Sunteți pe pagina 1din 26

DiaIog

Htlned~ara .. - Conform. obiceiului,~i in vara acestui 'an, la iniliativa lnspectorulul de :geogr~fi~. prot, Dumitru . Bus, 34 de .• , cadre didactice din [udetul Hunedoara au partiqipat la 0 aplicatie pract(ca pe traseulDeva ::--- Durnorava Siblului -'- Raco\, -'Sf. GJieorghe' -'- Lacul Sf. Ana .",.,., !;3aileTu$nad .:;_ LacuLR6~u -:-'- Cheile Bicazutul - Gheorghieni - Praid ..:.:..: Sovata - ,?Iaj _;_ Alba lulia-:: Deva. Scopul principal at excursiei a test cunoasterea dtrscta a unor zone ale larii de calre profesorii de geografie, lucru care va Imbunatalic~.li.tatea prbcesului d.e predare- . invatare. Multu!l1illlpentru lnvitatle." III!B ... ~uretlti.- La.inljlatlva doarnnei profes,oare loana 'Iancu,elevii de la Lice_IjI"Lucian Blaga" s-autntalnlt cu directorul revistei Atla$Supermagaiin, prof. Ion Manta,c~rele~a vorbit despre expecttlite unor 'ternerari romanl ....:.. precum dr. Ovid/ti BOjOf;~i alpinistul. Ttcu Lacatu~u -:-lh Muntii Himalaya. >

.• 0 tntalnlre asernanatoare a

, avutIoc ~i cuelevii$coiii Nr .. 206 din ,Capitala, organizata'de prof. Doine ' Giurgea,cu prilejul Tnmanarii unui premiu ca~tigat "dec. eleva la un concurs prganizat de revista Atlas,

Supermagaiin.~· .

• Elevii bucurestenl al- $colii Nr. 311 au avut prilejul sii,'particlpe la 0

I dlscutie: cu acelasl . reprezentant a.1 . revistei noastre. Prof. Ion Manti'I a r~spuns la nurneroase, tntrebarl :;;i a

. notal lnteresante.propuneri facute de ~N'<:TI~.,·"

.Lainitiativa ~i Supermagaiin, elevii Clubului Copiuor. $i Sr.f,·/::ir,;/t'Jr Nr. 4 din. Capitala, tndrurnatl de profesorii Acasancirei, Marian Bica:;;i Nicolae preqatlt 0 exppzitie de plctura, grafica ~r rnnnp"",.

in lut, cu titlul "Fals atlasdezooloqle", ",

• Foctlani ~Lainvitatia condueeril Liceuk/i .

Arte Ptesiice din aceastalbcalitate,' elevll sai purtat un dialog tructuos cu reptezentantul Atlas Supermagazin, subleotul incitant fiind

gratia ~i artele plastice".

• Evenimente , Evenimenle ,

.SubegidaMinisterului Educaliei inspector de sp~cialita~e,d~eatre Filiala

'\:Nalionale;' Inspectoratul~colar 801 Albaa Societa'iideGeografie-~i de-.

Jude~ului'Bacau, Jmpreuna·cutillalele numero~i sponsori. Moderatori ~ufost·.· -

Bacau ~iOne~ti ale. Societa\ii de . .' - prof,~niv. dr. ~ompei-Cocean,Cle-la

Geografieiau orga~izat)a Bacau; avut prilejul sa viziteze Muzeul. ~iGra- a VI-a, aSimpozionulLii de laBacaus-a J:)niversitateaeab'efBoly~i din CliJjC ..

simpozionUlihterjudelean. G,eografia In' dina Botanica din Praje~ti, .lntemeiate.datorat, in mare masura; comitetului NaRoqa,~i prof.M<,Irian Muqteanu'i

~co4Iac_ pr9zent ~i perspective: . de prof. Paul Taral~Qga; fiul satului: . de organizare, din care au facut parte pre~edintele FUtalei Alba a ~G.:::. _

. In. prima zia lucrarilpr au fest. .', . Proqramuls-a Incheiflt cu 0 ~i prof. Paraschiva ~!()rescu, inspector . Comunicarile- ~tiin\ificesus\iliute de

. audiate comunicariJe:Stadiulactualaf' aplicalie practica-'de documentare, scolar general; prof. drd. Mariana catre pro.fesorii de geografie au

geogratiei - autor prof. univ. cr.coc., de.sfa~u!ata PEl traseul B~cali''-;' Valea Nichitl1,inspector'~colar de spe--eviden\ia:fpreocuparile':'" dar ~ilipsurilei

Grigore Posea, pre~edintele Societat{, Budului:- Tescani - tucace~trc_ cialitate; prof. _(jr. Nicu A%pre~edintele - referitoare .,aprotecliaspaliu'ul.· .

. de Geografie, Geogr,atia ~i educatiaprin . Zeme~-:-Mo~ne~ti-:'C~ril_ane~ti- , Filialei sacau a SG ~iprot Ileana montan. S·il. insistat~i asopra moda-

geograjie In rnvaramantul preuniversitar. One~tl .::::'"' Bacau. Pe langa zone 'geo- - - Ma.rine~cu, pre~edinta Filialei Onesf a litalilor de educalie egologica a elevilor, , •. ~.',.l

. (prof. dr. Octavian Mandrul), precum ~i ". grafice '~eprezentative, au fost vizitate ~i aceleiasl societa\i.' Un moment: placut '~aqreat .

. $tuliiiul .monografic Geogratu" Mihai iinportal]te locuri curelevanla.istorica ~i. Un alt simpozlon dingeografie'participanJiI9r)r~~f~01~I.~de dansuri

. David, Viala ~i opera (prof. uni",. dr. doc.' culturala: Casa memorialanGeorge a avut loc la Sebe~; 'subgeneri¢uL Vn' . car~cteristice.-:zonei; SUS\inU.t de 10an'$al'1ctru ~i prof. dr. Nicu Aur). EnesCu":de la Tescanl; Pa:iatulGliica .•••.••. viiforpenfriJ spatiulmontan. Ofganizat 'membrii·ClubLilui,Copiilordinora~. Un

, Tot In cadrulsimpozionuluiau fost(acum muzeu) ~i Gara (sec(llul aIXIX-. dininiliativapro!. Mioara.Bulbucan, .. ' ,altc~~tig. pentru tOli participan\ii l-a .

lansate.ca~ile:Campia de Vesta. lea) dinComane~ti; Bisertca llii.~tefah maeltestarea atost sprijinita de catre reprezentat vizitarea unor puncte

, '3omaniei (prot.unlv. dr. doc. Grigore cel Mare dela Borzestl, Inspectoratul ~c6lar . Judelean :_ istorice ~i culmrale din orasu Sebe~

P?osea); Porti ~i culoaregeomorfologice Buna desfa~urare a acestei edilii, reprezentat de prof. ~tefanHanciu, (Muzeul Mixt, Casa Franz Binder;

1n spatiui carpafo-danubiano·ponfic Biserica Evanghelica), ca ~i apllcefla

(prof. univ. dr; qoc.loan~anaru)~iMunfii practica de pe Valea Se.~e~l:JI~i (ssu,.

Fagara~ .. Stt.ldiugeomorfologic(pr6f. dr.' Valea Frumoasei), p~na In apfopierea

"Florea Miron), ~ine .primita· afo~t ~i' Vartului ~ureanu. Punetelede oprirede .

expozilia Imaginidin relietul carpatin, • pe traseu le-au constituit.satul Laz .

Qrganizalade cafre prof. drd.Sanda: . '(pentru' icoanere. pe sticladin casataDumiiru din'Turnu Magurele. miliei Poenaru); comuna ~uga9 (s-a. vi:' Un viu jnte~es a.suscitat: S.off'utzionatun program artistic prezentat de

: pemn: studu: g~og(afie/ prezenat dec~treeleVii~colii din comuna); lacul de

-prof.M(!ricel· Badiudiri Bacau, lii'~ baraj Oasa, Manastirea Feti\a,Luncile ,

per.sp.ec)iva unuiproces de predate. ~ Pregoriei; Poiana Raiului;cabana ~u'

. asistat de caculafor. . . ,,~ reanu. CLl acestprilej deplasarea s;a

.Dupa ceaup~liicipat la'discutarea ~facut printr-un defileu lung de 36km.

!ucrarijor ~tiinlifice prezentate Ingele 7 .~. . . . .

secliH:lespecialitate,ceiprezenli au ~ (Cant!nuare lnpag. 31)

. ~

• O::(ctiCa

0 .. · .. ~ ..... getilJile •.. dacice

• e

limit(3le . continentale al~Europ~i

Sculptura - in sare

-_', zoOlogica • din Hamburg

CD

Lumea

Corectura IOANASTAN

SteaL)a pistol

Vasco' da Gama.

Ate~lia s-aconcentrat.asupra Araratului, pent~l!I5!e~eop~rirea, resturilor ambareatiunii. "Cawtarile" au":;fpst' impulsionate<~i.de

legenda stravebhe a locu'torllot din.satul •

8ayzit, ds+la poalele, rnuntslul. Se pO'ltestel?teca l.in;paJ;l~or,.eate Tl?i cauta.olle,

, a a1lt~s 'Tn '~vM~i .*~9Io'adat de.o'corable" lungade lemn;Raportulexpediliei turce din ~.

anlJ1i 8?3 f)i.i infirmaipot~ia. Dimpotriva, el " s-a~~eferit 'lapreiEmla; (,inei bucatide lernn care strapungE!astratul de gneata.

, '~Alte informatl' 'provln din tlmpul primlJlui razboi monolal. Atunci, un of iter rus, dlntr-un gniP expedltlonar a sosit Tn . Tur,Cia, dec1arand caa;g9:.sit pe Ararat urmele unei epave marine. In timpul celul. de-al dollearazbot mondial, patru pllotl ru~i.l?ia:~ericani au raportat ca ay vazut 0t:J:mbraalul'1gita, assmanatoare unei corabii, care, in condltll atmosferice tavorablte, poatefi vazLlta Tn ghetsr.

; .," ~xpeditia~q}~ , ,1955, . condu~a qe Fe~mando Navarra, a f,ostrnal norocoasa. In dimineata zilei ~e6 iuliE!; ea a gasit·Tifsfratul !

. 9!,!'gn,eala ce ,acoper.ea: muntele,chiar in vMullVi,trei bu¢ati d§l·grinpa a carosvarsta a .fG5st'aprecia:ta;. cu aj ot0r'\:J I anallzel prin

radioizotopi,la'5.000 de ani! .

Toate acestea nupot, bineTnteles, sa spo~~ ca area lui Noea tost gasita:in orlce '. ei ar fi putut construlo asemenea na~a.

ba~:>'e.xistent~.unor'bucali ,de lemn 0 altalpoteza serefera Iaputemlca

Tritr~buin,at,.vechi de 5.000 de ani, pe vartul nava care a reu~it sa faca fata potopulul,

unul rnunte greu accesibll, ridica semnede

. Intrebare. A fost posibJlca. 0 corabte lunga nava care. a .aparttnut unel clvlllzatll

. ~e '1:;4~rm safie;,construita:de oa:nien!iacelei ' ' dlsparute. Ea se aflaTn drum pe stravechea

CiviHi:alircarenucuno~te.au roataol.arului ~i ruta maritima ce trecea prin Golful Persico

prelucrarea rnetalelor? Avand in vedere durata calatorieisau poate

,~i Tnca ceya: este relativ puliricunoscut, tntentllle icolonlzatcare ale niembrilor feptu!' ca 'dimernsiunilE!amba:~9atiunilor . echipajului,)n' spatille suficient de

erau;pana Tn epoca moderna, limitate, din lncapatoare desubpunte au fost tncarcate,

cauza slabei eficiente .a mecanismului 0 data cu proviziile de hrana, ~i perechi de

carmei,. A~a 'se explica ~i exlstenta animale domestice. Ele aveau sa Ie

Tnd!3l,ungata. agalerelor cu vasle, Ele ssrveasca pentru injghebarea unei

" .p,wteaLi naviga pe 0 mare lipsita de vant ~i gospodarii Tn regiuneaaleasa pentru

sa efectueze mansvre rapide. debarcare. Printr-un complex nefericit de lrnprelurarl, corabia apatruns Tn zona unui

4),mlsterloasa uraqari care a pro\tooat potopulbiblic ~i a

dvUiz .. ,le > .. Isparuta fost aruncata de valurile urlase ale marii pe

. uscat, Tn interiorul continentului.

C~le dGua corabii legendare nu erau, Tn . Aparltia unei corabii urlase, nernalvazute

mod:precis" gal~re., Realizarea lor .la .. panaatunci de catr~ pastbrii' neOlitici dimensiunile'·. des'crisELera, deci; de primitivi, care abla.de'auzlsera dsspre neconceputfar4cLino~tintele necesare Tn

domentul sistemului de earme, Daca'insa a exlstenta rnarllor ~.i -oceanelor, veoerea

existat 0 ambarcajune apropiata dearcele' oamenilor TmbraclilLciudat,cbborand. din lui Nbe ~i Atnapishti, atuncig~anita na.vigatiei ' urlasa 'ambarcalIUl1el?i man and. din ~i a folosirii de-vase marl se deplaseaza.cu· pantecele ei anlmale mari, trebuie saJi

cateva mii de ani Tn trecut. . produsasupra trlourllor ba~tina~e 0 impres.ie

, exista ~i ipotezacaar fLe.>eistat 0 ~~9~eb~tde pute,rni~a..Ea:·;a co~~us,·

civiliza,tie ajunsa la uJ;l'tnalt nivel, demevltabll, la crearea mitulul. Puteau aici sa

. nec.9nceputla popoarele de: atunci. >joace unrol ~i fabulaliile naufragialilor, siliti Reprezentantii ei 10Cl!,i,au TninteJiQrul '., s~ traiasca Tntr-un mediu barbar extrem de canti.nentului,in zona afectata dep;otop, ~i ;osfiltuturor:intru~ilor.·

. . --'_, ,I. --., :- .'. , _ ,~-." .

o imensa malre in pustiurile Asiei Centrale.

