SISTEME ADMINISTRATIVE COMPARATE A DOUA TARI MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE :GERMANIA SI

FRANTA
ADMINISTRATIE PUBLICA

Sistemul administrativ este un subsistem al mediului social, aflat în interacţiune permanentă şi reciprocă
cu celelalte componente ale acestuia (sistem politic, sistem bio-social, sistem economic, sistem ecologic,
sistem cultural). În acelaşi timp, sistemul administrativ este un sistem integrator şi complex ,un
ansamblu coerent de structuri, instituţii şi reglementări interdependente prin care se înfăptuieşte
activitatea de administraţie publică, ca proces real.
Franta si Germania sunt doua tari europene situate in vestul si respectiv centrul continentului. Analizand
aceste doua tari, vom gasi multe deosebiri pornind de la forma de stat a acestora, autoritatie centrale
ale statului, relatia dintre autoritati pana la administratia locala.
In primul rand cred ca trebuie mentionat faptul ca Franta este un stat unitar, iar ca forma de stat este o
republica semiprezidentiala, pe cand Germania este un stat federal, iar ca forma de stat este o republica
federala parlamentara
MODUL DE ORGANIZARE
In ambele tari exista o separatie a puterilor in stat, desi relatia dintre autoritatile statelor difera mult.
Puterea legislativa este reprezentata in ambele tari de catre un parlament.
In Franta exista un Parlament bicameral, cele doua camere ale acestuia fiind Adunarea Nationala si
Senatul. Parlamentul Frantei este unul asimetric deoarece cele doua camere au puteri diferite si
totodata, membrii acestora sunt alesi diferit. Parlamentul se intruneste intr-o sesiune de 9 luni in fiecare
an, dar in situatii speciale presedintele poate cere intrunirea Parlamentului in afara perioadei de 9
luni.Adunarea Nationala cuprinde 577 de deputati, alesi direct, pentru o perioada de 5 ani.
Adunarea Nationala poate forta executivul sa demisioneze prin votarea unei motiuni de cenzura. De
altfel, in toate deciziile importante Adunarea Nationala are putere decizionala finala.Senatorii sunt alesi
de catre un colegiu electoral din care fac parte 145.000 oficiali local alesi. Senatorii sunt alesi pentru o
perioada de 6 ani si jumatate dintre senatori sunt “reinoiti”. Puterea legislativa a Senatului este limitata,
de cele mai multe ori Adunarea Nationala fiind cea care decide.
In Germania parlamentul este situat in varful ierarhiei politice; este un parlament de tip bicameral
asimetric, format din Bundestag si Bundesrat (Consiliul Federal). Exista diferente importante intre cele
doua Camere. In primul rand difera procedurile electorale. Alegerea membrilor Bundestagului
(deputatii) se face prin vot universal direct, durata mandatului fiind de 4 ani. Bundesratul este compus
de parlamentari numiti de guvernele landurilor, fiecarui land revenind-i un numar minim de 3 mandate
si unul maxim de 6, in functie de marimea demografica a landului respectiv.

