1

ISTORICUL VIRUSOLOGIEI

Poliomielita, a fost pentru prima dată

consemnată în desene din Egiptul antic.

În China era foarte răspândită variola

la începutul secolului al X-lea

Unii medici ai vremii știau că oamenii

care au mai fost bolnavi de această
boală nu se mai îmbolnăveau,

2
 Imunizarea a fost descoperită mai târziu
însă de Edward Jenner în 1796.

 Jenner folosește virusul variolei

taurinelor pentru a realiza vaccinuri
contra variolei umane.

3
 Louis Pasteur (1822-1895)

 A folosit pentru prima dată animalele ca

model pentru creşterea şi studierea
virusurilor.

 El a descoperit că virusul turbării ar

putea fi cultivat în creierul iepurilor
descoperind astfel vaccinul antirabic.

 Folosește pentru prima dată termenul de

virus pentru a descrie agentul infecțios.

4
 Dimitri Ivanovski (1864-1920)

 Face diferența între virusuri și alți agenți

infecțioși punând astfel bazele
virusologiei

5
 Wilson Smith și Christopher
Andrews 1933 au izolat pentru
prima dată virusul gripei umane

 Helmuth Ruska 1940 folosind un

microscop electronic a vizualizat
pentru prima dată un virus

6
Baruch Blumberg (1925-2011)

A descoperit virusul hepatitei B în

1963 descoperind apoi și un vaccin
împotriva acestui virus

În 1981 este depisată pentru prima

oară în istorie SIDA.

7
 În 1981 este depisată pentru prima
oară în istorie SIDA.

8
 Virusologia este știința care se ocupă cu studiul virusurilor și
cu afecțiunile pe care aceștia le provoacă

9
 Virusurile sunt entităţi
infecţioase cu un nivel înalt de
organizare, alcătuite în esenţă, din
proteine şi un acid nucleic (ADN
sau ARN).

 Studiul interacţiunii virus-

celulă a avut un rol decisiv în
dezvoltarea biologiei moleculare.

10
 Viroizii sunt entităţi infecţioase alcătuite dintr-o
moleculă de ARN pur, patogene pentru unele plante de
cultură.

11
12
 Prionii sunt entităţi infecţioase de natură proteică.

 Cele mai complexe studii privind natura lor, modalitatea de

transmitere şi mecanismele patogenezei acestora aparțin lui S.
Prusiner (l997).

13
14
 Virusurile sunt forme primitive de viață, au o organizare
rudimentară și incompletă,

 Pentru care ca nu-și pot realiza un metabolism propriu,

multiplicarea lor este legată de parazitarea obligatorie a
celulelor vii.

15
 Virusurile produc o boli atât plantelor, animalelor cât și omului.

 Bolile pe care le provoacă se numesc viroze.

16
 Virusurile sunt insensibile la acțiunea antibioticelor, administrarea
interferonilor inducând la nivelul celulelor neparazitate o stare
antivirală ce le face rezistente la infecție.

17
 Inactivarea acestor entități infecțioase se poate realiza sub acțiunea
mai multor factori: căldură, PH acid (<4) sau alcalin (>9), clor sau
detergenți.

 Sunt filtrabile și ultrafiltrabile și din acest motiv pot fi separate de

bacterii;

18
Sunt paraziți intracelulari obligatorii motiv pentru care virusurile nu
pot fi cultivate pe mediile de cultură folosite în mod obișnuit în
bacteriologie;

Nu cresc și nu se divid, înmulțirea acestora se face prin replicare;

19
Sunt specifice, fiecare virus
provocând o anumită viroză;

Produc incluziuni în celulele

parazitate;

20
Fiecare virus prezintă o
structură antigenică specifică,
adică structura lor proteică induce
în organismul în care patrunde
sinteza de anticorpi specifici.

21
 Omul și animalele infectate cu un anumit virus produc
anticorpi specifici, iar imunitatea dobandită este solidă și de
lungă durată.

 Tehnicile de serologie utilizate în diagnosticul de laborator al

virozelor detectează tocmai acești anticorpi.

22
 Morfologia și structura virusurilor

 Dinemsiunea virusurilor:sunt structuri de dimensiuni

foarte mici (20 - 300nm).

23
 Morfologia și structura virusurilor

 Forma virusurilor: Prezintă forme variate:

 de bastonaș (virusul mozaicului tutunului),

 sferică (virusurile gripale),

 de cartuș (virusul rabic)

24
 Morfologia și structura virusurilor
 Din punct de vedere structural virionul este alcătuit
din:
 acid nucleic ADN sau ARN
 învelișuri proteice:
 capsida
 uneori anvelopa.

