1

COLOCVIU-HISTOLOGIE
1.Mezoteliu (Epiteliu simplu pavimentos)

Localizare : Acopera tunicile seroase (pleura, pericardul, peritoneul)

Componente:
-mezoteliocite
Sunt celulele mezoteliului. Sunt pavimentoase, forma poligonala, margini
neregulate, au 2-3 nuclee de obicei
-nuclee
Origine(Embriologia): Mezodermul lateral (foitele de splancnotom)
Colorație: Impregnare cu argint, coloratie – hematoxilin-eozina
Funcția Mezoteliului(Histofiziologia): Prin mezoteliu au loc secreţia şi absorbţia
lichidului seros. Datorită suprafeţei sale netede se asigură alunecarea organelor
interne unul faţă de altul. Mezoteliul nu permite formarea aderenţelor
conjunctive între organele cavităţilor abdominale şi toracice. Formarea
aderenţelor e posibilă la lezarea mezoteliului.

INFO ADAUGATOARE: Epiteliul simplu pavimentos este reprezentat de mezoteliu

şi endoteliu. Endoteliul căptuşeşte vasele sanguine şi limfatice şi cavităţile inimii.
2

2.Trecerea esofagului in stomac

3
4
5

Localizare:
Esofag – Stomac (Linea Zetta)
Epiteliul stratificat pavimentos necornificat- acopera suprafata corneei, tapeteaza
cavitatea bucala, a esofagului, a vaginului, portiunile terminale ale uretrei,
6

intestinal rect si ale ductelor de secretie ale glandelor salivare)

Componente:
A. Esofag – Epiteliu stratificat pavimentos necornificat :
1. Membrana bazala
2. Stratul bazal
3. Stratul intermediar spinos
4. Stratul superficial (stratul celulelor aplatisate).

B. Stomac – Epiteliu simplu prismatic glandular :

5. Membrane bazala
6. Epiteliocite prismatice.

Origine(Embriologia): ectoderm (esofag), entoderm(stomac)

Colorație: hematoxilină-eozină

Esofag- Epiteliu stratificat pavimentos necornificat:

Stratul bazal --se constituie din epiteliocitele prismatice situate pe mebrana
bazala.
Stratul intermediar spinos--- este constituit din celule de formă poliedrică.
epiteliocitele se caracterizeaza prin prezenta in citoplasma a tonofibrilelor.
Stratul superficial ---se constituie din cellule pavimentoase, care ajunse la finalul
ciclului vital, pier si se desprind.

(FUNCTIA-HISTOFIZIOLOGIA)Stomac-– Epiteliu simplu prismatic glandular:

epiteliul poseda capacitate de secretie, eliminind mucusul, care protejeaza
peretele organului de actiunile fizice ale bolului alimentar, el asigura absorbtia in
singe a apei si a unor saruri.
7

3.Traheea (Epiteliu simplu anizomorf ciliat)

8

Componente:
1.Membrana bazala
2.Epiteliocitul bazaL
3.Epiteliocitul intercalar
4.Epiteliocitul ciliat
5.Exocrinocitul calciform
6.Cilii
Localizare: Trahee, Căile respiratorii, canalul epididimar, epiteliul canalului
deferent
9

Origine(embriologia): Ectoderm
Colorație: hematoxilina-eozina

Epiteliocitul intercalar- cellule-stem, care inmultindu-se dau nastere noilor

generatii, ce se transforma in ciliate si calciforme.
Epiteliocitul ciliat- tapeteaza cavitatea organului,
Epiteliocitul bazal- elaboreaza in singe substante biologic active- hormone,
participa la reglarea locala a functiei aparatului respirator.

FUNCTIA: (Membrana bazala) mecanica, de bariera, transport selectiv

10

4.Pielea degetului (Epiteliu stratificat pavimentos

keratinizat/cornificat)
11
12

Localizare: stratul extern al pielii(pielea degetului)

Componente:
13

1.Membrane bazala
2.Stratul bazal
3.Stratul Spinos
4.Stratul Granular
5.Stratul Lucid
6.Stratul Cornos.

Origine(Embriologia): Ectoderm
Coloratie: Van Gieson
majoritatea celulelor din straturile epidermului sunt constituite din keratinocyte,
care sintetizeaza si acumuleaza keratine)
Stratul bazal- este format din celule prismatice cu citoplasma bazofilă (deţin
aparat proteosintetic bine dezvoltat). În stratul bazal se conțin cellule-stem, care
asigură regenerarea epiteliului. Pe măsura înmulțirii celulelor, ele se deplasează
din stratul bazal în straturile superioare.
Stratul spinos- Stratul spinos este format din câteva rânduri de celule poliedrice
legate intre ele cu un număr mare de desmozomi, cea ce le conferă un aspect
―spinos‖ în preparatele histologice
Stratul granular- este constituit din 2-4 rânduri de celule aplatizate, în
citoplasma cărora se conţin granule de keratohialină care se colorează intens
bazofil.
Stratul lucid- se constitutie din cellule plate, datorita eleidinei,citoplasma lor
reflecta lumina. Eleidina= keratohialina+ tonofibrile.
Stratul cornos- este bine pronuntat numai in epidermul de pe pielea degetelor,
palmelor si a talpilor. Este format din numeroase rânduri de scuame cornoase –
structuri postcelulare poliedrice, aplatizate, lipsite de nuclee şi organite, cu
plasmalemă îngroşată şi umplute cu keratină matură .