In al doilea rand, prima camera reprezinta natiunea ca un tot, in timp ce Bundesratul reprezinta
structurarea federala a statului.In al treilea rand, vorbim despre rolul legislativ limitat al Bundesratului.In
ultimul rand, camerele au roluri diferite in ceea ce priveste prerogativa controlului parlamentar asupra
executivului. Numirea si demiterea Guvernului sunt atributii ale primei camere. Totodata, Bundestagul
este camera ce participa direct la alegerea Presedintelui Federal..
SEFUL STATULUI
Presedintele Franței prin prerogativele si atributele conferite de Constituție, face din instituția șefului
statului un adevărat arbitru în buna si normala funcționare a puterilor publice. . Președintele este ales
prin vot direct pentru cel mult 2 mandate de câte 5 ani, are responsabilități formale ca Șef de Stat in
cadrul sistemului parlamentar si conduce executivul. Șeful statului este in această societate garantul
independenței, suveranitații si integritații naționale, al respectării acordurilor internaționale semnate de
Franța.
Președintele numește si revocă pe Primul-ministru si miniștrii, prezidează ședințele Consiliului de
Miniștri, contrasemnează ordinele si decretele emise de guvern, numește demnitari civili si militari in
stat. Alături de aceste atribute executive, el deține si importante prerogative legislative ca: inițiativa
legislativă, promulgarea legii, poate dizolva în caz de criza majoră, Adunarea natională. In ceea ce
privește Primul Ministru, Președintele Republicii îl numește fară nici o restricție, chiar și fără a consulta
grupurile politice parlamentare, singura condiție fiind existența sau inexistența unei majorități favorabile
acestuia în Adunarea Națională iar decretul de numire al acestuia nu are nevoie sa fie contrasemnat de
Primul Ministru care iese din activitate.
In cazul Presedintelui Germaniei trebuie subliniat faptul ca atributiile acestuia sunt de natura formala.
Presedintele federal este ales prin vot indirect de catre Adunarea Federala, formata din membrii
Bundestagului si ai parlamentelor locale. Mandatul prezidential este de 5 ani si nu poate fi reinoit
consecutiv decat o singura data. Neavad legitimitatea conferita de votul direct, Presedintele nici nu
detine o putere executiva efectiva. Totusi, Presedintele Germaniei este reprezentantul tarii in relatiile
internationale, propune Bundestagului un candidat pentru functia de cancelar si la sugestia Cancelarului,
reuneste sau demite ministrii Cabinetului. Daca apare o situatie conflictuala complexa in activitatea
Bundestagului, Presedintele Federal poate cere dizolvarea Bundestagului, la propunerea cancelarului
Federal.
FUNCTIA LEGISLATIVA
Puterea legislativa în Franța este exercitată de un Parlament bicameral (Senat si Adunarea
Natională).Adunarea Națională a Franței este camera inferioară a Parlamentului francez. Deputații sunt
aleși pentru un mandat de 5 ani prin metoda majorității uninominale, în două tururi de scrutin.
Circumscripțiile corespund în mare măsură cantoanelor și nu trebuie să depășească limitele
departamentelor. Adunarea Națională are ultimul cuvânt în caz de dezacord prelungit cu Senatul pe
baza adoptării unei legi.Senatul este format din senatori aleși pentru șase ani de către marii
electori (corp format, în principal, din aleșii locali) și, prin urmare, este considerat mai puțin
reprezentativ decât în Adunarea Națională.
Puterea legislativa in Germaniei este exercitata de un Parlament bicameral compus din
Bundestag(Adunarea Federala) si Bundesrat(Consiliul Federal).Alegerea membrilor primei camere
(deputatilor ) se face in doua feluri. Si aceasta pentru ca jumatate din deputati sunt alesi prin vot
uninominal majoritar, iar cealalta jumatate prin vot proportional cu lista. Membrii Bundestagului sunt
alesi pentru un mandat de 4 ani. Bundesratul este compus din membrii numiti de guvernele landurilor
(mandatele sunt de la 3 la 5, in functie de marimea demografica).
Avand in vedere ca Bundestagul este camera aleasa de populatie, se poate spune ca detine funcrtia