[agenda biblica despre potop ne'spune caapa s-a ridicat aproxlmatlvB' metrt deasupra celor mai Tnalte varturl montane .. ' .vlata de pe Pam ant a fost dlstrusa, iar area

a ratacit un an.$i14zile inainte de a-esua

pe munteleArara,t. Unul din elementele fabuloase ale acestel relatari este sesizat:

de omul de. ~tiinl~RicharClHenning, Aeesta mentloneaza ca',~iTn cazyfincate ploaia ar }i durat mai multds patruzeci de zile ~i de noptl, nu soar fi putut aduria atata apa tncat sa fie acoperitU:rllJptii ceirrfaiTna.lli sl, .cu atat ,

mai putin, Tntr~gPe,mantul,'Concluzia sa ~ este ca potoput a tost un eVeniment local. Daca ar fi tost.acoperlt Muntele Ararat tnseamna caprecipitaliilear.fi tota:liza,t un ~ velum de orclnul Jniliardelor de kilometrj.:'cubi FiIt;i; - 0 cantitate pe care Terra n-ar fi putut s-o suporte ~i pe care, de alttel, nu are de unde

. sa sl-o procure.

Se ridica Tnsa 0 lntrebare:.daca estevorba de un fenomen local, cum se face ca despre o inundatie de pr9P0rtii urlasese v6rbe~te Tn cele mai vechi mitl:Jri aprqapepretutindeni pe Pamant? Au fost oare iriundatii urJa~e pe Tntreaga suprafata a Planetei?

o alta ipoteza, apartipand unui om de ~tiinta rus de origine gerrnana, pe nume Schwarz, tncerca sffi, demonstreze ca prin mileniul allll-lealChr. exista ci uria~a mare lnterloara in Asia centrata. Ea era lunga de 4.000 km, lata de 400 km ~i avea 0 adanclms de 2.000 m. in urma unui puternic cutrernur ea s-arevarsat brusc, provocand potopul. Ca argument s-a adus faptul ca Tn tradltia chlneza se s,em~alao neoblsnulta crsstere a tluvlulut Huanghe Tn

timpul domniei lmparatulul Yu. Totusl ,~.':) aceasta ipoteza nu poateexplica relafarile \ f'L despre potop din alte eontlnsnte, din

Lumea Noua, de pilda ... ' .

Cercetatorul german Stentzel considers ca Tn anul3332 T.Chr. 0 perturbatie survsnlta Tn echilibrul Pamantului arfi revarsafmsrile stoceanetedln erntstera.nordlca peste emisfera sudica. In anul,7132al erei noastre, fenomenul se va repeta insens contrar .: Tnsaae<easta jpoteza nu este confirmata de cercetare: geologii n~~u gasit

nici 0 urma de lnundatie universala. .

. Ce argumente aduc Tn tavoaraa

, dlluvlului universal Hennig, Schwarz ~i Stentzel? Faptul ba se tntatnesc pe$ti ~i moluste fosilizate, asadar' animale tlplc marine, Tn regiuni muntoase. Dar astazl, se ~tie cu precizie ca fosilele cle pestl ~i cochilii aflate'pe Tna:llimi mOntoase s-au format inainte de ml~carile tectClnice care a,u clus la

cutarea Pamantului. . .

.JonMA:NTA

Gele semnalate reprezinta numai varMieebergului, decarece.s-ar putea serie un roman fluviu eu un subieet tragic, al earul personaj principal,NATURA, T~i.traie~te 'ultimele elipe de viala.

. A~ Tneheia eu un fragment din luerareadr. Gh. Raeovila, cereetator ~tiin\ifie la Institu!uLde ::iPEiQIO~II~ "Emil RaeoviWdin Cluj Napoca, in!itulata r:nrl.~""vRr;:"Rl'·Fl

geosistemelor carstice:)n bineeunqseuta .' c~ natura sa moara, Jean Dor!?! ~un~1 autorizali suslinatoti ai prineipiilor conse.l;Y.arii " .Nuavem dreptuJ sa distragemceea ce (lunoj ahlcreat. Ac.easta fraza reptezinta, lntr-un fei;ehintesen)a etigh ~ti!udinii pe care omul trebule sao adopte fa\ade natura: .. unul din elementele fundarnentaleale motivaiiei ""-daca0 asemenea motivalie mai esteastazi neeesara,

-.pe care se sprijina necesitatea de,oerotire a naturii.:. u,

Dumbrava, dezyoltata Tnca.leare triasiee,seafla Pe~tera Vantalai, cea mal lunga pe~tera ain\ara n'oastra; cu aproximativ 47 km de. galeriH:artate pans In pre;zent.

.: Pentru a fi protejata, aceasta cavitajeafost bine "fEi~eeiltaU de memorii CSAdln Cluj, care 0 eereeteaza;.De.~i este'rezerv~lie geologica; In decursul anilor,'de,multe ,ori~:.a,ln§e~eatpatninderea cu fo~a In interiorul aeestui g61 5ubteran, dar, dinferieire, fara ~ansade izbanda. ',,~Y~uac~ea~i'soartaaavut-o, lnsa, Pe~tera de la yrfda/Ori~plai,:~fla,ta la caliva kilomejri aval de Pe~tera ·V~ntuJl:Ji.'Ace~$ta,can.tlv,abogat concrelionata, a fost , puternicQplitade,vanatoriidesuveniruri, ramanand doat

o palidauinbra:acelei cea.tost.cencva.

. Astle) de acte de yandalismsuntClestul de frecvente In regiunile carstice:,Dareienu se marginesc doar la devastarea unor pe~teri,ci,lmbrac~ ~i al.te forme regretabile. Astlel; activitalile.twi~tl1ului salbatip s-au concretizat

, •... '. . prin mazgalirea~sau scrjjellrea pereli10r de calcar cu oife-

·'¢::.~.X /i~e ins~riplii, maim.utlsaum~iplJlin.dec~nte: .Este sufi- '1 ;;jC1ent sa facemo plll1:lbare pe rnaJunle Cn~uhll Repede, ,~

lntre Pestera Vantul~i ~iPe~tera Uhgurului. Acest sector < , abunda In astlel de urme ale "civilizalieiu secolului XX. Mai ~ e faptul ca eele p(ltrH,pun\i suspendate au fost i>< aproape complet ln decursul anllor, Dintre fnp;ezen(~oar'doua'ill fostreparate.

r_ ;,..:").~: - , '"_,e,: c.\_> ." - -.

II Prof· ing. TROMBITXsjeno;

, Bran~tea,jude~ul ~tnia-Nii.Sditi;f:

", .. ' - . ,·,'fe· '.;" ,.t-' <,. "~""'i __ '.

Laihtrarea In v9stitele Ch~i ale Elicazului'din MUDlii Suhardza~imP~~tera Munticelu. A f()slop~~teraunic:~" prin frurhys~lea ~!bogalia speleo!em~}or, dar'~i prin - depozitul toslllter de, Ursasspaelei.J~J fClsile., de" p imporianlapaleClntologica deos.ebita. p>:'r~,o Il.Jngj~e ae . 120m,fiind'formata,'Sn principal,. dintr-o;sals I,ur)ga qe .peste 30 m, cu o 'lnallime ce n(Jdepa~e~!ti·5~~(Tl.Mai exista mici cotloane, u~oraceesibil.e. Salase, te'rrn.ina cu

un lac a carui:apaesteioarte limpede.·,. '

tnmom~ntul defalannsa,pe~terase iifla l~~r:p deplorabila,prezel)t~ndun nivel ridie~tde.poluare degradare.,De~ia f0stdeclarat~mon~ment alnatu(ii," .... a putut fi prcilejata'impotriva vandalilor ~ije(lJitorilor,.eare . au srnpls bogalia miQerala din in.terior; ce lmpodotiea altadata, atatde frUlpos,aeest goi'subteran, fertl1ec~nd ochial vizitaiotjJloL Pe~tera s-a remarcatprin stalagmiiel~-

, ','/' "'_-: -, ""':- -,_.'

. Africa'subsahariana se afla peprlmul locrn-Iume In _ ceea'c~prive,te ,~.c:ifari-tourism",~dica pbserva~ea ,i, . :adm'ira'~'ea (nu numai vanato,area)unor:>'a_riimale s~lbati~e' In' medlul lor natural de ~viaJid'i.'_de' c:omp.ortament. Num~ro,i turlstl stralnl __;. ~videht, prea pu~inidin !arile In curs de dezvoltare! 'Cl,ipetr~c vacania In !ari precum cele vlzltate.de mine In s4d~estul

.~friciirnumai pentru"a face" safari. '

"", ,".

Safari~ culeul in fatal

,

be~i uneleprograme pot costa ~i

_ cateva sute de dolan. pe .zl (avand asigurate iqate serviciile posibile;~i necesareh. exisiil ~i parcurl (rezerva\ii) -naturale In caw poli admira, la fel dE! bine, , acelea~r animale, cusume acceptabile; ci'J'alte'Cuvinte;nu trebuiesa fiineaparat'

.. -U(l;VIP,'urib6s~sa,u cu buzunll.relepline, " /pefltru a; - auna~emenea;,spectacol".

~l ~atafii - 'r:naprive~te,jnapqt '

n~nia(a' .. . ;,nomco~i,caci .4:5 prograrne de,~afari _mi"au fost_oferite cu r • generozitatede catre uniiro_mani siabHili

In Africa sau.de diferite organisme din HepublicaSud Africana, Swaziland,

indiferen\a revoltatoare ... Dar cancl s-a ridicat, lnalland,u-se pe cele patru plcioaresl aprophndu-se la 0 jumatate de metru de Tonl-soterul (care linea geamullritredesphis) am avut senzafla . unui visteribil din care trebula sa rna

.. trezesciinediat!

'. Tn ~ostura ~e VIP!

. Delci'Tnceput trebuie sa va spun ca, !naf?W~i!iculta\ilo~~i ~eripe\iilortraite . In aventura mea afncana; am avut parte ~L de-unele momente In, care am fost tratat ca un VIP (Very Important Person) fara ca sa fiu lnrealltateasa ceva! Cea mai frumoasa llustrarea unei asemenea

- .posturt' am avut-o: laj{ny·snai un splendidora~el situat pe Garden RouJe., pe coasta Oceanului Indian, Tntre cape Town~j Porth -Elysabeth.'Nu, exlsta vizitator al Lagunei Knysna care sa nu • -admireacest peisaj, mult mai iasdnent Tn realltate cecat arataimaginea.:Locul fptografiat S6 numeste "The Heads",

, fiindca printre cele ooua stanci Tnalte de peste,100 m Oceanul Indian se .strecoara" Tn interiorul Africii, Iormand ,P lagi.ma-tn care se desf~~oarafelurite activjtaljturistice ~i chiar economice.' .!~ejsaj~I,- foarte far TnfalniLpe Terra,

- ,m'i~a inspirat pe loc 0 legenda care ar explica fenomenul. Prbbabil6a "inventia

- mea" i~c{placut directorulu: ziarului /:<nysna and 81eft Heraid,devreme ce

. ,'a pubHCa:l-o sub titlul,;~nysna, the Princess .ot .the Garqen -Route"",. 'Progf~mul de alcllmi fusese ·bferi! c(e'

Zambia, Zirnbll.Qwe, 0 singura dat~ lnsa SATOUR (un fel de ONT)-prin agenlia

. .mis-a Tnt~mplat sa port un "dialog:' de locala de turism; urma sa fiuTntampinat

catevaminute cu un leu; un leu ad,evarat, . de fnsa~idirectoareaagenliei; ceea ce.

puternic (nu caa: nosmlt. .. ) >, ~,.' era-prlrnulsernn ca voi Ii tratat peste".

lmr-o zona.din apropierea Pretoriei,merite! Esteprobabil ba am fost prezen-

. - tat Tn adevarata mea calitate, Tn care rna

g,r~lie. g:en,e!ozitalii un~i' la_nar aflam Tn aceasta \' arA, 'laraceasta arata .

mcildovean, am vizitat "Lion and Rhyno

. Park", undeem tr~it d9ua experlente clar ca eram departe de un simplu turist,

tJiferil~;.h~e:cvenla"pranz Tn familie" am ', dar totdeparte ~ide un VIPveritabii."

a,dmiratlb-nJei (dintre care7:-.8pui) Cobor din luxosOI autocar al

;care:~i ;t~~u;mas~,,' Tnfn.iPtand~~f)_e cu com-paniei Intercape ~in-apucsa fumez

" v(:)ILiptatedifitr~oa:htilbpa, La ,,;specta- 6\igaraj cand observ apropiindu-se de

...coILiI"nev$rbSiinii dar vazut aievea, erau mine ci 'aoamna eleganta, cub distinclie

< prezenli:syte deoameni, a~a;incat nu 'Iesne de sesizat la 0 ferileie trecuta de

. avea' de 'cesa-mifie teama... prima tinerele, cu atitudine u~or

·in schi~j), a doua secven\a avea sa; protocolaraj oeea cs m~a lacut ~i pe mine

, i ridice'parulmaciuca Tncap! ., sa adopt o"pozi\ie"rezervata, decenta,

:' cim I~O :U.mascl:Jlfiorosl'':::_ aavut' pulin sObra: dar hu' prbtbcolara,Tn ciuda , curajlJl' sa\se' a~ezepemargiriea ' ve~mintelor $i bagajelor mele oare nu

.. drumului pe'caretrecea ma~ina noastra tradaunici urma de: .. VIP,

, ~i "insorenla~de a nu ne.acorcia nici cea Doamna lise Scholtz tinea Tn mana

ii mai mica atenlie, trataodu-ne_ cuo 0 coala de Mrtie pe care era scris "Mr ..