Functia: (stratul cornos) Se caracterizeaza printr-o elasticitate deosebita, este un

bun termoizolator, ceea ce joaca un rol important in protejarea pielii de actiunile
mecanice si in procesul de termoreglare a intregului organism.
5. Glanda tubulara simpla neramificata - Uterul de pisica
14
15
16

Localizare: Uter de pisica

Componente:
1. Epiteliul simplu prismatic
2.Glandele tubulare simple neramificate

Origine: Ectoderm
Coloratie: hematoxilina-eozina
Straturi:
bazal, intermediar si superficial

Dimensiunile celulelor cresc de la stratul bazal la cel superficial, în relaxare

cele a stratului superficial sunt cele mai voluminoase.

Celulele superficiale devin pavimentoase la extindere, la relaxare – grosimea

creste.

Celulele formeaza zonule de ocludenta stranse si numeroase.

Funcția: sintetizează o substanță deosebită, pe care o poate trimite direct
(glandă endocrină) în circuitul sanguin sub formă hormoni (și cei ce produc
17

laptele matern) sau o eliberează sub formă de secreție exocrină (glandă

exocrină) prin cavitățile din interiorul corpului sau de la suprafața acestuia.

6.Mezenchim.(testutul conjunctiv embrionar)Sectiune transversala

prin embrion de gaina

Localizare: Embrion de gaina (Tesutul conjunctiv embrionar)

Origine: Mezenchim
Coloratie: hematoxilina
Componente:
1. Celule mezenchimale
2. Substanta intercelulara

Funcția: Mezenchimul este un ţesut exclusiv embrionar ce se consumă totalmente

formând toate varietăţile de ţesuturi ale mediului intern: conjunctive, cartilaginoase, osoase,
tot din mezenchim se dezvoltă sistemul vascular muşchii netezi ai organelor interne.

Functia (celule stem mezenchimale): combaterea proceselor

inflamatorii,angiogeneza, repararea tesuturilor avind potential
regenerativ)
18

7.Frotiu de sange uman

Componente:

1.Eritrocit

2.Neutrofil nesegmentat

3.Neutrofil segmentat
4.Granulocit euzinofil
5.Limfocit
6.Monocit
19

7. Trombocit.
20
21
22

Origine: Mezenchim
23

Coloratie: Romanovski-Gimza
Localizare: in singe
Eritrocitele colorate de eozina in roz – au forma unui disc biconcav, partea
centrala e mai subtire, nu se coloreaza atit de intensiv.
Neutrofilele segmentate- citoplasma lor este stravezie, de culoare roza si contine
o granulatie abia deslusita
Granulocitele eozinofile – au citoplasma oxifila pronuntata, in care sunt incluse
granule mari cu dimensiuni egale de culoare rosie. Nucleul lor e constituit din 2
segmente, dar pot fi si 3.
Bazofilele – Se intilnesc rareori, au nucleu palid, care nu e segmentat definitiv.
Citoplasma lor contine granule mari , violete. Au dimensiuni de 8-10 microni.
Limfocitele – prezintă o familie de leucocite agranulare, similare după
caracteristicele lor morfologice, dar diferite din punct de vedere funcţional. În
sângele periferic constituie 20-35% din toate leucocitele şi realizează în organism
protecţia imună – un mecanism specific de apărare faţă de macromolecule şi
structuri corpusculare străine sau proprii, dar modificate. Nucleul este sferic,
situat central, are un aspect intens cromatic. Cromatina este bine condensata, de
aceea pe preparate nucleul are o culoare violet-inchisa. Limfocitele mici, medii si
mari se deosebesc prin dimensiuni. Citoplasma putin abundenta, are un aspect
palid bazofil, in ea se pot evidentia granulatii fine, azurofile.
Monocitele – prezinta cele mai mari dimensiuni 15-25microni , acestea mai
frecvent pot fi vizualizate la periferia preparatului. Aceste celule mari poseda
citoplasma bogata in care este inclus nucleul pisiform slab colorat. Forma este
ovoida, dar poate fi si rotunda, este mai palid colorat decit la limfocit, cromatina
fiind dispusa in blocuri fine. Citoplasma mai abundenta decit a limfocitului, si are
culoare albastra-cenusie. Contine granulatii fine, greu vizibile.
Trombocitele – au dimensiuni mici, dispuse in grupuri, culoare slab violeta. Pe
frotiu sunt raspindite in grupuri, printre celelalte elemente figurate. Au
dimensiuni 2-4 microni, forma ovoida, cu margine rotungite, in structura lor se
distinge o zona centrala, cromomerul colorat violet si o zona periferica –
hialomerul de aspect azurofil.
24

Reticulocite – numit si eritrocit imatur 7-10microni, lipsa nucleului.

