Sunteți pe pagina 1din 104

RAPORT LA STUDIUL DE

EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI


Pentru proiectul

“INFIINTAREA UNEI CAPACITATI DE COLECTARE SI


PROCESARE A LAPTE LUI PENTRU AGROSERV MARIUTA
SRL, COMUNA DRAGOESTI, JUDETUL IALOMITA”

AMPLASAMENT :
COMUNA DRAGOESTI, JUDETUL IALOMITA , STRADA PRIMARIEI 59

Beneficiar: SC AGROSERV MARIUTA SRL

Proiectant General : SC INTERGROUP ENGINEERING SRL

Ing. Forgo Irina – Evaluator si Auditor de Mediu

DECEMBRIE 2015
1
CUPRINS

1. INFORMATII GENERALE ......................................................................................................... 4


1.1. Titularul proiectului ................................................................................................................... 4
1.2. Elaboratorul studiului................................................................................................................. 4
1.3. Denumire proiect ....................................................................................................................... 5
1.4. Descrierea proiectului. ............................................................................................................... 5
1.4.1. AMPLASAMENT .............................................................................................................. 5
1.4.2. DESCRIERE GENERALA ................................................................................................ 6
1.4.3. UTILITATI ....................................................................................................................... 18
1.4.4. ETAPE .............................................................................................................................. 19
1.5. Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice ............................................... 21
1.5.1. PRODUCTIE .................................................................................................................... 21
1.5.2. RESURSE ENERGETICE ............................................................................................... 23
1.6. Informatii privind materiile prime ........................................................................................... 23
1.7. Informatii privind poluantii care afecteaza mediul ca urmare a activitatii .............................. 25
1.8. Descrierea principalelor alternative studiate ............................................................................ 26
1.8.1. Locatie. Alternative locatie ............................................................................................... 26
1.8.2. Utilitati. Alternative utilitati.............................................................................................. 26
1.8.3. Solutii tehnice. Alternative ............................................................................................... 32
1.9. Informatii privind modalitatile de conectare la infrastructura existenta .................................. 39
2. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE ........................................................................ 39
2.1. Descrierea proceselor tehnologice. Echipamente. ................................................................... 39
2.1.1. PROCESE TEHNOLOGICE ............................................................................................ 39
2.1.2. ECHIPAMENTE .............................................................................................................. 60
2.2. Alternative avute in vedere ...................................................................................................... 63
3. DESEURI.................................................................................................................................... 64
4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE
REDUCERE A ACESTORA ............................................................................................................. 68
4.1. APA ...................................................................................................................................... 68
4.1.1. Conditii hidrogeologice ale amplasamentului .............................................................. 68
4.1.2. Alimentarea cu apa ....................................................................................................... 70
4.1.3. Managementul apelor uzate .......................................................................................... 75
4.1.4. Prognozarea impactului ................................................................................................ 82
4.1.5. Masuri de diminuare a impactului ................................................................................ 83
4.2. AERUL................................................................................................................................. 84
4.2.1. Date generale ................................................................................................................ 84
4.2.2. Surse de poluare a aerului ............................................................................................. 84
4.2.3. Prognozarea poluarii aerului ......................................................................................... 85
4.2.4. Masuri de diminuare a impactului ................................................................................ 85
4.3. ZGOMOTUL ....................................................................................................................... 86
4.3.1. Date generale ................................................................................................................ 86
4.3.2. Surse de poluare fonica ................................................................................................. 86
4.3.3. Prognozarea impactului ................................................................................................ 87
4.3.4. Masuri de diminuare a impactului ................................................................................ 87
4.4. SOLUL ................................................................................................................................. 88
4.4.1. Date generale ................................................................................................................ 88
4.4.2. Surse de poluare a solului ............................................................................................. 88
4.4.3. Prognozarea impactului ................................................................................................ 89
4.4.4. Masuri de diminuare a impactului ................................................................................ 89

2
4.5. GEOLOGIA SUBSOLULUI ............................................................................................... 90
4.5.1. Date generale ................................................................................................................ 90
4.5.2. Surse de poluare ............................................................................................................ 90
4.5.3. Prognozarea impactului ................................................................................................ 90
4.5.4. Masuri de diminuare a impactului ................................................................................ 91
4.6. BIODIVERSITATE ............................................................................................................. 91
4.6.1. Date generale ................................................................................................................ 91
4.6.2. Surse de poluare ............................................................................................................ 91
4.6.3. Impactul prognozat ....................................................................................................... 92
4.6.4. Masuri de diminuare a impactului ................................................................................ 92
4.7. PEISAJUL ............................................................................................................................ 92
4.7.1. Date generale ................................................................................................................ 92
4.7.2. Surse de poluare ............................................................................................................ 92
4.7.3. Impactul prognozat ....................................................................................................... 93
4.7.4. Masuri de diminuare a impactului ................................................................................ 93
4.8. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC .................................................................................... 94
4.8.1. Impactul prognozat ....................................................................................................... 94
4.8.2. Masuri de diminuare a impactului ................................................................................ 95
4.9. CONDITII CULTURALE, ETNICE SI PATRIMONIUL CULTURAL ............................ 95
4.10. MASURI PROPUSE. CONCLUZII................................................................................. 95
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR .............................................................................................. 96
6. MONITORIZAREA ................................................................................................................... 97
7. SITUATII DE RISC ................................................................................................................... 98
7.1. RISC DE INCENDIU .......................................................................................................... 98
7.2. RISC DE POLUARE CU APE UZATE .............................................................................. 98
8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR .......................................................................................... 99
9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC.............................................................................. 100
9.1. Descrierea activitatii ........................................................................................................... 100
9.2. Metodologiile utilizate in evaluarea impactului asupra mediului si efectele sale .............. 102
9.3. Impactul prognozat asupra mediului .................................................................................. 102
9.4. Identificarea si descrierea zonei in care se resimte impactul ............................................. 102
9.5. Masurile de diminuare a impactului ................................................................................... 102
9.6. Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului.................... 103
9.7. Prognoza asupra calitatii vietii si conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact .. 104
9.8. Avize, acorduri ................................................................................................................... 104

Anexe:
- Anexa 1 . Plan de incadrare in zona (sc 1: 5000)
- Anexa 2 - Plan de situatie cu obiectivele proiectate (1:500)
- Anexa 3 – Plan de retele (sc 1:200)
- Anexa 4 – Statie de epurare ape uzate
- Anexa 5 – Atestat elaborator studiu

3
RAPORT LA STUDIUL DE
EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Pentru Proiectul
“INFIINTAREA UNEI CAPACITATI DE COLECTARE SI PROCESARE A LAPTELUI
PENTRU AGROSERV MARIUTA SRL, COMUNA DRAGOESTI, JUDETUL IALOMITA”

1. INFORMATII GENERALE

1.1. Titularul proiectului

SC Agroserv Mariuta SRL


CUI: 6363609
Nr ingreistrare Registrul Comertului: J 21/195/2008
Sediu social: str Primariei nr 42 (Ferma zootehnica), com. Dragoesti, satul Dragoesti, jud. Ialomita
Tel/ fax: 0242642955.
Email: agroservmariuta@gmail.com
Reprezentant legal: Nicusor Serban, Administrator.
Responsabil Protectia Mediului: Adrian Cocan

AGROSERV MARIUTA S.R.L. desfasoara, în prezent, o activitate principala încadrata sub cod
CAEN 0150 Activitati în ferme mixte (cultura vegetala combinata cu creşterea animalelor).

Alte activitati autorizate, conform Certificatului constatator atasat sunt:

1051 - Fabricarea produselor lactate şi a brânzeturilor


1085 - Fabricarea de mâncăruri preparate
1089 - Fabricarea altor produse alimentare n.c.a.
1083 - Prelucrarea ceaiului şi cafelei
1082 - Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei şi a produselor zaharoase
1081 - Fabricarea zahărului
1086 - Fabricarea preparatelor alimentare omogenizate şi alimentelor dietetice
1091 - Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de fermă
1084 - Fabricarea condimentelor şi ingredientelor.

1.2. Elaboratorul studiului

SC Intergroup Engineering SRL


ROMÂNIA, BUCUREŞTI, Splaiul Independenţei nr. 294, sector 6,
Telefon: +40 (021) 319.48.54, 55, Fax: +40 (021) 319.48.58
Reg. Com. J 40/6798/2000, C.U.I. RO 13215737
Cod CAEN 7112 – Activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legată de acestea
4
Expert protectia mediului: ing. Irina Forgo
Certificat de inscriere in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului –
MMP – pozitia 404 – valabilitate: 09.06.2016
Tel: 0720030591
E-mail: irina.forgo@intergroup.ro

1.3. Denumire proiect

“INFIINTAREA UNEI CAPACITATI DE COLECTARE SI PROCESARE A LAPTELUI


PENTRU AGROSERV MARIUTA SRL, COMUNA DRAGOESTI, JUDETUL IALOMITA”

1.4. Descrierea proiectului.

1.4.1. AMPLASAMENT

Proiectul va fi executat in judetul Ialomita, in partea sud- vestica a judetului, in comuna Dragoesti,
sat Mariuta, in zona intravilana a comunei. Locatia este inregistrata ca teren arabil si are o suprafata
de 10000 mp si are deschidere pe latura de sud- vest la strada Primariei, fiind marginit pe celelalte
laturi de proprietati private. Nu exista constructii supraterane sau subterane pe amplasament.

Amplasamentul proiectului: Str Primariei nr 59, com Dragoesti, jud Ialomita este situat in imediata
vecinatate a fermei aflata in proprietatea aceluiasi operator economic, SC Agroserv Mariuta SRL,
care detine autorizatie de mediu nr 122/25.07.2012, valabila pana la 25.07.2022, avand o capacitate
autorizata de 600 capete.

Tabel 1.4.1.1. Coordonatele STEREO 70 ale locatiei:


Nr. crt. X Y
1 341156,071 622813,656
2 341257,122 622922,095
3 341206,427 622967,037
4 341106,320 622859,279

Fig.1– Amplasamentul proiectului in comuna Dragoesti

Regim de proprietatea: Terenul corespunde numarului cadastral 409 si se afla in proprietatea


titularului proiectului.
Vecinatati: S - SV – strada Primariei
5
S- SE si E– proprietati private
N- NV – proprietati private (in acest moment exista 2 grajduri pe amplasament, care
nu sunt utilizate)

Fig.3 – Amplasamentul proiectului, detaliu

Accesul pe amplasament se face pe latura din S- SV.

Distanta fata de obiective care – din punct de vedere al protectiei mediului – necesita protectie
sunt:
- fata de ape de suprafata: aprox 1.5 km fata de raul Ialomita
- fata de apa freatica: peste 6.0 m
- fata de cea mai apropiata casa de locuit: aprox 600 m
- fata de unitati care necesita protectie speciala: nu e cazul
- fata de arii naturale protejate: zeci de km

Proiectul nu intra sub incidenta art 28 din OUG 57/2007 privind ariile naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificarile ulterioare.

Suprafetele ocupate cu investitia se prezinta astfel:


Tabel 1.4.1.2. Situatia ocuparilor de teren
Nr crt Obiect Suprafata (mp) Timp de ocupare (P-
permanent, T- temporar)
1. cladire hala 1169 P
2. alei si platforme incinta (beton rutier) 3533 P
3. spatiu verde 5298 P
4. Organizare de santier 500 T
Suprafata totala 10.000

1.4.2. DESCRIERE GENERALA

Proiectul vizeaza construirea unei capacitati de colectare si procesare a laptelui cu o capacitate de


73 288 litri lapte crud/zi in comuna Dragoesti, judetul Ialomita.

Prin realizarea acestui proiect va creste gradul de independenta si siguranta in vanzarea laptelui, se
vor reduce considerabil cheltuielile cu transportulul, va creste performanta si si va creste
profitabilitatea. Pe de alta parte, realizarea proiectului va aduce avantaje si pentru comunitate,
6
datorita noilor locuri de munca infiintate si cresterii sumelor incasate la Buget (cel putin 22 locuri de
munca noi). In plus consumatorii vor avea posibilitatea de a achizitona produse cat mai aproape de
laptele natural, fara ingrediente artificiale, fara procesari agresive, produs cu cele mai performante
echipamente in domeniu.
Valoarea investitiei este de 6.215.908 euro, pentru finantare urmand a se accesa fonduri
nerambursabile prin Programul National de Dezvoltare Rurala 2014- 2020.

Investitia presupune realizarea unei hale, cu suprafata construita la sol de 1169 mp, amenajarea unei
platforme carosabile in dreptul halei, cu zona de manevra pentru vehicule de transport marfa,
amplasarea unui container cu destinatia de punct termic si foraje pentru pompele de caldura,
amenajarea unei zone de parcari autovechicule si a unei platforme de deseuri.
Pentru alimentarea cu apa sa vor realiza puturi si un sistem de tratare. Pentru tratarea efluentilor
proprii se va realiza o statie de epurare.
Terenul va fi imprejmuit, se va realiza o poarta de acces auto si pietonal si o bariera pentru controlul
accesului.

Hala propusa a fi construita are ca destinatie colectarea si prelucrarea laptelui. Functiunile propuse
sunt: birouri, vestiare, grupuri sanitare, laboratoare, spatii tehnice, spatii depozitare ambalaje, open-
space sectie productie, spatii depozitare refrigerate, etc. La etaj se vor amplasa laboratorul
microbiologic si laboratorul fizico- chimic.

Principalele elemente ale investitiei:


1. cladire hala
2. alei si platforme incinta (beton rutier)
 parcare in incinta (beton rutier)
 trotuare
 gospodarie de apa
 statia de epurare
 platforma deseuri
3. spatiu verde
4. imprejmuire teren si porti acces
Suprfata totala = 10.000 mp

Obiectivele de productie, care urmeaza a se realiza in cadrul acestui proiect includ:


- Linie imbuteliere lapte de consum
- Sistem de receptie si pasteurizare
- Linie productie lapte condensat
- Linie productie caimac
- Linie productie branzeturi maturate
- Linie productie acidofile (iaurt natural si lapte batut)
Liniile de productie pentru fiecare produs sunt descrise in Cap. 2.1.