I,;.:~· . .

t'6. Wf~t~s SUPerma8ilZin

Tn' curand, in Australia

Chifane -:- Romaliia~';- cred ca as Ii , trssant la fel de tare ~i daca nu ml-as fi

citit rumele.. Ma Tnvita in limuzina pe : . Acum,la Trieheierea, cu reij~iia_;.

care 0 conducea cu .Iejeritate ~ieleganla, -deJjIiM; a9Putea spune, a aventurjj mele " !,-

propunandu-mi un prim tur al sta\iunii, africane, Tmi face,placere sa irifoil1'lE,lz

pentru a ma familiariza cu splendidul~i miile de cititori "ai revistei "Atras

lneditul peisaj lagunar ~i cu oraselul Supermagazin" asupra .apari\iei unei eol

.aruncat" pe dealuri,cochet, cu vile albe. carti scrise de mine: In aceasta luna

Tn fQrmule arhitectonice.placute ~i Tnlesat _ pute\i avea-ln mana un nou volum, de turi~ti, fire~te numaiabl.; -'irtitulat "Marco'Polo - calator pe clnci

,..... Daca vaimagina\i ca doar acesta a' contine,nte!'~,'Multitudinea 'informa\iilor "

fO. st .. sin. gUrul. serm ca am fost tratat ca adanate din zecl d.e \ari a .. Ie lumii"c.e .. 19 .. ~. "i

un VI P, va Tn~elali; mi se refinuse 0 mai multe Tnscriindu-se chiar Tn~pr6filul "fl./

camera, pentru 0 noapte, la-un motelrevistei dumneavoastra preferate:-' - luxos (patru stele), Tn cea mai frurnoasa.. natura ~igeografie, cultura ~i civilizatie, _

zona a statiunii; cum eu comunicasem curiozitati 9tiintifice - vor fi completate'cu

.' "pre~en~ile"'mele minimeprivin.d ~o~fortul experienle ~i peripe\ii,care dau de obicei

91, blnelnleles, pre\ul, gazda nm facuse savoare literaturii de calatorie, ale.eelor

surprlza placuta de a:mi spune ca prima cese avsntureaza solitar, Tn condllii

no~pte este "at~n\ia"agen\iei sale de dificile, prin locurimai pulin (sau deloe!)

tunsm. Am dorrnlt ca un rege, dar a doua calcate de allii,

zlml-arn luat bagajele ~i m-am aciu~t I~ . Un capitol con~istenr~i un f9to~

un b~ckpac,k~r,s "h?use (pentru .rucsa?l~tl) , album (TnsumandSn total.ceal 00 Hagl~j) .

dupa posbilltaflle mele flnanclare, sunt consecrate aven,tutii-africane.;, .~ .."

-Ac~asta vila simpla - Tn realitate 0 casa $;, . 0 altanoutate pe care v-a

~al ma~e - este ,unf?1 de h?tel pentru comunic tnprernlera absoluta ~i chiar

uneret 111 ~ste destlnat In special celor cu . Tn excluslvltate: pregatesc 0 alta ru?saculln ~pate (de alltel, se nume~.t~expedi\ie, Ill. sfar~itul acesiuL an;_'am c~lar Peregnn ~ackp~ckers H?u~e). Alclnumit-o "Cangurul"9i-mi place sa c!.~d

vla\a se desla"90~ra, asema~ator cu ca aii ~i: g~icit:deja care-mi va fi

aceea dl~tr-un carmn studen\~sc, c~mere destinatia .. , !In acest fel'sper ca Matco

cu ~a!u.n suprap~se, mobllier s~mplu, 'Polo romansa~~i Tncheie periplul

bucatar,le 91 b~le, c_omune~ Hecare contlnentelor. Din punctulmeu de

.locatar vremelnlc se gospodare9te cum vedere Antarctica nu va Ii niciodata 0

~oate, At~o~fera es~e,c~t se p~ate~e . tentatie!? Indiferehtde'evolutialucrurilor

tinereascasl de _placuta; tehnlca din ' I 'It I . 'll u • "'~

dotare, mai ales aceea de la bucatarie, pe un? ~n ~a~a, U '. aSlgu,r ?I! on! Sa. \.l1t.

este moderns 9i completa, fiecare avand s~ vor Intalnl c~ mlne,ln paglnlie revl~te!. o:

acces la ea lara restrictii dar cu conditia 91 - de ce nut ,-chlar la unele aC\lu~.f

de ao lolosi cu un puternlc respect peniru culturale orqanlzate de conducerea el,

ceilalti! Pretul este convenabil, circa 6 . dolari' pe noapte.

• CChifaneDRJcU$ANI - .

"D" . e-douazile"m-am,

" , . Qesp~~it de,p~i dra~gi de.

. acasa, La Mos.cova intru . ultimulla vi~apa~ap,o~t1elgcMa ..'

trec-sudorilecupufoaica'pe mine. /.I;mbele l]1aini Imii~untA)Cupate~ AdministratoruL·AlT1basadei ao-

. mane In'1i iarups1icu,l,sc;hiurile !?i ceJs doua, genV,care7,mirupeau ; braiel~: Pentru 0 plepare de sase . luni :oriCih.ear fi tostzentat sa ia 'c" ; "irrnilte. In .cablnetul mare amnuloi ambasador Ion

.' tDi~con,udi§lcutam ultlmele noutaii 'al~<,Fl'rogr~mului Hornanesc de ':CerbetariPolare. Mabucura sa Hntalne~c' un ambasador, tntr-un

'. .. RU$ia, cu care sa

::;Cl,I".ClUIIClII variante pentru IIll'''''.''" .. statiune polara

,numai ~",c,,,t,,,IQ'

1f131<je!llat;tate de ·r:i1unte,;;: .,. , ;§~~1~~Siapte~ore c~ilatC)resclntr-.un .

% tr,en civilizat, dar~iI:iip~fa~)a prei, care maauce la'$tl?e,tersburg. Un

'c;;olegde la, F}~ssianAntarctie Expeqition; < Hitand "de,lapoviia . ag~santa,. elll;lta~~ rna. jntroduca lri ora$ulitnp~rial/,Bulevardele sunh,\ tuminate f~e~i9, e~ntrl;llh Etmitajul, Neva, ~i; In" tug~ n'la!?ip,ii, ,~jungel11"" In celeoi9,unna In p()rt,LJQ~e oprim la scara vap9rI.l19J.laUi~pargaton.i1

f" ,de.g~rFia,,;A;k~d~D?ikf~dorol/'.

, . .penttlil,prii):la,datau'rc pe un 'vaPQ{,p~il1'f~,'2: G~I~t~rWatatcl,~' .', lunga:'Q~icestl:)~e:(:I!:l Jrltare sall'cu , iprpduse,p.(sr;l'1im;'

Inc0ra~re!it(ecUt: Mis'-Hezervat ,bare brusca deimagiile:'Puiin mal

, un patJhtr-6'tabi~afa niV-elul cinct. senzorilor seobiin dat~ prtvlnd Se continua tncarcarea Ja la sud soarele asflntea deschi-

Incerei~.nUi~s9Cu ldeea -temperatura.aerulul; urriiditcitea, bord" adiverselgf . materlale,' . z;1nd pe rnareoprlveliste InUnsar

ca· ace c' icalnc~pere, eu viteza sl diteetiavantului, r~diatiile aliments,l.a combustibilul~i!?i aurie. Defilam prin faiaqelui rnai

dimensiUl"li'd~'~:'pe'3imetri,cu un -solare, temperatura !?i saJiriitatea oaparaturiLforfota depe,navaera ' . .lnalt punct allnsulelor Tenerife,

lumioatoj'de'f~rlT1a'.j:lreptuno apei marii. vizibiJitatea '!?ilnalifmea In crestere, PasarilemariJ)e un. con ( vulcanic,. d~ ," .3718m

ghiulara, intim,~vafipe-ntru mine, plafonulul de nori. De asernenea; strabaiv0i9asece(ulseninlasahd l'na[time.Vitezaliavei,acrescutJa

mai multe luni, I.lh,fefugiu cald, \lasul este dotat cu 6 silla dec impn3siaveoiiii, Primaverii. ,o\.u,15.7 ,milenautipe peori:kPUritea

2;~'departe de ger !?,i de, fwria valurilor. cprnput~re, 0 camera radio, un= sosit'!?ielicopterele. InsUir!?it SE;l.' , .~r?a umeda, parc?'!if.,iisplflat,-p

~, ~'''. ;abina . seamana' qUI'O 'camera , inihispital. pentru cercetari -va pleca.Gei dragi coboar.a, de pe ;,valurile .. Omiditatea'acrescut;la

'-allatii la- mansarda;:onei cladirl rnedlcale ~i inteiVenliichirurgicale vas. se-auo zgor)'lotele ancorelor ':S5% iartemperatura cierUllliyr-a In.alte. Deasupra, meamal sun,tlneaz de accldente, 0 camera de' care vor elibera nava, Peo parte, de \ 20, Te. Urmat9areazharn II)C?,(qoua nivele. Cabinele cu co'nfrola ma~inilor, sala oe msse, puntea de joseste plina de trecut Tropic:ui'dy" Nord ... ,'Ne: §~Y~,8aturi su.nt:16cu~tedeicei bibliotyca, sa]a de sport, slstem" oameni'caresailita pe cei rama$i ,ll'1tampinaur)aercald,!?r'l.lmed~. cfl'revor constltui schlmbut oa- vldeoprin cablu,saunaj:o sala-de acasa.Qsil'enaSuna lung!?i va_sul Oceanul era ap~oap~~net~d. Npli

,~nilp~' de la .statlunlle, polare;conferinte!?i doua ellcoptera-:" sedesprinde. de iarm, . . al5iocenu!?ii 'GirplJlau "Ill' jqasa

~ti di,1) Antarctica .. .-, ,', ;', '~' Dimineaias~ntem adunatltotl ' Este ora 1 noaptea. Vaporul '. Jn~ltime, dandimpresiacacerpl

V~sul poarta numeleJl.li, J. K.. pentru unInstructa] In sala de are viteza maxiiT\a.N,e Il1s~iesc ~Sy uneste cu pa'mantuL Din~aod

edQ(Qv; care a fost un r.elTlarc.abii'ponferinte atnstltutulul Arctlc.st sloiuri subjiri si, dep-artaridu-ne tot "In band, mai apare~"cate un,~as ~rc~~~f0,(explorator polar~i ,.A,nt~rctic ,Rus. DirectorulValery mai:rTlulfde S1, Petersburg, ne 'singuratlc. Dupa'masade'prent ¢~qer:niEian. 'Afe 0 lungimede, Lu~invo'rbe!?tedegajat !?ine 'cuprinae noaptea rieagra. . . sealJzil.lnsunetdesirena'!?i

Ji?tfte~ri,q la\ime de 23,5 metrj. .preziota ,.,amanuniit o'planul " Adoua zi 's-a oat alarh,a 'vaporul s-a-oprit. S"au a!?eza:na

.!?t~jitbnaf·de 13.000 tone.. L~, expediliei. Urma.sa lucsez.Jrr pentru exercltiul In'cai de',locul lormal mlJltEl,butoaie cu ~Iei bordtlf;;vasuilli, sunt instalate '12' rlal:)oratorlJl oeocearlOgrafie; larln scutundare a vasului. TOii' ie$im,Care se deplasasera,"ln tlrnpul .• 'or~t9are:.Echipainentele stlln- . ~()nele}n gare'voi . intra In. pe plJnte,lmbracaii. cu jaclietele.Jurtunii. din,Golf.ul. Biscay.a.Ziua "ermitsa se efectueze~iltarc.ticl3.;sa recoltez probe de de salvare;h~nga barclledestinats" era.deosebit.de ;calrna,\uncCilm .ril!;(dom~niile meteoro-» » sol, gh_eaia.!?i vegetaiie pentru» isituaiiilor extreme. Marea Baltica > care nL se parea straniu pentn;kCln> IqgiE?!r~erplbgiei, oceanoqrafiel, ,continuareac~lpr patru dlrectii de, devinetotmaine,ini!?tita.Valurile ocean-atat de .1n,tins;'NeniJ din

. '. jr~Cblogiei!?jgheiurilor. reercetaie-ale ~rbgramuluiRomantnspumate ne tnsotesc nein~> emistera nordiGa"ma 1mbraG,Gu' permite. recoltarea de: de~Cercet8:ri Polare, de idata; .: trerupt.De.acum-lncolo devenlm hainele .. groase,' uifandiJ:& ne apade marepao~ -Ia.· aceasta fijnlZ! ·~C>.rb~:de Programul ,.depen!lfenti de mare, de capriciile .,.·apropiern de.Ecl,Jator ..

Jn~iT.~; ,~Ccu.~ajut6r~l( RomaneseAri!a~stic. ·.eLDupa 0 zi !?i 0 nOCiPote'stmtem • Lng. Th~oc1orNE(;0rrA:

, . MutrP' Ora'ti~i(,ure,qnu)~ltya!iJntrer~~rile se~e~:~i Str~i, reprezinta una dintre zonele m9ntai)e',dil"'Rdm~nialocuitedin cele' mai vechitimpuri. ;Valea' Gradi'te;{phi~tiei) ,i:iPlatfOrma ~ant;anilor sunt zone geografice in care conditiIlenaturilie. favQrabile au conferit autohtonilor posibilitateasa creeze unsistem defortificatii (cetafi),i a,ezaricivile, care!itlJformat, intre secolelel I.e,hr.,i II, centrld:.sta~ul~i da~: Acest siste'rrrfortificat~tos~ distrusae. 9atre romarii,dupa razooiul de cucenre a Daciel dill.anii 105-1O.6~~rezenta . cetalilor daelce 'din Muntii Ora,tiei,' adsugata' lei 'valoarea peisagistica a, zonei" ar justifica includerea acestui spatiu lntr-un

parcnaticmal al Sarmizegetusei. .