Funcția(sangelui) :
1.transport
2.trofica
3.respiratie 4.mentinerea homeostaziei 5. Protecție

8.Tesut conjunctiv fibros lax neordonat

25

Localizare: se întîlneşte pretutindeni, în toate organelle. Intră în componenţa

pielii şi tunicilor mucoase
Componente:
fascicule colagene,
fibrele elastice,
fibroblastele,
macrofagele,
limfocitele,
granulocitele,
mastocitele,
adipocite

Origine: Mezenchim
Coloratie: hematoxilina ferica

Fibroblastul
Fibroblastele sunt cele mai numeroase celule în ţesuturile conjunctive, sunt
responsabile de sinteză componentelor organice ale matricei intercelulare, au
26

capacitate de proliferare, se pot deplasa în limitele țesutului. Au formă aplatizată,

mai frecvent – alungită cu prelungiri citoplasmatice alare; conţin un nucleu mare
eucromatic, oval, cu cîţiva nucleoli. Pot avea mărime diferită . Fibroblastele
intensiv sintetizează proteine, de aceea citoplasma sa este bogată în cisterne ale
reticulului endoplasmatic rugos, mitocondrii, aparatul Golgi este bine dezvoltat.
Citoplasma conţine lizozomi şi granule secretorii, glicogen, numeroase
microfilamente şi microtubuli. Funcţiile: 1) Producerea tuturor componentelor
substanţei intercelulare (fibrelor şi substanţei fundamentale); 2) Menţinerea
structurii şi homeostaziei chimice ale substanţei intercelulare

Macrofagul
Celulă cu funcţie fagocitară. provin din monocite după migrarea acestora în
ţesutul conjunctiv din vasele sanguine. Macrofagele sunt fagocite prezente în
toate ţesuturile şi organele. Ele pot să existe în una din aceste două stări
reversibile: Celule aflate în repaus si cellule active.
Funcţiile macrofagelor: 1) recunoaşterea, înglobarea şi digestia celulelor lezate,
infectate, tumorale şi moarte, componentelor substanţei intercelulare,
materialelor exogene şi microorganismelor;

Mastocitul sau bazofilele tisulare – prezintă o populaţie numeroasă şi eterogenă

de celule cu provenienţă din măduva osoasă. Deosebit de numeroase aceste
celule sunt în piele, în tunica mucoasă a organelor aparatului respirator şi digestiv,
în jurul vaselor sanguine.
Forma: rotunda
Nucleu:central, heterocromatic
Citoplasma:numeroase granulatii specific cu dubla membrana
Citolema: prelungiri scurte, groase si neramificate.

Functia: Mastocitele au un rol deosebit în reglarea metabolismului şi menţinerea

27

homeostaziei ţesutului conjunctiv, influențează coagulitatea sîngelui,

permiabilitatea capilarelor sangvine.

Adipocitul
Celulă care stochează lipide
Localizare: Tesut adipos, tesut conjunctiv lax, membrane seroase
Tipuri de adipocite: Alb-galben sau unilocular ;Brun sau multilocular
Participă la termogeneză – eliberare de căldură.

Fibre de collagen
Cele mai numeroase. Groase, lungi, sinuoase. Polifibrilare. Neramificate,
neanastomozate. Formează fascicule. Durată de viaţă dependentă de tipul
ţesutului (5 şi 300 de zile). Degradate de colagenază

Fibrele elastice
Localizare: ţesuturi cu capacitate de distensie reversibilă. Funcţii: adaptare
mecanică şi menţinerea homeostaziei. Constituent de bază: elastina
Monofibrilare, ramificate şi anastomozate: reţele. Aceeaşi grosime dea lungul
fibrei, variabilă de la o fibră la alta. Numeroase: vase sanguine, plămîn,
ligamentele coloanei vertebrale, derm. Fibrele imature – elauninice şi oxitalanice

Fibrocitul
Mai mic decît fibroblastul .Alungit, fuziform. Nucleu heterocromatic. Citoplasmă
acidofilă cu puţine organite. Prelungiri rare şi scurte. Mai puţin sau deloc activ în
sinteză. Poate redeveni fibroblast

Functia:
 Formeaza stroma organelor în special, septuri interlobulare şi septuri între
straturile şi tunicile organelor,
 umple spaţiile între elementele funcţionale ale altor ţesuturi,
 însoţeşte vasele şi nervii,
 formează tunicile submucoase, adventicea şi capsula unor organe.

28

9.Tesut conjunctiv fibros dens neordonat, tesut adipos

29
30

Componente:
1.Fascicule colagene
2.Nucleele celulelor tesututlui conjunctiv
3.Adipocite

Localizare: (Acest ţesut este caracteristic pentru derm, periost, pericondru,

capsulele unor organe) se intilneste in numeroase organe))
Origine: Mezenchim
Coloratie: Van Gieson

Adipocitul- Celulă care stochează lipide

Localizare: Ţesutul adipos; Ţesut conjunctiv lax; Membrane seroase
Tipuri de adipocite: Alb-galben sau unilocular Brun sau multilocular

Fibre de collagen-Reprezintă componentul principal al majorităţii ţesuturilor

conjunctive. Cele mai numeroase. Groase, lungi, sinuoase. Polifibrilare.
Neramificate, neanastomozate. Formează fascicule. Durată de viaţă dependentă
de tipul ţesutului (5 şi 300 de zile).

