitul pe profit, publicată în Monitorul Oficial
nr.456/27.06.2002 corelată cu H.G. nr. 859/2002 pentru aprobarea instrucţiunilor privind
metodologia de calcul a impozitului pe profit publicată în Monitorul Oficial nr 640 din
28.08.2002;
• Legea nr.571 din 22 decembrie 2003 privind codul fiscal publicată în Monitorul Oficial
nr. 927 din 23 decembrie 2003;
• Ordonanţa Guvernului nr. 183/2004 privind modificarea şi completarea Legii nr 571/2003
privind Codul fiscal;
• Ordonanţa de urgenţă a guvernului nr. 24/2005 privind modificarea şi completarea Legii
nr. 571 pe 2003 privind Codul fiscal;
• Hotărârea Guvernului nr. 84/2004 privind normele metodologice de aplicare a Codului
fiscal.

3.2 Vărsarea şi plata veniturilor bugetare

Pentru vărsarea şi plata veniturilor bugete există mai multe procedee. Astfel se deosebesc
mai multe modalităţi de vărsare şi plată unde iniţiativa revine societăţii comerciale şi organelor
fiscale, în raport de structura veniturilor bugetare datorate:
a) calculul şi plata directă la iniţiativa subiectului (societăţii comerciale) de venit bugetar
care este şi plătitor – presupune evaluarea materiei impozabile, calculul obligaţiei de plată şi
vărsarea, respectiv, plata către organul fiscal, în conturile bugetare deschise la unităţile operative
ale Trezoreriei Finanţelor Publice. În acest cadru de venituri bugetare se încadrează: TVA,
accizele, impozitul pe profit, obligaţiile băneşti de la frontieră.
b) metoda stopajului de la sursă este folosită în practica execuţiei veniturilor bugetare,
fiind caracteristică impozitului pe salarii unde calculul, reţinerea şi vărsarea la buget trece de la
subiect la o terţă persoană, plătitorul (societatea comercială „PIM”S.R.L.)
c)impunerea şi debitarea de către organele fiscale se bazează pe faptul că acestea dispun,
mai sigur şi mai economicos; de datele necesare asupra obiectului de venit. Impunerea în cadrul
exigibilităţii, se regăseşte aici prin deschiderea rolului şi debitorii acestuia până în momentul
încasării când se stinge obligaţia de plată (impozitul pe venit, impozite şi taxe locale)

4
 d) anularea de timbre fiscale mobile vizează o diversitate pronunţată de situaţii de calcul
şi plată a unor taxe, ca urmare a serviciilor prestate de instituţii ale statului sau care acţionează în
numele statului ce au ca obiect de venit bugetar acte şi/sau fapte prevăzute de lege. Folosirea de
timbre fiscale, cu echivalenţă sau reprezentare valorică a unor servicii prestate, prin fixarea lor pe
documentele eliberate sau cererile de soluţionare au sensul anulării obligaţiei de plată (ca urmare
a serviciilor prestate).

3.3 Încasarea veniturilor bugetare

Realizarea efectivă a veniturilor bugetare revine, în principal, în răspunderea instituţiilor

desemnate cu administrarea bugetelor publice dintre care se detaşează, prin volumul de lucrări şi
operaţiuni Ministerul Finanţelor Publice şi unităţilor sale din teritoriu. În structura organizatorică
a acestui minister se găseşte şi instituţia financiar bancară, la care se consemnează efectiv
încasarea veniturilor pentru toate bugetele publice (execuţii de ca să a acestora) şi anume
Trezoreria Finanţelor Publice. Veniturile bugetare se încasează în conturile Trezoreriei Finanţelor
Publice prin virarea dispusă de către S.C. „PIM” S.R.L.
Încasarea, evidenţa şi urmărirea veniturilor bugetare se realizează pe componentele
sistemului bugetar (cu referire la fiecare buget public în parte). În cadrul acestora, evidenţa este
organizată pe surse de venituri, pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare şi pe categorii de plătitori.
S.C. „PIM” S.R.L. poate folosi în plata veniturilor bugetare următoarele modalităţi:
o depunerea la casieria trezoreriei a sumelor în numerar;
o dispoziţii de plată (generale şi specifice) prin care banca comercială virează
sumele datorate în conturile bugetare.
S.C.”PIM”S.R.L. poate solicita amânarea sau eşalonarea la plată a unor obligaţii bugetare
printr-o solicitare scrisă adresată organelor fiscale care au obligaţia, într-un anumit termen să se
pronunţe. În cazul rezolvării favorabile, aprobarea de eşalonare şi amânarea la plată se comunică
trezoreriei de către compartimentele de urmărire fiscală. Pentru sumele respective nu se percep
majorări de întârzieri la plată privind perioada aprobată.

