It

= Daca foxihilitaiea esie posibilitatea de

reamengiare si modificare a locuintel
nie elasticitatea desemeeaza mai
posibilitatea de crestere a supratetel
a prin extindere, iar evokiiviatea fe
& pe amindoua deodaia. din
perspectiva unui timp mai indelungat.

de “spativ vid” pe care tocuitorii t-ar

putes compartimenta liber gi in general
saiutite Je flexibilitate extrema ale anitor
70 s-au dovedit a fi un esec, pentru c&
© hiberfate tofala @ tramta in mod negativ de
tre cameni. Dupa “ani! felexitsilitafii”, cind
orice traiare a locuintei trebuia sa abordeze
aceasti problema. dupa deceptiile si
Cnticile ce-au urmat, flexibilitatea continua
tolus: sé suscite interes. Trebuie s&
recunoastem insd acum 4 locurtorul
oricoiew care-si transformd permanent
interiorul dupa nevoi sau dupa cum are
chef este o iluzie. Toaie sistemele
polivaiente, demontabile si remontabile se
davedesc in timp prea complicate $i
costisitoare.' Flexibilitatea prin mobilitatea
uner panouri culisante, prin projectarea
unor spafii generoase si nicidecum strict
calculate. functional, prin prevederea mai
mulitor intrari - ceea ce face posibil ca
diverse parti din locuinti sd funcfioneze
independent, facilitind autonomia
membrilor tamili re mult mat
jozonabild
* EFICIENTA ENERGETICA, Exist un mod
de a aborda locuinta cu mare griié pentru
eficienta ei energeticd. Atanfia mare care se
acorda azi ecologiel da o important&
specialé acestui mod de locuire. Aceste
sofufii (de exemply fig. 175) nu presupurs
numai instalajii speciale de captare a unor
surse neconventionale de energie (solara,
eoliand ete.), cl si grup&ri functionale si
orientari dictate de imperativul eficientei
energetics. Pentru economisirea energiei,
spre sud se vor orienta incdperile des
folasite gi cu ferestre mari, iar spre nord
cele de serviciu, in formule compacte,
inchise gi cu ferestre mici.

1 of ELEB-VIDAL gi col., Pansar.... p. 102

ot

Foe 5
iar ela: 1. supanta,
pati’ « dormitar, 4. gol,

spatio pentru caspelt. 3

scoperis de sticlé

Lik Jit

4, camera do 21, 5. incdlzire, 6. vastibul, 7. dormitor,

8. gareroba, 9. sauna, 10. serd, 11. verandé

175. Casi protejalé energetic, Flegensburg,

Gonmania, ath. Thomas Herzog?

Stig

? din: ¢ THONFELD, p. $8
Capttotal Vv Teoria locuirit

2. LOCUIREA $t STIINTELE OMULUE

1 ANTROPOLOGIA LOCUIRH,

Antropologia este stiinta care cauta

punerea in evidenté a ceea ce ¢ comun
tuturor oamenilar, odata ce s-a fuat in
considerare ansamblul de particularitati
care ji disting in grupuri si societati
specific.’ Antropologia fcearcd s&
inteleagd omul prin ceea ce a fost el in
diferite epoci si prin ceea ce este in diferite
societ&ti si in diverse grupuri sociale;
abordarea antropologica interfereazA cu
analizele sociolagice gi psihologice. Pentru
c& locuirea priveste comportamentul
definitoriu uman, antropolagia ti acorda un
mare interes.

Antropologia studiaza fiinta umané pornind

de la speciile animale care au precedat-o,
punind:in evidenfa tocmai specificul ei, si
anume capacitatea de simbolizare sau
reprezentare. in virtutea acestei capacitati,
omul nu-si mai organizeaza spajiul locuit
doar pe baze impuse de catre instincie, ci
pe base alese. Nu inseamna insA cd nu
existé totusi in utilizarea spatiuiui
automatisme de care trebuie finut cont,
care se datoreazé formelor preexistente de
habitat gi deprinderilor precoce ale figcarui
om, ce se nagte intr-un cadru social si
cultural dat.

ANTROPOLOGIA SPATIALA se referd la

fegdtura dintre structura socialé si
amenajarea spatiului iocuit. Toate
societatiie ornenesti sint, prin definitie, in
elatie cu spatiul pe care ii locuiesc gi toate
se auto-semnifica prin intermediul
organizarii spatiale. Aceasta relatie si
aceasta organizare devin insd sesizabile
doar prin intermediu! particularitafitor
fiectreia? Relatia intre societate si spativ

4 Gf PAUL-LEVY $i SEGAUD, p15

2 De exemplu, in societatea noastrd, orientaroa tata
de punctelo cardinale presupane cd pozitia corpulul
este, concret sav imaginar, cu fata catre nord, estu!
find ja dreapta, vestul la stinga gi suctu! [a spate.
Etruscli reper: onentarile cardinale cu feta ie vest:
nordul era la dreapta ¢.a.m.d,; cf. ibict, pp. 30-34
ee £35.
actioneaza si in sens invers: Lévi-Strauss
afirma cf nu numai configuratile spatiale
sint produse de citre o socretate, cf
anumite configuratii spatiale produc
anumite sistems sociale; spatiul nu @ deci
numai efect ci si cauza. Teoria Gestalt-istd
nu tine deloc cont de caracterul social al
spafiului atunci cind Inceatca sa gdseascd
© psihologie universalé a ordanizéril
formelor*
2 TERITORIALITATEA Pentru a studia
modul In care dimensiunea biologica a
omului fi influenteazd comportamertul -
implicit si locuirea - s-a recurs in mod
curent la comparatia cu animatele. Un
concept de baza in studiut
comportamentului acestora este
teritorialitatea - conduita caracteristica
adoptati de un individ pentru iuarea in
posesie a unui teritoriu si apararea hui
contra membrilor propriei speci.

MARCARE. Analogia cu teritoriatitatea

animal este una din explicatille faptului c&
omul se simte mai acasA daca igi poate
insemna spatiu! locuit, daca isi poate
Inscrie in el personatitatea; este un mod de
a-si marca teritoriul. Nevoia de teritorialitate
1 face pe om sé-si delimiteze spatiul, s€ g-1
marcheze $i s8 respecte distantele fata de
semenii S41

Regulile teritorialitafii ee inecriu in spatiu In

maniera fie formala, fie informala; teritoriul
59 poate marca si firé materiatizare
efectiva. Un exempiu de teritorialitate
informal poate fi modul h care se ocupa
plaicie ia mare, pe mésura venirii
vamenilor, prin pasirarea unor distanfe. In
general, in. diverse situafii, distantele
interpersonale minime permise variazé
dupa cuituri: jatinii 3i arabii stabjlesc
distante :nai mici decit nordicii.4 In orice
organizare spatial, se pot repera indicié ale
expresiel unui grup sau unui individ, prin
care acesta igi traduce conceptile la nivelul
arnenajatii habitatulul. :

LIMITARE. Securitatea afectiv®

omul se simte mai bine dacé.§
3 cfsibid, pp. 19. 24

4 Gf, ROOSEN, pp 24-25