Ţesutul adipos alb este format din adipocite uniloculare si constitue aproape
tot ţesutul adipos al organismului. Participă la captarea din sânge, sinteza,
31

păstrarea şi mobilizarea lipidelor neutre (trigliceridelor). Adipocitele sunt

înconjurate de o reţea de fibre reticulare şi colagene. Adipocitele 68 grupate mai
multe la un loc formează lobuli, despărţiţî prin septuri de ţesut conjunctiv lax bine
vascularizate şi inervate. În septuri se găsesc fibroblaste, mastocite.

Ţesutul adipos brun este format din adipocite multiloculare si la nou născut
participă la termoreglare. La adult ţesutul adipos brun îl întâlnim într-o cantitate
neînsemnată în mediastin, de-a lungul aortei şi sub piele între omoplaţi. Acest
ţesut deține numeroase capilare sanguine care formează o reţea deasă printre
adipocite.

Functia:
- energetică (trofică);
- de suport,
-de protecţie şi plastică.
- de termoizolare (păstrare a căldurii)
- generarea căldurii
- reglatoare (în procesele de hemopoieză)
- de depozitare (vit. A,D,E,K, estrogeni)
- endocrină
– estrogeni şi hormonul, reglator al consumului de alimente – leptina.
32

10.Tesut conjunctiv fibros dens ordonat (Tendon)

33

Localizare: Ligamente și tendoane

Componente:
1.
fibrele colagene
2.
fascule colagene de ordinal 1
3.
fascule colagene de ordinal 2
4.
endotendiniu
5.
tendocite.
Origine : Mezenchim
Coloratie: hematoxilina-eozina

Tendoanele sunt structuri conjunctive cu care muşchii se inseră pe oase, format

din:
Fascicule de ordinul I- Sunt fascicule groase de fibre de colagen separate de
corpurile fubrocitelor – tendonocite.
Fascicul de ordinul II- Sunt mai multe fascicule de ordinul I.
Endotenoniul - Fascicule de un strat de ţesut conjunctiv fibros lax cu vase
sangvine mici
34

Membranele fibroase (fasciile, aponevrozele, centrul tendinos al diafragmei,

capsulele unor organe interne, dura mater, sclera) sunt în general formate din 2-3
foiţe conjunctive suprapuse. În fiecare foiţă, fibrele colagene sunt dispuse paralel
între ele şi sub un unghi faţă de acelea din lama alăturată.

Ligamentul elastic este constituit din fibre elastice groase, printre care sunt
situate fibre subţiri de colagen şi fibrocite.

Funcția: Asigura conexiunea dintre cellule , tesuturi sau organe

35

11.Țesut reticular (ganglion limfatic)

36
37
38

Localizare: Nodul limfatic la pisica

in stroma organelor hematopoietice şi limfopoietice (măduva osoasă, splina,
nodurile limfatice)

Componente:
39

1.Fibre reticulare
2.Celule reticulare
3.Limfocite

Origine: Mezenchim
Coloratie: hematoxilina-eozina

Celulele reticulare sintetizează diferiţi factori de creştere hemopoietici, produc

componentele organice ale matricei intercelulare, au proprietăți fagocitare.
Fibre de Reticulina- .Localizare: stroma glandelor exocrine şi endocrine, organe
limfopoetice, plămîn, peretele vaselor sanguine, lamina propria a mucoaselor,
rinichi. Facilitează schimburile bidirecţionale rapide de substanţe.
Funcția: Acest ţesut asigură o microambianţă specifică pentru celulele
sanguine în dezvoltare.
12. Cartilaj hialin

Componente:
Pericordul,
40

controblastul, condrocitul tinar, grupul izogen de condrocite, matricea teritoriala a celulelor, matricea
interteritoriala.
41

• Condroblastele: la periferie, aplatizate, mai mici decît condrocitele

• Prin diviziune, diferenţiere şi sinteza de matrice devin condrocite
42

Controblaste- reprezinta cellule tinere de o forma plata, care au capacitatea de proliferare si de sinteza
a substantei intercelulare a certilajului. Este bine dezvoltat REG, REA si AG. In procesul de dezvoltare se
transforma in condrocite.

Condrocite reprezinta principalul tip de celule ale tesutului cartilaginous, ele au forma rotunda, ovala
sau poligonala, sunt situate in cavitati speciale in subst. intercelulara izolat sau in grupuri.