,~l ;

'Sarmizegetusa .. 'c

Regia

l·.

li':ostii capitalii a Daciei, I a fosti'idicatala,

- jumiitatea secolului I

t, ChI', peo iniillime9in Plattorma Luncanilor, la 1000 m aititudine, intre Vail~, C#9deanv ~iPar'aul Alb. Are forma unui paraleliplped nerequlat (240'1Tl x 160m), '

. im,pr~jmuit cu ziduri de tiprriu[li$ decicus; iiduri qubl~d$,piatra;legat~ cutrunctjiurLde lemn ?i umplut~,cu,p'~mant sl bolovani, Accesut in estate sa facea prin , partea ~e vest, dupa ce se trecea printr-o .gru7.l pa,~e de.loculnte-cu aspect urban. La 1 00 m . de cetate, pe doua terass, ss.qaseste zona sacra; eu sanctuare de tip rectahgular', care aveau $ifunclia de i, calendar; aiel se ajungea pe un drum pavat terminatjntr-o piatetit

Zona Sacra i~] gase?te corespondenta in .sanctuarele de la

, Stonehenge din Marea Britanie.

Gruoarlle de Ioculnte civile, atelierele, depozitele, hambarele ?i instalatiile pentru apa se dezvoltau pe terasele inveclnate betali!. Intr-o loculntaafost' descoperit vasul ceramic cu inscrlptla .Decebalus per Scorilo" (Oecebal, fiul lui Scorilo), lar in alta, 0 trus~ medicala.

Dupa oucenrea cetalii, . romaniiau reamenajat-o rnarindu-l suprafata, fara a respscta, tnsa, vechea configuralie~i tehnica de . construotle a zidurilor daciee. Aiel a fost cantonata Legiunea a IV-a, Flavia Felix.

Cetatea peats fi vlzitata

urmanddrumul dinspre Ora?tie, pe Valea . Griidi?tei, iar apoi drumul fcresfler de pe Valea Paraului Alb.

Estea~ezata pe stanga Vaii Grfidi!?tei, 11:1 lesirea din satul Cost9?ti, pe un deal, la 703 m altitudine.

, Cuprinde doua incinte, unite intre elei ?i sase turnuri. Prima incinta datsaza de pe vremea lui Burebista ?i ocupa platoul superioral

.dealului. De forma trapezoidala, are in colturi patru turnuri exterioare .. In interior se

,pastreaz~· urmele unui turn-locutnta. A doua lnclnta construlta tn timpullui Decebal, are 0 forma pentaqonala, Ea

cuprindea slsternul platformelor de:lupta cu cazemate. Cetatea era

aprovizionata ell apa dintr-o cisterna patrulatera, sltuata in afara zldurilor de aparare, care era alimentata printr-o conducta din tuburi de

~ teracota, Poate fi vizltata u?or, urcand .

'Cetatea Costesti

. ,

(Cet~tuia)

. platQuLcentral exista I). doua turnurHocuinla, la .'~' care seajunge ped.

scara monumentata; '., flaneati:lde jgheaburi :~;i

. pentru sditJrgerea'apei: .

Totalcl-se-mel gasesc': un tiJrn'de cibservatie$i

urmele baracilor . .

soldalilor. in afara ce~alii

.' exlstauturnurl de ::ap~r'areji p~tr.u'{'. ,

. sancttiare patrl!fatere} destinate cuhulul.. .

Accesul vlzltatonlor este facilit!:lt de poteca din>. dreptul taberei ?colar~ ~i

al ca,bt(lneiCoste~tk,:: r

Alaturi de, cele:tr~icpeJAli prezentate mai sus, ,qare

surrt mal usor accesiI),iie vlzitatorllor, av~rid ~f vestigilmai bog~te, tn,;' ~\ MUI"'Ilii ()ra~tiei mai .. >'! .. Jfj' , exista:Cetalile Piatra;~;tf.v Ro~ie ?i Fetele Albe;:/ '

, in

::Iri'r'Ahii"'r~~::I Cetalii

in sudul satulul <;,:oste~ti. A fost inallata in seeolul I t, Chr,.~avand opozltle strateqlca dsosebita la intrarea in

.rnaslvul rnuntos, cano se ingusteaza Valsa Gradi?tei. intimp 'Cle pace era reliedinta unui nobil dac. Este . tnconlurata de un val de ' pamant, lat de 6"8 m ?i inalt de 2 tn, dublat In interior de un zid de tip' murus dacicus, tlancat de trei bastioane ?i 0 pallsada dubla. Pe

.Prof. pumitnfRV~; DeVa - Hlmedoara

, 'I

Grafia toponinnllui SARMllEGETUSA

'.,

Jt:~rineip?laa~f32:~rff ,t'r~c,o-geto-daeiea Sglrmizegetusa Basileion a fast cueet:ita~j tiistrusa deromani, in urma celt;li de . al doilea razboi'eu daeii'r105 -106)~ Aproximativ tntre anli ·108- 1 to; irnparatul T,raian aJntemeiat, pe un teren unae nu existase. " o 8$eiare"E!.t:!te:t:ioa,ra,(t:1 coltu! de sud-est et ,Deprasitinii "', t/afegului, e.61on'ia· Ulpia' Traiana Augusta>Daciea~ In timpul domniei fmparatului Adrian, tn anu1117: 118, deflumirii inifiale'i" s,"P. adaVgat:Sarrhiz!'lgetusa. ;IFerma,rje.tb-dac.ica a,' rostirii aeestui nume prqpriu 'll.!este..

cdns,emhata d.e\ niet 0 sars« literara sau epigrafiea antic_a. Din' ceuzs lungifTIii sale considerebllesi a pronunfiei complicate, fai'!'osul ioponim a fost eonsemnat tn moddiferit desursele

'liie/:f}'r~Jatiqe~ti sau grees$ti.. . ,./,', " " -, '

'lin, .legatiJ/a. eu sensul aeestui termen gI3Qgra~ie, au fost . propuse, de"a lungul timputui, mai multe etim%gii, dintre care ee~ mal plal,J.zibilii, din punct de vedere ~tiinfitie, esteaeeea

, . ~Qdist€>rieului $i filologuluJ c/"Ij~fJ.n 1.1, RusSl/.; fn admirabila

, ~a tucrere Lirfloa .tr.acP,getilor (fJdifia all-a, Bucurest', 1967), ~l1.?getul consitJeriica denumirea eetafiiderivii din doua etememe '. (ex!eale de baza: zermi=starica, iria!1hne ~i zeget=gard, palisada,

c:;etate. Aseaer Sarmizegetusa .affnsemna, in. mod prezumtiv C;.e.tatea de pe stanca' sau Cetate.a ina Ita (cea dinurmii interpretare filologiea seretera la Sarmizegetusa lui Deeebal, din

Ml:!liITii.Orii$tiei). ~>" ..' " ... '

•. EJe-a lungul timpuluf, tn culturs' romaneaseas-a impus grafia .$ar:iTlizegetusa (~i nu Sarmisegetuia), care este menfionata de Geogr-afia.(lII, 8,4) astronomului$i geografului gree Ptolemeu din ." A/~xandria (e.90 - e.168). Aeeasta sciiet» tradifibnaMstoriea este ,I ini'egistrata$i de "Diefionarul ~ncielopediC roman'; (vol. IV), de

"Micul diefionareneielopedic roman"(edifia 'eaoue, 1978), de "Dlcfionaru/~de istorie vecne a Romaniei" (197p)~i de reeditatul ';JJiefionar qni,versal allimbii romane,': vol. I (la~i,1995) apartinand

lUi Lazar ,$aineanu. . .

"Numelerenumitei eetafi decice, este etestet f,>i sub forma Sarl11izeget!1usa, de cstre istoricul gree Dio Cassius (c. 155 - e.236), in 9pera sa. "Istoria romene" (LXVII, 10), ea ~i de juristul fOman Uipiar(170 - 228)'in tucreree .. "Dig~stele" (L, 15). Sub forma Sarmageze apare in "Cosmografia" (IV,7,6) geografului

. din Ravenna (s~eolul VII).

Ii Prof..Nicolae Andrei, cdldr~i

L'

Limitele'c

tinentale ale Europei

mai~>lndep~rtate locuri ale Europei la est, vest, nord sau sud - acolo

, unde, lncep p.amanturile asiatice aau acolo uride apele rnarnor 9i oceanelor scalda ultimele fa~ii de uscat ale contiIlentului"'--: suntrnarcate prin monumente de, forma unor obellscurl.:

Celmai nordic punct european se aIla pe coasta norveoiana, la·.71 °08' latitudine nordlca, pe 0 stanca ce se !eriTlina . abrupt in .apele Oqeanului lnqhetat, Cei care ajung la Capu/ Nord, cactasttel se nurneste acestpunct, prlrnesc diplome ce atesta" ca au pus

'piciorulpe .crestetulEuropei". Aici se " simte din plin intluenta Curentului Cald al Golfului,'lat de 90 krri, caretransporta pe ocean-o mare cantitate oeapa calda din zona tropicala a Golfiilul Mexic.

- La 0 departare de 4000km de Capul Nord, In Peninsula Iberica (Stramtoarea 'Gibraltar),se ala Capu/Matroqui,:la 3So

latitudine nordlca, Acesta este eel mat sudic punct al Europei continentale. Udat de apelacalde ale MMii Mediterane,

,Iocul inreqlstreaza putlne' zile cu temperaturi sub O°C.

Sprevest, valurile Oceanului Atlantic izbesc prima data pamantul Europei la Capu/ Roca (10° longitudine vestlca), un

- promontoriu al Peninsulei Iberice, iesit parca special sa Ie lntamplne. Ceata 9i norii, provenltl din.vaporll de apa pe care oceanul Ii cedeaza aerului din. jur, - acopera, deseori, seninul cerului. Desi se gase9te In apropierea zonei mediteransene; Capul Roca e Incalzit de razele soarelui cam tot atatea zile pe an cat este

. 9i litoralul nostru, la Constanta, Datorita

lnfluentel puternice a oceanului, tarrnut atlantic al continentului se caracterizeaza printr-o clirna ternperat-oceanica.

La 0 distanta de'SOOO km, In extremitatea noraicii a Muntilor Urali (ST30' longitudine estica) este locallzata limita estica a Europei. Aici, iarna bat viscole - aprige sl exista geruri naprasnice, cu ternperaturi sub minus 30°C. Prlrnavara-si toamna cad ploi rnarunte, dar sunt 9i zile Insorite. Verile sunt racoroase.Meteorotoqil au denumit clima din aceasta parte a Europei, tsrnperat-contlnentala.

• IonM. PETRE

SO ~RLA tUtORN

Din ,nefericire, aceasta specie de $oparla, ,CU aspect ciudat, care aminteste de anima/e preistorice, .poete fi Inta/nita din ce In ce mai 'rer astazi. Polueree intensa dfJtermina modificarea

modului ei de via fa. - Studiile ,

etectusie asupra sceeie! $opar/e demonstreaza cs nu este pregatita pentru schimbiiri bruste ale clime! (Ia fel ce si dinozaurii). Pretetii locurile calde In dune naturale sau sa vane $i se hrane$te In special cu fumici.' .

De$i este 0 specie pecale de disparifie, totl,l$i,. In . mod nessteptet, $oparla cu corn a tost vazutape pista unui aeroport dezafectat (Metagarda) gin Texas (SUA).

> ".-' '--

. _ • Prof. Cornelia DINCA Bucur~~ti

nit de MacedQr)ia ""::ounde ~e ' se'desprind dOLla spre slkl-su&

ana ,dou? Ireimi din supratatasa - de vest. Intr-unul din ele se afla Insula Mal

Albal'1ia~i de Grecia, LaculPrespa este Grad, c~recipartineAlbaniet.lnsuia

situat intr-o depreslane, tectonica,lit Golein Gradadaposte~te un'ril dihtre'

altitudinea de 853 m.Areo supratata de cele!l!ai vizitate momlrnente istorice:~i

" 283 kmp, adanolrnea maxima atingand arhitectonice ale Macedoniei; .construlf"

~54 m. Culmilemuntoase, care depa~esc deregere Sarnulla (sec. X-XI):'. ,;;;.,'

2000 . m, impiedicapatrunderea Vara, apele Cacului Prespa iau

climatului medlteranean, atattn vest, . temperaturarnedle de 22°C, pe cand . unde strajuiesG:MuntiiGalicita;idat~i In". iamavalorile.scad-pana la punctul ,de est, unde serldtca. Muntii Saba. De : lnqhe]. PrimavcHa,in timpul tapir-Ii.

altfellip~M!,mlii .~a~,a,pe VartuJ P~lister' zapszllor, n,iveJul apeicreste cu aproape . . (2600 ,m), eapada se- pastreaza ca 0,. 2,m, attnqand cete-foarte rtdlcate.rn c~ciLJIa,aI9a palla vara tarziu, SLlb varflunile martie-iulie. Ele influenteaza -: sunt sculptate. irnpozante .. circuri "alirnentareaIaculul cu apa care, in

'gh;lGiaf'e;9are adapostesc, la randullor, . principa),esteasigurata de raurile Leva;' cateva Tacuri mici cu ape' limpezi. , lstoclca ~i de alte p§tauri mai mici, care f.?adurilecoboarapanE'da malul lacului,coboara de. pepantele muntllor,

firnd,p0pulaf~ ,co qr~i, mistreti ~i Diminuarea debitulul- se face printr=b

capnoare. Ele constituie importante scurgere subterana, favorizata de

fonGuride vanatoara, in economia diterenta de nivel de 15,8 m care exista

- tir:ltl!ului'l?,i' 0 atraelie pentru turlsti. . tntre Lacul Prespa (853 m) ;>i .Lacul

Frecvent, 'ps.tarmurlle Prespei se Ohri(j (695 m), .situat-la 16km distanta,

lntalnese. f.ah~ze,de calcare,in dreptuL Prespa este Inconjurat de trurnoase

carora plajele llpsescsau sunt foarte staliunibalneo-climatice, cum sunt:', .

inguste 9i cu nisip grosier: , CarinO', Olesevo, Asamati, Pretor. '