reprezentativa. Rolul legislativ al Bundesratului este limitat, Bundestagul avand o mai mare putere
legislaiva, desi constitutia prevede colaborarea dintre camere.
Fiecare camera este condusa de cate un presedinte si un vicepresedinte, asistati de secretari.
Presedintele Bundestagului se alege pe durata madadatului legislatin iar cel al Bundesratului este
desemnat anual. Bundestagul reprezinta vointa populatiei, iar Bundesratul reprezinda organizarea
statale, federala a Germaniei.
In afara de functia legislativa Parlamentul are dreptul de a numi si revoca Cancelarul(si guvernul). In
acest context vorbim de Bundestag, in fata caruia guvernul este respunzator.
PUTEREA EXECUTIVA
Franta are in fruntea executivului atat pe presedinte, cat si pe Primul Ministru.Primul Ministru este
numit de catre Presedintele Frantei, insa Primul Ministru ales trebuie sa reflecte majoritatea in
Adunarea Nationala, iar aceasta la randul sau propune lista ministrilor Presedintelui Republicii.
Guvernul raspunde in fata Parlamentului, dar in acelasi timp poate propune legi Parlamentului. In
subordinea Guvernului se gasesc agentiile guvernamentale si serviciul civil. Fiecare minister are o
administratie centrala divizata in directii, care la randul lor sunt impartite in diviziuni si subdirectii.
Puterea executiva in Germania este reprezentata de Guvernul Federal si la nivelul landurilor de
guvernele locale. Guvernul federal este compus din cancelarul federal si din ministri. Bundestagul
investeste cu majoritatea absoluta a voturilor candidatul la functia de cancelar, propus in principiu de
Presedinte. Cancelarul dispune de autoritate maxima in Guvern, instituind o puternica disciplina. El are
dreptul de a schimba componenta cabinetului pe parcursul mandatului sau. Pe de alta parte, cancelarul
este cel care isi asuma responsabilitatea pentru indeplinirea programului prezentat la investitura.
NIVELE DE ORGANIZARE LOCALA
Inca de la Revolutia Franceza, Franta este divizata in departamente si regiuni. Departamentele au fost
divizate la randul lor in comune. Comunele si departamentele sunt consacrate prin Constitutie, dar
regiunile nu sunt, ele au fost create prin legi. In franta exista 36.000 de comune conduse de catre un
consiliu municipal si un primar, acestea fiind grupate in 96 de departamente conduse de catre un
Consiliu General si Presedintele acestuia. Aceste departamenta sunt grupate la randul lor in in 22 de
regiuni conduse de catre un Consiliu regional si Presedintele Consiliului. Aceste diviziuni reprezinta
nivelele administrative ale Frantei.
Comunele sunt conduse de catre un primar si un Consiliu Municipal ales pentru o perioada de 6 ani.
Parisul este o comuna, dar puterea politica se afla in mainile autoritatilor centrale. Din 1982 trei comune
franceze (Paris, Marseille si Lyon) au un statut special pentru ca sunt divizate in arondismente municipal.
Inca din 1837 comunele sunt considerate entitati legale, care au capacitate legala,iar arondismentele
municipale nu au personalitate legala sin u detin un buget propriu. Domeniile unde comunele au
atributii importante sunt dezvoltarea urbana si spitalele.
O alta forma de organizare sunt departamentele care sunt unitati administrative ale Frantei si foste
colonii franceze si sunt divizate in 342 de arondismente. Un departament este divizat in 1-7
arondismente, orasului capitala al arondismentului fiind numit subprefectura.Fiecare departament este
administrat de catre un Consiliu General, ales pe o perioada de 6 ani, jumatate dintre membrii fiind
reinoiti o data la 3 ani. Executivul la nivel departamental este reprezentat de Presedintele Consiliului.
Dupa 1980 prefectul si-a pierdut rolul de sef al executivului departamental, dar a ramas reprezentantul
oficial al statului in departamente, fiind un coordonator al serviciilor ministerelor in teritoriu. Prefectul,
la nivel departamental este asistat de subprefecti.. Orasul capitala al departamentului poarta numele de