25
 Genomul viral este compus dintr-un singur tip de acid
nucleic (ADN sau ARN) ce conține informația
replicării virale.

26
 Capsida este un înveliș ce are rol de a proteja genomul
viral și formează împreună cu acesta nucleocapsida.

 Capsida este formată prin îmbinarea unor unități

numite capsomere formate din mai multe lanțuri
polipeptidice.

27
 Anvelopa virală este un înveliș de natură lipoproteică
derivat din sistemul de membrane al celulei infectate.

 Anvelopa are rol de a proteja virusul.

28
Virusurile formate doar din nucleocapsidă de numesc
virusuri neanvelopate iar cele ce prezintă acest înveliș se
numesc virusuri anvelopate.

29
 Compoziția chimică a virusurilor
 Genomul viral este format dintr-un singur tip de acid nucleic
ADN sau ARN, niciodată ambele.

 Acidul nucleic reprezintă structura virală responsabilă pentru

infecțiozitatea virusurilor.

30
 Compoziția chimică a virusurilor
 Proteinele virale sunt responsabile de antigenitatea virusurilor,
adică de posibilitatea de a induce un răspuns imun din partea
gazdei parazitate.

 Nu prezintă ribozomi și mitocondrii motiv pentru care

acestea depind cu totul de celula gazdă pe care o parazitează.

31
 Cultivarea virusurilor

De ce se cultiva virusurile?

 stabilirea diagnosticului etiologic;

 testarea infecţiozităţii virusurilor;

 testarea preparatelor antivirale;

 producerea vaccinurilor.

32
 Sisteme de cultivare

 l.Culturi de celule
 2.Ou embrionat de găină
 3.Animale de laborator

33
 Animalele de laborator se utilizează limitat
(receptivitate selectivă, preexistenţa infecțiilor, cost
ridicat).

 Constituie modele de cercetare sau de control al

vaccinurilor.

34
 Animalele utilizate curent sunt
şoareci albi, dar pot fi utilizaţi
șobolani, cobai, maimuțe, iepuri,
etc.

35
 Oul embrionat de găină (5-13
zile) reprezintă un mediu de
celule nediferenţiate, cu
multiplicare activă, steril şi
lipsit de mijloace de apărare
antiinfecțioasă.

 Se utilizează în prepararea unor

vaccinuri virale (ex.: gripal)

36
Inițial se verifică viabilitatea embrionului la ovoscop în
camera obscură;

37
Prelevalul se inoculeazã steril cu seringa în cavitatea
amniotică sau alantoideană, sau pe membrana
chorioalantoideană;

38
39
Orificiul se parafineazã şi se incubează la 35-37°C timp de 48-72 ore;

40
Culturile de celule

Celule provin din ţesuturi adulte sau

embrionare, normale sau tumorale.

Plasate într-un mediu adecvat (nutrienţi,

pH, temperatură) rămân viabile şi se
multiplicä.

Pentru cultivarea virusurilor se

utilizează culturile în monostrat celular.

41
42
Multiplicarea virusurilor

Datorită organizării acestora virusurile depind de metabolismul

celulei gazdă.

Replicarea la nivelul celulei gazdă se realizează prin

redirecționarea proceselor biochimice ale celulei gazdă pentru a
forma componentele necesare noilor particule virale.

43
Ciclul de replicare al virusurilor
cuprind o serie de etape:
adsorbția – reprezintă atașarea virusului de
membrana celulei gazdă
Internalizarea - reprezintă pătrunderea
virusului în celula gazdă
decapsidarea – este procesul de separare a
acidului nucleic viral de învelișurile proteice
sinteza macromoleculară (faza de creștere
liniară) cuprinde: sinteza proteinelor proprii,
sinteza ARNm, replicarea genomului viral și
sinteza proteinelor tardive (proteine
structurale).
eliberarea virionilor progeni din celula gazdă

44
Ciclul de replicare al virusurilor

45
Clasificarea virusurilor

Pentru clasificarea principalelor familii, genuri și specii de virusuri

s-a ținut cont de mai multe criterii:
acidul nucleic din genomul viral (ADN sau ARN),

mărimea particulei virale,

prezența sau absența învelișului viral,

numărul de capsomere,

comportamentul față de anumiți agenți chimici

afinitatea pentru o anumită gazdă, organ sau aparat anatomic,

aspectul clinic al bolii, etc.