Din partea eea mai extinsaa laeului, • Prof. dr. Constanra TRVF A~, •

dreptul Insulei GbleriL~radj:1 kmpl" BUcure$tl

·Yatri_~

, Un grupconfesional' minoritar al , Dupa .stingerea" institu\iei ~rani\ei~

refQrma\ilor",ce-~i ,desf~~ura, a<;tivitatea. militare (1~51), pepula\i~,a inrsgistrat-o religioasa intr~o capela din apropiereacre~tere spectaculoasa,- Acest lucru i-a'

'.'ruineli:lr bazilicii dominicane, este obligat determinat pe autohtbniiremani'sa;'

de catreautorita\ile mllitare instalat~ in hotarasca-ridicarea unei biserici inst(

'. HO,dna, sa 0 parasElasca inanul.~ 764~ bizantin, in imediata -epropiere ,a obiecti·

din cauza nerespectarii normelor ' velor conteslonale existenle 'in cehlrul

I grani¢ere~tL i~ acea$ta conjunctufa,lil. 8 vetrei satului. Lucrarile au inceput'iri-~nul

decembne 1764, . imparateasa Maria 1938, fiind ihtrerupte in perioada celul,de"

/ J,erezq a d~ruit mic~biserica evan:;', alll.lf*l r¥,bo! mOndiai ~ rel~le_ abia 9U~ ghelico.luterana, ramasafara enoria~i, undecemu, lnanul1948, In vara anulul,'

.irnpreuriacu ruinele vectiii bazilici, 1965, clupa27 de ani de la punerea pietrei '

6redinci~ilor roman1.de rit greco-catolie, de temelie, a avut loc sfin~rea aeestei

militarizatLSporul demografic consl-: veritabile catedr~le ortodoxeromane~ti,

derabil de dupamilitarizare a faeul ca cu hramul .Adormirea Maicii Domnului"

". sPllliul bisericii roinane~ti eXistenle, "Su' (tumul principaf albis~ricii ?~odoxe ajJare

'Coasta",sa devina nelncapator, tapt In planul altreilea allma~lnli!, " '

care i-adetermina! pe ba~tina~ii graniceri '. ' Pr?z~nta a,~torQblectiv~ religloase I

sa demoleze mica biserica reformata ~i I~ ~pallu~ g:ograflc_ al R?dnel. vorbeste,

, sa cons.truiasca pe acel loc, in anul1824, f~ra pUllnl~ ~e, taga~a, atal d~~p~e

biserica veche romaneasca existenta ~i dlal~guletmc ~I_c,?nfeslonal statormCit II]

astazl, Noua blserica nefiind dotata. ell c~pnnsullocalitall1,so~e~ene ~e-a l~ng~1

." ", '.. . , .. catol".(a secole de Istone zbuclUmata, cat

un turn spe~lal pe~tru _clo~ote, enon,~~~~ ~i despre populalia romaneasca'aulohto.

au c?~strult,. tot langa rU,l~ele bazlllcii na; preponderenlaaici in toale timpurile. '

dom'nlcane, 0 clopotmla care se . -".' • . '

pastreaza ~i in prezent (vizibila In planul • Prof.. Mlrcea ~JAl,\V;

_ al doileaalimaginiij. . Rodna - .. Ndsdud

P rezenta cuiburilor auro- XIII-lea, 0 impunatoarebazilica'domini-

.' 'arginliiere,mineritlJl~j traniitul cana, intr-o armonloasa imbinare a

, . Peste mun~ au determinat,lnca stilului gotic timpuriu cu cel romanic

.(jiinremuri indepartate, conturarea ~i tarziu. Din perimetrul atesteia plecau

dezvoltarea prosperului opidum.Bodna.. numeroase coridoare ~i incaperi sub, atestatdbcumentar inca ,din anu11235. . terane, numite delocalnici .catacombe", Vechea asezare miniera~i agro-silvo- »: , menitesa permit~ adapostrea bunurilor pastorala din judelul Bi;>trita Nasaud se ' materiale ~i refugiereapopulalieiin caz gase~te la.pests 30 km deObarl?ia So- de perico!. Numeroaseurme ale acestor me~ului Mare,intr-un pitoresc mlero-:' catacombese pastreaza ~i astazi in

bazinet depresionar: - zona centrala a RodneL

. Vatra irii~ala,prefera,ta de autohtoni Din pacate, dupa numai patru de-

inca din timpuri stravechi, a fost terasa cenii de rnunca, relacere si progres, s-a

aliJvionata ce gazduie~te ac;ttialul cimitir abatut asepra Rodnei 0 noua navalire a

comunal, areal in.cuprinsul caruia s-a. _ hoardelor mongolo-tatare (1284-1285), . : descoperit'~i unlopor .de varsta neolitica.' carErau prefacut in ruine ~i impunatoarea

Argumeritele,toi:Xlnimice ne indreptatesc. bazilica dominicana. 0 parte din zidurile saaprepiemcaia~t I~ venrea ungU'rilo(' acesteiasl portalul de infrare, cu arcade

in aceasta parte a Transilvaniei, cat ~i la in stil ~o!ic (Tn P.:cri"!ul p!a~ al!m~giniij,

il.pa~aprimelqr grupuri decOloni~ti sa~i se mal. pastreaza,§I' astazt EXISta, ~pr~

,~i de calugari benedictini, in secolul al . rew~.tul n.ostru., num~roase ghldun XII-Iea,popula~aauto~tona din zone era' .~,tunstlc.e ~I _ ~urse = Informare· ?ar:

nU,rriai romaneasca~ perpetue~a In curpnsol ~~~ confuz~a ca

inc • d" d . _ t t' aceste runesunt ale cetal" Hodnei,

~pancu a, oua, J~~a a e _~ Dupa ultima invazie a tMariior in

~~col~lul_al. )ql-le~,.colo~l~tll g~~~an~ ValeaRodnei (~.7F), in urma!l)corw

I~preu~? cU'~I~I~narn catoh~1 JI rarii Transilvaniei'- ~i, implicit, a 10-

c~luganl b~~edlc~~~1 au.c911.strUlt,. mcalitii~i,.:-:-jnsistemul geopolitic ~i geoce.~tr~l~edlevalaLRodnel~ ?ent~u . economiccel)tral,european (habsbur- ,

" m!ne~l!jl p:fsona.I\IJJ ~ci~mnl~t~at~v g,i.c),RQdf)I.!'a, cunoscut 0 dezvoltare

apa~n~~etn!ltor ge!"l.~~ §Ima?hla_ra, _economico~sociala, del!l0grafica ~i _ . ?r:nan~~t're~e~~d~9tma'R~~ aJ~st~palialaJara precedent. In,anu11762, dlstrusa .de_', hoantele pradalnlce localitateaa fost militarizata de catre rh!l~gol(:5::tatar~, in timpul i9v~i~i din, ~< autqritalileba~sburgice,~ici instalandu.'1241. PEi loctil acestei construclii,s-a .... se sediul §iconducereaunei importante

, ridieat, ina doua jUll1afate -il. secoluhJial comp~miidE!granicerL .

,:.:: ',:;'':'' i' to' ' • :.,_, \'. :'{/< ,- '.;, ,:c '~"

)&'·~'IJA~'PJimU(dQGuro~nt.istbric .' " ,care' pr~ienta,tmpreuna ...• ,~~,; ':cele 7miFlUrii alelumii,"-t- .' , - DesepternarbiSm{caCqlis:, (sec ... IILd. Cl'ir.):.....:.ss' iau In .... qonsiderati~toat~pirami~el.e, din Egiptul antic:?' J"',',.'c;

" Construitepe rnalul Sfang,· , al Nilq,lu.i,deci!8,apus (soeotlt ,~Imp~ratia,mo'rtilorn, pir9r;ni,; tlel~egip,tene fac!'l~,!J'part~ dirla¢ele,',co(Jlplex~~artHtectoniceg~qi~aferjflJ.~luril9r ";: ,

fllr:ierarealefa~a9nilor. Un

J"asen')e,nea ansanil5lu •

, ' cuprirniee: templ~1 qe jos,

~hde)rUPI;lI neJn~ufletit era 'spalatf;i pregatiLpentru tml;)aJsama,re,f;i templul de. sus,(legatiilefcel anterior, ' ,printr~uh'OfUn1 ascendent; de

~ obicelacoperit) In care sa d!3finitiva Hnbalsam~reaf;i undese deRuneau' st~tuile fafa;OpuluL Muin'ific5lrel;l'avea drepts1::op tr')9ntirierea'

. tegrifaliicorpl.llui celuL, '" ecedat, care permltea,

, astfel: reunifica,rea,: principiilor vitale ale fap!uriLwDane:~kh ~ sutletu] neliluritbr,' Ka _;_

energiile crea,toared~viata; " ,., Ba:--fQrtaii1de,l'l,end~nta a 'spirit(Jrlli;~tatuileJGontribtJiilU ·1a.pMtr;ai'~a' ami ntitii n'umelul ~ia'um@':ei:6alui'mortcare, laolaltac!JprincipiilEl vltale, alcatulau unltatea fiintei p,menel?tL '. .' .. ,'

. Dintr_e celepeste 80 de

piramjde,cate au f.()stoescojilefite In Egipt, trelse deta~ea:~a,prindil)1ensiuni f;i importanta: KtiEiops, sau~ Plrarnlda deEl Mare",. .: (cron0loglc;;gea lTla,i!YElCha €lintre acestea): Khetren

_ (mijloci8, f;ic~>rf\arimel f;ica amplasare) ~i. MYk'e.rlnos (cea , ' mai mica). Sa presupune ca

{!)au fast ridicate fntimplll

" 'T'inastiei a IV-a (2723~25e3). ~xiSfa f;i alte opinii,care Ie

. pJaseaza, fara preci~i,a~ tntre sscolele XXX sl XVJlrf.d.Chr.

, rm unor csrcetarl mai

ret:ent'E\' eomparapo:z;itia'

<I"""'T'" n''' ....... ' ... '''. cu cea a :

!':tf'.IAI,mr",rlin constelatla a'c:~JU u::,a fi

.onzomu: (sau mprmantu~ lui· Khufu",ori prin ,;Iocul splendorii lui Khufu'.'. Mai sigure sunt informatiile cu privirela ). dimensiunileoriginare:232,85

,.m (s!iu230,35,1T) c'-Iatura .. bazei;148,208 m (sau 146,59 m) -:-:- lrialtirnea;51"51 '14"_ unghiulde lncllnarea tetelor,

" Astaztolmenslunile sunt mai mici, deoa:rece piramida a fost partial dlstrusa, rnal lntai de catre nimicnicia oarnenilor, apoi de catrescurqerea vremii. Piramida are 0 culoare galbencaral11Jzie, fetele sunt brazdate de,hepte,jar vartullipsef;te.

L~ ~origir'le,suprafetele laterals er~u netede f;i lucioase, placatecu pTatra alba (calcar numulitie alb. dinvestitele cariere.deIa Moka,ttam f;i Turra). Pertectslefulte, placlle de calcarstraluceau puternic In lumina soarelul (unii cercetaton.corrsloera ea aceasta piramid,a,era, de [apt, un ternpiu al Zeul.ui Ra ___: Zeul Soare) .. DinvecJlile placl care

contribuiau la rnaretia de .

altiidata a monumentului, doar trei se mai pot admlra astazl, Ele aufost gasite > recimentate pe nl<l'ttnrm . baza, de catre Vyse, In anul 1 iii Xlll-lea.cand

Abd

cunof;tinte de .' ..'

geometrie, algebraitrigo~> . nometrie -'-,deastronomie. $1

',' 'de geologie. ,j::i cunosteau . r;lumerelor:n;~i qJ • deaur); trillnghiul,l?t ,sectiunea deil4t,s~.u Viu,righiul lui Pitagof,f,l, OecicuJnulttilT)p,. lnainteca'acesta sasep'u~} , measca astf~l. f;i saf.ier~de$"',0iij}' coperit de cafre II1y,ala~ul·grec, " Orientarea Pirarnldel .Iu,i -, ,: . f·, Kheopsn~leva atantic!'ile.\,..' "

. . ,. .... .. unitatL~eil11asuraegi~~E:l~~:,~',:, -.

XIII-lea fiind distruse de arabi. erau, raportate I~Jcu.:a,p~la"ra'ia

Farii-lndoiala, pieraerea' ..•• /i' . pamclntlJll,li:.f;i)a·llJe~idia,nelei\' lnscriptllloca.lrnpledlcat cunoa-, 'ter9stre, sall .ca preotiisavanti: ,

stereaatorceea ceastazi Jii vechiu!uiEgiptf;tia,uca ~a '

reprezinta misterele". planetei ,rio~stt~deMr.i~ pe,;

straveohuor piramide. . bolta, c:erea,sc~ a~a-nqmitul .

. Tot.arabll aufost primii cerc_Qe preci;isie,p~ ~aZa;;.",

care-aupatruns, dupa sute de ,masuratori!or$i a,calclJlelq'rt~'?S

. ani, In.interiorulpiramid~pui efectlJate~suPra acest~i ....... "

Kheopsi Tn.anuI820,sub.c • ,.piramidell1:zilele noastr~. s!-tt.' >

domnja.califului, AI Mamun, ajunslac;:oncluziaca: ea '8 los!,'

urmasul JuiHa(un JI.IRaf;id, 'conceputaca un)m'ens ca.qj:I:i~',(f

. Din' felul"yn care aq}nceputsolarf;i t~leng~r~teres1itJf;ir"i;' Illcrarile,se poate afirma.ca ei 'astronomic,de peJmitead~te(;:j~" cunosteau anumite secrete ale, .minarea an6timpu~lor~~n!.liui;'a< constructlel, Astlel, :sapareaunor. tenomene cosmice,' ta'!?,i' . '". \,

culoarulul depat~ur;rdere a ' 'previiiur'l~aun0r evenitneFlt~"'! '.

lnceput pe fatade nord a, istoricecurnii'deani lnainte de

pirarnldel, In.mijlbculba~ei, la a~e adeveri.0amenii!de'ri¥md

8 minaltir'rie)~~~a s~ai{desco- care'lucraujn.Delta Nilullli~ ;, '

perit cor(dbW(3'f3 cJe acce.s• aflau'candtrebuiesa tnceapa

(aescenden; ascendent, semanatUl,saucaod,se

orizontal $i vertical), g~le~ia revarsaustse refrageauiapele

cea mare,c~l1?era'regmel, 'fluviului, .urrtlarind,felulln,care

camera.regelui,' sarcofagul gol. canea umbra pefetele" al taraonulut, Af;as-a ajunslapiramideiscaldateln Fatale J . piatrade la lntrarsa originara, soarelui. Piramlda-lndica exact! ',; aflata pUlinma:ispre'est; 'echinoctiile ~isolstitiile. .,;/.:"

altadata mobila; atunci Totodata Marea Piramida:s.!i"~'(';\

Intepenita devreme/ ' ...doveditafhun.miraculos "

Dupa secolul aIXV.!lea,generatQr de campuri.,, .. .

interesul pentru pirarirlii:lea- energetice,.efectul ctepi~amidij,

scazut. Abiadupa 1750 'fiind,deja;}J realita:t~stapanitaji'"

oamenii de europenide catre Qar:neniide:~tiinta .