Descrierea celor mai importante caracteristici constructive se prezinta astfel:

1.4.2.1. HALA DE PRODUCTIE


Hala de producţie este o construcţie rectangulara tip hala, cu dimensiuni în plan de 21.00x54.68m,
având la exterior o extindere, cu dimensiuni în plan de 5.30x13.78m, iar la interior, doua structuri tip
mezanin, fiecare cu dimensiunile în plan de 11.72x19.22m, şi un spaţiu pentru utilitati, cu
dimensiunile în plan de 5.56x7.35m, independente de structura halei. Hala prezinta o structura
metalica (stâlpi şi ferme metalice), cu fundaţii din beton, cu pereţii de închidere din panouri
sandwich cu fete din tabla zincata şi miez din polistiren expandat. Acoperişul halei este tip şarpanta

7
cu panta de 10 ˚. Accesele de pe latura de SV şi zona de incarcare/descarcare de pe latura de SE sunt
protejate prin intermediul a trei copertine tip terasa cu panta de 1˚, cu atic.
Amplasare clădire:
- fata de limita de pe latura de NV- 7m;
- fata de limita de pe latura de SV, - 30m;
- fata de limita de pe latura de SE, - 45m;
- fata de limita de pe latura de NE, - 63m;
Hala este organizata după cum urmează:
-zona de birouri, vestiare, spatii administrative
-spatii depozitare ambalaje, spatii curatire ambalaje şi utilaje
-spaţiul de producţie
-camere şi depozite frigorifice
-laboratoare
Spaţiu de producţie va fi organizat pentru :
-obţinere lapte de consum pasteurizat -obţinere smântâna concentrata ”caimac”
-obţinere iaurt natural -obţinere lapte concentrat
-obţinere lapte bătut -obţinere lapte concentrat cu zahar
-obţinere caşcaval -obţinere brânza fermentata maturata
Regim de inaltime clădire : P+etaj
Suprafaţa propusa construita la sol: 1169 mp, Suprafaţa desfasurata=1513 mp

Construcţia care se va realiza are următoarea compartimentare:

Tabel 1.4.2.1. Copartimentare hala


Nr.
Denumire Suprafaţa(MP)
Crt.
Parter:
1 HOL COMUN VESTIAR 5.00
2 VESTIAR HAINE DE STRADA FEMEI 7.00
3 VESTIAR HAINE DE STRADA BARBATI 6.90
4 HOL GRUP SANITAR 3.87
4a GRUP SANITAR 2.32
4b DUS 1.75
5 HOL GRUP SANITAR 3.60
5a GRUP SANITAR 1.80
5b DUS 1.75
6 VESTIAR HAINE SERVICIU FEMEI 5.40
7 VESTIAR HAINE SERVICIU BARBATI 7.15
8 HOL INTRARE FABRICA 6.30
9 HOL INTRARE BIROURI 23.16
10 OFICIU 5.02
11 BIROU SEF FERMA 9.65
12 BIROU FERMA 15.32
13 DEPOZIT AMBALAJE 28.92
14 DEPOZTI AMBALAJE 13.19
15 DEPOZIT AMBALAJE 15.40
16 DEPOZIT SOLUTII C.I.P. 11.25
17 SPATIU SPALAT USTENSILE 7.05
18 C.I.P. FABRICA 22.01
19 SPATIU UTILITATI 34.66
20 C.I.P. LINIE IMBUTELIERE 21.86
21 SPATIU PRODUCTIE 153.20
22 ZVANTARE/PREMATURARE CASCAVAL 12-14 C 17.57
23 AMBALARE CASCAVAL 12-14C 17.36
24 DEPOZIT FRIGORIFIC CASCAVAL 12-14C 19.04
25 DEPOZIT FRIGORIFIC PROASPETE 2-4C 59.43
26 HOL INCARCARE 38.07
27 TERMOSTAT ACIDOFILE 25-45C 8.50
28 PRERACIRE ACIDOFILE 2-4C 10.40
8
29 DEPOZIT FRIGORIFIC PROASPETE 2-4C 47.30
Etaj
1 HOL BIROURI 32.97
2 HOL 12.12
3 SALA DE MESE 28.75
4 GRUP SANITAR 7.33
5 GRUP SANITAR 7.70
6 HOL ACCES BIROURI 7.53
7 BIROU SEF 12.60
8 BIROU MARKETING VANZARI 13.18
9 BIROU Q.C. & SEF PRODUCTIE 15.33
10 SALA SEDINTE /PROTOCOL 28.87
11 SPATIU UTILITATI 34.66
12 HOL 38.32
13 SPATIU BIROURI 16.64
14 DEPOZIT MATERIALE PRODUCTIE USOARA 35.50
15 HOL PREGATIRE PROBE 17.36
16 LABORATOR MICROBIOLOGIC 1 13.58
16a LABORATOR MICROBIOLOGIC 2 7.08
16b LABORATOR MICROBIOLOGIC 3 5.03
17 LABORATOR FIZICO-CHIMIC 14.53
17a LABORATOR FIZICO-CHIMIC 7.58
17b LABORATOR FIZICO-CHIMIC 5.38

Cele mai importante caracteristici constructive ale halei:


Închiderile perimetrale la exterior
La exterior, pereţii de închidere sunt realizaţi din panouri sandwich termoizolante, pentru pereţi,
concepute ca elemente autoportante uşoare, alcătuite dintr-un miez de polistiren de 40mm, prindere
ascunsa, montate orizontal.
Închideri perimetrale la interior
Închiderile vor fi realizate din panouri sandwich termoizolante, pentru pereţi, concepute ca elemente
autoportante uşoare, alcătuite dintr-un miez de polistiren 120mm, prindere ascunsa, montate vertical.
Închideri acoperiş
Învelitoarea se va realiza din panouri sandwich termoizolante, pentru acoperiş, concepute ca
elemente autoportante uşoare, alcătuite dintr-un miez de polistiren 150mm.
Apele pluviale vor fi preluate prin intermediul jgheaburilor din tabla, profilate şi prevopsite şi
coborâte spre cota terenului cu ajutorul burlanelor din PVC cu d=100mm. Pentru a se evita
înfundarea burlanelor se prevăd parafrunzare. Piesele de finisaj (coame, opritoare de zăpada,
elemente de etanşare etc.) vor fi din otel galvanizat. În planul învelitorii se va monta o trapa cu
dimensiunile 1,4x1,4 m destinata iluminării zenitale şi ventilării naturale.
Acoperişul halei este tip şarpanta cu panta de 10 ˚.
Compartimentări interioare
Compartimentările interioare se vor realiza din:
 compartimentări uşoare gipscarton rezistent la umezeala/normal care trebuie sa
asigure protecţia la zgomot conform normativelor şi prevederilor în vigoare. Acestea
se vor folosi la delimitarea spatiilor de tip anexe, grupuri sanitare, oficii sau ca perete
intre birouri.
 Pereţi din panouri sandiwch termoizolante, pentru pereţi, concepute ca elemente
autoportante uşoare, alcătuite dintr-un miez de polistiren de 120mm, prindere
ascunsa, montate vertical, pentru separarea spaţiului de producţie şi a încăperilor cu
cerinţe speciale de temperatura şi igiena (spatii depozitare alimente, camere
frigorifice, spatii depozitare ambalaje, etc)
 Structura pe care vor fi montate panourile sandwich este compusa din profile C180.
pe axele longitudinale se bordeaza golurile de tâmplărie cu ajutorul profilelor C180.
 Piesele de finisaj vor fi din otel galvanizat (bandou perimetral, colturi, masti goluri
tâmplărie).
9
Tavan fals
În spaţiul de producţie, cu condiţii speciale de temperatura şi igiena, tavanul fals se va realiza din
panouri sandwich pentru acoperiş, concepute ca elemente autoportante uşoare, alcătuite dintr-un
miez de polistiren 40mm, prinse de profile C180 montate pe talpa inferioara a fermelor.
Copertine
Copertinele din zona de acces şi din zona de incarcare/descarcare marfa vor avea drept închideri
laterale şi tavan –panouri sandwich termoizolante, pentru pereţi, concepute ca elemente autoportante
uşoare, alcătuite dintr-un miez de polistiren 40mm, prindere ascunsa, montate vertical. Terasa şi
tavanul copertinelor se va realiza din panouri sandwich termoizolante, concepute ca elemente
autoportante uşoare, alcătuite dintr-un miez de polistiren 40mm.
Jgheaburile vor fi din otel galvanizat, profilate şi prevopsite, burlanele vor fi din PVC diametru
100mm.
Tâmplărie exterioara şi interioara
Tâmplăria exterioara se va executa din profile de aluminiu cu rupere de punte termica, cu geam
termoizolant cu tratament Low-e. Uşile de acces marfa/ambalaje vor fi uşi secţionale cu toate
elementele din inox, pentru industria alimentara. Tâmplăria interioara mobila, uşile, vor fi parţial din
tâmplărie de Al de interior, fara rupere de punte termica, parţial din sticla securizata.
Uşile trebuie sa asigure prin construcţie un nivel de reducere a zgomotului de minim 30dB. Acolo
unde este cazul uşile vor fi prevăzute cu mecanisme de blocare şi elemente pentru acces controlat.
De asemenea, după caz, vor fi prevăzute cu sisteme de închidere, deschidere de urgenta. Pentru
montarea tâmplăriei, în goluri se vor prevedea piese de fixare din otel inoxidabil
Finisaje interioare
În zona de birouri, vestiare, holuri acces personal, grupuri sanitare:
 pentru pardoseli se va folosi gresie antiderapanta
 pentru pereţi şi tavane se vor folosi zugrăveli lavabile, în spatiile umede se va monta faianţa pe pereţi
pana la cota plafonului fals.
În spaţiul de producţie, laboratoare, depozite marfa/ambalaje se va folosi pardoseala epoxidica.
Pereţii şi tavanul vor fi realizate din panouri sandwich cu elemente de racord intre suprafeţele orizontale şi
verticale care vor permite igienizarea conform normativelor în vigoare.

1.4.2.2. PLATFORMA BETONATA


În incinta se va realiza o platforma betonata care va face legătura intre drumul de acces la
proprietate şi construcţiile amplasate pe teren. Este o platforma carosabila, care poate suporta şi
maşini de marfa de mari dimensiuni-tiruri, cu o suprafaţa totala de 2914mp, si declivitatea
longitudinala intre 0.00-2.17%.. Structura rutiera adoptata pentru aceasta platforma este următoarea:
- 7 cm nisip
- 23 cm strat de balast
- 15 cm strat de balast stabilizat cu ciment 6%
- 22 cm strat de beton rutier BCR 4.5
Colectarea şi evacuarea apelor pluviale se realizează prin pantele transversale ale platformei către
gurile de scurgere proiectate.
Suprafata betonata totala, care include platforma deseuri, gospodarie de apa, etc insumeaza 3573.0
mp.

1.4.2.3. GOSPODARIA DE APA


Alimentarea cu apa a obiectivului va fi asigurata printr-un foraj de mare adâncime (sursa principala)
si un altul de rezerva (H estimat=270m), staţie tratare şi pompare apa şi rezervor cilindric suprateran
metalic cu capacitatea de cca. 220 mc.
Statia de tratare consta dintr-o instalaţie automata de clorinare cu clor gazos si o staţie de pompare,
poziţionate într-un container.

10
Staţia de pompe se va echipa cu următorul echipament:
 Grup de pompare cu (1A+1R) electropompe verticale;
 recipient de hidrofor cu membrana
Grupul de pompare este compact, pentru racordarea directa sau indirecta, compus din doua pompe
centrifuge verticale, de înalta presiune, normal aspirante, din otel inox.

Rezervorul de înmagazinare apa potabila şi pentru incendiu este o construcţie din otel, de forma
cilindrica, având capacitatea de stocare de 220mc. Golirea şi preaplinul se vor colecta intr-un cămin
prevazut lângă rezervorul de înmagazinare.

Reţeaua de alimentare cu apa ce alimentează clădirea are D 110 mm PHD. Toate conductele vor
avea clasa de presiune nominala minima PN10 (în conformitate cu ISO R161) si vor avea rezistenta
minima de 6 N/mm2 Aprobarea materialelor din punct de vedere sanitar este strict necesara. Toate
conductele din polietilena vor fi din plastic negru de înalta densitate (PEHD) si vor fi marcate in
conformitate cu normele specifice.. Durata de viata a conductelor din polietilena este previzionată la
minim 50 ani.

Platformele realizate in cadrul gospodariei de apa:


- Fundaţia pentru rezervorul suprateran este o construcţie circulara, realizata din beton armat, cu
D 7.00m. Adâncimea de fundare este de 1,20m fata de cota terenului amenajat. Datorita
terenului sensibil la umezire, este necesar sa se prevadă pe tot conturul fundaţiei circulare, un
trotuar de garda cu latimea de 1,00, realizat pe un pat de nisip compactat cu grosimea de 10cm
- Platforma pentru staţia de filtre este o construcţie realizata din beton armat, cu dimensiunile în
plan de 17.00m x7.70m. Adâncimea de fundare pentru platformele containerelor este de 1,00m
fata de cota terenului natural. Datorita terenului sensibil la umezire, este necesar ca platforma
pentru staţia de filtre sa fie prevăzuta cu trotuar perimetral, cu latimea de 1.00m, realizat pe un
pat de nisip compactat cu grosimea de 10cm. Cota superioara a platformei este cu 20cm mai sus
decât cota terenului amenajat
- Cabina put este o construcţie rectangulara subterana, realizata din beton armat, cu dimensiunile
utile în plan de 1.80mx2.40m. Inaltimea libera a acestuia este de 2.00m.

Din Gospodaria de apa intreaga cantitate de apa necesara in cladire va fi trecuta printr-o statie de
osmoza cu capacitatea de max. 4000 l/ ora, si stocata temporar intr-un bazin (tanc osmoza) cu
capacitatea de stocare 5000 l.

1.4.2.4. STATIE DE EPURARE


Statia de epurare, din punct de vedere constructiv, necesita realizarea urmatoarelor constructii:

- statia de pompare este o construcţie rectangulara subterana, realizata din beton armat.
Dimensiunile utile în plan sunt de 1.50mx1.50m. Inaltimea libera a acestuia este de 1,50m.
- platforma pentru bazinul MBR şi platforma pentru utilaje sunt construcţii realizate din beton
armat. Au rolul de susţinere pentru containere, utilaje şi bazine. Dimensiunile în plan sunt de
3.00mx3.00 şi 6.00x12.00m. Adâncimea de fundare pentru platformele containerelor este de 1,00m
fata de cota terenului natural. Platformele sunt realizate pe contur din fundaţii continue, cu grosimi
de 40cm şi 50cm şi din radiere din beton armat cu grosimi de 30cm. Datorita terenului sensibil la
umezire, este necesar ca platformele containerelor sa fie prevăzute cu trotuar perimetral, cu latimea
de 1.00m, realizat pe un pat de nisip compactat cu grosimea de 10cm. Cota superioara a platformei
este cu 20cm mai sus decât cota terenului amenajat.
- bazinul de omogenizare este o cuva rectangulara, cu dimensiunile interioare în plan de 4x5m şi
inaltimea de 2,5m. Pereţii au o grosime de 20cm, iar radierul are o grosime de 30cm.Adâncimea de
fundare este 2,35m fata de cota terenului natural. Datorita terenului sensibil la umezire, este necesar
11
sa se prevadă pe tot conturul bazinului de omogenizare, un trotuar de garda cu latimea de 1,00,
realizat pe un pat de nisip compactat cu grosimea de 10cm.
- bazinul de stocare nămol este o cuva rectangulara, cu dimensiunile interioare în plan, de 3x3m şi
inaltimea de 2,5m. Pereţii au o grosime de 20cm, iar radierul are o grosime de 30cm.Adâncimea de
fundare este 2,35m fata de cota terenului natural la ambele bazine. Datorita terenului sensibil la
umezire, este necesar sa se prevadă pe tot conturul bazinului de omogenizare, un trotuar de garda cu
latimea de 1,00, realizat pe un pat de nisip compactat cu grosimea de 10cm.
- fundaţia pentru bazinele de denitrificare şi nitrificare (modul biologic), are diametrul de 9.10m.
Radierul are grosimea de 35cm. Grinzile de fundare sunt dispuse concentric, cu raze de 2,00 şi
4,00m. Fundaţiile armate stau pe blocuri din beton continue, cu inaltimea de 0.70m şi latimea de
1,10m. Grinzile de fundare au o latime de 0.70m şi o inaltime de1.05m. Adâncimea de fundare este
de 1.40m fata de cota terenului natural. Cota superioara a fundaţiei este cu 50cm mai sus decât cota
terenului amenajat. Săpătura va fi generala, cu adâncimea de 1,20m. Se va realiza o perna de balast
compactat cu grosimea de 20 cm , pe care se vor realiza fundaţiile continue perimetrale şi
transversale. Toata suprafaţa dintre fundaţiile continue se va umple cu balast compactat. Datorita
terenului sensibil la umezire, este necesar sa se prevadă pe tot conturul fundaţiei circulare, un trotuar
de garda cu latimea de 1,00, realizat pe un pat de nisip compactat cu grosimea de 10cm.