Grupul izogen de condrocite grupuri de celule situate intr’o cavitate comuna, se deosebesc 3 tipuri de
celule. 1. Se caracterizeaza prin raportul nucleoplasmatic marit, dezvoltarea elementelor vacuolare ale
complexului lamellar, in citoplasma sunt prezente mitocondriile si ribozomii liberi. 2. Se caracterizeaza
prin scaderea raportului nucleo-citoplasmatic, micsorarea sintezei de AND, dezvoltarea intense a REG. 3.
Difera prin cel mai mic raport nucleo-citoplasmatic si REG bine dezvoltat.

Pericondru- capsula care acopera la exterior cartilajul in dezvoltare si este constituit din stratul extern
fibros si intern condrogen.

• Învelişul conjunctiv al cartilajului

• Conţine vase sanguine

• Strat intern: condrogen

• Strat extern: ţesut fibros dens neordonat

Origine: Mezenchim (În mezenchimul embrionului, în locul viitorului cartilaj, celulele mezenchimale se
rotunjesc, proliferează intens şi formează aglomerări dense – insule condrogene. În cadrul insulei
celulele mezenchimale comitate se diferenţiază în precondroblaste, apoi condroblaste.)

Coloratie: hematoxilina-eozina
Localizare :Se întâlneşte în cartilajele costale, pe suprafeţele articulare, în septul nazal, cartilajele
laringelui, traheii, bronhiilor mari, formează scheletul fătului. Cel mai des acoperit cu pericondru.

Morfologie Condrocite, condroblaste ; Matrice amorfă, acidofilă.

Functia: de suport
43

13. Cartilaj elastic

Componente:
Pericordul, controblastul, condrocitul tinar, grupul
izogen de condrocite, fibre elastice.

Coloratie: orceina
Una din particularitatile principale ale cartilajului
elastic este prezenta in substanta intercelulara atit a
fibrelor de colagen cit si a fibrelor elastice, nu are loc
calcifierea. Fibrele elastice strabat substanta
intercelulara in toate directiile. Condrocite mari,
grupe izogene coronare. Matrice redusă faţă de
hialin. Are pericondru

Localizare : în cartilajul pavilionului urechii, ductul

auditiv extern, trompa Eustache, epiglotă, cartilajele
cuneiform şi corniculat ale laringelui şi în bronhiile medii. Origine :Mezenchim Functia de suport
44

14.Osteogeneza directa

Componente: tesut osos

reticulofibros, osteoblast,
osteocit, osteoclast,
mezenchim.

Coloratie: hematoxilin-
eozina

Formeaza: formarea
oaselor plate ale craniului,
claviculelor, maxilei şi a
falangelor distale ale
degetelor
45

Origine: mezenchim, începe în luna a doua de dezvoltare embrionară

Etape: 1) formarea insulei osteogene, 2) formarea matricei organice a ţesutului osos – octeoidului, 3)
calcifierea osteoidului.

 Osteocitele- cellule osoase, care au pierdut capacitatea de diviziune, sunt cellule cu prelungiri, au un
nucleu compact, relative mare si o citoplasma slab bazofila. Nu s’a indentificat prezenta centriolilor. Mai
mici decît osteoblastele

 Osteoblast- cellule tinere, care creeaza tesutul osos, sunt de forma variata: cubica, piramidala. Nucleul
are o forma rotunda sau ovala, este situate excentric, contine unul sau mai multi nucleoli. Este present
REG, mitocondrii AG.

Funcţiile osteoblastului sunt:  sinteza componentelor organice ale matricei – colagen tip I, tip V,
cantităţi mici de proteine noncolagenice – osteonectina, sialoproteine, osteocalcina, osteopontina,
fosfoproteine, care sunt esenţiale în procesul de mineralizare, proteoglicani, glicoproteine.  secreţia de
citochine, factori de creştere, enzime – fosfatază alcalină, colagenază.

 Osteoclastele- sunt cellule de natura hematogena capabile sa distruga cartilajul calcificat si osul,
citoplasma este slab bazofila, uneori oxifila. Este bogat in lizozomi si mitocondri. REG este slab dezvoltat.
 Tesut osos reticulofibros- se observa cavitati osoase sau lacune, de o forma oval-alungita, cu canalicule
lungi anastomozate.
46

15.Osteogeneza indirecta
Componente: : periostul,
inel osos pericondral, os
endocondral: cartilaj calcificat,
osteoblast, osteocit. Maduva
osoasa, zona de: resorbtie,
hipertrofa a cartilajului,
proliferativa, de cartilaj
nemodificat

Coloratie: hematoxilina-
eozina
Formarea: majorităţii
oaselor scheletului.
Origine: pe model de
cartilaj hialin
(endocondrală), începe în
luna a doua de
dezvoltare embrionară
47
48