. .con!emppra,nL . . '

InCa[leaegiptf3ana, ~,

! irlorfilor .,-,' 0 cO'11 ectll.e.Cle i!,)scriptii. pepapi cOpta ~ M.area c;.·"' .... ;ti ...

, conslderata 0 c'l hin'lesenl;acl~ lritefepciune,. arta Y·'. , .... ', .• ,~'!!.t:".

e.~p~itia!?i-a locasiperrnanent

cunpscut sub riumele.. .. ' . Street

Bazar ~ fo~rte aproap~,d.e actua.lul'se- . ... "dilf. riadame Tuss"iwd .. ~~a. contihuat· . Eidivitatea, diveJsitic:~rld;o .pan~ in .. ~priHe., _. 1'850.; .cang, la v&rsta Oe 89 de anl, a murft.

. ~ Opera ~i actiltilateaei ,aufost. c0Winuate, CUSUCC\3S1ge :nepotii~?j. In . ·1.884'golectia a tost l\l"1tat~iJn Marylebone' Head .• In 1'925, In Wl:BaYl1ui:incendiu '" >.,~""._<",_. inst!ilatiadefect~oa,

este dotata, de asemenea, cu un depozlt" !;lOU cbnstruit, aflat in 'i,cursde extindere. Totodata sunt create

I

l'

In nord-estul Tanzanle' se afla vulcanul stins N~oj:6ng;orp(2730 m), a carui dlide.raeste 0 de'Qresiune aproape GircuJara,avand 21 km lungime, ~i l8 km Ia.time: P~funduLei" I,a 1700- 1830 m,Jraiesc ri1l!1lte specii deariimaJe I?i pasarL Prifltre' acestea se rernarca I?i, vultutui alb 'cerju$iu, ,o'rapitoare de zi. Are 0 lurtginie 9~ 70 emf c0pul robtrstmusculos, lar atipilelLmgi. Ciooul este puterntc, cu-vartulascuttt, rnult coroat. Picioarelese terrnina cu patru deqete prevazute cQ: gheare mari, adaptate la prins I?i sfai?iat prada. Vazullut este deosebit de bine dezvoltat.J;)e rnulte orl, vulturul attrcenusiu se . hrariei?te clicontlnutul oulurue strut.afrlcan, Al?a cum se vede sl tn imaginilede sus, el pri'nde cu eloeut pietre cu care Ii sparge coaia destul de rezist!'!nta,Uneorisunt necesare.peste 10 pietre. Apoi, cu ajutorul eloculul, ,marel?te fisura prin lovituri cohsE;lGutive.; Intr-url ou de strut gasel?te. LJn €Iejuo echivcilent cu 30 de oua de gaina.

.. ~ ~ ~

16 .~.Jl.TIIAS S~pei:magazin

. Tlrnp de peste 8· ani a studlat 9rnitologul american Stuart D. Strahl mQdul de viata al unei pasari care poate fi Tnt~lnita cu mai mart sanse tn Venezuela, tntr-o ,paaure.lu?<urianta, aflata la cca240km sud de Caracas. Localnicii '0 numesc hoatzin. Este demanmea unui fazan I?i are capul I?i ;partea superioara a gatului impodobite cu

o .coama" de pene tepoase,' de diferite lun_gimi. Colorltul spatelui este cafeniu, al gatulull?i pieptului caramiziu aprins, iar coada ~ei gri-cafenie este tncadrata de un

-chenarqalben.

Datorita podoabei capilare ar putea fi lnclusa in grupul zburatoarelor rnotate, trnpreuna cu pupaza, clocarlanul, cufundarul. Dar alte caractere, dintre.care hotaratoare sunt cele anatomice, tao ca aceste pasari de tip 'primitiv sa aleatuiasca o familie aberanta,dupa cum spun sistematicienii, cea a Hoezinuor, cu 0 sinqura. specie - Opisthocomus h08zin. o particularitate a sa este faptul ca, la fel ca vitele cornute, oile '. sau alte rurneqatoare, hoazinut digera hranatn doua etape: prima se deruleaza in gUl?a extrem de musculoasa, in realltate un segment mult largit alesofagului. Aici, ca I?i in _ rumenul ,vitelor, sub .actiunea bacteriilor .I?i ferrnentilor, are toe descompunerea celulozei contlnute Tn hrana de origine vegetala care, In cazul hoazinilorconsta, In proportle de 95o/d, in frunzetari, pieloase. Cu alte cuvinte, ta aceste pa~ari, gUl?a, a preluat tunctla plpotel. In procesul prelucrarll celulozei rezulta 0 mare cantitate de acid gras al carui rnlros de balegarproaspat jnsotel?te hoazinii tn permanents, ,de unde I?i porecla data de popor - "pasari care put".

Opisthocomidele (denumirea I?tiintifica a acestei tamllll de zburatoarejtralesctn vecinatatea apelor, lnstatandu-sl cuiburlle

la mica dlstanta' de supratata aCesteia, Sunt active tn amurg i?i in noPtile.qJluna. Pull parasesc cuibul si se catara pe crengi, alutandu-se de cioc I?i de unghiile,primelor dOlla degete ale aripllor, aproape imedat ce au lestt din oua, La nevoie, sarsl Tn a a, putand sa inoate si sa se scufund

rnulta abilitate. ' '. '.' >

Cercetatorui american intentioneaza sa strarn ute 11 hoazini tntr-ouradlna

.Colibri, cea mai mica pasare din lurne, tncape, cu eel 1?ase pui ai sat, lntr-o lingura de supa. Sunt identificate pal)a In. prezent 319 specii de pasari colibri. Cea mat "uria1?a" are 23 de centimetri lunqlrne, iar cea mai pmca, 25 de milimetri. Pasarea rnusca, cea mai mlcadlntre' specllle colibri ,'este de 0' vlolctune netntrecuta, Aripileei ,bat de 50-2.000 de

ori pe secunda, dupa sltuatla In care-ss afla ti'nzbor normal, se.vanatoare, de lupla). lnima sa Tnregistreaza 500 de batai pe minut, Tn'. mod normal, jar tn timpul zborulul de valilatoar~; 1.200 de pulsatil pe minut. Pasarea colibri este singl,Jra din lurne care ,poate zbura ln toate'felurlle: vertical, orlzontal, pe spate, Tn paryi, ln zig-zag,Tnainte 1?i tnapol,

zooloqica-din SUA unde spera. sa-i irimulleasca .. De1?i 0 astfel de'tnoercare, nereb~ita tnsa, 'sMa mal tacut si Tn urma cu 60da ani, Strahl spera ca de aceasta 'Elata, . cltlnoscarndu-se :pana Tn cele mal ' mlci arnanun]e tot ce' tin'ede vlata :::~~r pasari,experimentul, sa fie, m"'~)nat.de succes.

• ViaTica PODINA

SpeCialistul ornitolog spaniol Jose Sans, de ' pasarllor, flxandu-i-se 0 vechime 'de 140

la Universitatea din Madrid, a descoperit milioane de ani. Ciudata pasare cu labe lungi secflunl.ale.unel aripi depasare .rnodema", de, era de marirnea unui eorb 1?i poseoa-e coada varsta maiaproplata (55 milioanede ani), care reptluana ornata cu pene, fiind botezata posedacet rnaimlc .bucher' de pene perforate, "Archeopteryx. Absenta penelor perforate de ce permite un' zbor lentsl user manevrabll. pe aripllesale demoristreazatapiul cazbofl.il Specialistul ornltoloq explica faptul ca .aceasta sau lasa mult de dorit. "

descoperire denota ca, in decursul evolutiei lor, Pentru studierea pasarilor, . cercstatorll

pasarile au devenittof mat raplde, dooandind, ornitologi nu dispundecat de putiriefosile

, In acelast timp.!?i 0 maiestrie tn zborul lor". _ descoperite; de aceea lucrareajui J. sanseste

In urrna cu peste trei decenii, sMa ,. deosebitde lrnportanta. ,,', .",<~

descoperit celsmaltndepartat strarnos al

Deseoperirea

VAS£

.A:flam ca, fiind yorba dec calatorie '

deoseblta, s-a hQtarat.construirea unor naves<p'eCial~ mult mai mari, de tip corrierclal, care rezlstau.bine la volaie • lungLl?i puteau oupnnde un' echipajmult mai nuabandonandu-se

care era pre-cal!itoriile anterioare, di:necunoa~tere. Au fost

. ,'Ia dispozitia tanarutul ';;'IIf',..r,m<.nri",nt··,..,,,,t .. 'vase,dintre care.

douaerau . ii ~frele -de 90 tone.

Priml!!: "Sao ~abriel", care era ~i vasui arnlral.: avea 'drep.t capitan pe experirnentatulGo'ngalo Alvares. AI doilea vas eta

proiect "Sao Raphael", capitarl'fiind'numlt Paulo da

nolle _Gama, fr~tele rnai '!lare;al lui Vasco. ~!' ~; treilea era 'un vasJul?0r. ,l?i,r.apid, nUn'l.it '.,·"Berrio", cclnd~s ~e capitanul'" Nicolao Coelho. Escadra era. in~otit~~l?i~e ~~ mare detransport, de 120 tone; l.r1carcat cu ' i,~ comanda'! de·G0ng~vo Nunes." principal era~ remars:abilul navigator ,Aleoquer, £are.1[ ins(jtise~pe ,Barto!oDias ~n calatorifl sa.'Echipajul era de 160 deoameAi, prihtre care se 'aflau crirninali,'conaarlJriati la moarte; obtlde Vasco d? Gama de la rege, pentfu folosi in mlslunllesale mat primejdiqase. Flota aparasirportul Lisab6nalaa iulle 497, in,dreptandu-se spre lnsulele Capului

Vsrdesi, dintr-unpunct aflat cam in dreptul

atribuiiyr: Biseric,a Motuldi(1.466 m) §i Caba,ei. SiereiLeone,acotit sprevest, in vederea

unei rnanevre de ocollre a zonelde-calm ~in Golful Guineei, ca l?i 'a vanftlrilor .,', ',''contrarii care "dominau.o mare par't:e :din ,

-Atlanticul de Sud, ' ~'

, ''A traver~atecuatorul,.a trecut in"larg in

. ",.,-, J{' _',__ .,~, - J", ' . ." .' ,

dreptur'oaralelel de 10' lafltudine sudlca,

pe fanga semne ce prevesteauaproplerea _ pamantului, virand apoiintr-o curba conti-

nua spre sud-est, spreqapul Bt:meLSpe,rente. La 1 nolembrle portuqhezii au zarit pamantul Africii de Sud, acostand lntr-un golf larg pe care l-au numit Sfanta Elena, atlat la 32 °40' latitudine sudlca, Pe;mal ,au luat contact cu 0 populatle neqrolda, care _.' , ~ aveacculoarea frunzelor uscate", Iacand '<';',:," parte-din "semintia bo~imaniI9r".

Navlqand mai·departe, au ocotlt Capul Bunei Sperante la 22 nolembne, iar trei zile rnaltarzlu aruncau ancora.ln Agrade Sao Bros·sail PdrlU! Pastoriliir;unde aiiramas

" pentru odihna' timp de doua saptama,ni. La mijlocullu'nii d~cembrie, ridicand panzele, au'.c;i~pal?it li'rpiJa atinsa d~ Bartolotney ," Dlaz-si, in data de ,25 decembrie 1497, in

dreptul paralelei de 31Platitudine sudica 'au vaz!Jt un pam ant pecare I-au botezat Na.tal,adica Criiciun, tn onoarea iilelcanGl, '

~. au aiuns acoi()~ .'