46
Clasificarea taxonomică:

Familia este desemnată cu sufixul VIRIDAE (de exemplu:

Familia Picornaviridae, ce cuprinde virusuri cum ar fi virusul
hepatitei A)

Subfamilia este desemnată cu sufixul VIRINAE (de exemplu:

Subfamilia Lentivirinae ce cuprinde agenții responsabili de
producerea unor afecțiuni degenerative ale SNC și virusul HIV.

Genul este desemnat de sufixul VIRUS (de exemplu: Herpevirus,

Rhinovirus).

47
48
Clasificarea în funcție de gazda parazitată:

patogene pentru anumite animale vertebrate sau nevertebrate

virusuri patogene pentru plante

virusuri patogene pentru bacterii (bacteriofagii)

49
Clasificarea în funcție de compoziția genomului:

 virusuri ADN: Papovavirus (negi), Adenovirus (adenoviroze),

Herpesvirus (herpes și zona zoster), Poxvirus (variola și
vaccinia)

 virusuri ARN: Picornavirus (poliomielita, enterovirozele etc),

Togavirus (rubeola), Arenavirus (choriomeningita limtocitara,
febrele hemoragice sudamericane etc.), Coronavirus (infecții
respiratorii), Orthomixovirusuri (gripa), Retrovirusuri (SIDA).

50
Clasificarea în funcție de compoziția genomului:

51
Clasificarea în funcție de dimensiunile particulei:

 virusuri mici: 20 - 50 nm

 virusuri medii: 50 - 150 nm

 virusuri mari: peste 150 nm

52
53
Clasificarea în funcție de dimensiunea capsidei:

 Helicoidala

 Cubica

 Mixta

54
Clasificarea în funcție de compoziția chimică:

 virusuri simple - acid nucleic și înveliș proteic

virusuri complexe – acid nucleic, înveliș proteic și încă un înveliș

extern

55
Clasificarea în funcție de compoziția chimică:

56
După aspectul clinic al bolii virozele se
pot încadra în două mari categorii:

infecții
virotice generalizate
în cursul acestor îmbolnăviri, virusul se
răspândește pe cale sanguină în tot
organismul

poate determina eruptii caracteristice pe

piele și mucoase.

Înacest grup sunt cuprinse: variola, rujeola,

rubeola, varicela.

57
 Infectii cu localizare primară în
anumite organe, pentru care virusul
respectiv are afinitate.

58
Răspandirea virusurilor se face pe cale sanguină, pe calea
nervilor periferici sau pe ambele căi.

Din acest grup fac parte:

infecții ale sistemului nervos central: poliomielita, turbarea;

59
 infecții ale aparatului respirator: gripa, guturaiul;

60
 infecții localizate pe piele și mucoase: herpesul, negii, zona zoster;

61
 infecții ale ficatului: hepatita epidemică;

62
 infecții ale glandelor salivare: parotidită epidemică

63
 infecții ale ganglionilor limfatici: limfogranulomatoza veneriană.

64
 FIȘĂ DE LUCRU
I. Alegeti varianta corecta:
1.Capsida este un înveliș ce are rol
a. de a proteja genomul

b.de a proteja virusul

c.in replicare

2.Anvelopa are rol

a.în antigenitatea virală

b.de a proteja virusul

c.în replicarea virală

3.Proteinele virale sunt responsabile de

a. antigenitatea virusurilor

b.declanșarea răspunsului imun

c.patogenitatea

4. Genomul viral este format din

a.ADN

b.ADN și ARN
65
c. ADN sau ARN
II. Completati spatiile punctate:
1.Virusurile sunt forme primitive de viață, au o organizare
rudimentară și ………………..
2.Capsida este formată prin îmbinarea unor unități numite
…………………….formate din mai multe lanțuri polipeptidice.
3. Adsorbția reprezintă………………….. virusului de membrana
celulei gazdă .
4. Internalizarea reprezintă ………………….virusului în celula gazdă.
5. Decapsidarea este procesul de ……………………a acidului nucleic
viral de învelișurile proteice.

III. Asociați cuvintele din coloana A cu cele corespunzătoare din

coloana B
A B
1.virusuri ADN a. Retrovirusuri (SIDA).
2.virusuri ARN b. Herpesvirus (herpes și zona zoster),
c.Picornavirus (poliomielita, etc),
d. Papovavirus (negi), 66
11. Completați desenul de mai jos

67