_Lowuire

unui proiect este de a transcrie vizual

ansamblu! perceptiitor. +

* PERCEPTIE CULTURALA Se considera

de obicei cd. determinarea organicd-
biologica este comuna tuturor oamenitor si}
cA dimensiunea culturala este cea care-i
diferentiaza. Dincolo de evidenta unei
asemanea observatli, s-a afirmat insa si c&
indivizit apartinind unor culturi diferite nu
numai c& vorbesc timbi diferite, dar traiesc
siin lumi senzoriale diferite 2 Englezii, ta fel
ca germanii si olandezii, de exempiu, sint
mai grijulii fafé de calitatea spatiului
acustic. Japonezii acordi mai multa atenfie
ecranelor vizuale, dar la nivel acustic nu-si
pun nici c problema. Pentru japonezi,
participarea tuturor simturilor la perceptia
spatiului locuit e foarte importanta. Culturile
Europei meridionale accentueaza senzajiile
clfactive, semnalizind prezenta cafenelei,
brutériei in oras sau a bucatérisi in casa; in
SUA, in schimb, dezodarizantele se
folosese din abundenta. Arabii si japonezii
sint mai toleranti ca europenii in privinta
agiomeratiei in locurile publice, mai putin
insd in spatiu! JocuitS Asadar pina si
perceptia prin simturi ar fi conditicnaté
cultural. De aceea determinarea organica a
parcepfiel trebuie pusd in acord cu cea
culturala.

Perceperea unui spatiu nu este data numai

prin simturi. Mediul locuit se
experimenteazé doar partial prin percepfie
directa, pentru c& exist intotdeauna si o
imagine generala, independenté de
aceasta. Cultura careia fi apartinem ne
conditioneaza Intelegerea mediuiui
construit, prin faptul c& trim intr-un spatiu
preorganizat, ce ne dirijeazd si ne
structureaza receptarea ful dupa un cod de
limbaj. Intr-o situatie spatialé anumita,
sintem tentati s4 atribuim o semnificatie
anumité, cu alte cuvinte sintem concifionati
de procese de reprezentare. Datele unei
situatii specifice sint puse in reiatie cu
datele deja stocate in memorie, cu
experieniele si cunoasterile prealabile etc.
Deci nu numai spafiut obiectiv ne
5 ct. ibid, p.16
2 & Hall, ap. PAUL-LEVY si SEGAUD, pp. 15-17
3 ef, RCOSEN, pp. 18-19

determina percentia, ci si reprezentarea pe

care i-o atribuim. Aceasta din urma este
influeritata atit de modut nostru variabil de
informare - pentru ca, in realitate, flecare
din noi avem o perceptie selectiva - cit si
de interpretarile variabile pe care i te dam.
Atit percepfiile cit si interpretarile noastre
sint relative; arhitectii trebuie sa fie
constienti de relativitatea perceptiel
clientilor for’, cu atit mai mult cu cit acestia
desori nu sint ei Insisi constienti de acest
fapt.

PERCEPTIE SIMBOLICA. Dimensiunea

simbolica a locuintei este legaté de
structura intima a psihicuiui. Descoperirile
psihologiei abisale au demonstrat c&
functia si valoarea unui simbol nu se
epuizeaz’ pe planul activijétii congtiente.
Este indiferent in ultima instanfa dacd un
individ isi dé seama sau nu cé: stilput
central a! colibei fui reprezinta arborele
cosmic ce poate simboliza relnnoirea lumii
sau cd 0 scaté semnificd trecerea dintr-o
lume tn alta $i anunta o ruptura de nivel
simbolicd. Nu conteazd decit faptul cd
astiel de imagini. prezente in inconstient,
traduc procese psihice omologabile cu
“reinnoirea” sau “trecerea”. Altfel spus,
simbolu! isi elibereazd mesajul si is!
Indeplineste functia chiar si daca
semnificafia sa scapa constiintei. Daca
gaura de deasupra cortului corespunde cu
deschiderea asemdndtoare pe care steaua
polara o face in “cortu!” ceresc, cortul se
afi in centrul lumii, chiar dacé locuitorii lui
‘nu mai constientizeazé asta, Daca omul nu
mai @ constient de semnificatia imaginitor
trdite, asta nu inseamnd ca ele nu
actictieazé asupra fiinfei sale si nu fi
influenteaz4 conduita.§

PERCEPTIE IDEALA. Se poate observa ca,

in general, imaginea locuintai e euforica - 0
perceptie de bunastare si armonie.
Poetizam, recredm in imaginajie ceea ce
nu sintem in stare s& cream in realitate si
percepem habitatul in funcjie de aceasta
tendint& profunda. Sendajele de opinie
arata ca locuinfa sugereaza intimitate $i
Ibiet, 9p. 12-14

“et
5 cf. M. Eliade in: Les SYMBOLES..

