Statul Național Unitar Român- 1918

Încheierea Primului Război Mondial a creat un cadru favorabil realizării Marii Uniri:
 înfrângerea Puterilor Centrale;
 dispariţiei Imperiului Ţarist în urma evenimentelor din 1917; prăbușirea marilor imperii multinaționale
(1918);
 afirmarea pe plan internaţional a principiului autodeterminării formulat de preşedintele american
Thomas Woodrow Wilson.

1). Unirea Basarabiei

- în martie 1917 se formează Partidul Naţional Moldovenesc în scopul obţinerii autonomiei Basarabiei;
- la 20 octombrie 1917 se desfăşoară la Chişinău „Congresul ostaşilor moldoveni” unde se hotărăşte:
 autonomia teritorială şi politică a Basarabiei
 crearea Sfatului Ţării (organism reprezentativ) a cărui conducere executivă o avea Consiliul de directori
generali în frunte cu Ion Inculeţ
- la 2 decembrie 1917 este proclamată Republica Democratică Moldovenească (membră a Republicii Federative
Ruse);
- pentru a pune capăt anarhiei creată de bolşevici, armata română pătrunde în Basarabia (ianuarie 1918) la
cererea Consiliului de directori generali;
- la 24 ianuarie 1918 Sfatul Ţării proclamă independenţa Republicii Democratice Moldoveneşti;
- la 27 Martie 1918 Sfatul Ţării hotărăşte, cu majoritate de voturi, unirea Basarabiei cu România.
2). Unirea Bucovinei
- Austro-Ungaria şi Ucraina ridicau pretenţii de anexare a Bucovinei;
- la 3 octombrie 1918, împăratul Carol I a lansat manifestul intitulat „Către popoarele mele credincioase” prin
care se dorea organizarea federalistă a Austro-Ungariei. Ca răspuns la acest manifest deputaţii români din
parlamentul de la Viena au format Consiliul Naţional Român;
- din iniţiativa lui Sextil Puşcariu, la 14 octombrie 1918 s-a convocat o adunare naţională la Cernăuţi, care se
proclamă Adunare Constituantă şi hotărăşte:
 unirea Bucovinei cu celelalte teritorii româneşti din imperiu într-un stat naţional independent;
 formarea Consiliului Naţional (organism reprezentativ);
 formarea Biroului Executiv condus de Iancu Flondor;
- situaţia se complică din cauza Ucrainei iar la 23 octombrie 1918, la cererea Consiliului Naţional, armata
română pătrunde în Bucovina;
- la 15/28 Noiembrie 1918 este convocat, la Cernăuţi, Congresul General al Bucovinei care hotărăşte unirea
necondiţionată a Bucovinei cu România.
3). Unirea Transilvaniei
- în Transilvania şi-au reluat activitatea Partidul Naţional Român (PNR) şi Partidul Social-Democrat (PSD)
- la 29 septembrie 1918 a fost adoptată hotărârea comună de autodeterminare prin Declaraţia de la Oradea,
adresată Parlamentului Ungariei. Se cerea:
 libertatea naţiunii
 separarea politică de Ungaria
 asumarea suveranităţii naţiunii în teritoriul său naţional
- la 18 octombrie 1918 se formează Consiliul Naţional Român Central (C.N.R.C) ca organism politic unic al
românilor din Transilvania, condus de Ștefan Cicio Pop, alcătuit din 6 membri PNR. şi 6 membri PSD.
Cei 1228 de membri ai Adunării Naţionale, aleşi de către circumscripţiile electorale ( câte 5 de fiecare ) sau
desemnaţi de către confesiuni, instituţii, asociaţii sau organizaţii din teritoriile locuite de români, au decis unirea
Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România-1 Decembrie 1918.
Încheiată de facto la 1 Decembrie 1918, recunoașterea diplomatică a Marii Uniri a solicitat eforturi pe
parcursul următorilor ani (1919-1920):
Saint Germain –Bucovina
Trianon –Transilvania
Paris-Basarabia