1.4.2.5. ALTE AMENAJARI


Imprejmuire
Incinta va fi imprejmuia pe toate laturile, cu panouri din plasa de sarma şi stâlpi metalici. Stalpii vor
avea fundatii din beton si un profil rectangular, galvanizati sau vopsiti in camp electrostatic, iar
fixarea plaselor de gard, se va realiza prin imbinari demontabile. Pe latura dinspre strada se va
executa o poarta pietonala şi auto, cu bariera, cu acces controlat.

Accesul în incinta se face pe latura de S-SV.


În partea dreapta a terenului, în apropierea de limita de SE, sunt amplasate camera pompelor de
căldura, staţia de pompare şi tratare apa, şi un rezervor de apa cu capacitatea de 200mc.
În fata halei, pe latura de SV a construcţiei este organizata o platforma unde vor fi parcate
autoturismele angajaţilor.
Pe platforma din fata halei este amenajat o zona de staţionare a tirurilor în vederea
incarcarii/descarcarii. În aceasta zona, pe terenul neamenajat, sunt amplasate puţurile forate pentru
pompele de căldura.
Lângă hala, aproape de capătul dinspre NV este amplasat sistemul de andocare pentru tiruri, iar
aproape de limita de NE a terenului, în coltul din dreapta sus al parcelei, este amplasata staţia de
epurare cu bazine.
Tot în aceasta zona va fi amenajata o platforma de depozitare a pubelelor pentru deşeuri.
Lângă hala se vor amenaja platforme pentru amplasarea echipamentelor: generator de curent
electric, UPS, centrale de tratare aer, centrala frigorifica apa-gheata, instalaţii frigorifice.

Descrierea retelelor, instalatiilor

Sistemul de INSTALATII ELECTRICE cuprinde (asa cum a fot descris anterior):


- Post de transformare 0.4/20KV, 2000 kva;
- Tablouri electrice, complet echipate.
- Grup electrogen, 150 kVA, insonorizat, montaj în exterior.
- UPS 200 KVAR
- Baterie de compensare a factorului de putere
- Dispozitiv de amorsare a descărcărilor atmosferice, tip PREVECTRON;
- Centrala de avertizare incendiu – complet echipata;
- 8 Centrala de supraveghere video - complet echipata;
- Sistem date/voce;
12
RETELE ELECTRICE EXTERIOARE
Pentru alimentarea obiectivului se propune realizarea unui post trafo având o putere estimată de
2000 KVA.
Datorită importantei obiectivului se prevede dotarea cu o sursă de alimentare de rezervă constând
într-un grup electrogen exterior, în construcție insonorizata si carcasa cu protecție contra
intemperiilor, cu o putere de 150KVA.
Tabloul electric general se amenajează într-un spațiu tehnic la parterul clădirii. Tabloul electric
general, TEG este realizat modular dintr-un ansamblu de dulapuri metalice, între acestea
intercalându-se nișe de racord și acces pentru cabluri.
Partea de consumatori vitali, reprezentantă de echipamente de calcul, supraveghere video de
securitate, echipamente tehnologice, control acces, etc., este alimentată prin intermediul unei surse
de curent neîntreruptibile (UPS) cu o putere de 200 KVA.
Pentru realizarea selectivitătilor la nivel de imobil se vor realiza tablouri de distribuție secundare
funcție de natura consumatorilor, astfel:
- instalația de pompe de incendiu se va prevedea cu propriul tablou de distribuție, alimentat din
doua surse diferite de alimentare (GE și rețea);
- cele doua zone de birouri si laboratoare+camere frigorifice ale imobilului se vor alimenta fiecare
din propriul tablou electric de distribuție
Părți din aceste zone pot fi alimentate din circuite destinate consumatorilor importanți (din GE) sau
consumatorilor vitali (din UPS), acestea având propriul tablou electric de sigurantă.
Traseele electric exterioare se realizează îngropate în pământ cu cablu de cupru armat tip CYABY.
Pozarea cablurilor se face în sant cu adâncimea de 80cm, intre două straturi de nisip cu grosimea de
minim 10 cm, acestea după o acoperire partială cu pământ se vor marca cu folie avertizoare pe toată
lungimea lor la o distantă de 30÷40cm de cabluri.
Trecerea pe sub căile de circulație auto si/sau aleile de circulație pietonală se va proteja suplimentar
cu tub dublu gofrat cu diametru de 110mm.
Traseele principale ce racordează postul trafo și grupul electrogen de imobil, până la tabloul electric
general, se va realiza în tuburi PVC-KG Ø=110mm, care vor unii cămine de tragere pe întregul
traseu.
Căminele vor fi amplasate la distante de cel mult 30m unele de altele, acestea vor deservi ca bază și
pentru traseele principale pentru comunicații de curenti slabi realizate cu cabluri de fibră optică – în
special datorită interferentelor nule cu reteaua de alimentare și acoperiri de comunicații cu banda de
trecere mare.

INSTALATIA DE ILUMINAT EXTERIOR


Instalatia electrică de iluminat exterior se compune din:
- Iluminatul căilor de circulatie auto;
- Iluminatul căilor de circulatie pietonală;
- Iluminat perimetral;
Toate corpurile de iluminat sunt cu sursa LED. Pentru căile de circulație auto și iluminatul parcărilor
se folosesc corpuri de iluminat cu 60÷80 LED-uri, corpul de iluminat va fi în construcție etansa,
IP65, iar înăltimea stâlpului va fi de 7 m,.Traseele electrice pentru iluminat exterior se realizează
îngropate în pământ cu cablu de cupru armat tip CYABY. Pozarea cablurilor se face în sant cu
adâncimea de 80cm, intre două straturi de nisip cu grosimea de minim 10 cm, acestea după o
acoperire partială cu pământ se vor marca cu folie avertizoare pe toată lungimea lor la o distantă de
30÷40cm de cabluri. Trecerea pe sub căile de circulație auto si/sau aleile de circulație pietonală se va
proteja suplimentar cu tub gofrat cu diametru de 50mm.
Comanda iluminatului exterior se face centralizat de la dispeceratul imobilului, acesta putând
funcționa și automat functie de un program calendaristic si al activitătilor zilnice.

13
Fiecare stâlp de iluminat exterior va fi prevăzut la bază, în propria constructie metalică de disjunctor
de protecție individual, acest spațiu putând adăposti si alte elemente destinate alimentării camerelor
de supraveghere video montate pe stâlpi – circuite de protectie a alimentării sau media convertor
FO-Cupru cablu de date/coaxial.

INSTALATII ELECTRICE CLADIRE


Clădirea proiectata va fi alimentata cu energie electrica prin:
a)sursa de baza - post de transformare nou, echipat cu 1 unitate de 2000kVA/20/
0.4kV - racordat la sistemul energetic naţional SEN - prin intermediul Tabloului general de
distribuţie amplasat lângă centrala de producere abur iar pentru compensarea energie reactive se va
monta o baterie pentru compensarea factorului de putere 200 kvar, 7 trepte.
Postul de transformare alimentează tabloul General de Distribuţie TEG care la rândul sau
alimentează în sistem radial consumatorii electrici din clădire şi incinta.
b)sursa de rezerva - grup electrogen de 150 kVA, prin intermediul Tabloului general pentru
receptorii vitali. Tabloul general pentru receptorii vitali este alimentat din sursa de baza şi din sursa
de rezerva cu trecere automata de pe o sursa pe alta. Din acest tablou sunt racordate cu coloane
individuale tablourile electrice de nivel pentru receptorii vitali.
consumatorii sunt alimentaţi din UPS.

Consumuri energetice estimate :


- Putere totala instalata Pi = 1580 kW
- Coeficient simultaneitate Cs =0,8
- Putere totala absorbita Pa =1216 kW

Instalaţii iluminat normal


Sistemul de iluminat se amplasează în aşa fel incat fluxul luminos sa fie direcţionat astfel incat sa
sugereze cat mai bine iluminatul natural.
Nivelul de iluminat aferent zonelor de birouri trebuie sa fie în concordanta cu cerinţele normelor în
vigoare, astfel incat sa se obtina un nivel de 500 lx la inaltimea planului util de 0.75 m ( inaltimea
fata de cota pardoselii finite ).
Iluminatul pe scări şi coridoare trebuie sa asigure o iluminare medie de Emed=250lx.
În grupurile sanitare se vor monta corpuri de iluminat echipate cu surse tip LED
Iluminatul spatiilor tehnice se va realiza cu corpuri de iluminat etanşe, cu protecţie la umezeala şi
protecţie mecanica. Iluminatul trebuie realizat astfel incat sa asigure o iluminare medie de
Emed=200lx.
Instalaţiile electrice pentru iluminatul de siguranţa asigura :
- iluminatul de siguranţa pentru marcarea ieşirilor;
Corpurile de iluminat de siguranţa de evacuare sunt utilizate pentru marcarea caii de evacuare din
clădire în caz de urgenta. Acestea sunt poziţionate deasupra uşilor şi pe plafonul holurilor destinate
evacuării persoanelor si utilizeaza surse de lumina de 1-4 W cu leduri.
Unele dintre aceste corpuri de iluminat pot fi prevăzute cu baterii care sa asigure o funcţionare de 1h
sau 3h, după necesitaţi. În cazul întreruperii alimentarii cu energie electrica, comutarea acestora pe
baterie se face automat.

Instalaţii de prize
Pe circuitele de prize este prevăzuta o putere instalata de 2000 W, în conformitate cu prevederile
normativului NP I7/2011. Toate prizele sunt prevăzute cu contact de protecţie. Toate circuitele de
priza sunt protejate cu disjunctoare diferenţiale 30mA.

Instalaţii de forţa

14
Aceasta cuprinde toate instalaţiile pentru alimentarea cu energie electrica a receptoarelor din spaţiul
de producţie, grupul de pompare pentru hidranţi şi a apei reci menajere, pompele de căldura şi staţia
de epurare.
Toate echipamentele de climatizare – ventilare sunt achiziţionate cu panou propriu de forţa şi
automatizare.
Echipamentele de climatizare aferente zonei de server au alimentare la unitatea exterioara montata în
exteriorul clădirii. Conexiunea intre unitatea interioara şi unitatea exterioara este în sarcina
furnizorului de echipamente.
Circuitele de automatizare sunt realizate cu cabluri de comanda, montate aparent pe
elementele de construcţie sau pe pat de cabluri, similar celor de forţa.
Secţiunea cablurilor este adaptata puterii consumatorului. În mod analog sunt alese şi aparatele din
tablourile electrice. Circuitele (forţa, iluminat, prize şi automatizare ) sunt protejate la scurtcircuit şi
acolo unde este cazul la suprasarcina cu disjunctoare automate bipolare, tripolare sau terapolare după
caz.

Instalaţii de protecţie împotriva şocurilor electrice


Protecţia împotriva şocurilor electrice este realizata prin schema de legare la pamant tip TNS.
Se asigura următoarele tipuri de protecţie :
- legarea la conductorul de protecţie pentru bornele corpurilor de iluminat, a prizelor cu contact de
protecţie, a receptoarelor de forţa ;
- protecţia diferenţiala pentru circuitele de iluminat şi prize ;
- legarea la pamant a tuturor elementelor metalice a instalaţiei ;
- alimentarea la tensiune joasa de securitate ;
- legarea la priza de pamant naturala a tablourilor electrice proiectate.

Instalaţii de protecţie împotriva trăsnetului


Se va prevedea o instalaţie de paratrăsnet tip PREVECTRON cu PDA şi legare la pamant conform
cu indicaţiile NP I7-2011.
Priza de pamant va fi constituita din priza naturala de pamant, fiind comuna atât pentru centura
interioara cat şi pentru instalaţia de paratrăsnet. Valoarea rezistentei de dispersie a prizei de pamant
va fi de maximum 1ohm. Dacă aceasta valoare este mai mare se va completa cu o priza artificiala de
pamant.
Toate prizele sunt cu contacte de protecţie iar corpurile de iluminat şi toate echipamentele se vor
lega la conductorul de protecţie PE.

Instalaţii curenţi slabi


Instalaţiile de curenţi slabi vor cuprinde următoarele sisteme:

- Instalaţii de detecţie şi semnalizare a incendiilor - va fi compus dintr-o centrala de semnalizare la


incendiu, detectoare de fum, declanşatoare manuale de alarma şi sirene de interior. Centrala de
semnalizare va fi analog-adresabila şi poate fi interconectata cu alte centrale. Ea va fi amplasata la
parter, în zona de acces în clădire, la secretariat. Semnalizarea se va face mixt (automata şi manuala),
ca răspuns la semnalele de incendiu provenite de la detectoarele automate sau de la declanşatoarele
manuale de avertizare. Semnalizarea optica de incendiu sau defect afişate de centrala se anulează
doar atunci când a încetat cauza care le-a produs. Cablurile cu care se realizează conexiunea intre
componente este de tip J-Y(St)Y 4x2x0.8mm, cu manta ignifuga de culoare roşie, ecran folie
laminata din aluminiu, folie de PVC, conductoare de cupru acoperite cu staniu, care pot rezista în
condiţii de foc 30 de minute, timp necesar pentru avertizarea şi evacuarea personalului din clădire.
Alarma de incendiu are prioritate fata de semnalul de defect.

- Instalaţii de distribuţie structurata voce-date – va fi un sistem flexibil menit sa asigure posibilitatea


de conectare pe parte de date la o reţea LAN iar pe parte de voce posibilitatea cuplării la o centrala
15
telefonica. Sistemul este alcătuit din doua prize duble de voce date CAT.6e amplasate la fiecare post
de lucru. Racordarea la furnizorii de servicii se va face pentru intrarea în canalele infrastructurii de
telecomunicaţie şi rutele de acces la Camera server, amplasata în etaj.

- Instalaţii de control acces - Rolul sistemului este de a restricţiona şi monitoriza accesul în clădire
pe toate intrările posibile. Sistemul de control acces trebuie sa fie flexibil, sa aibă posibilitatea de
conectare la calculator, via RS485 Ethernet sau TCP/IP (în LAN sau WAN).
Sistemul va avea în componenta un server de control acces cu software specializat, controllere legate
în reţea, cititoare de proximitate (4’’ distanta de citire), yale electromagnetice, butoane de eliberare a
uşii, şi bariere la intrarea în parcare. Calculatorul pe care va rula soft-ul aplicaţiei de control acces va
fi amplasat la parter, în încăperea paza/supraveghere. Uşile prevăzute cu control acces vor avea
prevăzute yale electromagnetice şi amortizoare.