prefectura.Printre atributiile cele mai importante ale departamentelor se numara : educatia, sistemul de
asigurari sociale si reparatia drumurilor. Mai este inca o forma de organizare si anume regiunile care
sunt administrate de catre un Consiliu regional si Presedintele acestuia, Consiliul fiind ales pentru o
perioada de 6 ani. Regiunile sunt in numar de 22 in partea metropolitana a Frantei, la care se adauga 4
departamente de peste mari (Guadalupe, Martinica, Guyana Franceza si Reunion). In aceste comunitati
din afara granitelor tarii au fost constituite Adunari Deliberative, Consilii Regionale, ai caror membri sunt
alesi prin vot universal pentru 6 ani.Fiecare regiune are un Grup de consultanta economica si comitete
sociale, formate din personalitati in domeniul social si economic. Prefectul regiunii reprezinta statul si
este imputernicit sa desfasoare actiuni legale pentru a proteja interesele statului.
Germania este un stat federal ce cuprinde 16 landuri federale. Precum in Franta, in Germania avem 3
niveluri politico-administrative: comuna reprezinta unitatea locala de baza, nivelul departamental este
reprezentat de arondismente, iar nivelul regional este reprezentat de landuri. Comuna reprezinta
unitatea locala de baza, statutul acesteia fiind condus de principiul liberei administrari. Comuna dispune
de autonomie financiara si totodata participa la adoptarea unor acte cu caracter normativ, iar atributiile
acesteia pot fi proprii sau atributii delegate de land sau arondismente. Trebuie mentionat ca intre
arondismente si comune nu exista raporturi de subordonare deoarece in Germania functioneaza un
dezvoltat sistem de cooperare intre colectivitatile locale.
La nivelul comunei exista 3 tipuri de organizare administrativa:
-modelul consiliului (de inspiratie britanica), unde autoritatea este un Consiliu comunal si un director
care conduce serviciul administrativ;
-modelul magistratului, unde organul deliberativ este un Consiliu ales pe 4 ani, iar organul executiv este
magistrate;
-modelul primarului, unde organul deliberativ este un Consiliu comunal, iar organul executiv este
primarul ales pe 8 ani si care prezideaza consiliul.
Arondismentul corespunde nivelului departamental, reprezentand de fapt circumsciptia administrativa a
landului si mai ales, serviciul administrativ functioneaza impreuna cu serviciul administrativ al landului.
La nivelul departamental autoritatile sunr reprezentate de Adunarea arondismentului, aleasa in mod
direct de catre populatie, si Presedintele arondismentului, un functionar ales de Adunare si care
indeplineste functiile de : presedinte al Adunarii, sef al aparatului administrativ si autoritatea de control
administrativ asupra comunelor ce compun arondismentul.
Controlul administrativ, in cazul arondismentelor, are ca obiect doar legalitatea actelor si se exercita “a
posteriori” asupra actelor arondismentului., fiind exercitat de catre un organ deconcentrat al landului.
La nivelul departamental mai apare principiul de dedublare functionala, fenomen intalnit si in Franta si
care consta in detinerea unor atributii pe linia administratiei statale de catre organele executive de la
nivel local.
Mai trebuie mentionat faptul ca arondismentele au atributii facultative si obligatorii si nu in ultimul rand
landul o alta forma de organizare.
In Germania exista 16 landuri care sunt state federate cu o anumita autoritate. Fiecare land are o
constitutie proprie, organe si functii legislative si executive proprii, precum si organe si functii
jurisdictionale. Repartizarea competentei legislative intre federatie si landuri este asigurata de
Tribunalul Constitutional Federal. Trebuie mentionat faptul ca 75% din propunerile pentru legile
federale pornesc de la nivelul landurilor.Fiecare land are o Dieta aleasa prin sufragiu universal pentru 4
ani si un Guvern responsabil in fata Dietei si care este condus de un minidstru, presedinte ales de Dieta.
Asemanari intre modelul francez si modelul german