3.4 Controlul şi urmărirea veniturilor bugetare

4
 Realizarea veniturilor bugetare impune şi o anumită supraveghere în realizarea
indicatorilor specifici în toate momentele tehnice, începând cu aşezarea şi calculul acestora şi
culminând cu încasarea efectivă a obligaţiilor băneşti generate de aplicarea legislaţia în domeniu.
În afara controlului de pe poziţia societăţii, aici sunt prezente, în urmărirea şi controlul
veniturilor bugetare, variate forme de intervenţie specializată din partea instituţiilor fiscale şi
financiar-bancare.
În practica realizării veniturilor bugetare, responsabilităţile şi competenţele în materie de
urmărire şi control sunt structurate pe mai multe categorii de instituţii şi anume:
 instituţiile cu răspundere directă în gestiunea bugetelor publice;
 instituţiile Ministerului Finanţelor Publice, în plan central şi local, inclusiv cele aflate în
relaţii de colaborare cu acesta (cu operaţiuni de mandat);
 alte instituţii cu subordonare guvernamentală ori parlamentară.

Cu exprimare prin acte normative şi prin intervenţie instituţională specializată, urmărirea şi

controlul veniturilor bugetare vizează ansamblul activităţilor care au ca scop verificarea
sincerităţii declaraţiilor de impunere, a corectitudinii şi exactităţii calculelor, a vărsării şi plăţii
obligaţiilor bugetare în acord cu prevederile legale. În esenţă, supravegherea realizării veniturilor
bugetare se referă la obligaţiile societăţii comerciale asupra:
 încunoştinţării instituţiilor financiar-bugetare privind obiectul de venituri rezultate
pe baza actelor normative şi a evidenţelor de la aceştia;
 consemnării în evidenţe a informaţiilor generate de obiect, calculării pe baza
acestora a veniturilor bugetare şi plata la termene legale;
 îndeplinirea altor responsabilităţi prevăzute de actele normative cu privire la
aşezarea şi perceperea obligaţiilor către bugetele publice.

Astfel, se disting mai multe obiective ale controlului veniturilor bugetare:

 încasarea tuturor obligaţiilor publice datorate de societatea comercială, în cuantumul
şi la termenele stabilite, funcţie de baza de calcul şi unitatea tehnică de evaluare;
 depistarea situaţiilor generatoare de obligaţii băneşti către bugete de la care
societatea comercială s-au retras;
 semnalarea unor creanţe metodologice ori legislative care favorizează evaziunea
fiscală sau încasarea cu dificultate a unor obligaţii bugetare,

4
 Metodologia de exercitare a controlului în materie de venituri bugetare presupune
parcurgerea următoarelor etape:
a. pregătirea acţiunii (pe baza dosarelor fiscale şi a altor informaţii asupra
societăţii comerciale şi a materiei impozabile a acestuia);
b. desfăşurarea propriu-zisă a controlului (cu derularea unor operaţiuni
concrete de verificat ca solicitarea: de informaţii asupra obligaţiilor
bugetare; desfăşurarea altor activităţi decât cele înştiinţate; asocierea cu alţi
parteneri; schimbările produse de structura organizatorică etc.)
c. încheierea actelor de control în urma verificării efectuate
d. valorificare constatărilor (cu accent pe urmărirea încasării creanţelor
bugetare stabilite prin actele de control

Această metodologie se aplică diferenţiat în funcţie de specificitatea aşezării şi perceperii

fiecărui venit bugetar în parte.

3.5 Recalcularea veniturilor bugetare şi regularizarea plăţilor

Eventualele modificări intervenite sau erori constatate, pe parcursul execuţiei bugetare, în

ceea ce priveşte dimensiunea şi structura obiectului de impunere, societatea comercială are
obligaţia să informeze în acest sens, organele fiscale care, la rândul lor trebuie să procedeze la
constatarea şi la reevaluarea materiei impozabile şi în cele din urmă la recalcularea şi
regularizarea plăţilor.
Astfel în cazul în care sumele sunt vărsate într-un cuantum mai mic decât cel efectiv se va
cere societăţii comerciale suplimentarea acestora în sensul regularizării.
În cazul unor sume vărsate într-un cuantum mai mare decât cel cuvenit, S.C.”PIM”S.R.L.
poate solicita ca acestea să fie trecute în contul altor obligaţii bugetare datorate, procedeul aici
fiind al compensării. În aceiaşi situaţie se poate practica, tot la cerere justificată, restituirea pentru
care se cer documentele din care rezultă că suma a fost vărsată necuvenit bugetului. Cererea
justificativă se adresează trezoreriei care o verifică (prin serviciul controlul veniturilor) potrivit
uzanţelor şi la care rezultatul analizei se consemnează într-un referat unde propunerea de
restituire se fundamentează. În scopul aprobării, de către directorul Trezoreriei, pentru
S.C.”PIM”S.R.L. se întocmeşte o notă contabilă prin care se debitează contul de venituri

5
bugetare în care s-a înregistrat iniţial primirea sumei şi se creditează contul corespondent al
trezoreriei, virând suma în contul societăţii la banca acesteia.