EFECTELE NOCIVE PRIVIND CONSUMUL DE DROGURI

Consumul de droguri debuteaza, mai nou, la varsta de 14 ani sau chiar mai putin. Tinerii
isi iau droguri din discoteci, din cartierul unde locuiesc sau din imprejurimile scolii. Heroina este
drogul din cauza caruia s-a solicitat de cele mai multe ori asistenta medicala iar canabisul - care
costa mult mai putin pe piata neagra - este cel mai consumat halucinogen.

Daca a consumat inhalante, atunci: este ametit (ca si cand ar fi consumat alcool),
vorbeste nearticulat, are dificultati in a-si controla musculatura, are iluzii si halucinatii, isi poate
pierde cunostinta, este somnolent, are dureri de cap, este nervos, agresiv, apatic, are capacitate
redusa de a judeca, nu are pofta de mancare, are reflexe incetinite, isi poate pierde echilibrul, este
dezorientat, are capacitate slaba de concentrare a atentiei.

Pe termen lung, consumul de inhalante determina: tulburari de crestere, tulburari ale

aparatului genital, scaderea imunitatii, anemie accentuata, boli ale aparatului respirator,
comportamente deviante, dependenta fizica si psihica.

Toate drogurile au în comun mai multe efecte dăunătoare sănătăţii. Printre acestea se
numără: îmbătrânirea prematură, iritabilitate, agitaţie, agitaţie continuă, dureri de cap, ritm alert
al inimii, crampe stomacale, stări psihotice, leziuni ale rinichilor şi plămânilor, slăbirea
sistemului imunitar, tulburări ale dezvoltării la copiii nenăscuţi, pierderea progresivă a eului,
adică tulburări ale funcţiei Eului şi ale autocontrolului la nivel corporal, sufletesc şi spiritual.

Efectele asupra creierului.Deşi iniţial consumul de droguri poate fi voluntar, s-a

demonstrat că acestea afectează structura chimica a creierului, ce interferează cu abilitatea
individului de a lua decizii şi poate duce la dorinţe şi folosire compulsivă. Atunci consumul
devine o dependenţă de substanţe.
 Toate drogurile de abuz – nicotina, cocaina, marijuana şi altele – afectează sistemul de
recompensa al creierului, care este o parte a sistemului limbic.
 Drogurile atacă acest sistem de recompensa, cauzând cantităţi neobişnuit de mari de
dopamină să inunde sistemul.
 Aceasta inundaţie de dopamină este ceea ce cauzează euforia asociată consumului de
droguri.
 Probleme comportamentale:
 Paranoia
 Agresivitatea
 Halucinaţiile
 Dependenţa
 Judecata defectuoasă
 Impulsivitatea
 Pierderea controlului
 Efectele nocive ale fumatului

Tutunul este o plantă din familia Solanaceae, ale cărei frunze sunt folosite pentru
producerea de trabucuri, ţigări, tutun de pipă, tutun de mestecat, etc.  Frunzele de tutun conţin
nicotină, un alcaloid cu efecte nocive asupra organismului, dar şi alte substanţe dăunătoare
precum formaldehidă, cadmiu, arsenic, fenoli.

Nicotina este o substanţă care provoacă dependenţă, de aceea fumătorii au zilnic nevoie de
o anumită cantitate de nicotină pentru a-şi satisface poftele sau pentru a-şi controla starea de
spirit.  Nicotina creşte ritmul cardiac şi consumul de oxigen la nivel muscular. Când persoanele
care consumă nicotină în mod regulat încearcă să renunţe, se confruntă cu simptome de sevraj
(anxietate, depresie, iritabilitate, pofte).  Printre efectele secundate ale nicotinei putem enumera:
dureri de cap, tulburări de somn, ameţeală, tremor, dispepsie, hipertensiune, aritmii, etc.

Fumatul poate afecta aproape fiecare organ al corpului şi poate afecta starea de bine a unei
persoane.

Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces a fumătorilor. Fumatul

accelerează procesul de îngustare a arterelor. De asemenea, fumătorii sunt expuşi unui risc de
până la 4 ori mai mare de formare a cheagurilor de sânge (tromboză).

Fumatul creşte riscul de boală parodontală, care cauzează gingii umflate, respiraţie urât
mirositoare şi căderea dinţilor. Fumatul afectează, de asemenea, şi aspectul exterior, reduce
aportul de sânge la nivelul pielii şi scade nivelul de vitamină A.