Franta Germania

- Parlamentul Francez, bicameral, compus din Adunarea Naţională şi Senat .

- Puterea legislativa este reprezentata de Parlament. - Parlamentul este bicameral,

format din Bundestag(Adunarea Federala) si Bundesrat(Consiliul Federal.

- Puterea legislativa este reprezentata de Parlament.

Deosebiri intre modelul francez si modelul german

Franta Germania

- Republica Franceză este un stat unitar fiind o democraţie organizată ca o republică semi-
prezidenţială.

- Consiliul Constituţional supraveghează respectarea Constituţiei şi a legislaţiei europene.

- Puterea executivă este reprezentată de Preşedinte - Germania este este un stat

federal, iar ca forma de stat este o republica federala parlamentara.

- Curtea Suprema este responsabila puntru problemele constitutionale, Legea fundamentala este
pentru Germania ,,Legea de baza’’

- In ceea ce priveste autoritatea judecatoreasca, in Germania este de asemenea organizat in mod

federal - Puterea executiva este exercitata de Guvernul Federal si la nivelul
landurilor de guvernele locale. Guvernul federal este compus din cancelarul federal si din ministri.

FUNCTIA PUBLICA SI POLITIZAREA ADMINISTRATIEI :CONCLUZII

In Franta functia publica este organizata conform sistemului de cariera, deoarece serviciul public nu
este o meserie ca oricare alta. Serviciul civil in Franta se afla in subordinea Guvernului.Serviciul public
este organizat in corpuri administrative diferentiate de nivelul studiilor. Astfel exista : clasa A, unde intra
absolventii facultatilor (Marile Corpuri); clasa B, unde intra cei cu studii liceale; clasa C, unde intra cei cu
studii liceale cu specializari ; clasa D, unde nu li se cer studii. Functionarii publici au urmat, in mare parte,
Scoala Nationala de Administratie si Scoala Politehnica. Acestia pot avansa in grad pe baza vechimii si a
studiilor. In ceea ce priveste functionarii publici, exista o perioada de instruire si o perioada de stagiu,
consecutive, neexistand o limita de varsta.

In Germania functioneaza principiul autonomiei ministeriale, ministerul decide in privinta

nominalizarii si promovarii functionarilor publici. La nivel local organizatiile politice exercita o influenta
puternica in privinta recrutarii si promovarii agentilor locali.In Germania, 15% dintre angajatii statului
lucreaza in domeniul public, dar serviciul public tinde spre privatizare. Si in Germania avem functionari
publici de cariera cu statut propriu si care promoveaza pe criterii de profesionalism. Functionarii publici
pot fi grupati in 4 categorii: inalti functionari publici, functionari superiori, functionari ordinari si
functionari aspiranti. Totodata mai exista functionari angajati pe termen limitat si functionari auxiliari. La
nivel de land exista o oarecare autonomie in fixarea conditiilor de recrutare a functionarilor publici in
functie de domeniu si acestea pot consta in examene sau probe de dosare. Formarea profesionala a
functionarilor publici este prealabila si continua, iar avansarea lor se face pe baza de alegere si vechime.
Functia publica inceteaza prin revocare disciplinara, concediere si prin punerea in retragere.
Analizand cele doua state observam ca exista multe deosebiri, atat la nivelul autoritatilor centrale, cat si
al celor locale, majoritatea fiind generate de faptul ca unul este stat unitar, pe cand celalalt stat federal.
BIBLIOGRAFIE
1.Legea fundamentala a Republicii Federale Germania,Editura all,Bucuresti,1998
2.Modele ale democratiei-Forme de guvernare si functionare in trezeci si sase de tari ,Editura
Polirom,Iasi.2000 –Arendt Lijphart
3.Sisteme constitutionale-Cristina Ionescu,Editura Sansa,Bucuresti.1994
4.www.wikipedia.com
5. Sisteme Europene De Administratie Publica -Armenia Androniceanu si Gabriela Stanciulescu, editura
Uranus, Bucuresti 2006
6.www.france.com
7. Debassch, Ch - Institutions et droit administratif. L‟action et le contrôle de l‟administration; Presses
Universitaires de France; Paris 1983
8. Armenia ,Androniceanu – Sisteme Administrative în statele din Uniunea Europeană – Studii
Comparative, Editura Universitară, București 2007.
9. Debassch, Ch - Institutions et droit administratif. L‟action et le contrôle de l‟administration; Presses
Universitaires de France; Paris 1983.
10 Olaru,Dumitru-Integrarea vest europeană .Realități și controverse.Editura Politică;București 1988.