La11 lanuarle 1498 flota s-.a- apropiat de ,9ur.ile ,. !Jnui rau,; portughezii tiind " intampina\i' toarte prietenos de 0 multime'

de negri, care se deosebeau de cei intalniti'~ pe coasta sudica, Culoarea pielii lor era tnehlsa l?i . vorbeau 0 li!'nba banty;' ass-

" .,' ,~ "._ ... ' -, -~ . _. -}. "'-~.

ta~iI:.i fortareata (luelimane. Fiind 0 zona. e - rielnica, navigatorii au rarnas aici 0 luna ntru a-~i repera'corapme ~i pentru a-sl ac~ sa@tatea, multi dintre ei fiind

'Ina~i''de-scorbl:Jt. ' '"

eseadra a ie~it din 110U II) 'Iarg:la 24 ' ~i, dupa cAteYIii iile:Ja, 2 martie, ~ utls·fri portul Mozamglc (15~ latitudlne iG~F f;~tAlnind, p~r~rt;i'p!i~aOara~ .comerciala areba din Oceanul'

, ~crierea lui Alvaro'Yelh,o,slina._. eeneo ereu patru vase t;ii d~te' : un SI. ur:~atarg numlie, nCIOu""apaftinand rha.l!J~il(3r all3i, care tncerceu ~l1r,.¥jglrit,';

cui~oare, piper ~i ghimber precufn ~i inele' de ar:gint ell, multe perle ~i rubihe", ~r' adauga f~fa ezitare: .pietr« pretioase $f r:nJroal!Jnii s.e gaseau in acele locurii(l,~~~'i ." abundenta, ca nu era nevoie sa te trude~ti, ,

: ci pur ~i simR/1.! sa-ti ump/i co~urile cu elfl~. Dar ~i rtscul era mare, caol, conform, informatiilorprimite de la Pero Coviolhao, agentdl secretal regelui, 'navlqatla tn acea zona a Oceanului Indian, tn condi1iile

vAnturilor musonice, presupunea perlcole . Navel_eau plecat dir) Malind~ 1a'24 aprilie:

deosebite, neounoscute portughezilor. Pen- Ibn Madjid, profitAnd de musonul prielnic, a

~ruaC~aS!c;l, amiralull-a lncantat pe sultanul " luat direclia nord-esrsl aJ~:Qndl:Js vasele p~Mo~armbicului ce.darurlspeolale, oblinAnd na in India, al:carl:)i1arm ~aparutin.ziua: de de la el doi pil01i locali care 1i erau imperios, 17 mal. CAnd's.a zSrit coasts Malaba~,pHonecesart Tnsa lntormatllle necesare conti- ' tularab a vlrat spre larg,7ndepartAndu"se . '. nliarii expedi1iei Ie-au fost smulsedoar cu pe larmul perlculos; apot' a cotif'spre sud. "':f6rtanElcrediricio~ilor pil'oli. Cu greu,' au: Dlipatrei zileaaparut un cap tnalt; probabil ajuns indreptui marelui port Mombassa, Muntele Delhi, in dreptul paral~leid!3,1?0 (4°,latitudihe sudica). De~f, dupA toate ,Iatitudine nOfQica,la Circa 1,00 kilo",et~i'hord indiciile, relaliilecu puternlcul ~eic local ar de caucut, Atunci, Ahmed Ibn Madjid s-a fi tr~buits~ tie cordiale, fotul tnacest ora~apropiatde VascodaGall'1a.,~i i-aspus:':,la_ta

era pregatitpentr,u distrugerea flotei, acarel tara,. unde do,r~ati at?t de mult sa ajun_ge.ti":

tragedie "a, fo:;ol evltata numai datorit~ In dup~amiaza ~iJei de 20 .roai 149~, va-

" tntelepciunii amlralului Vasco da Garna sele portughezearuncau ancora.ln fataore-

care a 9prit intrarea navelor sale.ln port; ~ului Calicut, care qonstituiaobiectivul princi-

Peste 6zile, la 13 aprilie, au pomit din nou pal alcalatoriei lor. Regele Dom Manuel u-

la-drurn ajungAnd la Malindi (30 latitudinealeseseCalicut ca SCOJl) final al calatoriei, '. $eicullocal, fiind rlvalcU eel 'din" pornlnd de lainforrTIatiile pe care ·preciec~. Mqmbassa, i-a Jntampinat cu daruri, trlrnlse ,sorul sau, Jose> 1I,Ie prim,ise d~,la Pero da printr-unemisar de rang tnalt; ease oi~iCoviolhao. Acest a~ieht afl(;lse ca,Oraf?ul eta

cativa saeuletlcu piper, chlmlon, ghimber Lin centru vital pentrutot oomertLJrdit) Ocea-

~i culsoare. Portughezii au trlmrs slsl nUl h1~ian, carsdetlnea 0 retea compleX-a de

diferite ~aruri pe larm. In final, selcul- a drumuri ce duceaudiri apus, de IciMarea ROo

lnohelat cuei oalianta, oferindu-Ie, in semi') '. ~ie, pAna depa~e la rasant,-in. Stramtolltea

de prietenie, ur'rbatran ~i e)'I~erimeritat pil9t Majaca. Plariyl regelui era de ase interfera

care cuno~tea, perfect caracteristicll~ in aceasta releacomplicata,per'lfru ca, apoi,

curentilor musonici ~i ecuatorlall din r'ntrea- sa trea,ca la CoritroluT~i stapanirea' ei, ceeace

gazona. Acesta era Ahmed Ibn ~adjid din se dovedi cur:Anq a fi deosebit de, greu: •..

Oman, C!el 'maJ femarcabil cArm~ci arab' al ',' , (Confinuafe in numarul viitor) .: , '

timpului, un excelent cartoqrat ~i astroJ~9, ' ,. .• Gheorghe CaZAN

C- '" alatorul'care vlns pesoseaua dinspre Banilaspre " Petrosanl - este. . impresionat de un bloc de calcar care pare oa stii de straja'Vaii Jiului, 'Inspreapus, numit Pia.traCetafii

. saupealul Boiii. Aspectul sau exterior precum ~ipe~tera care sa deschlde.tn interior, grEw JfizJbil~de pe sosea; au eonsntult 'pl.lI;')cte deplec~re In popularea \iMJiului, vale cu conqiliideosebite' pentru practlcareaoresterll vitelor sl.tnrne! mlcamasura.;

. pentru cultlvareapamantului.

Tocmai acestecondlnl au tavonzat aparma germenilor civilizatiei Inca din paleolitic.

Pe~tera Bolii,'fiindln veti- Cetatii sauDealul Bolii. Fortifi-

natatea pesterllor de la Cloclo- catile de pe Piatra Cetalii Inglo-

vina si Ohaba-Ponor (sau Bordu beaza 0 s.erie. de constructii cu -

Mare) a fost. gazda primitoare .caracter militar: ziduri de lncinta, pentru un trib din paleolitic ce a tumuri, platforme de lupta, val de

lasat aici noua bucali de margele aparare, cetatea, propriu-zisa

. de lut (cinci ro~ii,. dOlla gJalbene . fiiind In varful dealului.

~i doua alburii), precurnsr cateva Pe$tera Bo/ii, a!lata In calca-

Vase rudimentaretot din lut. La rele jurasice aleDealulu' Bolii, la

mica olstanta .de pestsraee 0 altitudine de 720'm,este un tudeschlde bazir'lLiIVaH Jiului, care .. nel' sapat' de£r~LiIJwpaneasa,

a perm is descender'lliloracestor lung de 455 m; dudiferenta'de ni-

locultorl sa ocupeuna din cele vellntre in~urgenla ~i resurqenta

mai pasnlce.st-boqate regiuni. de 2-3 m. lrr-lnterior cursul apei

O datacu ridicarea cetalilor este meandrat ~i Inallimea tune-

dacice din Muntii $ureanu,.a tost: lului se mentlne lntre 10-12 m.

construlta ~i CetateaBolii situata Terasa actuala, constituita

pe coltul calcaros nurnlt Piatra din material aluvionar, spare

cand pe un mal, cand pe cela,lalt (lntre 20-S9cm). Terasa supenoara segas'e~tela 2-3 m deasupra nivelului apel, constituind platforme cupere] abrupti ~I aco-

perite cu argila fiM· arnestee •

cu guano; La nivelul acestei t .~ se se deschld cateva diaclaze care aupereti stalagmitali. . "

Material.ul fi,n ,de" pe terasa superioara arata existenta unui curs lin saua uneiape stagnante, : dupa care a urmat operioada de~' intensa activitate a acesteia indi- r cata de peretii abrupf panata,

cursul actual. .'

• Prof._Otto DARADICS.

Lupeni,judelul Hunedoara·

·ARU PROTEJATE DIN MUNTII PIATRA'CRAIULUI

. ,- "

.._ .

Munfii Piatra ,Craiu/ui sunt torrnaf dintr-o creasta calcaroasa de 22 km lunqime, ce se ridica asemaniHorurre,i diademe~ la vest de Culoarul I3ran:Rucar; fiind mal ~altiatici sl mai putln Qunoscl,Jli' decat)Vluri~HBueegi.

) . Ab~lilpt~lv~§tici~ll?ietfei.yraiului, cunoscut sub. nUl')1ele de Perete/evestic sau Westwand, a fost decla -. in 1955, . reiervafie naturals de catre

''''",;";,n, .... ,,lt.. I'll'rr,tir."" Monumentelor Naturii din _

ln ofdinul Ministerului Apelor, Padurllor si P Mediului, r-egimul de protectle s-a intins asupraintregului

. 'masiv/formandu-se Percut Nafiona/P/~t(aCraiu/ui. - Geologia zonei montane este reprezentata decalcare jurasic.e ce tormeaza nancul unul slnclinal, ailan'd la bazafundamentul cristalin. Straturile sunt

'2',( ~ispl:is\3 la vel'1ip~la, d~rid nastereunor forme de . , _reliefabrupte I?i spectaculoase, caracterlzats Rrin

· c_reste,tancuri, contratortuti, 0 gama varlata de ': formecarstlce <;ie supratata, ca ~iEle adanclme, 'caracteristicefiindc avenele cu marl adanelml.

· Avenu/ dln Grind esteadanc de peste 500 metri, -filnd unul din cele mai adanci din Europa.

- speclnce-suot I?i vaile seci, numite padine sau

". vai tip Piatra .Craiu/ui, care au pante foarte marl; lzvoarele apar numailabaza, la limita padur]],

· Abunda fosile jurasice dsacetasl tip cu celedin calcarele de aceeasl varsta din Munlii Bucegi,din

ramura vestlca, . .

" . Sunt prezentersl" formatlunl+carstlce de

;~~rafata, spectaculoase, cum este Zap/azul sau

_ . "",~erdacu/ Stanciu/ui, in.partea de vest. De. asemenea, in aceeasl parte elSistao Mare/e Gro'hoti9 (0 panza de polovani!?uri,lata de circa 4 kni),unul din cele mai exfihse, ce adaposteste 0 biocenoza speclflca, bogata In specli floristice!?i

faul')istice rare.' . '.

. Deoarece intregul maslvsste calearos, aici se dezvolta 0 flora calcifila,foarte" bogata, cu numeroase endemisme regi9nale. Trelenoemlsme sunt locale. Dianthus callizonus (Garofifa Pietrei

Fotograf!1: Maria Dana MO~iu

Craiu/ui) este strict speclflca pentruacest masiV. Aiciapar !?i 14 speciide plant~' declarate monumente ale naturii in Romania.

Fauna este ~i eafoarte bogata, exlstand 5 speciideclarate monumente ale naturil sl alte numeroase specilrare (capraneaqra, ceprarosle),

in ciudaevidentei sale. importanli3ge()istorice, !?tiintifice, turistice, aria protejata a Muntllor Piatra Craiului se confrunta cu o serie de9ificultati de ordin legislatiV !?i.administrativ, aserrianatoare cu cele tntalnlts in Muntii Bpcegi. Din terlclre, fl~~uJ ... din ce in ce rrialscazutde turlstinu a. ridicat problemegrave legate de drumurllede acces sau

· de poluarea rnaslva cude~eur.i,d_ec:at in ¢on~le cabanelor. De!?i s-au derutar cate,va prolecte ecologice ce vizau, pnntre altele" strangerea

· gunoaielor din trnprejurlmtle refugiiior!?i ale cabanelor, locurile respective aratatnca precurn

ghenele de gunoi. . . ". .

$ioieritul ridica probleme, dar numai in partile de est ~i sud, in rest fiind stavtln, in modnatural, de catre relief. Perslsta distrugerea vegetatiei,prin .... smulqerea plantelor cu florl, 'defri!?areailegala a [nepemsului, pentru foc, ~i formarea vetrelor de foc in padur] !?i pe pajlsti.vln plus, in Muntii Platra

· Cralulul se constata deterlorarea refugijlor alpine, Cu .leat.e eforturile depuse ,d~ Salvamont sau.de cluburlle' montane !?i ecologlce, de a-reface aceste refugii,exista "turi!?ti" a caror placereeste de a Ie

strica sl de a Ie umple cu gunoi. In zona fiind putlne cabane, reteaua de refugiialpine este extrem de necesara atat alplnlstilotcat !?i turi~tilor, mai ales

in caz devrerne-rea. .'

Braconajul constitute 0 serioasa arnenlntare pentru fauna locului. Se vaneaza, ilegal, capra nea~ra, .cocosul de rnunte sau caprloara. . .

In concluzle, zonele Muntllor Bueegi ~i Pia.tra Cralulul sunt extrem de pltorestl ~i au un mare potential turistic,' mal .ales prin dezvoltarea' ecoturlsrnulultn Ouloarul Bucar-Bran .. 10tu!?i,un slstem etlclent' d.e protectle.a l1lediului se impune' urgent prln definirea !?i recunoasterea unanlmaa statutului acestor arii protejate, prin dezvoltarea servlctllor locale de politie ecologica ~i prin aplicarea unui plan adecvat de management. .. ',

Oesigur ea autoritatlle sunt celechemate sa indeplineasca aceste rnasurl, dar fara sustinerea populatisl, prin respectarea naturii in sine !?i a unor reguli simple de comportare clvlllzata, Tntreaga rnunca de conservare a naturii devine 0 lupta cu

morile de vant. . " .0

• Maria Daria MOTOIV, . Universitatea Ecplogicd, Bucure~tf

,)

ATEAS Supermagazin.'@l27'

;". Vehind'in sprijinul celercere ,~u~lin examenulde bac~laureatsau alte; probe Is • Geo,grafia Romaniei, I/olumul·· de;;Sinteze, lhtreMri-grila.· Subiecte cu ,'(patare ·/irnitata", rsallzat-de prof.

Alexandru>C, Ro~u, se'adreseaza,

. .: daoeolriva, .;." elevilor '~i profesorilor.