_Cupitolad WW Teacia loeusrit

cdldurd, familia reunita, odifina si contort,

acpest si securitate, liniste si caim,
ertate gi bucurie etc. E vorba de o
evident sublimare, dat fiind cA iocuirea
reaié este in majoritatea cazurilor departe
de aceasta imagine ideaia. Perceptia
psihologic4 trebule deci situaté la un alt
nivel, mult mai putin con: mult mai
apraape de inrdd&cinarea iocuiri la nivelut
fiintel noastre.! Tocmai de acesa ee pot
pune in evidenta la acest nive! cfteva nevei
umane, poate mai putin evidente, dar nu
mai putin esentiale. Analizind termenul
“acasa”, psihciogul 7 leaga, printre altele,
de familiatitate, permanenta, intimitate,
securitate?

NEVO! PSIHOLOGICE

* NEVOIA DE iDENTITATE. Sondajele de

opinie arata cd dintre toate caractenssticile
dorite pentru o locuinté, cea de a fi
personalizata, cu care locuitorul s4 se
poata dect identifica, se situeazd pe primut
foc3

identificarea este un proces mereu deschis

prin care flinfa umand igi gaseste sau ish
confirma propria sa identitate si, mai mult,
igi stabileste mocele si idealuri demne de a
fi imitate. Find un proces desthis,
identitatea trebule mereu reinstaurala si are
mefeu nevoie de garantii exterioare, de
eiemente de identificare: dispozitile
spafiale si obiectele care devin suportul
acestel identitafl.
Spatiul 7s care trileste un om face parte
intogranté dintr-un proces de corstituire a
identitatit sale. Lacuinta contribuie ta
int&rirea (maginii despre sine pe care
fiecare individ si-o creeaz3. Personalizarea
38 reduce deseori, prin forta Pmprejurariior,
lg @ micd amprenté personal pusd
decorulul sf creativitatea legat& de habitat
36 refer’ mai mult ia detafu decit ia
viziunea globald. Ea e totus! semnificativa,
pentru cd marcheaza luarea in posesie a

* cf EKAMBL-SCHMIDT, pp. 35, 39

2 termenui *home” analizat da psihuloaga engiezd
Judith Sixsmith, ap. BARBEY, p. 172

8 cf, EKAMBIL-SCHMIDT, p. 37

£89

unei lumi, vointa de putere si de afirmare

de sine mai mult sau mai putin constienta 2
individului in domeniul sdu privat, dorinta
8a de a 5 face recunoscut.

Pozitia arhitectilor - vare considera in

general c& ei sint cel care irebuie s&-
invete pe benefician s& iocuiasca si c&
clienfii sint datori s& se piieze pe
conceptiile tor - este de o mare violenfé
fata de acestia. Ea se bazeazd pe o
ideologie profesionala care se legitimeazk
pris faptul c& arhitectul se considera un
artist care creeazi, ina’ intii de toate, opere
originale de arté. Dar lecuinta nu este un
obiect de arta, ci un produs care trebuie
pur si simplu s& se adapteze celui care-1
utilizeazi. O mare rigiditate in impuneres
unui mod de folosire aduce locuitorulut o
suferinja de care arhitectul se face vinovet.
INTERVENTIA DIRECTA, Cea mai sigurd
metoda de personalizare a locuintei este
apartul direct al jocuitorului. Nevoia de a
face ef Insusi multe fucruri este
fundamentaia pentru om. Exisi8, dupa cum
am vazut, ¢ necesitate instinctiva a omului
de a-si lisa marca pe propriui teritorit
Prin intermediul practicilor concrete - al
utilizar camerelor, ai dispunerii mobilelor si
obiectelor ete. - locultorul Incearc& s&-si
inscrie in locuri vatoriie si conceptia de
viafa. Transformérile vizeaz& s& creeze o
“ambianta” in care locuitorul se simte bine
pentru. cA se recuncaste in ea.
Recuncasterea li d& o senzatie de
securitate, intdrindu-i imaginea despre sine
Insusi i incearcind s8-i apropie modelele
de reusité din punct de vedere social si
famiiiai le care aspira. Cel care au ajuns 8
aib& © activitate de tip intelectual. de
exemplu, isi scot in avidenfa prin
amenajare birou! si bibiioteca si tot ce
poate reflecta un statut pe care tin sé-f facd
cunescut. In multe iocuinte st& inscris
modelu! dunei mame, sofit si gospodine, pe
care stapina casei vrea s& ft afirme.
Locuitoru! isi marcheaz locuinja cu semns
care reprezinté ceea ce este, dar gi ceea ce
ar vrea sd fie si nu e inca in totalitate.

Raportul intre iocuitor si o structur& spatial

anumita nu e determinat atit de aceasta cit,
mai degab’. de cea ce este el Insusi
i