Sunteți pe pagina 1din 3

,,Jocul este puntea între

copilărie şi vârsta matură.” (J. Chateau)

Partea teoretică
Membrul 1 – definirea conceptului și identificarea a trei caracteristici (autor, an)

Perioada copilăriei autentice sau ,,vârsta graţiei“ se caracterizează prin transformări


importante din punct de vedere somatic, psihic şi raţional. În cadrul grădiniţei copilul îşi
multiplică şi diversifică relaţiile cu cei din jur, îşi lărgeşte orizontul de cunoaştere, este
solicitat să se dezvolte psihic.1
La vârsta preşcolară se dublează sensibilitatea diferenţială a sunetelor faţă de stadiul
anterior. Percepţiile auditive progresează pe cele trei planuri principale: auz fizic, muzical,
fonematic. Silvia Briceag afirmă că ,,auzul are trei forme clare”:
a) fizic – identifică sursa sunetelor;
b) muzical – este mai fin, copiii putând asculta, dar şi interpreta linii melodice simple,
sau, uneori complexe specifice lor.
c) fonematic – se dezvoltă cel mai mult, şi preşcolarii pot recepţiona corect mesajele
verbale, sunetele cuvintelor sunt diferenţiate; copiii au dificultăţi în distingerea
diftongilor şi triftongilor. Din acest motiv ei învaţă mai uşor limbile străine, deoarece
nu şi-au stabilizat dominantele limbii materne.2
Grădiniţa exersează în mod special auzul fonematic pentru a-i pregăti pe copii pentru
şcoală.
După Silvia Avram, jocul este un ansamblu de acţiuni şi operaţii care contribuie la
dezvoltarea capacităţilor senzoriale, în paralel cu destinderea, bucuria şi buna dispoziţie.3
Sub aspectul dezvoltării senzoriale, jocul didactic îndeplineşte diverse valenţe
formative. 4

1
Dumitriu, Constanţa, Psihologia vâstelor, Bacău, 2010, pag. 37.
2
Briceag, Silvia, Psihologia vârstelor. Curs universitar, Bălţi, 2014, p. 138.
3
AVRAM, S., MIHU, E. Jocul didactic pentru preșcolari. Ghid metodic. Focșani: Editura Terra, 2004. 24 p.
ISBN 978-973-83-7013-5.
4
L. Mâţă, V.-M. Cojocariu, Ghid de elaborare a jocului didactic, Bacău, 2011, pag. 9.
1. Contribuie la formarea şi dezvoltarea percepţiilor, a reprezentărilor. Prin intermediul
jocurilor didactice se dezvoltă orientarea spaţială şi temporală, precum şi
reprezentările mintale.
2. Facilitează dezvoltarea sensibilităţii, prin organizarea unor jocuri diferite pentru
dezvoltarea sensibilităţii auditive, tactile şi chinestezice, dar şi vizuale sau gustativ-
olfactive.
3. Unele tipuri de jocuri didactice contribuie la dezvoltarea acuităţii auditive, deoarece
solicită perceperea (şi reproducerea) corectă a sunetelor.
Jocurile didactice de dezvoltare senzorială au ca obiectiv perfecţionarea
analizatorilor: vizual, auditiv, olfactiv, gustativ, pentru educarea simţului echilibrului,
orientării. Aceste jocuri sunt apreciate de copii, deoarece se desfăşoară sub formă de surpriză.
În cadrul acestor jocuri, copiii sunt solicitaţi să descopere calităţi ale obiectelor prin
intermediul analizatorilor.
Jocuri, în curs de dezvoltare percepția auditivă și atenţie: "Butoaie de zgomot";
„Unu, doi, trei repetă după mine” (joc pentru dezvoltarea auzului vorbirii) ; „Baterist” (un
joc care ajută la percepția și reproducerea diferitelor ritmuri "; - Este adevărat sau nu? (joacă
pe dezvoltarea atenției auditive) ; „Teremok” (joc pentru dezvoltare ton și timbru al vocii); -
Cine strigă? (joacă pe dezvoltarea pitch) ; 6. „Tom-home-com” (joacă pe dezvoltarea
atenției auditive) ;

MEMBRUL 2 – IDENTIFICAREA AVANTAJELOR ȘI


DEZAVANTAJELOR
Printre avantajele jocurilor senzoriale se numără faptul că acesta poate avea loc
oriunde și poate include orice din jurul nostru. În funcție de simțul pe care îl antrenează,
jocurile senzoriale pot fi: de atingere, vedere, auz, miros și gust.
Aceste jocuri sunt apreciate de copii, deoarece se desfăşoară sub formă de surpriză. În cadrul
acestor jocuri, copiii sunt solicitaţi să descopere calităţi ale obiectelor prin intermediul
analizatorilor.
Partea aplicativă
Membrul 3 – descrierea modului de desfășurare a jocului
Membrul 4 – demonstrarea jocului (poze)

Partea aplicativă

Grupa:
Domeniul experiențial:
Tema anuală:
Tema proiectului:
Tema săptămânii:
Tema zilei:
Scopul:
Desfășurarea jocului (autor sau autori, anul)
etape

Bibliografie
Dumitriu, C. (2011). Psihopedagogia jocului. Bacău: Editura Alma Mater.