SintezeJe,expuse clar slsistematic, .. inso\itede desene care maresc gradul' •. . depercsptlea cuno~tin\elor - sunt

urmatedEltE!ste grila ~ide enumerareS'" unor posibilesubiecte .de sxamene, CU tratare Jimitata. La' anibele forme de evalu~repropusesementioneaza·~i raspunsurile·corecte, dandu~i celuicare se pregate~teposibilitateadea se' verificasingur. 'Autorul' volurnului a respectat 90~tinl.!tur manualului. pentru clasa aXII-~(ultima'editie), condepand aCElstesinteifi~iqa pe' un utillnstru.rnert de Iq.cru'~entruprofesorii d,e9~ografie, .de-a.lungpi ~6.uluj'~6oiar: ;",c\> ,; ". '" ,-

-; •. Prot ~niv.dr. ~~rgianCBle~~u,c ngufosul om de~tiin\a,aqt6~al'Ufl(jrstudii fundamentale de geografi~'i~geologi~;~i ecologie, ne of era 0 c~rte;c' releva.o. altafaleta~personalitalii. " vlwral!!: csa depublicist,'atent la vill\aceta\iisub

stapanirii ge~mane, a~ezarea a cLinosc~t>, locuitori(1' iuli~\1S95). A '10,81' declar~t o mare Inflorire, fiind·o Idcalitate rurala eu > munieipiy)a 24 nOjelilbrie1994 ~iareJn I

aspect de farg, sub denumireaBrucla. 'subordine'adminiSjrativa4 comune~j 6, -

In limba dacica anticulBrucla artnsemna sate';' AiMul s-a, dezvoltat, IncA din,

"stramtoare" (dupa isto.ricii TanJascs~k vechime, ca important ceritru pomicol~i '

~i V. parvan). Este marcata peTabula ,viticol. Calitatea superioara asoiurilorde ' ' Pe~tingeniana, la nord de AP~I~m..la. . vila·\ cultivate, .alcl '~i'l\pricE!perea distanla decca 12 mile romane. Prima "viticultorilor auad\!s vinurilor dinora~ul,' menflune documentara~ a, lo.calitalii »nosnu 0 faima nalicinal~ ~i int~rnalionala.

dateaza din7 noiembrie 1?93.ln 1302 . Elementuloeb~aalfonauluituristic

aiciaufostc610nizali sa~i. ,',. ,II. reprezinta~ m6numentele istoricej

, Ora~t.ifqelineopopulaliede29.191' Muzeul'de Istorie'~i MuzeuLde 9tiirt\e

, Naiurale., Monllmentele suntgrupaJe astfel: Compiexulistoric, care,cuprinde ,Cetatea" (ortificat~ (secolel~ XVI-XVIII) cu8 turnuri de aparlire -:- ale blanarjl?r, " macelarilor, crciitofilor; fierarildr -:-jF zidurigroase (1,20 m); Biserica sa~ilQr; Biserica reformats (secole!e XV-XVI); Palatulprincipelui, Transilvaniei Gal5riel; Bethlern (secoleleXVI-XVII)~ in care azi estegazdiJitcMuzeul .'d~ ,I$torie, ComplexulColegiului Bethlem;' alcatuit ' din cladirea Colegiului Mic,Biblioteca documentara (pe~te 66.00,0 volume),~i MlJzeulde,9tiinle ,Naturale; Comple~ul Bisericii Bomano-Catolce. ArIa statuara. ,este reprezentata prin busturiie luiAvram

" lancu (9peraa sculptorului Octay

~, Mihallan), Axente Sever (dezv!llit in aniJl

~ 1993) ~isteituia: luj Gabriel~ethlem, , '

• Prof. camelia CHIOREAN, CUgir, jud~{ul' Alba

Strabatut de paralela de 46'19' ~i de meridian.ul de 23'43', ora~ul Aiud estea~ez~t In p,artea centrala a RomaDieLlneadMjudelului Alba, et este plasatln partea de nord-est, pe Valea Mure~ului, la 0. altitudina de 260- 6@0 m~i se intinde peo suprafala de 894 kmp. Pe de alta parte, Aiudul este si!uat in cadrul euloaruluidepresionar

, A.loa lulia,-Turda, care, face parte din 'marea unitate morfol99ica numita Depresiunea Colfnaraa Transilvaniei. ;\ Teritoi:fUl, ora~lJ!ui se incadreaza lnlr-un climaUransilvanean eu caracter 't~mperat9oniinental: veri nu prea cijllil!Jroas9;'ierni. relativ friguroase, iar precipilaliile , sun! mai scazuts, ca ~urmare a ef~ctului de foehnizare ce se , resirnte 9irica~za Munlilor Apuseni.

'~, Hidrografia ora~ului Aiud se afla in'bazinuIMure~ului, avand ca bazin sscundar Valea Aiudului, care-l stra-

, iteritoriul din directia vsstica spre -es,t, de.spa~indu:1 in doua paqi oximativegale,

.>: 'Datoriia condiliilor' .naturale .

favcrablle, aceste meleaguri- au fost loC,uite din eele mai vechi timpuri. Numele orasului apare sub denumiril~tine~ti, '

'grece~ti, germane ~i rnaqhlare.ln timpul,'

,',

J Situat in Marea Bntanie (Anglia), ora~uleste atestat

documentar in anul1207, Nucleul sau l-a constituit un sat 'de pescari, existent inca gin sscolul al XHea, activit~lile, locuitorilor 'flind legate intru totul de apele

, rauliJi Mersey. Primul doc s-a construit in anu11715.

R9rtul s-a.&xtins de-a lungul estuarului Mersey prin

, eonstruirea· 'alter docuri sla numeroase depozite.

DezvoltarelU continuat pana la al doilea razboi mondial, c&nd a inceput de'clinul. Pemrusalvarea sa, in anul 1982, !i-au luat masuri ferme de revitalizare,

franstormancu-se portul intr-un orae turistic; s-a conslderat ca turismul poate suplini activitalileindustriale.

Un punct de atiaclie este cladirea portului Liverpool care ~i azi pastreaza funclia de administrare a cheiurilor. Construita in 1907, in grandiosul slil E'dward(dupa regeleEdward al VII-lea), ea amintests importanla portului pana laprimul razbol mondial. In apropierea cladirii 1~i are sediul ~iWhite Star Shipping Company, proprietara a vasului Titanic (inregistraUn Liverpool), clMire de Ia balconul carela, in 1912, s-a anuntat m,ullimii adunate vestea naufragiului.

Renumit este Muzeul Marinei, situat in docul ce poarta numele Prin\ului Albert, primul doc din lume

complet acoperit, construit intre 1841 ~i 1848. ,

'. Cu aspect de fortarea\a, imbracatain gresie ro~ie

(inceputa in 1904 ~i terminata in 1978), Catedrala Anglicana' impresioneaza prin recordurile sale dimensionale: este cea mai mare catedrala de cult protestant de pe mapamond; are cel mai inalt turn (100 m inal\ime), in careurca zilnic numero~i turi~ti; deline cele mai marl clopote (rnai mari decat "Big Benul" 'londonezl, situate la 100 m deasupra ,pardoselei, ~i cea mai.mareorga religioasa din

lOme (peste 10.000 de lliburi).' .

a mare s,traclie pentru vizitatorii Liverpoolului oreprezinta locurile ceamintesc decei patru Beatles - John, Paul,George ~i Ringo J:.in care s-au nascut, au copilarit, au iOvatat ~i au cantat,

Astazi aceste locuri poarta inc~rcatura spirituala a Beatles-maniei: Beatles Zone. Astfel

, poli sa intriin Cavern Club, locul unde Beatles au cantat de peste 300 de ori intre 1961 ~i 1963, De~i originalul Cavern Club a fost demolat In 1973, el afost reconst~uit in acela~i stil, in 1984. Intrarea este strajuita de statuia lui John Lenon, iar 'pa caramida ro~iea peretelui sunt incrustatenumele

Fotogra.f11: Mil.rluB Crlstlan Nea.o~u

tutuiorformaliilor ce au cantat in Cavern Club. Pen~t;u turi~ti se organizeazayn tur d~doua ore'9u CQpii ~Ie" , auioouzsler anilor '60. . .. • ,

A douamodalltate de revitalizare ~,ora~ului' 0 constituie qehtrul universitar, Pierderea arniala a foqei .de munca estecompensata pri~atragerea tine~ilor,' o~~ervandu-se, lnacelasl context, 0 regenerarea elementului i~man. Liverpool celine cateya, universJtali. marcante '...;: Liverpool Hope University College; University of Liverpool;_ in care Invala studenli venili

d,ln toatalumea. , " ' " .', .. , "

"'., Activihi!ea turlstlca ~i invalamanturun'iversitar demonstreaza ca Liverpool este un ora~"vili", renascut

~Jnpropria-i eenusa, ' , " ,

,. Manus CrlStian NEAqll,

student, Facultateq de', ' ,

Universitatea I-l ... c .... ·o.,rh

Intr-adevar.urmarlnd telul tn.care bate vantul tn anumlte zile, :putetl saprevsdet', ,far~ a. gre!?i prea .!)Jult, timp.ulprobal:lil.

.• Dlmlneata.cand aerul e rece!?i cerul senin sau putin noros, lar vantul bate slab, fara a- avea 0 dtrectle preclsa, vremea ramane frurnoasa,

• I)aca In primele orealedlrnlnetllor de- vara aerul e caldsl .Q~rul senrn,·iar " vantu' sufla slab saucalm;ln cur$ui dilipa~ . amiszli va fi furr~n.a.·::Dimioetiie' ;~s:e~ manatoare din timpul iernii prevestesc ca .

seara va fi ceata. ,_< • .' ~

• Oirnlneata, eand vantut bate tare dintr-o dlrectle pe coasta muntelui _!?i din dlrectle opusa pe creasta, tnseamna ca"

vremea se strica rspede., -, . '.

• CandtfmR'~letJrat !?i vantuf ~e roteste, batand.din,sprenord ~i nord-est, '

vremea se va Imbunatati.. . <

, • Pe vremeurata, cand temperatura .

scade ~i vantul continl!a sa !:lata tare oinspre, nord-vest, nu su~t ~anse de arneIi0rP:re -. · .".'

.:.Tim·pul Irumos ~l vanttll car'Ei'bate

tare sau rnoderat deh:lr]ord, de mal mcilte ' zile,aduc vrem,e uscata ~i frurnoasa ~i In zllele urrnatoare, ..

In aproplere desatulKesw~chaclia din Anzii peru ani, traJesc' indie-nii Winchiri. Oeparte deinfluentele lumii made me, ei inca maipasjreaza 0 parte ,din traditiile~ibPstumele i!1aint~~ilor lor -,;inCil~llt Locpiesc)n sproplerea vaH rauliJi~Apl1rimaC (Rio HablaoQr- Raul ,VorQitof"curninaienumit de Ibcalnici). Chiar daca apa sste un simbol al iefttilitatU~i alvielii, ,ral;ll continua sa ;"in~pire 'tea,m~; din .cauza vaii sale ., " extrem de' accidenfate. -,

, " 'alegacele doua maluri

, , , 'de azi-iOQienii Winchiri. inceputa, cam prin de punti

'suspendate, tacute din paie. Ihtr-un ' ,- proces care ia douazile ~i 'Ia care participa toti membrii comunitatii, corzile ' de sustlnere sunt masurate, taiate ~i impletite snans. Apolsunt traversate '

peste rau ~i fixate.' Patru dlnaceste: corzi alcatuiesc baz:a PUAtii, Jar alte doua con~tituie bahisjradele.·'" " , "

Oupa ce structl,l[a puntH estefixata" cate doibarbati ,pleaca·din' fiecare' extremitate, jmpletind legat,urilntre'

baza, ~ibalLi§frade, :CU o Jehnica speciala,:care, face din aceste p,unli 0 "

calesigura ~ivilala. de comuhic~lie;" .•

, ~,(Ufmaredlhpag.,2)'

" ,.~ fnlfatahdcuLOGOs-a intitulat

"c",simpOziOnI,lLjude\ean oiganlzatin', comuna Borca din judeiul Neamt, la care auparticipat proiesori~i elevi dinzoria;

•• _I111." ... n~ .. t;', Spre,buGuiia copiilor, programula 'euprins~i -un concurs: Gel mai bun

'logof17ap;:iniliat de prof. Maria Lungu, pre~edintaFunda\ie[ "Scriit6rAurel, Oumifrescu", din cadrulGrupului ~coJar "Mihail Sadoveanu",Prihtre spansQri s-a !1umarat ~ir.eyista noastra,alcarOi director s-a1ntaliilt cu 315 elevi dinjudet.

\. LaPalatul Na\ional al Copiilor dir, Bucurestl a. avutloc si,mpo~iolilul Marco , Polo roman pe urmele unor. calatori europeni celebri, pe trei'continenie. Au

, participat 300 de slevi din Capitala,invita\i de onoare ao fosi C. Chifane Oragu~an!, ' ,scriitor, membru al OornlslelNatonale pentfu UNESCO~i prouonMania. ,

Prin,concwsul Cine?tie ca?tiga; organizat cu acest prilej,elevH au afla.t multelucruri,interesante dsspreMarco Polo, Cristofor Columb, Spatarul Milescu, ' David Li~ingstorie, Sever Pl_eniceanu. "

La imboQa\irea ~c~no~tiri\elor au contrlbultsl relatarile scriltorulul C; Chifan~ Dragu~ani dsspre intainplarile petrecute pe continentul african; unde a efegtuatolungtcalaforje. '

(. La Turda s-a de~fa~ur~t, Simpozionul inJernatiqnal ,iRuraiSpace ~()Q Regional Deve/~pment" ("Spa\il,ll rural~i dezvo.ltarea regidnala:'l.,organizat ' ,de, Facultatsa de' Geografie din Cluj-

Napoca ,Creierul' acestei manifestati,

, " ~tiimifice,'prof.,Liriiv.dr. VasileSurd, s:a bucurat ;de sprijinul substantial, al

Primariei Turda. (H,P.S:) ,

Ne.exprirnam In6ao,data regretul pentru~ispariliall1 acsasta vara,irr un'r:\a, u'nei '

, grele suferi.nte, .. a Rrofesoa-" re,i de geog~iifieLuCia Metria DiJlaina' di,!Bra~,!5v,;.care'a ,fost 0 pretioasa' colaboratoare arevistei noastre.'