Fumatul reprezintă un factor de risc important pentru cancerul de plămâni şi bolile

cardiovasculare. La nivel mondial, consumul de tutun cauzează aproximativ 5 milioane de
decese anual, tendinţele actuale fiind în creştere.
 Efectele negative ale consumului de cafea (moderat sau excesiv)

Cafeaua se numără printre primele cinci alimente cu un conţinut foarte mare de

antioxiodanţi. Avem nevoie de aceşti antioxidanţi, deoarece încetinesc procesul de îmbătrânire şi
protejează corpul de mediul poluant în care trăim. Numeroasele cercetări care s-au făcut de-a
lungul timpului au demonstrat că atunci când este consumată în cantităţi mici şi fără să existe
probleme medicale serioase, cafeaua poate să aduce beneficii pentru organism.
Însă, mai există şi reversul medaliei care arată că în unele cazuri cafeaua poate să facă rău,
în special atunci când ai probleme digestive, stare permanentă de oboseală, disfuncţii ale tiroidei,
tulburări hormonale sau probleme cu glandele suprarenale.
Iată care sunt efectele negative ale consumul de cafea:
1. Consumul a mai mult de 4 cesti de cafea zinic este asociat cu moartea timpurie, indiferent
de cauza.
2. Creste tensiunea arteriala. Acest lucru apare in mod special la cei care nu consuma in mod
normal cafea.
3. Favorizeaza aparitia atacurilor de guta.
4. Cofeina favorizeaza aparitia chisturilor mamare la femei.
5. Provoaca insomnie.
6. Favorizeaza aparitia incontinentei urinare la femei, mai ales la femeile cu ruptura veche de
perineu).
7. Excesul de cafea poate genera indigestie si dureri de cap.
8. Creste riscul de avort spontan si este contraindicata in diabetul zaharat de tip 2.
9. Poate provoca fenomene alergice.
10. Creste simptomele vasomotorii ale femeilor aflate la menopauza.
11. Poate provoca anxietate si atacuri de panica.
12. Inhiba productia de colagen din piele.
13. Expune la un risc mai mare la fracturile osoase si impiedica in oarecare masura formarea
calusului.
14. Cofeina nu ajuta si este chiar daunatoare la privarea prelungita de somn.
15. Intarzie recuperarea auzului in hipoacuziile generate de zgomot.
16. Alte efecte negative: tremor al extremitatilor, agitatie, aritmii, scaderea calciului din oase.
 Efectele negative ale consumului de alcool

Alcoolul este clasificat ca fiind un sedativ, ceea ce înseamnă că încetinește funcțiile vitale
ale organismului, ducând la vorbire neclară, pierderea echilibrului, incapacitate de a reacționa în
timp util la ceea se întâmplă în jur. În ceea ce privește felul în care afectează psihicul, este ca un
drog care reduce mult abilitatea unei persoane de a gândi clar și îi alterează felul în care ia
decizii.

Efectele de scurta durata ale consumului de alcool:

- scăderea capacității de a gândi limpede
- alterarea memoriei
- tulburări de vedere
- scăderea capacității de coordonare a mișcărilor, evidențiată prin dificultăți în mers, în statul în
picioare și în menținerea echilibrului - vărsături (voma)
- risc crescut de accidente prin lipsa de orientare în timp și în spațiu
- coma alcoolică/deces.

Efectele de lunga durata ale consumului de alcool:

- alcoolismul cronic, mergând până la "delirium tremens" ( "nebunia alcoolica"
) - deteriorarea creierului, cu alterarea memoriei - ciroza hepatică - pancreatita - malnutriție -
gastrita cronică, ulcer cronic sau duodenal. - suferințe cardiac
- scurtarea duratei vieții. –
moartea prin accidente legate de consumul de alcool.

Efectele alcoolului la locul de muncă:

- reduce coordonarea și viteza de reacție –
slăbește vederea și auzul
- alterează gândirea și discernământul
- schimbări bruște de dispoziție - conflicte - violenta.

Efectele alcoolului asupra vieții sociale:

- tulburarea relațiilor interpersonale
- reducerea sentimentelor și responsabilităților
- neglijarea educației copiilor - delicvența - divorț - pierderea locuinței