Functie: formarea oaselor

Etapele formarii: Formarea ţesutului osos prin mecanism indirect are loc după
aceiaşi legitate, ca şi osteogeneza directă, doar că se produce în locul (nu din!) şi
prin distrugerea modelului cartilaginos a viitorului os. În osteogeneza indirectă
deosebim următoarele etape: 1)formarea modelului cartilaginos, 2) formarea
49

manşonului osos pericondral, 3)osificarea pericondrală a diafizei, 4)osificarea

endocondrală a epifizei și formarea plăcilor de creşere metaepifizare.
Periostul- asigura nutritia si regenerarea osului.
Osteocitele- cellule osoase, care au pierdut capacitatea de diviziune, sunt cellule cu prelungiri,
au un nucleu compact, relative mare si o citoplasma slab bazofila. Nu s’a indentificat prezenta
centriolilor.
Osteoblast- cellule tinere, care creeaza tesutul osos, sunt de forma variata: cubica, piramidala.
Nucleul are o forma rotunda sau ovala, este situate excentric, contine unul sau mai multi
nucleoli. Este present REG, mitocondrii AG.
1) zona cartilajului de rezervă – o fâşie îngustă de cartilaj nemodificat din partea epifizei;
2) zona de proliferare – mai lată, formată din condrocite aplatizate aranjate în coloane de-a
lungul axei osului (grupuri izogene axiale); condrocitele se înmulţesc intens şi formează matrice
cartilaginoasă;
3) zona condrocitelor hipertrofiate (veziculoase) formată din condrocite voluminoase în stare
de degradare;
4) zona de resorbţie - include cartilajul calcifiat, care cu aportul osteoclastelor este permanent
distrus şi substituit cu ţesut osos din partea diafizei.
50

16. Tesut osos lamelar:

Componente: Periostul,
lamella circumferintiala externa,
lamelele osteonului, canalul
central al osteonului, lamella
intercalara(intre osteoane),
lamella circumferintiala interna,
osteocit
51
52

Coloratie: Șmorl (galben), hematoxilina-eozina (roz)

Localizare: cel compact: în diafiza oaselor lungi, corticala oaselor scurte şi plate.
spongios: în epifizele oaselor lungi, diploea oaselor plate, zona centrală a oaselor
scurte, corpurile vertebrelor.
53

Origine: începe în luna a doua de dezvoltare embrionară şi are loc pe două căi: 1) nemijlocit din
mezenchim – osteogeneză directă şi 2) în locul modelului cartilaginos a viitorului os, format prealabil din
mezenchim – osteogeneza indirectă.

Functii: : de suport – de oase se fixează muşchii si alte ţesuturi; de protecţie – formează oasele
craniului, cutiei toracice, bazinului, canalul vertebral – cavităţi cu organe interne; oasele găzduiesc
măduva hematogenă. Ţesuturile osoase constituie principalul rezervor de substanţe minerale al
organismului.

Periostul- asigura nutritia si regenerarea osului.

Osteocitele- cellule osoase, care au pierdut capacitatea de diviziune, sunt cellule cu prelungiri,
au un nucleu compact, relative mare si o citoplasma slab bazofila. Nu s’a indentificat prezenta
centriolilor.
Lamela circumferentiala externa lamele lungi paralele, dispuse pe perimetru, care nu formeaza in
jurul diafizei osului inele complete, si sint acoperite la suprafata de straturi de lamele ;
localizate La periferia diafizei, sub periost
Lamela circumferentiala interna sunt bine dezvoltate numai acolo unde substanta compacta a
osului este in contact direct cu canalul medular.
Lamela osteonului si lamela intercalara- sunt situate in stratul mijlociu a lamelelor osoase.
Osteoanele sunt unitatea structural a substantei compacte a osului tubular.
Canalul central al osteonului- prin care vasele sangvine din periost trec in interiorul osului,
54

17.Tesut muscular striat scheletal

55

Componente: Fibrele musculare, plasmalema, sarcoplasma, nucleele fibrei musculare, discul izotrop
discul anizotrop, fibrele musculare in sectiune transversal, miofibrilele.

Coloratie : hematoxilina ferica

Origine: De tip somitic – se dezvoltă din mezoderm (miotomii somitelor)
Localizare: muşchii scheletici
Banda clara-> izotopa, din miozina

Banda neclara->actina

Fibra musculara- este elementul principal (unitatea structural-funcţională a acestui ţesut) si este formata
din miosimplast (miofibrile,AG, MIOCONDRII) si miosatelitocite (ROL DE REGENERARE)

Sarcoplasma- membrane ce inconjoara fibra Nucleului- au o forma alungita

Plasmalema- membrane ce acopera miosimplastele.

Miofibrile- organite speciale, fiecare dintre ele fiind inconjurate de REA, printre ele se localizeaza
numeroase mitocondri mari de o forma alungita. Ocupă partea centrală a simplastului.

miosatelitocitele – celulele cambiale, situate pe suprafaţa sarcolemei

Fiecare fibră musculară este acoperită de endomiziu – membrana bazală a fibrei şi o reţea de fibre
reticulare, care leagă fibrele musculare învecinate. Mai multe fibre formează un fascicul de fibre,
delimitat de alte fascicule de un sept de ţesut conjunctiv lax – perimiziu.
56

Functii: Mecanismele de contracţie-relaxare se realizează prin interacţiunea a doua proteine fibrilare

majore – miozina şi actina din citoplasma celulelor sau simplastelor acestor ţesuturi. Ţesuturile
musculare constituie componentul de bază a muşchilor organismului, care asigură mişcarea corpului şi
părţilor lui în spaţiu, cât şi mişcarea organelor interne (inima, stomacul, intestinele, limba şi a.). De
asemenea, ţesuturile musculare deţin rezerve de substanţe nutritive (glicogen, lipide), contribuie la
menţinerea temperaturii corpului prin termogeneză.

