Nu ştiam că se lucrează la "Eine phänomenologische
Interpretation...”. Este o veste minunată. Aştept cu nerăbdare să o văd în librării. Sper să trăiesc până le voi vedea traduse şi pe celelalte două: "Kant und das Problem der Metaphysik" şi "Die Frage nach dem Ding". În 2003 am vrut să sponsorizez traducerea volumului "Kant und das Problem der Metaphysik". Ofeream 20 milioane lei (vechi). Doream ca publicul român să aibă la îndemână această carte înainte de apariţia cărţii mele, „Introducere critică” (2004) – despre posibilitatea Metafizicii, ca Ştiinţă, în perspectiva filosofiei critice kantiene. Căutam un traducător, şi, la sugestia domnului Mircea Flonta, m-am adresat Editurii Humanitas. La prima convorbire telefonică mi s-a spus că această carte nu este în plan, dar să revin după câteva zile, după ce se vorbeşte cu conducerea. Când am revenit, mi s-a spus că au fost cumpărate drepturile de autor dar că nu se ştie peste câţi ani va fi gata traducerea – şi că voi primi în curând un răspuns oficial, în scris. L-am primit. Mi se spunea că pot să fac sponsorizarea – şi mi se dădea un număr de cont, al unei Fundaţii, unde să fac depunerea – însă doar cu condiţia de a-i lăsa editurii nişte libertăţi: să folosească banii după cum crede ea de cuviinţă şi să decidă ea locul, momentul şi modul în care se va face publică identitatea sponsorului (Chemar Productions S.R.L.). Or, eu nu voiam să sponsorizez decât această traducere, a lui "Kant und das Problem der Metaphysik". Aşadar, m-am retras şi am lăsat lucrurile să meargă în voia lor.
1 Dacă v-am interpelat acum, dragă domnule Bogdan Mincă, este pentru că am fost curios dacă, după 8 ani, s-au mai făcut ceva progrese în această direcţie – şi constat cu amărăciune că această lucrare a lui Heidegger stă în continuare, la Humanitas, la coada listei de priorităţi.
În orice caz, pentru mai târziu, v-aş ruga să aveţi în
vedere: Husserl's debate with Heidegger in the margins of Kant and the Problem of Metaphysics, a lui Richard E. Palmer (Kluwer Academic Publishers, 1997) – şi altele, în jurul acestei relaţii: Kant, Husserl, Heidegger.
Da, în filosofie se poate intra pe oriunde – cum
spunea şi Noica – dar, când începi să te dumireşti asupra „junglei” în care ai intrat, îţi dai seama că lucrurile sunt aşezate totuşi într-o anumită ordine.
Traducător sau cititor – a te arunca, de pildă, direct la
"Sein und Zeit", mi se pare un fel de a sări ca găina la boabe multe, direct în vârful grămezii.
Heidegger se sprijină pe Kant, precum titirezul pe
masă. Sistemul gândirii heideggeriene pare a sta suspendat în aer, în virtutea propriei lui inerţii, dar, în realitate, el se sprijină pe conceptul lui Kant despre timp. A încerca să-l înţelegi pe Heidegger făcând abstracţie de Kant – filosoful pentru care întregul nostru univers inteligibil nu era altceva decât un fel de cută a timpului nostru subiectiv (în interpretarea mea) – mi se pare o întreprindere, dacă nu imposibilă, atunci puţin cam hazardată. „Traduttore, tradittore!” – spun italienii – pentru că, precum ştiţi, orice traducere este de fapt o operă de interpretare. Am impresia însă că acest program de „traducere” a operei heideggeriene al Editurii Humanitas încearcă o „interpretare” într-o perspectivă oarecum inversată – mai degrabă în cheia fenomenologiei husserliene (pur analitică, formală, ruptă de context), decât în aceea a fenomenalismului kantian şi a fenomenologiei hegeliene –
2 adică făcând abstracţie de firul epic al tradiţiei filosofice în prelungirea căreia a venit Heidegger.
Viciul de procedură al traducătorilor de ocazie – care
traduc la comandă – nu din propria lor iniţiativă, sub imperiul unor necesităţi (interese) spirituale proprii – este să se apuce imediat de treabă, începând cu pagina de titlu, şi, apoi, să o ţină tot aşa, frază cu frază, până la sfârşit, fără a citi nimic împrejur, dinainte, nici măcar cartea pe care o traduc. Tocmai de aceea unele traduceri sunt lipsite de acel fior („feeling”) metafizic specific marilor opere de filosofie, deşi, tehnic vorbind, sunt corecte.
În orice caz, vă felicit – pe dumneata şi pe ceilalţi
tineri temerari care v-aţi înhămat la traducerile acestea. S-ar putea ca munca voastră să aibă cândva, pentru limba română, aceeaşi însemnătate pe care o are astăzi Psaltirea în versuri a lui Dosoftei.
O spun cu toată bunăcredinţa, fără nici un fel de
ironii. Nu am nimic să vă reproşez.
Cu stimă,
Marcel Chelba
PS (adăugat ulterior, pe Scribd):
Văd că cineva a postat pe Scribd „Filosofia şi istoria
ei” – cartea lui Viorel Colţescu, reputatul şi regretatul profesor de filosofie de la Universitatea de Vest din Timişoara. Ca să nu se creadă că această intenţie a mea de sponsorizare a unei traduceri din Heidegger a fost un capriciu sau o iniţiativă mânată de interese colaterale
3 filosofiei recomand a se vedea menţiunea de la pagina 7, privitoare la Chemar Productions SRL (firma mea).