- Instalaţii de supraveghere video - Sistemul de supraveghere video cu înregistrare are ca scop


înmagazinarea informaţiilor provenite de la camerele video dispuse în zonele de vehiculare a
valorilor şi pentru memorarea tuturor persoanelor. Sistemul de supraveghere video trebuie sa asigure
arhivarea informaţiilor pe o perioada de minimum 20 de zile. Sistemul va fi astfel conceput incat sa
fie asigurata o autonomie de funcţionare de minimum 20 minute în cazul întreruperii tensiunii de la
reţea. Sistemul de înregistrare va fi prevazut cu sursa de alimentare de rezerva (UPS) ce asigura
funcţionarea unitatii DVR-ului minim 20 minute în cazul întreruperii tensiunii de la reţeaua electrica.
Sursa de alimentare POWER 12V/4A este în comuntatie, asigura tensiune stabilizata de 12Vcc,
alimentare 230V. Utilizatorul va putea viziona atât imaginile live cat şi înregistrările salvate pe
HDD-ul server-ului. Accesul la partile hard ale sistemului cat şi la programarea şi configurarea
sistemului va fi făcuta doar de personal autorizat.

INSTALATII TERMICE POMPE DE CALDURA


Procesele tehnologice caracteristice unei fabrici de produse lactate reclama utilizarea unor cantitati
mari de abur tehnologic. Pentru reducerea si eficientizarea consumurilor energetice, atat pentru
procesele specifice cat si pentru acoperirea necesarului de apa calda menajera cat si apa calda pentru
incalzire in perioada de iarana se vor monta in perimetrul fabricii un set de pompe de caldura tip apa-
sol foraj verticale. Eficienta se refera la atingerea unor COP-uri(coeficienti de performenta) ridicati
astfel incat pentru fiecare kW electric consumat sa rezulte cel putin 4-5 kW calorici.
Pompele de caldura sol-apa se vor amplasa intr-o incapere tehnica special amenajata in acest scop,
amplasata in exteriorul cladirii de productie. Echipamentele sunt dotate cu compresoare,
comutatoare de limitare curent pornire, condensatoare, vaporizatoare, dispozitive de siguranta la
suprapresiune, etc. Pompele de caldura vor utiliza agent frigorific agreat de legislatia europeana si
romaneasca in vigoare si au rolul de preincalzire a apei necesare producerii aburului tehnologic.
Preluarea energiei din sol se face prin intermediul unor sondelor termice verticale cu doua circuite,
adancimea de forare fiind ~ 100 m. Sondele,tip U sunt compuse dintr-un capat de sonda si din tevi
montate fara sudura prin care circula agentul termic primar - freon. Pentru aerisirea perfecta a
sondelor termice de sol tevile trebuie pozate ascendent catre distribuitor si colector.
Ţeava, racorduri, robineţi, utilaje si echipamente aferente pompa geotermala 197 KWh Generator
abur 1800 kg/h 6 bari 150C conform oferte de la proiectantul de specialitate atasata.

INSTALATII VENTILARE INCALZIRE ŞI CLIMATIZARE (HVAC)


Încălzirea spatiilor anexe ( holurilor, sălii de mese, oficiu, vestiare şi grupurile sanitare) se face cu
radiatoare din otel tip panou functionand cu agent termic apa calda.
Spaţiul de producţie este prevăzut cu o instalaţie de ventilare mecanica formata din tubulatura de
ventilaţie, grile de introducere şi evacuare şi doua centrale de tratare a aerului amplasate în exteriorul

16
clădirii. Centralele de tratare a aerului vor funcţiona cu aer recirculat şi cu aport de aer proaspăt, şi
vor fi formate din:
- Racorduri flexibile;
- Filtre;
- Camera de amestec;
- Baterie de incalzire cu apa;
- Umidificator;
- Baterie de racire cu apa;
- Ventilator de introducere;
- Ventilator de evacuare;
- Atenuatoare de zgomot;
- Clapete de reglaj
- Cadru suport;
- Tablou de automatizare;
Instalaţia de ventilare cu recuperator de căldura
Aportul de aer proaspat necesar pentru spatiile de birouri din clădire va fi asigurat cu ajutorul a doua
schimbătoare de căldura, cate unul pentru fiecare zona de birouri perimetral opuse, separate de
spaţiul de producţie.
Sursa de energie
Apa calda necesara pentru instalaţia de încălzire este produsa cu ajutorul unui schimbător de căldura
tip abur – apa. Agentul termic primar este produs de către generatoarele de abur atât pentru instalaţia
de încălzire cat şi pentru echipamentele necesare fluxului tehnologic aferente zonei de producţie.
Agentul termic secundar, va fi distribuit către consumatori, cu ajutorul pompelor de circulaţie
prevăzute cate una pentru fiecare circuit:
- un circuit de incalzire cu radiatoare;
- un circuit pentru bateriile de incazire ale CTA-urilor;
- un circuit pentru bateriile de incazire ale recuperatoarelor de caldura;

Agentul termic apa răcita necesara pentru instalaţia de climatizare este produsa cu ajutorul unui
chiller amplasat în imediata apropiere a clădirii, pe o platforma de beton. Agentul termic apa răcita,
va fi distribuita către consumatori cu ajutorul pompelor de circulaţie, prevăzute cate una pentru
fiecare circuit :
- un circuit pentru bateriile de incazire ale CTA-urilor;
- un circuit pentru bateriile de incazire ale recuperatoarelor de caldura;

INSTALATIE DE INCENDIU
Conform P118/2-2013 "Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor, Partea a II-a -
Instalatii de stingere" capitolul 4 - Instalatii cu hidranti de incendiu interiori articolul 4.1.i) clădiri
sau spaţii de producţie şi/sau depozitare în care se utilizează materiale sau substanţe combustibile, cu
aria desfăşurată mai mare de 600mp, cladirea se va echipa cu instalatii de stingere a incendiilor
cu hidranţi interiori. Conform articolul 6.1, litera n), cladirea nu necesita echiparea tehnica cu
instalatii de stingere a incendiilor cu hidranti exteriori.
Pentru cladiri de productie si/sau depozitare cu volum mai mare de 5000 mc, rezulta 2 jeturi in
functiune simultana cu debit total de 4.2 l/s. Timpul de calcul pentru functionarea instalatiei de
stingere a incendiilor cu hidranti interiori este de 30 minute, ducand la un volum net de apa pentru
hidrantii interiori de 7.68 mc.
Instalatia interioara de incendiu este alcatuita din hidranti interiori si conducte de distributie.
Distributia apei pentru stingerea unui eventual incendiu cu hidranti interiori se realizeaza prin tevi
zincate de otel.

17
Gospodarirea de apa necesara pentru instalatia de stingere a incendiilor cu hidranti interiori este
formata din rezervor de apa cu volumul minim util de 7.68 mc, grup de pompare, recipient de
hidrofor, vane, clapete de sens, etc.
Rezervorul de apa pentru incendiu va fi echipat cu:
racord alimentare rezervor;
racord conducta teste;
racord preaplin rezervor;
racord golire rezervor;
racorduri sorb aspiratie pompe hidranti
Grupul de pompare pentru instalaţiile de combatere a incendiilor cu hidranti interiori va fi prevăzut
cu pompa de activa şi cu pompa pilot ;
Componenta grupului:
1 pompe activa: Q =4.2 l/s, H = 4,0 bar.;
1 pompa pilot: Q = 0,5 l/s, H =5,0 bar.;
armaturi de inchidere, retinere si control;
tablou electric alimentare si control pentru intreg grupul de pompare.
Pompele de incendiu sunt acţionate automat şi manual.
Se prevăd butoane de pornire din casa pompelor şi de la fiecare hidrant, iar oprirea se face din staţia
de pompare prin acţionare manuală, la terminarea incendiului.
Alimentarea cu energie electrică a pompelor şi a robinetelor de incendiu se face în conformitate cu
Normativul I7 sau o altă reglementare tehnică echivalentă aplicabilă.

1.4.3. UTILITATI

Modul de asigurare al utilitatilor a avut la baza gasirea celor mai bune solutii, astfel incat
consumurile sa fie cat mai reduse si impactul asupra mediului sa fie minim.

In descrierea modului de asigurare a utilitatilor s-au avut in vedere si investitiile viitoare pe care
beneficiarul intentioneaza sa le realizeze in zona, care vor avea efecte in functionarea de ansamblu a
obiectivului planificat, respectiv:
- o statie de biogaz in cadrul fermei existente, cu o putere instalata de 500kWe
- o sera de legume si fructe de 5000 mp.

1. Alimentare cu apa: se realizeaza din 2 foraje de aproximativ 270 m adancime ce urmeaza a


se realiza pe amplasament; apa va fi supusa unui proces de tratare si potabilizare pentru a raspunde
cerintelor specifice in industria lactatelor si va trece printr-o statie de osmoza pentru a obtine un grad
inalt de purificare. Apa astfel produsa va satisface cerintele de apa menajera, apa de consum si apa
tehnologica.
2. Evacuarea apelor menajere si tehnologice uzate: sistemul de canalizare va fi unul
separativ, cu colectare pe linii independenta a apelor pluviale si apelor uzate menajere si tehnologice.
Cantitatea cea mai mare va fi data de apele tehnologice uzate, impreuna volumul de ape uzate fiind
estimat la 50 m3/ zi. Acestea vor fi transportate prin conducte PVC la statia de epurare care se va
realiza pe amplasament, de unde, apa epurata va fi condusa prin conducte la bazinele de fermentare
situate la aprox. 1km de obiectiv (2 bazine cu capacitatea de 40.000 mc, respectiv 100.000 mc.),
dupa ce au fost stocate in bazinul de retentie. Astfel, apa epurata va dilua dejectiile animale din
cadrul fermei si va putea fi folosita la irigarea culturilor aflate in proprietarea / utilizarea titularului
de proiect (3600 ha). Apa epurata va raspunde conditiilor de calitate conform NTPA 001 si – odata
cu realizarea celorlalte investii proiectate – va putea fi utilizata in sera si la statia de biogaz, la iesirea
de fractie lichida a acesteia, astfel incat urina fermentata va merge deja diluata in bazine, de unde va
18
putea fi preluata pentru fertilizare mult mai repede. Procesul se reduce astfel de la 120-130 de zile la
doar 55 de zile.
3. Evacuarea apelor meteorice: apele pluviale provenite de pe platforme vor trece printr-un
separator de hidrocarburi, si impreuna cu apele colectate de pe acoperisul halei (potential curate) vor
fi transportate similar cu apele epurate intr-un bazin de retentie si pompate apoi in bazinele de
fermentare amplasate la aprox. 1km de limita de proprietate
4. Alimentare cu energie electrica – Sursa de baza va fi constituita dintr-un un post de
transformare echipat cu 1 unitate de 2000kVA/20/0.4kV - racordat la sistemul energetic national
SEN - prin intermediul Tabloului general de distributie. Sursa de rezerva este constituita dintr-un
grup electrogen de 150 kVA, prin intermediul Tabloului general pentru receptorii vitali. Consumul
estimat : 1216 kWh. Distribuitor : Enel Distribuţie Dobrogea.
Dupa realizarea statiei de biogaz necesarul de energie electrica va fi asigurat de la aceasta sursa
alternativa.
5. Instalatii de incalzire: Apa calda necesara pentru instalatia de incalzire este produsa cu
ajutorul unui schimbator de caldura tip abur – apa. Agentul termic primar este produs de catre
generatoarele de abur atat pentru instalatia de incalzire cat si pentru echipamentele necesare fluxului
tehnologic aferente zonei de productie. Agentul termic secundar, va fi distribuit catre consumatori,
cu ajutorul pompelor de circulatie prevazute cate una pentru fiecare circuit. Nu exista cosuri sau
emisii in aer din functionarea acestui sistem.
6. Salubritate: deseurile produse pe amplasament includ deseuri asimilabile cu cele menajere,
deseuri de ambalaje (carton, plastic, sticle, lemn, ambalaje de substante periculoase), namoluri de
epurare, deseuri de la statia de tratare a apei, substante chimice de laborator (deseuri periculoase).
Acestea vor fi precolectate selectiv pe amplasament si vor fi transportate de o firma/ firme
specializata/e, care detine licenta in acest scop. Eliminarea deseurilor asimilabile cu cele menajere se
va face la depozitul de deseuri menajere, iar deseurile colectate selectiv vor fi transportate pentru
valorificare la societati care desfasoara aceste activitati. Pentru precolectare, se vor utiliza
containerele aflate pe o platforma betonata din incinta. In interiorul halei si in exterior vor fi
amplasate cosuri de gunoi. Pentru deseurile reciclabile va fi asigurat un sistem de colectare
diferentiat pe tipuri de deseuri (hartie- carton, plastic- metal, sticla). Deseurile periculoase vor fi
colectate, marcate, transportate si eliminate in conformitate cu legislatia specifica acestora.

1.4.4. ETAPE

1.4.4.1. Etapa de constructie


Lucrarile vor incepe dupa obtinerea autorizatiei de construire si a tuturor autorizatiilor si avizelor
solicitate in certificatul de urbanism.
Principalele etape de realizare a investitiei se prezinta astfel:
- Obtinerea autorizatiei de construire
- Contractare antreprenor general
- Organizare de santier
- Lucrari de terasamente
- Forarea puturilor
- realizare retele utilitare (proiectate)
- realizare cladire
- betonare spatii, platforme exterioare, bazine
- instalare linii tehnologice, echipamente, statie epurare
- dotari interioare
- amenajare spatii verzi.

19
Se estimeaza ca realizarea investitiei va incepe in 2016 si va dura 24 luni de la data semnarii
contractului de finantare, din care 12 luni sunt alocate efectiv perioadei de executie a lucrarilor.
Pentru achizitia, montarea si punerea in functiune a utilajelor, echipamentelor si dotarilor sunt
alocate 7 luni.

Suprafata necesara organizarii de santier este de aprox. 500 mp si nu va afecta zonele adiacente.
Stabilirea amplasarii exacte tine de faza PT (Proiect Tehnic) si de decizia constructorului care va
castiga licitatia. Pe baza proiectului de organizare a executiei lucrarilor de santier (POE) autoritatile
publice locale vor emite Autorizatia pentru organizare de santier. Proiectul de organizare santier va
fi intocmit inainte de inceperea executiei si va sta la baza autorizatiei de construire. Din punct de
vedere al protectiei mediului, aceasta se va face utilizand un spatiu minim, incat impactul asupra
mediului sa fie minim.
Organizarea de santier nu necesita realizarea racordurilor de alimentare cu apă, gaze, canalizare,
comunicaţii de voce şi date. Se va face racordul la sistemul de alimentare cu energie electrica.
Vor fi amplasate containere tip birouri, toalete ecologice si un container pentru deseuri. Numarul si
capacitatea acestora vor fi stabilite de antreprenor in cadrul proiectului de organizare se santier.
Dupa finalizarea lucrarilor zona santierului va fi desfiintata, biorurile tip container, utilajele si
masinile, toaletele ecologice, containerul pentru deseuri vor fi transportate astfel incat sa ramana in
urma un spatiu curat.

Din punct de vedere al protectiei mediului perioada cu impactul cel mai ridicat va fi perioada de
executie a halei de productie, a platformelor si bazinelor si realizarea puturilor de apa si a sistemului
de pompe de caldura, perioda estimata la 3 luni.