18.Tesut muscular striat cardiac

57

Componente: 1. Fibra musculara in sectiune longitudinala, Cardiomiocite, Nucleul fibrei musculare,

Discul izotrop, Discul anizotrop, Discul intercalary, Anastamoze, Fibre musculare, Miofibrile.
58

Coloratie: hematoxilina ferica

Origine: De tip celomic – se dezvoltă din foiţa viscerală a splanhnotomului->mioepicard
Localizare: muşchiul inimii
Functie: contractia inimii
La obiectivul mic se gasesc fibrele musculare cardiace, in sectiune long si transversala.

La obiectivul mare se observa bine ca fibra musculara sectionata longitudinal este formata din celule
cardiomiocite in centrul carora este nucleul. La nivelul optic are forma unei linii fine care traverseaza
fibra (discul intercalar). Miofibrilele fibrei musculare cardiace au striatie transversala si sunt constituite
din discuri anizotrope si izotrope. Fibrele musculare cardiace se unesc cu ajutorul anastamozelor. In
sectiuni longitudinala se observa bine ca miofibrilele in cardiomiocite sunt localizate la periferie, cele in
sectiune transversala au forma de puncte intunecate. Prezinta o dubla striatie, similara cu cea a fibrei
musculare striate scheletale, insa nucleul este unic, situat central. Extremitatile acestor fibre sunt
ramificate si legate in sens longitudinal prin discuri intercalare, reprezentate de asocieri de jonctiuni
intercelulare. În cadrul fiecărui disc se conţin trei tipuri de joncţiuni: pe porţiunea transversală – zonula
de aderenţă (locul inserţiei capetelor miofibrilelor cardiomiocitelor) şi desmozomi , care leagă mecanic
celulele , iar pe porţiunea longitudinală – nexusuri, prin care excitaţia este transmisă nemijlocit de la o
celulă la alta. Interstitiul conjunctivo-vascular dintre fibrele cardiace este abundent. Ţesutul muscular
cardiac pe lângă cardiomiocitele lucrătoare, contractile mai conţine cardiomiocite atipice şi
cardiomiocite secretoare. Cardiomiocitele atipice nu se contractă, au capacitatea de a se autoexcita,
formează sistemul excito-conductor al inimii. Cardiomiocitele secretoare sunt dispuse în muşchiul
atriilor, conţin granule de secreţie şi eliberează factorul natriiuretic, care participă la menţinerea
echilibrului hidro-salin în organism.
59

19.Tesut muscular neted

60
61

Componente: miocitul neted in sectiune transversal si longitudinala, citoplasma, nucleul, perimiziul.

Origine: Mezenchim
Coloratie: hematoxilina eozina
Localizare: muşchii organelor interne(stomac, vezica urinara, vas sangvin)
Miocitul neted- o celula fusiforma cu lungimea de 20-500mcm si grosimea de 5-8 mcm, este inconjurat
de membrana bazala Nucleul- este digitiform si este situate in partea central. Cind miocitul se contracta
el se indoaie sau devine spiralat. Plasmalema formează numeroase invaginări mici – caveole, din care în
citoplasmă apar vezicule cu conţinut sporit de Ca++. . Spre deosebire de fibrele scheletice şi
cardiomiocite, celulele musculare netede pot prolifera. La suprasolicitare funcţională se hipertrofiază.

Functie: contractie involuntara, formeaza muschii organelor interne

62

20.Substanta cromatofila(Nissl)/Substanta tigroida

63

Componente: neuronul multipolar, nucleul, pericarionul, nucleolul, dendritele, conul de emergent al

axonului, substanta cromatofila(REr)

Origine: Tubul neural

64

Coloratie: Nissl
Reticulul endoplasmatic rugos este bine dezvoltat, canalele și cisternele lui formează pachete compacte.
La microscopul optic aceste zone(Nissl) apar colorate intens cu coloranți bazici, au aspect de granule sau
aglomerări și creează impresia unei citoplasme „cu pete”‖. Cu cât activitatea sintetică a neuronului este
mai înaltă, cu atât este mai exprimată substanța tigroidă. Acțiuni nefavorabile asupra neuronului duc la
tigroliză (cromatoliză) – micșorarea sau dispariția corpusculilor Nissl.

Localizare: Corpii Nissl se găsesc în corpul celular și în porțiunea inițială a dendritelor, dar
niciodată în axon.

Functie: rol în metabolismul neuronal.