1.4.4.2. Etapa de functionare


Durata etapei de functionare se estimeaza la 25 ani, acesta fiind in general intervalul de inlocuire
totala a tehnologiei.
Fabrica va functiona in primii ani cu un program de 8h/zi, din care 7 h productie si 1 h spalare si
dezinfectie.
Dupa aproximativ 4 ani, dar cel mai tarziu peste 5 ani se estimeaza ca fabrica va functiona 21h/zi.

La nivelul unui an, se estimeaza ca perioada de productia va fi 335 zile iar cea de revizie si
mentenanta de 30 zile.

Activitatile de pe amplasament includ:


- aprovizionare cu materii prime
- productie lapte si produse lactate – 5 linii distincte de productie
- depozitare in depozit frigorific pana la livrare
- incarcare si transport in punctele de desfacere
Activitati conexe:
- alimentare cu apa si tratare apa
- dezinfectie si spalare linii de productie, hala, spatii exterioare
- depozitare deseuri
- epurare ape uzate
- intretinere utilaje, echipamente, spatii verzi
- analize de laborator calitate materie prima, produse

Din punct de vedere al protectiei mediului in perioada operationala o atentie deosebita trebuie
acordata urmatoarelor aspecte:
- Consumul de apa
20
- Volum mare de ape uzate (apa tehnologica in special)
- Consum mare de energie electrica
- Deseuri

Titularul va obtine toate autorizatiile necesare functionarii si va respecta toate cerintele si obligatiile
impuse de autoritati, notificand autoritatea responsabila ori de cate ori intervin modificari fata de
caracteristicile/ capacitatile/ structrurile autorizate initial.

1.4.4.3 Etapa de inchidere si postinchidere


Incetarea activitatii si aducerea amplasamentului intr-o stare care sa permita folosinta ulterioara se
va face astfel incat sa nu genereze efecte negative in timpul inchiderii si sa minimizeze impactul
potential remanent dupa incetarea activitatii. Planul de inchidere al instalatiei are in vedere ca
amplasamentul sa fie lasat intr-o stare astfel incat sa permita utilizarea lui in viitor, activitati care
presupun:
 curatirea mecanica a spatiilor de productie;
 spalarea si dezinfectarea spatiilor de productie;
 golirea apelor uzate din toate structurile subterane si curatirea statiei de epurare;
 colectarea si evacuarea din incinta a tuturor materialelor si deseurilor menajere si
tehnologice;
 spalarea si dezinfectarea structurilor subterane si supraterane;
 limitarea accesului si inchiderea cu lacat a cladirii, a putului si statiei de epurare in masura in
care se ia decizia unei sistari temporare a activitatii;
 daca folosinta ulterioara a terenului o solicita se vor dezafecta echipamentele tehnologice si
constructiile – inclusiv structuri subterane ale acestora astfel incat terenul sa fie predat liber,
sau conform utilizarilor sale viitoare, in acord cu cerintele viitorului proprietar ;
 se va face analiza calitatea factorilor de mediu pe ampalsament (sol, apa) in cazul in care
exista suspiciunea unei eventuale poluari si se vor aplica masuri pentru remediere daca este
cazul.
La incetarea activitatii se va notifica APM Ialomita autoritatea privind gospodarirea apelor si se vor
obtine avizele necesare pentru dezafectare.

Din punct de vedere al protectiei mediului – in masura in care sunt respectate toate masurile propuse
mai sus si obligatiile stabilite de autoritati – nu se estimeaza riscuri care ar putea afecta factorii de
mediu.

1.5. Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice

1.5.1. PRODUCTIE

Proiectul vizeaza construirea unei capacitati de colectare si procesare a laptelui cu o capacitate de


73 288 litri lapte crud/zi.

Laptele produs in ferma proprie si achizitionat de la terti va fi procesat în cadrul mai multor linii
tehnologice, fiind transformat în cinci categorii generale de produse lactate: lapte integral de
consum, lapte condensat, caimac englezesc, caşcaval şi produse acidofile.

Societatea estimează că va ajunge după 5 ani de la începerea perioadei de exploatare la o capacitate


de producție reprezentând 85% din totalul capacității de producțe instalate. Acest nivel corespunde

21
unui volum de 22,426,128 litri de lapte/an cantitatea estimata intrata în fluxul de producţie şi
cantitatile de produse realizate se prezintă astfel:

Tabel 1.5.1.1. – Nivel productie la capacitate maxima

In tabelul urmator este prezentat intregul lant de productie in cifre (materie prima – produs finit –
produs ambalat pentru comercializare).

Tabel 1.5.1.2.– Materii prime, produse finite si necesar ambalaje


PRODUSE si SUBPRODUSE Cantitati lapte/ zi Cantitati produs Cantitate produs finit
finit/ zi si tip ambalaj/zi
PRODUSE
lapte de consum pasteurizat 20.000 litri 20.000 litri 15.000 sticle 1 l
6000 sticle ½ l
8000 sticle ¼ l
Acidofile (lapte batut, iaurt, chefir) 3.000 litri 3.000 litri 6000 sticle ¼ l
3000 sticle ¼ l
Smantana concentrata”caimac” 18.288 litri 1.200 litri 4000 borcan sticla 125 g
1200 borcan sticla 250 g
100 borcan 1000 g
600 borcan 500 g
Lapte condensat 20.000 litri 8.000 litri 100 bidoane 40 l
125 bidoane 20 l
1000 sticle 1 l
500 sticle ¼ l
Branzaturi 12.000 litri 1.000 kg 5750 bucati cu gramaje
de 125g, 200g, 250
ambalate in folie
TOTAL 73.288 litri
SUPRODUSE
zer - 1600 litri

Beneficiarul va comercializa produsele in special prin lanturile de magazine de la nivel national dar
si in afara tarii, structura estimativa a vanzarilor fiind prezentata in tabelul urmator:

Tabel 1.5.1.3. Potentiali clienti


Nr crt Client (Denumire şi adresa) % din vânzări
1. Mega Image SRL , str Siret 95, Bucureşti 30%
2. Carrefour România SA, str Gara Herăstrău 4C, et 7, sector 2, Bucureşti 15%
3. Macromex SRL, str Mihai Eminescu nr 27, sector 1, Bucureşti 35%
4. Puratos Polska Sp, ul. Żniwna 2 , 62-025 Kostrzyn 20%

22
1.5.2. RESURSE ENERGETICE

Asa cum s-a mentionat si anterior, industria lactatelor este un mare consumator de energie electrica
si termica.

Resursele energetice utilizate pentru atingerea productiei planificate sunt prezentate in tabelul 1.5.3.

Tabel 1.5.2.1.: Informatii privind necesarul resurselor energetice


RESURSE FOLOSITE IN SCOPUL ASIGURARII PRODUCTIEI
DENUMIRE CANTITATE FURNIZOR
ANUALA
Energie electrica 1216 kWh Enel Distribuţie Dobrogea

Energie termica 197 KWh Productie proprie prin pompe de


caldura
RESURSE VIITOARE (estimativ dupa 2018)
Biogaz 500 kWh SC Agroserv Mariuta SRL

Pompele de caldura vor aduce zilnic un aport de 4,8 MWh atat sub forma de caldura, cat si sub
forma de frig pentru statia apa- gheata si climatizare depozit. Mentionam ca, pentru producerea
acestei cantitati de energie (4,8 MWh ) in mod conventional ar fi necesara o cantitate de aprox. 50
mc lemne de esenta tare, astfel incat prin metoda pompelor de caldura se protejeaza nu numai fondul
forestier sau resursele naturale, dar si mediul in ansamblu.

Variantele propuse pentru asigurarea energiei termice a fabricii sunt descrise la pct. 1.8.2.3.

1.6. Informatii privind materiile prime

Materia prima de baza care intra în fluxul de producţie ce va fi derulat în cadrul infrastructurii ce
face obiectul proiectului este laptele crud. Pentru fiecare tip de produs finit consumul specific de
lapte este diferit, astfel:

Consumurile specifice de materie prima (lapte) pe fiecare produs sunt:


1. 1.Lapte de consum – 1l lapte <= 1 l lapte;
2. Lapte condensat – 1 l lapte condensat <= 2,5 l lapte crud;
3. Caimac – 1 kg caimac <= 15,24 l lapte crud;
4. Caşcaval – 1kg caşcaval <= 12 l lapte crud;
5. Acidofile – 1 l acidofile <= 1 l lapte crud.

Din capacitatea totala de procesare a laptelui, doar 37% va proveni de la ferma proprie, cea mai
mare parte a laptelui prelucrat (63%) fiind colectat de la alţi producători privaţi existenţi la nivel
local şi regional.

Pe langa laptele crud, pentru realizarea produselor finite mai sunt necesare:
- Ambalaje
- Substante introduse in produs (fermenti lactici, smantana tehnologica, zahar, sare)
- Materiale de acoperire (ceara)

23
Tabel 1.6.1. Furnizori majori de materii prime (terti, fara a include laptele de productie proprie)

Denumire furnizor de materii Produs furnizat


% din total
prime/materiale Adresa şi cantitate
achiziţii
auxiliare/produse/servicii aproximativă
AgroIndaf Afumaţi SA / materii Sos Stefanesti 57, lapte crud /
47%
prime com Afumaţi, Ilfov 10.540.280 litri
Ferma Doaga, sat
AgroInd Focşani SA / materii lapte crud /
Garoafa, jud 25%
prime 5.606.532
Vrancea
Str I.L Caragiale 7,
lapte crud /
Afiliu Trans SRL / materii prime bl 45, ap 13, Mizil, 28%
6.279.316
Prahova
Bd Theodor
Stirom SA / ambalaje Pallady 45, Sector ambalaje sticla 100%
3 Bucureşti
Sønderhøj 10 -12
fermenţi lactici /
Arla Food Ingredients 8260 Viby J 100%
ceara
Denmark

Tabel 1.6.2: Informatii privind materiile prime, substantele sau preparatele chimice

DENUMIRE CANTITATE CLASIFICAREA SI ETICHETAREA SUBSTANTELOR SAU


ANUALA*/ A PREPARATELOR CHIMICE
EXISTENTA IN
STOC
CATEGORIE PERICULOZITATE FRAZE DE RISC
Periculoase (P) /
nepericuloase (N)

Lapte 245 500 hl/ an N - -


Stoc max 70000 l
Smantana 837 t/an N - -
tehnologica Stoc max
Fermenti si cheag 5 t/an N - -
Stoc max 200 kg
Ceara 1675 kg/an N - -
Stoc max 150 kg
Zahar 400 t/an N - -
Stoc max 1.0 t
Sare 12.5 t/ N - -
stoc max 500 kg
Ambalaj sticla Aprox 3 mil. buc/an N - -
Stoc max.500.000
buc
Ambalaj plastic Aprox 75.000 N - -
(bidoane) buc/an
Stoc max 5000 buc
Ambalaj folie 5,0 t/an N - -
Stoc max 900 kg
Servetele 33 500 buc N - -
dezinfectante Stoc max 3000 buc
Solutii laborator 60 kg/an N - -
Stoc max 5 kg/an
Substante chimice 1206 kg/an N - -
pentru coagulare si Stoc max 200 kg
floculare (statia de
epurare (ex. Solutie
ferica Fe3+ ))
24
Var Ca(OH)2 *st de 737 kg/an N - -
epurare Stoc max 60 kg
Soda caustica NaOH 26.8 kg/an P H314: Provoacă arsuri R35 - Provoacă
*st de epurar Stoc max 3 kg grave ale pielii şi arsuri grave.
lezarea ochilor
H290: Poate fi corosiv
pentru metale

Nota: *- calculele au fost facute pentru 335 zile de functionare, avand in vedere ca 30 zile fabrica va fi inchisa anual
pentru revizii aprox 30 zile

Mentionam ca toate cantitatile din tabelul anterior se refera la functionarea la capacitate maxima,
care se estimeaza a fi atinsa in maxim 5 ani.

1.7. Informatii privind poluantii care afecteaza mediul ca urmare a activitatii

Tabel 1.7: Informatii privind poluarea generata de activitate


TIPUL SURSA NR SURSE DE POLUARE POLUARE DE MASURI DE
POLUARII POLUARE POLUARE MAXIMA FOND PE ZONA ELIMINARE/ REDUCERE
ADMISA OBIECTIVULUI

Zgomot Hala de 1 – pompe statia de 65 dB(A), la Fa** Centrala de tratare a


productie tratare limita aerului va fi prevazuta cu
Gospodaria 2- pompe statia de incintei atenuator de zgomot.
de apa epurare intreprinderii Celelalte echipamente din
Statia de 3- echipamente Cf. STAS constructie respecta
epurare productie (separator 10009-88 – nivelul de zgomot
centrifugal, Acustica
omogenizator, urbană
masina de ambalat,
etc)
4- generatorul
5 – centrala de
tratare a aerului

Gaze de Vehicule de Nr variabil, in medie CO, CHx, Fa** Vehicul de norme de


esapament transport 10 transporturi/ zi SO2, NOx) poluare Euro 4 sau 5
materii Fv*
prime si
produse
finite
Poluare Deseuri 1 – depozit deseuri Fv* Fa** Gestiunea controlata a
organica (platforma) deseurilor, platforma
2 – statia de epurare betonata, containere.
3- bazinele de Statie de epurare. Bazine
fermentare de fermentare prevazute
cu folie
Poluare cu Deseuri de 1 – depozit deseuri Fv - Colectare selectiva,
materiale ambalaje reciclare
greu
degradabile
(sticla,
plastic)
Fv* – fara valori
Fa** – fara analize

25
1.8. Descrierea principalelor alternative studiate

1.8.1. Locatie. Alternative locatie

Alternativele studiate au tinut cont de conditia ca locatia aleasa:


- Sa fie in proprietatea beneficiarului, SC Agroserv Mariuta SRL;
- Sa se incadreze in PUG-ul comunei;
- Sa fie asigurata o suprafata suficiente pentru amplasarea tuturor obiectivelor necesare;
- Sa fie in apropiere de sursa de productie a materiei prime (ferma);
- Sa fie asigurat un acces facil (sa fie adiacent drumurilor existente si drumul sa aiba
imbracaminte de asfalt sau beton);
- Sa poata fi asigurate in mod optim toate utilitatile necesare functionarii;
- Sa se afla la o distanta suficienta de casele de locuit, astfel incat activitatea sa nu aiba efecte
pentru locuitorii comunei

Utilizarea curenta a terenului ales este teren agricol, acesta formand o suprafata plana. Realizarea
investitiei nu presupune demolari sau lucrari majore care sa modifice suprafetele existente.

Infrastructura existenta:
- Drum de acces
- Retea electrica
- Sistem de salubritate
In comuna nu exista retea de alimentare cu apa si retea de canalizare, astfel incat beneficiarul va
realiza propriul sistem de apa, epurare si eliminare a apelor epurate.

Valori naturale, istorice, culturale: In zona nu exista arii naturale protejate sau specii de flora si
fauna protejate, nu putem vorbi de valori istorice si culturale aflate in apropierea amplasamentului
ales.

Din toate considerentele de mai sus, Beneficiarul a ales realizarea investitiei vis-a-vis de ferma pe
care o detine, pe str Primariei, pe amplasamentul prezentat detaliat la Cap. 1.4.1

1.8.2. Utilitati. Alternative utilitati

1..8.2.1. ALIMENTAREA CU APA


Industria lactatelor este un consumator important de apa, avand in vedere cerintele stricte de igiena
impuse, si pe de alta parte calitatea apei trebuie sa se incadreze strict in limitele de potabilitate.
Astfel, factorii cu rol decisiv in alegerea sistemului de alimentare cu apa au vizat urmatoarele
necesitati:
- Debit suficient
- Calitate corespunzatoare (apa sa poata fi tratata prin procedee simple, uzuale, ieftine)
- Siguranta in exploatare
- Costuri justificate.

Avand in vedere ca in comuna Dragoesti nu este disponibila o retea de alimentare cu apa,


Beneficiarul a analizat care sunt posibilitatile care ii pot asigura necesarul cantitativ si calitativ de
apa:

26
- Utilizarea forajului existent in cadrul fermei, cu o adancime de 60 m – avand in vedere ca
acesta are un debit de aprox 2l/sec (informatie furnizata de beneficiar), acesta nu ar putea
asigura necesarul de apa atat pentru ferma, cat si pentru fabrica de lapte. In plus, buletinele
de analiza arata o concentratie mare de azotit (9.3 mg/l)
- Realizarea unui foraj care sa intercepteze acelasi acvifer – avand in vedere capacitatea redusa
a acviferului, necesarul de apa nu poate fi asigurat printr-un foraj de medie adancime

Conform studiului hidrotehnic executatat pe amplasament, acviferul care poate asigura debitul
necesar Q de cca. 8 l/s este acviferul cunoscut sub numele „Stratele de Frăteşti”, un acvifer
ascensional, cu debit de pana la 12,5 l/s, cu ape de tip bicarbonatate care indeplinesc in general
condițiile de potabilitate impuse prin Legea nr. 458/2002, modificată şi completată cu Legea
311/2004. Se estimeaza ca acest acvifer va fi interceptat la aprox 250 m adancime (adancime talpa
foraj estimata - 270 m)
Consumul de apa in perioada operationala va fi de aproximativ 1200 mc/luna.

1.8.2.2. EVACUARE APE UZATE


In procesul de productie si din celelalte activitati secundare de pe amplasament rezulta aprox. 1200
mc/luna, statia de epurare fiind dimensionata pentru 1500 mc/luna. La aceste valori se adauga apele
meteorice de pe suprafetele betonate si de pe acoperisul cladirii. Dupa epurare, calitatea apelor care
urmeaza a fi evacuate se incadreaza in limitele impuse prin NORMATIV NTPA-001 din 2005
privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la
evacuarea în receptorii naturali.
Pornind de la aceste premize s-au analizat urmatoarele optiuni:
- Realizarea unui bazin de stocare si utilizarea apei epurate la irigatii – presupune o investitie
mare, nefezabila si cheltuieli ulterioare mari cu realizarea irigatiilor. In plus, tinand cont ca
necesarul de irigatii nu este uniform repartizat in timpul anului, capacitatea de stocare ar fi
trebuit sa acopere cel putin 4-5 luni, deci trebuia asigurat un volum de stocare foarte mare
- Utilizarea bazinelor de fermentare existente (40.000 mc si 100.000 mc.) situate la cca. 1km
de proprietate, prin intermediul unei conducte subterane, dupa ce sunt trecute prin bazinul de
retentie, bazine in care in prezent sunt colectate apele uzate din ferma.

S-a optat pentru cea de-a doua varianta, deoarece:


- bazinele asigura un volum de stocare suficient, in general din activitatea fermei cantitatea de ape
uzate stocate in bazine nu depaseste 25 % din volumul total, inainte de golirea lor anuala,
- bazinele realizate inainte de 1989 au fost modernizate, in prezent fiind prevazute cu geomembrana
dubla, ce asigura stoparea oricaror infiltratii in sol si indirect in apa freatica, deci siguranta in
exploatare
- prin directionarea apelor uzate epurate in aceste bazine se va asigura diluarea apelor provenite de la
ferma, ceea ce duce la imbunatatirea caracteristicilor acestora pentru utilizarea lor ulterioara la
irigatii. Mentionam ca gunoiul de grajd din adaposturi sunt evacuate in canalul colector, apoi in
bazinul precolector si in separator, de unde fractia solida ramane pe platforma betonata pentru
fermentare si distributie ca ingrasamant, iar fractia lichida este transportata printr-o conducta
subterana in bazinele de fermentare,
- suprafata disponibila pentru irigatii este in acest moment de aprox. 3600 ha (suprafete agricole
aflate in proprietatea sau utilizarea beneficiarului), depasind cantitatile de ape colectate in cele doua
bazine. Irigatiile se realizeaza in general de 3 ori/an, cand bazinele sunt golite cu vidanja si
imprastiate dintr-o cisterna de 28 m3,
- cheltuieli mult reduse fata de prima varianta.

27
Parte din cantitatea de apa epurata va fi utilizata si pentru intretinerea suprafetelor de gazon de pe
amplasament, in functie de necesitati. Avand in vedere ca este vorba de o cantitate mica in raport cu
cantitatea totala de apa care iese din statia de epurare, si o necesitate sporadica, nu s-a mentionat
distinct aceasta utilizare.

Dupa realizarea unei sere de legume si fructe in imediata vecinatate a amplasamentului studiat (S =
5000 mp), apa epurata va fi utilizata si pentru acoperirea necesarului de apa (stropire).

Odata ce va fi realizata si statia de biogaz, apele epurate la nivelul NTPA-001 din 2005 vor fi
directionate la iesirea de fractie lichida din statia de biogaz, astfel incat urina fermentata va merge
deja diluata in bazine, de unde va putea fi preluata pentru fertilizare mult mai repede. Procesul se
reduce astfel de la 120-130 de zile la doar 55 de zile. Volumul depozitat in lagune va scadea
considerabil.

1.8.2.3. SURSA DE ENERGIA TERMICA


Procesele tehnologice caracteristice unei fabrici de produse lactate reclama utilizarea unor cantitati
mari de abur tehnologic. Pentru reducerea si eficientizarea consumurilor energetice, atat pentru
procesele specifice cat si pentru acoperirea necesarului de apa calda menajera cat si apa calda pentru
incalzire in perioada de iarna se vor monta in perimetrul fabricii un set de pompe de caldura tip apa-
sol foraj verticale.

S-au analizat urmatoarele variante:


- centrala termica pe gaz – lipsa posibilitatii de racordare la reteaua de gaz a facut ca aceasta
varianta sa nu poata fi luata in calcul
- utilizarea exclusiva a cazanului electric pentru producere de abur tehnologic – duce la utilizarea
acestuia la capacitate maxima, cu consumuri crescute. Avand in vedere ca pompele de caldura ar
aduce un aport de 4.8 MWh sub forma de caldura si/ sau agent de racire, economia de electricitate nu
ar putea sa fie realizata la acest volum indiferent de masurile de reducere a consumului.
- utilizarea mixta a cazanului electric si a Pompelor Aer- Aer, astfel incat sa se realizeze o economie
de energie electrica fiind utilizata cel putin partial o sursa de energie alternativa. Pompele Aer- Aer
functioneaza in regim de temperatura – 5oC, pana la 25 oC, ceea ce presupune ca utilizarea lor se
reduce la maxim 6 luni, economia rezultata din adoptarea acestei solutii fiind una care nu permite
recuperarea valorii investitiei intr-o perioada rezonabila.

Cea din urma optiune analizata a vizat utilizarea unei pompe de caldura apa- aer, in completarea
energiei produse de cazanul electric.

POMPE DE CALDURA APA- AER


Aceasta solutie respectă Directiva Europeană 2010/31/EU care recomandă ca toate clădirile
construite dupa anul 2020 să aiba un consum aproape zero de energie. (‘Zero Energy Builings’) si
demonstreaza eforturile beneficiarului de a utiliza surse de energie regenerabila si a reduce consumul
de energie electrica. Desi in tara noastra utilizarea pompelor de caldura este la inceput, in Europa de
vest acestea tehnologie este utilizata pe scara larga, in Suedia aproximativ 80% din cladiri utilizand
un tip de pompe de caldura.

Pompele de caldura utilizeaza principiul geotermiei, preluand caldura prezenta in panza freatica, in
apele de adancime sau sol (in cazul de fata apa de adancime) si transferand-o la un mediu cu
temperatura mai mica.

28
Preluarea energiei din apele subterane se face prin intermediul unor sonde termice verticale (40 buc)
cu doua circuite, adancimea de forare fiind de aproximativ 100 m. Sondele, tip U sunt compuse
dintr-un capat de sonda din cupru si din tevi montate fara sudura prin care circula agentul termic
primar – apa cu 3% propilen glicol. Pentru aerisirea perfecta a sondelor termice de sol tevile trebuie
pozate ascendent catre distribuitor si colector.

Mod de functionare:
- 1 circuit primar – o pompa circula un volum de apa prin sonda aducand la suprafata apa
incalzita fata de cea de intrare. Agent frigorific primar: apa cu 3% propilen glicol
(biodegradabil)
- 2 circuit secundar – o alta pompa comprima agentul frigorific secundar care extrage caldura
din apa si printr-un schimbator de caldura in placi, transfera caldura catre al treilea circuit.
Agent frigorific secundar: R410 (Gaz fluorinat)
- 3 circuit este tur- retur de apa catre cazanul de condesare al cazanului de abur.
Temperatura la tur este de 720 C.

Fig 1.8.2.3. –Schema generala de functionare pompa de caldura

Conditii de functionare: nu necesita conditii speciale, fiind utilizabile indiferent de temperatura


exterioara , in orice anotimp.

Eficienta pompelor de caldura este exprimat prin coeficientul de performanta COP si reprezinta cate
unitati de energie calorica poate produce o pompa la introducerea unei unitati de energie electrica.
In cazul acestor pompe COP este de 4 (un consum de 1kW duce la 4-5 kW calorici)

Elementele componente ale unui sistem de pompe de caldura apa- aer si circuitul pana la obtinerea
aburului tehnologic:
- Sonde termice, cu adancimi de aprox 100 m
- Distribuitor – echipamentul in care sunt conectate toate retelele de tur si retur, cu valve
elctromecanice dirijate electric de la computerul pompei in functie de necesitati
- Pompe de caldura propriu-zise, amplasate intr-o incapere tehnica special amenajata in acest
scop, amplasata in exteriorul cladirii de productie. Echipamentele sunt dotate cu
compresoare, comutatoare de limitare curent pornire, condensatoare, vaporizatoare,
29
dispozitive de siguranta la suprapresiune, etc. Pompele functioneaz la presiune scazuta (sub
3 bari). Pompele de caldura vor utiliza agent frigorific agreat de legislatia europeana si
romaneasca in vigoare si au rolul de preincalzire a apei necesare producerii aburului
tehnologic.

Circuitul pana la obtinerea aburului tehnologic este completat de un Generator de abur cu


capacitatea de 1800 kg/h 6 bari 150C, care ridica temperatura apei de la 630C la 1500C si presiunea
de la 1 bar la 6 bari, generand abur pur. Acesta va fi utilizat ca agent de incalzire printr-un sistem de
tevi si racorduri, atat pentru obtinerea temperaturilor necesare in productie, cat si pentru
dezinfectarea liniilor de productie (curatare cu abur – realizata in plus fata de curatarea si
dezinfectarea zilnica, la curatirea lunara a liniilor de productie)

Statia de abur are nevoie de completare a volumului de apa (nu mai mult de 50 l/luna).

Argumente pro si contra pentru completarea sursei de energie clasice (in cazul amplasamentului,
energia termica produsa de cazanul electric) cu energia generata de pompele apa aer:
Avantaje:
1. - reducerea consumului de energie electrica si implicit, a consumului de resurse naturale necesare
pentru producerea acesteia,
2. - lipsa unui impact real pentru mediu, datorat urmatoarelor elemente:
- realizare forajelor se va face cu tehnologia obisnuita pentru puturile de adancime, cu
echipe care detin autorizatie de foraje si excavari, pe baza autorizatiilor specifice. Forajele se
realizeaza cu echipamente speciale, de mare precizie, pentru a pastra distanta egala intre puturi pe
toata lungimea forajului
- pentru evitarea amestecului de ape din orizonturi diferite se vor realiza dopuri de
ciment, in mod similar cu cele realizate pentru puturile de alimentare cu apa
- agentul frigorific care circula in sistem inchis in cadrul pompelor esta apa cu 3%
propilen glicol, astfel incat nici in cazul unui accident (a carui probabilitate este foarte mica avand in
vedere materialul folosit – tevi de polipropilena de mare densitate) nu se produce o poluare a
stratului aqvifer, fiind vorba de o substanta biodegradabila.
- acviferul nu este afectat nici din punct de vedere cantitativ, nici calitativ
3. – poate genera atat caldura cat si frig, chiar si in conditii de simultaneitate
4. – beneficii pentru cei interesati de aceasta tehnologie, cunoasterea ei in mod practic, crescand
gradul general de interes pentru utilizarea energiilor regenerabile in detrimentul susrselor de energie
clasice
5. - desi o investitie mare in prima faza, costurile vor putea fi recuperate in aproximativ 3- 4 ani.

Dezavantaje:
1. - eventuala reticenta a autoritatilor fata de solutii novatoare, pentru care nu exista experienta
practica
2. - realizarea unui numar crescut de foraje si necesar mare de tevi
3. - costuri mai mari de realizare, care se vor recupera insa din economiile ulterioare.

Din toate considerentele mai sus prezentate Beneficiarul sustine aceasta solutie, care se incadreaza
conceputului pe care il promoveaza in cadrul acestei investitii si care vizeaza pe de o parte utilizarea
celor mai noi tehnologii aplicabile, pe de alta parte o atentie sporita pentru protectia mediului si a
resurselor naturale.

Pompele apa-aer descrise mai sus ar putea asigura 20- 22% din necesarul de energie electrica fara
nicio amenintare pentru mediu, utilizand practic temperatura mare a apelor de adancime. Se
inlocuiesc astfel sursele de energie conventionale poluante.

30
In masura in care autoritatile competente nu vor agrea solutia descrisa mai sus si nu isi vor da
acordul pentru utilizarea pompelor de caldura, intregul necesar de energie va fi asigurat prin centrala
electrica propusa prin proiect, care va putea acoperi in totalitate necesarul fabricii pana la
functionarea statiei de biogaz.

Desi nu face obiectul prezentului Studiu, mentionam succint caracteristicile statiei de biogaz pe care
Beneficiarul urmeaza sa o realizeze pe amplasamentul fermei, acest obiectiv urmand sa se realizeze
numai dupa obtinerea tuturor avizelor si acordurilor necesare. Dupa realizarea investitiei schimbarea
solutiei de alimentare cu energie va fi transmisa catre Autoritatea de Mediu prinrt-o notificare, astfel
incat autorizatia de mediu sa fie modificata/ completata corespunzator.

STATIE DE BIOGAZ

Avand in vedere ca in cadrul fermei gestioante de SC Agroserv Mariuta se produc cantitati


semnificative de dejectii, care pot constitui materii prime valoroase in producerea energiei electrice,
proprietarul a decis realizarea unei statii de biogaz, proiect ce va demara cel tarziu in 2017, conform
estimarilor acestuia. Astfel, statia de biogaz va putea sa acopere atat necesarul fermei, cat si partial
necesarul de energie electrica al fabricii de lactate.