21.Maduva spinarii/Neurofibrilele in neuronii din coarnele anterioare ale

maduvei spinarii

Componente: neuronul:
Pericarion,
prelungiri,nucleu,nucleol,neurofibrile

Coloratie: impregnare cu argint

Origine: Tubul neural
Localizarea neurofibrilelor: prezente
în celulele nervoase umane dar si la
animale
Neurofibrilele sunt formații filamentoase fine care țes o rețea în corpul
neuronal și pătrund în prelungirile sale. 
Functia:  de a consolida citoscheletul și de a facilita transmiterea influxului
nervos.
65

22.Fibre nervoase mielinice

66
67

Componente: Fibra nervoasa mielinica, cilindraxul, stratul mielinic, strangulatia nodulara a fibrei
nervoase, neurolema, incizura mielinica.
68

Origine: Crestele ganglionare ; se formează în urma înfășurării de numeroase ori a mezaxonului în

jurul cilindraxului

Coloratie: acid osmic

Localizare: caracteristice sistemului nervos somatic și substanței albe din encefal și măduva spinării.
69

Functie: prin fibrele nervoase sunt conduse impulsurile nervoase. Mielina are rolul de a izola electric
fibrele nervoase, prevenind pierderea impulsului electric de către axon, în drumul acestuia (impulsul)
de la o celulă nervoasă la alta. Mielina facilitează de asemenea o comunicare bidirecțională între
axon și celula glială

Fibra nervoasa mielinica- se afla atit in component SNC cit si in cel Periferic. Sunt cu mult mai groase
decit cele amielinice.

Cilindraxul- este format din neuroplasma- citoplasma celulei nervoase, care contine mitocondrii.
Suprafata cilindraxului este acoperit de o membrane- axolema- care asigura transmiterea impulsului
nervos.

Stratul mielinic- stratul intern al fibrei ce este alcatuit din din lipide,

Neurolema- stratul extern, format din citoplasma si nuclei lemocitelor.

Stangulatia nodulara- locuri unde stratul mielinic lipseste

Incizura mielinica- linii clare ce se observa pe fibra mielinica.

23.Fibre nervoase amielinice(despicate)

70

Componente: fibra nervoasa amielinica, nucleele neurolemocitelor(celulelor Schwann).

Origine: crestele ganglionare ; se formează prin afundarea apofizei neuronului în citoplasma gliocitului
împreună cu plasmalema lui.

Coloratie: hematoxilina-eozina
Localizare: în substanța cenușie a encefalului, măduvei spinării și în sistemul nervos vegetativ.
Functie: Prin fibrele nervoase amielinice impulsul nervos se propagă ca o undă continuă de
depolarizare a axolemei cu o viteză relativ mică – 1-2m/s

Fibra nervoasa amielinica- se afla in componenta sistemului vegetativ, fiecare fibra nervoasa este
acoperita de o membrana bazala. Nu contine mielina

Nucleele neurolemocitelor- tecile formate din celulele oligodendrogliei.

Plasmalema celulei gliale formează o dublicatură, numită mezaxon. Gliocitele succesiv formează un
înveliș continuu pe tot traiectul prelungirii neuronului. În spațiul îngust dintre plasmalemele celulelor (a
lemocitului și a neuronului) circulă lichid tisular. În cadrul fibrei nervoase prelungirea neuronului se
numește cilindru axial (cilindrax), plasmalema cilindraxului – axolemă, iar citoplasma lui – axoplasmă.
Citoplasma gliocitului formează neurilema. În sistemul nervos periferic lemocitele formează la suprafața
fibrei membrană bazală. În sistemul nervos central fiecare oligodendrocit include în citoplasma sa
prelungirile a mai multor neuroni, asemenea fibre nervoase se numesc de tip cablu.
71

Cuprins
1.Mezoteliu (Epiteliu simplu pavimentos) pag.1
2.Trecerea esofagului in stomac pag.2-3
3.Traheea (Epiteliu simplu anizomorf ciliat) pag. 4-5
4.Pielea degetului (Epiteliu stratificat pavimentos keratinizat/cornificat) pag.6-7
5. Glanda tubulara simpla neramificata - Uterul de pisica pag.8
72

6.Mezenchim.(testutul conjunctiv embrionar)Sectiune transversala prin embrion

de gaină pag.9
7.Frotiu de sange uman pag.10-11
8.Tesut conjunctiv fibros lax neordonat pag.12-13-14
9.Tesut conjunctiv fibros dens neordonat, tesut adipos pag.15-16
10.Tesut conjunctiv fibros dens ordonat (Tendon) pag.17-18
11.Țesut reticular (ganglion limfatic) pag.19
12.Cartilaj hialin pag.20-21
13.Cartilaj elastic pag.22
14.Osteogeneza directa pag.23-24
15.Osteogeneza indirecta pag.25-26
16.Tesut osos lamelar pag.27-28
17.Tesut muscular striat scheletal pag.29-30
18.Tesut muscular striat cardiac pag.31-32
19. Tesut muscular neted pag.33
20.Substanta cromatofila(Nissl)/Substanta tigroida pag.34
21.Maduva spinarii/Neurofibrilele in neuronii din coarnele anterioare ale
maduvei spinarii pag.35-36
22.Fibre nervoase mielinice pag. 37-38
23.Fibre nervoase amielinice pag.39-40
73