Beneficiile biogazului constau in faptul ca:


- se constituie ca o sursa regenerabila de energie
- reduce dependenta de combustibili fosili
- contribuie la tintele UE pentru energie si mediu
- reduce cantitatile de deseuri
- reducerea mirosurilor
- reducerea emisiilor de CH4 si N2O
- inputuri mici de apa (necesita aport redus de apa tehnologica)
- reducerea cheltuielilor cu energia
- producerea de ingrasamant de calitate, bogat in azot, fosfor, potasiu si micronutrienti.
Comparativ cu gunoiul de grajd brut, digestatul prezinta o eficienta imbunatatita ca
fertilizator, datorita omogenitatii sale ridicate si a disponibilitatii mai mari a nutrientilor, un
raport mai bun C/N si lipsa mirosurilor neplacute

Statia de biogaz proiectata va utiliza dejecțiile animale produse pe amplasament, a caror cantitate
medie estimata este de 3000 t/luna. Dimensionarea statiei de biogaz s-a facut pornind de la
cantitatile de dejectii produse din propria activitate.
Fermentarea acestor reziduuri duce, pe de o parte, la obţinerea biogazului care este transformat apoi
în energie şi, pe de altă parte, la realizarea unui îngrăşământ ideal pentru agricultură.

Statia de biogaz are la baza digestia anaeroba a reziduurilor organice, procesul de degradare
parcurgand patru etape distincte:
- Hidroliza - microorganismele hidrolitice transforma moleculele organice grele în particule
mai mici cum sunt zaharidele, acizii graşi, aminoacizii , apă;
- Acidogeneza - particulele formate la prima faza sunt destramate în acizi organici, amoniac,
sulfit de hidrogen si bioxid de carbon.
- Acetogeneza - formarea hidrogenului si a bioxidului de carbon în rezultatul transformarii
amestecului complex de acizi graşi în acid acetic.
- Metanogeneza - formarea metanului, bioxidului de carbon si a apei.

Statia de producere a biogazului va avea o putere instalata de 500kWe.


31
Aceasta solutie alternativa va duce – din punct de vedere al fabricii de lactate proiectate – la:
- Reducerea substantiala a necesarului de energie electrica din surse conventionale
- Eliminarea deseurilor organice (zer si grasimea din lapte), introduse in digestorul statiei de
biogaz, consumate de bacterii impreuna cu celelalte materii prime organice, valorificand
astfel parte din deseurile produse din activitatea fabricii. Aceste deseuri actioneaza ca un
catalizator, crescand viteza de multiplicare a bacteriilor producatoare de metan in interiorul
digestorului.

1.8.3. Solutii tehnice. Alternative

A) ALTERNATIVE CONSTRUCTIVE STRUCTURA

Au fost analizare mai multe variante constructive pentru evidenţierea unei soluţii optime care sa
corespunda viitoarei destinaţii a construcţiei. Variantele constructive propuse ale investiţiei sunt:

VARIANTA 1:
Construcţie cu structura de rezistenta alcătuita din stâlpi de beton armat turnat monolit şi grinzi din
beton precomprimat. Fundaţiile sunt izolate, din beton armat monolit.
Avantaje: acest tip de construcţie prezintă o rezistenta mai mare la foc fara o protecţie speciala, spre
deosebire de o structura metalica.
Dezavantaje: Acest tip de structura necesita un timp de execuţie mai mare decât la o hala realizata
din cadre metalice. Este nevoie de utilaje de mare tonaj pentru manipularea acestor grinzi
prefabricate din beton precomprimat. Din punct de vedere financiar, acest tip de construite
presupune un cost mare al grinzilor din beton armat precomprimat, precum şi transportul dificil al
acestora.

VARIANTA 2:
Construcţie tipizata, cu structura de rezistenta alcătuita din cadre metalice contravântuite, alcătuite
din profile laminate la cald, table sudate sau profile cu pereţi subţiri (grinzi şi stâlpi), cu închideri
exterioare din panouri sandwich. Fundaţiile sunt izolate, legate prin grinzi de legătura.
Avantaje: hala metalica necesita un timp mai scurt de montaj. Odată ce fundaţiile din beton armat
monolit sunt deja realizate, structura metalica se montează foarte repede. Având un grad foarte mare
de uzinare, pe şantier se vor realiza foarte puţine intervenţii asupra structurii metalice.
Dezavantaje: principalul dezavantaj este rezistenta mai mica la foc, fara o protecţie speciala
aplicata, decât o construcţie din beton armat.

Având în vedere analiza comparativa de mai sus, se propune adoptarea variantei 2.

B) ALTERNATIVE CONSTRUCTIVE PERETI

Hala este o construcţie tipizata, cu structura metalica din otel galvanizat montata pe fundaţii izolate
tip bloc şi cuzinet legate intre ele cu grinda de fundare, cu pereţi din panouri sandwich cu fete din
tabla zincata vopsita şi miez din polistiren expandat.

Variantele constructive analizate au vizat identificarea celei mai bune soluţii care sa corespunda
viitoarei destinaţii a construcţiei.
Pentru industria alimentara se impune ca spaţiul interior al zonelor de producţie, depozitare,
ambalare produse alimentare sa aibă suprafeţe lise de pardoseala, pereţi şi plafoane, pentru a se putea
executa o igienizare corespunzătoare, şi pentru a evita formarea cuiburilor de germeni.
32
VARIANTA 1: Pentru asigurarea gradului de igiena a spatiilor interioare s-a propus montarea
panourilor sandwich de faţada şi acoperiş, cu grosimea de 15 cm la interior, structura halei (stâlpi,
grinzi metalice, pane) ramanand în acest fel aparenta.
Avantaje: Se obţine un spaţiu interior generos, cu deschideri mari, cu suprafeţe lise de pardoseala,
pereţi şi tavane, netede, adaptate cerinţelor pentru industria alimentara.
Dezavantaje: Structura aparenta necesita lucrări de tratare anticoroziune şi intretinere periodice,
care se reflecta în cheltuieli de intretinere mai mari.
Din punct de vedere estetic, structura aparenta a halei reprezintă un element masiv pe faţada, care
influenteaza negativ imaginea arhitecturala a clădirii.

VARIANTA 2: Suplimentar fata de panourile de faţada şi acoperiş montate la interior, se propune


montarea a inca unui strat de panouri sandwich pe faţade, către exterior.
Pereţii de închidere ai halei devin astfel multistrat, cu doua foi de panouri termoziolante la interior şi
exterior, şi cu miez din structura metalica a halei şi strat de aer.
Avantaje: Se obţine un spaţiu interior generos, cu deschideri mari, cu suprafeţe lise de pardoseala,
pereţi şi tavane, netede, adaptate cerinţelor pentru industria alimentara. Golul de aer dintre panourile
sandwich asigura o fonoizolare buna şi împiedica propagarea zgomotului utilajelor de producţie de
la interior spre exterior. Spaţiul rămas gol intre cele doua straturi de panouri ale faţadei va fi folosit
pentru traseele de instalaţii interioare ale halei. La exterior aspectul estetic al halei este asigurat de
continuitatea panourilor de faţada, marcându-se orizontalitatea ca dominanta, fara întreruperile
vizuale date de prezenta stâlpilor şi grinzilor aparente.
Dezavantaje:
Panourile sandwich suplimentar montate pe faţada şi panele aferente necesita costuri de execuţie
suplimentare. Amprenta la sol a halei creste, datorita necesitaţii măririi platformei de susţinere a
structurii şi panourilor de faţada.
În analiza şi evaluarea celor doua variante propuse s-au luat în considerare următorii parametri:

Tabel 1.8.3.1. Evaluare alternative constructie


NR. DENUMIRE PARAMETRU Varianta 1 Varianta 2
PARAMETRU TEHNIC
1 1 5
Flexibilitatea din punct de vedere funcţional şi estetic
PARAMETRU ECONOMIC
2 5 2
Preţul de execuţie
PARAMETRU ECONOMIC
3 1 5
Preţul de intretinere
PARAMETRU LEGAL
4 2 5
Prevederile normativelor de proiectare privind siguranţa în exploatare
MEDIA 2.25 4.25
Nota:punctajul se face de la 1 la 5, 1 înseamnă ca nu răspunde criteriului, 5 înseamnă ca răspunde criteriului

VARIANTA RECOMANDATA DE CĂTRE ELABORATOR


Având în vedere analiza comparativă de la punctul anterior, elaboratorul propune adoptarea soluţiei
de închidere a faţadelor cu doua straturi de panouri (Varianta nr.2).

Avantajele variantei recomandate:


-se anulează costurile cu intretinerea structurii;
-imagine arhitecturala de calitate;
-eficienta în utilizarea spaţiului interior rezultat intre panouri;
-cost scăzut cu mentenanţa;
-durabilitate şi rezistenta mecanica mare;
-siguranţa sporita în exploatare.

C) ALTERNATIVE INSTALATIE DE TERMOVENTILARE


33
Au fost analizate doua variante constructive pentru instalaţia de termoventilare sub formă de
scenarii pentru evidenţierea unei soluţii de referinţă şi identificarea celei mai bune soluţii.

VARIANTA 1: Instalaţie de încălzire cu convectoare electrice, centrala de tratare aer cu


baterie de încălzire electrica şi baterie de răcire cu detenta directa şi condiţionare a aerului cu
sisteme centralizate tip VRF.
Încălzire cu convectoare electrice
Încălzirea în spatiile de birouri, holuri şi grupurile sanitare atât de la parterul construcţiei cat şi de la
etaj, se face cu convectoare electrice. Amplasarea convectoarelor electrice se face pe pereţii
exteriori, în fata spatiilor vitrate sau pe stâlpii de rezistenta ai clădirii, la inaltimi de montaj de minim
0.1 m de la pardoseala.
Instalaţie de ventilare cu centrala de tratare aer
Spaţiul de producţie este prevăzut cu o instalaţie de ventilare mecanica formata din tubulatura de
ventilaţie, grile de introducere şi evacuare şi doua centrale de tratare a aerului amplasate în exteriorul
clădirii. Centralele de tratare a aerului vor funcţiona cu aer recirculat şi cu aport de aer proaspăt, şi
vor fi formate din:
- Racorduri flexibile;
- Filtre;
- Camera de amestec;
- Baterie de incalzire electrica;
- Umidificator;
- Baterie de racire cu detenta directa;
- Ventilator de introducere;
- Ventilator de evacuare;
- Atenuatoare de zgomot;
- Clapete de reglaj
- Cadru suport;
- Tablou de automatizare;

Instalaţie de climatizare cu sisteme centralizate tip VRF


Climatizarea spatiilor de birouri se face cu sisteme centralizate tip VRF (debit variabil de agent
frigorific), acestea sunt sisteme de răcire ce utilizează drept agent de răcire un freon agreat de
comunitatea europeana, care este transportat prin clădire spre punctele de utilizare prin conducte de
cupru. Unităţile terminale folosesc evaporarea freonului pentru preluarea căldurii degajate la interior
şi conducerea acesteia către unităţile exterioare care o elimină în atmosferă. Sistemul VRF utilizează
ca agent frigorific freonul R410A.
Unităţile exterioare au condensatorul răcit cu aer şi pot fi amplasate la nivelul solului, pe platforme
special amenajate în funcţie de recomandările producătorului. Unităţile exterioare sunt special
concepute şi protejate pentru a face faţă acţiunii factorilor externi, având schimbătorul de căldură
tratat anticoroziv. Ventilatorul unităţii exterioare are motorul de tip DC inverter, ceea ce împreună cu
o construcţie specială a compresoarelor asigură o funcţionare silenţioasă a unităţii exterioare, fără a
transmite vibraţii în instalaţie. Unităţile interioare sunt carcasate şi se pot amplasa aparent pe perete,
în fiecare încăpere care trebuie climatizată. Introducerea aerului în încăpere se face prin partea
inferioară a aparatului, cu ajutorul unor jaluzele reglabile atât pe orizontală cât şi pe verticală, iar
aspiraţia aerului prin partea frontală a unităţii. Posibilităţile de reglare a direcţiei jetului de aer permit
distribuţia aerului în toată încăperea, asigurând astfel confortul pe toată suprafaţa acestuia, în timp ce
ventilatorul de construcţie specială permite funcţionarea unităţilor unităţilor la un nivel cu unu nivel
de zgomot foarte redus. Unităţile sunt prevăzute cu filtre cu sită lavabile tratate împotriva
mucegaiurilor şi bacteriilor, realizând astfel o filtrare foarte bună a aerului interior, curăţarea lor
fiind extrem de uşoară. Legătura dintre unităţile interioare şi cele exterioare se va face în circuit
închis prin intermediul unui traseu frigorific alcătuit din ţevi de cupru tur-retur, izolate pentru a nu

34
condensa cu tuburi de izolaţie cu grosime minimă 13 mm, speciale pentru sisteme de climatizare,
precum şi cablul electric de comandă al sistemelor de climatizare.

Sursa de energie
Sursa de energie necesara pentru echipamentele de încălzire, climatizare şi ventilare o constituie
reţeaua electrica.

Avantaje:
 Lipsa reţelelor de agent termic, echipamentele fiind racordate doar la circuitele electrice.
 elasticitate în funcţionare la sistemelor de climatizare – funcţionare cu grad de încărcare de
până la 120-130% faţă de capacitatea unităţii exterioare, iar numărul maxim de unităţi
interioare este cuprins între 6...40;
 dimensiuni reduse pentru unităţile exterioare.

Dezavantaje:
 consum ridicat de energie electrica;
 unitatile de climatizare functioneaza doar prin recircularea aerului interior, necesitând
instalaţie separata de aport de aer proaspăt.

VARIANTA 2: Instalaţie de încălzire cu radiatoare din otel, centrala de tratare aer cu baterie
de încălzire cu apa calda şi baterie de răcire cu apa răcita şi instalaţie de ventilare cu
recuperator de căldura.

Încălzire cu radiatoare
Încălzirea spatiilor anexe (holuri, săli de mese, oficiu, vestiare şi grupurile sanitare) se face cu
radiatoare din otel tip panou functionand cu agent termic apa calda. Radiatoarele sunt echipate cu
robinete de reglare prevăzute cu cap termostatic, montate pe conducta de tur, robinet colţar pentru
retur, dezaerator manual, dop de golire, elemente de prindere şi susţinere. Amplasarea radiatoarelor
se face pe pereţii exteriori, în fata spatiilor vitrate sau pe stâlpii de rezistenta ai clădirii, la inaltimi de
montaj de minim 0.1 m de la pardoseala.

Instalaţie de ventilare cu centrale de tratare aer


Spaţiul de producţie este prevăzut cu o instalaţie de ventilare mecanica formata din tubulatura de
ventilaţie, grile de introducere şi evacuare şi doua centrale de tratare a aerului amplasate în exteriorul
clădirii. Centralele de tratare a aerului vor funcţiona cu aer recirculat şi cu aport de aer proaspăt, şi
vor fi formate din:
- Racorduri flexibile;
- Filtre;
- Camera de amestec;
- Baterie de incalzire cu apa;
- Umidificator;
- Baterie de racire cu apa;
- Ventilator de introducere;
- Ventilator de evacuare;
- Atenuatoare de zgomot;
- Clapete de reglaj
- Cadru suport;
- Tablou de automatizare;

Instalaţia de ventilare cu recuperator de căldura

35
Aportul de aer proaspat necesar pentru spatiile de birouri din clădire va fi asigurat cu ajutorul a doua
schimbătoare de căldura, cate unul pentru fiecare zona de birouri perimetral opuse, separate de
spaţiul de producţie.

Sursa de energie
Apa calda necesara pentru instalaţia de încălzire este produsa cu ajutorul unui schimbător de căldura
tip abur – apa. Agentul termic primar este produs de către generatoarele de abur atât pentru instalaţia
de încălzire cat şi pentru echipamentele necesare fluxului tehnologic aferente zonei de producţie.
Agentul termic secundar, va fi distribuit către consumatori, cu ajutorul pompelor de circulaţie
prevăzute cate una pentru fiecare circuit:
- un circuit de incalzire cu radiatoare;
- un circuit pentru bateriile de incazire ale CTA-urilor;
- un circuit pentru bateriile de incazire ale recuperatoarelor de caldura;

Agentul termic apa răcita necesara pentru instalaţia de climatizare este produsa cu ajutorul unui
chiller amplasat în imediata apropiere a clădirii, pe o platforma de beton. Agentul termic apa răcita,
va fi distribuita către consumatori cu ajutorul pompelor de circulaţie, prevăzute cate una pentru
fiecare circuit :
- un circuit pentru bateriile de incazire ale CTA-urilor;
- un circuit pentru bateriile de incazire ale recuperatoarelor de caldura;

Avantaje:
 nu este nevoie de cos de fum şi/sau de rezervor de combustibil, branşare la gaze.
siguranţa în exploatare foarte ridicata, nu exista pericol de explozie sau incendiu.
 sistem de încălzire total nepoluant;
 consum scăzut de energie electrica;
 costuri scăzute la încălzire;
 nu exista risc de incendiu;
 asigurarea aportului de aer proaspăt;

Dezavantaje:
 Distribuţia reţelelor de agent termic către consumatori;
 Dimensiuni mari ale tubulaturii de aer;

VARIANTA RECOMANDATA DE CĂTRE ELABORATOR


Având în vedere analiza comparativă de la punctul anterior, elaboratorul propune adoptarea soluţiei
de încălzire şi climatizare cu instalaţie de încălzire cu radiatoare din otel, centrala de tratare aer cu
baterie de încălzire cu apa calda şi baterie de răcire cu apa răcita şi instalaţie de ventilare cu
recuperator de căldura (Varianta nr.2)

Avantajele scenariului recomandat


 se reduc costurile la încălzire;
 nu este necesara utilizarea coşurilor de fum;
 consum scăzut de energie electrica;
 având în vedere ca nu se foloseşte flacăra deschisa, nu exista pericol de explozie;
 asigurarea aportului de aer proaspăt;
 eficienţă ridicată în funcţionarea sistemelor de climatizare;

D) ALTERANTIVE CONSTRUCTIVE INSTALATIE ALIMENTARE CU APA

36
Au fost analizate două variante sub formă de scenarii pentru evidenţierea unei soluţii de referinţă şi
identificarea celei mai bune optiuni constructive.

VARIANTA 1: Instalaţie de alimentare cu apa prin intermediul unei conducte din PEHD-
polietilena de înalta densitate asigura consumurile de apa din clădire.
Avantaje:
 durata mare de utilizare;
 etanşare sigura şi durabila;
 greutate specifica redusa;
 gama variata de aplicabilitate;
Dezavantaje:
 condiţii strice de transport;

VARIANTA 2 : Instalaţie de alimentare cu apa din fonta ductila.


Avantaje:
 rezistenta ridicata la impact ce reduce riscul deteriorării pe timpul transportului şi a
manipulării
 nu necesita operaţiuni de intretinere decât la limita minimala, adaptabila la diferite condiţii
atmosferice;
 sunt uşor de îmbinat;
Dezavantaje:
 din punct de vedere cost material

Varianta recomandata de către elaborator


Având în vedere analiza comparativă de la punctul anterior, elaboratorul propune adoptarea soluţiei
de alimentare cu apa în incinta (vezi varianta 1) din conducte confecţionate din PEHD (polietilena
de înalta densitate).
Avantajele variantei recomandate
 se reduc costurile de material;
 costuri reduse de intretinere şi exploatare;
 reducerea posibilitatilor de infiltrare în pamant;

E) ALTERANTIVE CONSTRUCTIVE RETEA CANALIZARE

Pentru instalaţia de canalizare menajera şi pluviala au fost analizate doua variante pentru
evidenţierea unei soluţii de referinţă şi identificarea celei mai bune optiuni.

VARIANTA 1: Instalaţie de canalizare menajera şi pluviala din incinta prin intermediul


tuburilor de canalizare din PP.
Tinand cont de materialele folosite pentru canalizarea menajera şi pluviala este optim ca varianta
aleasa sa fie cea calitate-preţ cea mai buna.
Avantaje:
 intretinere uşoara;
 nu este atacat de bacterii şi alte microorganisme şi nici de rozătoare;
 usurinta în montaj;
Dezavantaje:
 Limita superioara de temperatura este de 600C. Intre 400C şi 600C caracteristicile mecanice scad.
Peste 600C se poate solicita 2 – 3 min., iar peste 800C PP-ul dur devine moale.
 Lipirea conductelor din PVC la o temperatura mai mica de 50C este interzisa

37
VARIANTA 2: Instalaţie de canalizare menajera şi pluviala montata în incinta din tuburi de
canalizare din PAFSIN (poliester armat cu fibra de sticla şi inserţie de nisip), îmbinate cu mufa
REKA sau mufa FWC
Avantaje:
 Gama larga de diametre;
Dezavantaje:
 din punct de vedere al montării şi exploatării;

Varianta recomandata de către elaborator


Având în vedere analiza comparativă de la punctul anterior, elaboratorul propune adoptarea soluţiei
de canalizare menajera şi pluviala (vezi varianta 1) prin preluarea acestora prin conducte din PP.

Avantajele variantei recomandate


 se reduc costurile de material;
 costuri reduse de intretinere şi exploatare;

F) ALTERNATIVE CONSTRUCTIVE INSTALATII ELECTRICE

Au fost analizate diverse variante sub formă de scenarii pentru evidenţierea unei soluţii de referinţă
şi identificarea celei mai bune soluţii care sa corespunda viitoarei destinaţii a constructiei, care sa fie
în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 cu actualizarile ulterioare.
Pe baza acestor considerente, în cadrul proiectului s-au analizat doua variante de rezolvare a
instalaţiilor, cu excepţia materialelor detaliate mai jos ca fiind variante alternative, celelalte materiale
şi echipamente prevăzute în prezenta documentaţie păstrează aceleaşi specificaţii tehnice în ambele
cazuri:

VARIANTA 1 caracterizata prin:

- Cabluri şi conductori electrici din Aluminiu cu izolaţie din PVC;


Avantaje
-preţul redus;
-greutate redusa 2.7 kgf/dmc;
Dezavantaje
-rezistivitate electrica mare care duce la supradimensionarea cablurilor;
-rezistenta mecanica redusa;
-căderi mari de tensiune pe circuite;

- Iluminat realizat cu surse clasice, fluorescente;


Avantaje
-preţul redus;
-durata de viata 8000-1000 ore de funcţionare;
Dezavantaje
-sensibile la variaţiile de tensiune ceea ce duce la imbatranirea lor prematura;
-zgomot deranjant în funcţionare;
-rezistenta mica la impact;
-au nevoie de aparataj suplimentar pentru aprindere;
-impactul nociv asupra mediului datorita mercurului din componenta;

VARIANTA 2, caracterizata prin:

- Cabluri şi conductori electrici din Cupru cu izolaţie din PVC;


38
Avantaje
-rezistenta mecanica mare;
-rezistivitate electrica mica;
-căderi de tensiune mici pe circuite;
-siguranţa sporita în exploatare;
Dezavantaje
-preţul ridicat

- Iluminat realizat cu corpuri de tip LED;


Avantaje
-consum redus de energie;
-nu sunt sensibile la variaţiile de tensiune;
-durata de viata foarte mare,30000-50000 ore de funcţionare;
-rezistenta buna la impact;
-eficacitate luminoasa mare;
Dezavantaje
-preţul ridicat

Varianta recomandata: Se recomanda varianta 2 datorita fiabilitatii mai bune şi datorita


proprietatilor ridicate ale cuprului fata de aluminiu şi a corpurilor de iluminat cu LED.
Avantajele scenariului recomandat
-se reduc costurile cu factura de energie electrica;
-fiabilitate ridicata;
-consum scăzut de energie electrica;
-cost scăzut cu mentenanţa;
-durabilitate şi rezistenta mecanica mare;
-siguranţa sporita în exploatare;

1.9. Informatii privind modalitatile de conectare la infrastructura existenta

Asa cum s-a aratat anterior, in zona nu exista retea de apa si canal si nu exista retea de gaze, motiv
pentru care Beneficiarul va realiza propriile retele si infrastructura necesara in acest sens.
Statia de epurare va fi conectata la structurile existente in ferma, destinate eliminarii apelor uzate,
pana la structurile de stocare (bazine de fermentare)

Fabrica va fi conectata la reteaua electrica (sistemul energetic naţional SEN) printr-un post de
transformare nou realizat, echipat cu 1 unitate de 2000kVA/20/0.4kV.

Suprafetele betonate din incinta vor acoperi si intrarea in incinta, spatiul fiind conectat astfel la
drumul existent.

2. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE

2.1. Descrierea proceselor tehnologice. Echipamente.

2.1.1. PROCESE TEHNOLOGICE

39
1. Linia de obtinere a laptelui de consum pasteurizat include urmatoarele instalatii/
echipamente/ recipienti:
 Tancuri de receptie*
 Instalaţie de răcire cu plăci*
 Rezervor de stocare lapte*
 Instalaţie de pasteurizare si omogenizare cu o capacitate de 5.000 litrii / h
 Rezervor tampon de depozitare lapte pasteurizat
 Linie ambalare
 Depozit frigorific
Nota: Instalatiile marcate „*” sunt identice pentru toate liniile de productie, fluxurile parcurgand etape diferite dupa
stocarea laptelui in rezervoarele tampon.

SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE OBŢINERE A LAPTELUI DE CONSUM PASTEURIZAT


„Lapte de la vaca”

Lapte

RECEPŢIE CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

RĂCIRE 4 – 6oC

DEPOZITARE TAMPON 4 – 6oC

PASTEURIZARE-OMOGENIZARE, 76 oC, 10-15 sec, 150 bar.

RĂCIRE 2 – 4 oC

DEPOZITARE TAMPON 2 – 4 oC

AMBALARE

Lapte pasteurizat

DEPOZITARE 2 – 4 oC

PROCESUL TEHNOLOGIC DE OBŢINERE A LAPTELUI DE CONSUM PASTEURIZAT –


,, Lapte de la vaca „

40
Principalele faze ale procesului tehnologic sunt următoarele:
1. recepţia calitativă şi cantitativă a laptelui materie primă;
2. curăţirea laptelui;
3. răcirea laptelui;
4. depozitarea tampon
5. pasteurizarea – omogenizarea - răcirea laptelui;
6. depozitarea tampon a laptelui pasteurizat;
7. ambalarea laptelui pasteurizat;
8. depozitarea laptelui pasteurizat - ambalat.

Recepţia calitativă şi cantitativă a laptelui materie primă


Laptele va fi adus la fabrică cu ajutorul autocisternelor termoizolate.
Recepţia cantitativă
Se va realiza volumetric, într-o instalaţie volumetrică de receptie a laptelui , dotată şi cu
debitmetru, asigurându-se astfel integritatea gestiunii, precum şi o corectă urmărire a consumurilor
specifice.
Recepţia calitativă
Recepţia calitativă constă din examenul organoleptic, examenul fizico-chimic şi
microbiologic prin analize de laborator.
Examenul organoleptic al laptelui se va face la fiecare compartiment de cisternă sau pe o
probă medie prelevată din toate compartimentele, determinându-se impurităţile prin proba
lactofiltrului şi culoarea, vâscozitatea, mirosul şi gustul, pe baza analizei senzoriale.
După examenul organoleptic, se va masura temperatura laptelui si se vor efectua analizele
fizico-chimice si microbiologice ale acestuia. Se vor determina: densitatea, aciditatea, conţinutul de
grăsime şi de proteine al laptelui, cantitatea de apă adăugată, substanţa uscată negrasă, punctul de
congelare şi, prin sondaj, se vor investiga : numarul total de germeni aerobi mezofili, substantele
inhibitoare şi celulele somatice. In sistemul modern de plata a laptelui dupa calitate, se poate
introduce analiza bacteriilor coliforme, pentru care, sub o anumita limita, furnizorii vor fi premiati.
Temperatura laptelui trebuie masurata în mod obligatoriu, în special în perioada de vară,
pentru controlul operaţiei de răcire; nu se admite ca temperatura laptelui să depăşească 10 oC.
Curăţirea laptelui
Înainte de stocare in tancurile de la receptie, de 15.000 l capacitate, laptele se va curăţa
pentru îndepărtarea eventualelor impurităţilor mecanice , chiar dacă a fost filtrat la locul de
producţie.
În afară de scopul igienic, curăţirea este necesară şi pentru a îndepărta unele corpuri solide
(nisip, pietricele etc.), prevenind astfel uzura prematură a unor utilaje: pompe, galactometre, duzele
instalaţiilor de ambalare etc. Reţinerea impurităţilor solide se face prin montarea unor filtre atat la
ştuţurile de golire a laptelui din cisterne cat si prin trecerea laptelui prin bateria de filtre mecanice ale
instalaţiei volumetrice de receptie a laptelui .
Răcirea laptelui
Când laptele este recoltat în condiţii igienice şi ajunge într-un interval de timp de 3 – 4 ore
de la mulgere la fabrică, se poate considera suficientă răcirea la o temperatură de max. 10 oC, dacă
intră direct în procesul de fabricaţie. Dacă laptele se păstrează de seara până dimineaţa, este necesara
răcirea acestuia la temperaturi mai joase (4 oC).
Răcirea se va realiza cu ajutorul unei instalaţii de răcire cu plăci , care utilizează ca agent de
răcire apa rece produsă de o instalaţie specială de preparare apă-gheaţă . Laptele va fi introdus în
răcitorul cu plăci cu ajutorul unei pompe .

Depozitarea tampon a laptelui


După răcire laptele va fi depozitat într-un rezervor de stocare lapte de 15.000 litrii ,
prevăzut cu izolaţie termică pentru menţinerea la temperatura la care a fost răcit (max.4 oC).
Din acest rezervor laptele va fi trimis la instalaţia de pasteurizare si omogenizare.
41
Pasteurizarea - omogenizarea - răcirea laptelui
Laptele de consum va avea un procent de grasime echivalent cu cel integral , cuprins intre
min.3,7 si max. 4,2% grasime.
Fabrica este dotată cu o instalaţie de pasteurizare si omogenizare cu o capacitate de 5.000
litrii / h - compusă din :
- vas de alimentare la nivel constant;
- pompă lapte;
- schimbător de căldură cu plăci pentru pasteurizare – răcire;
- conductă de menţinere a laptelui la temperatura de pasteurizare;
- echipament de producere a apei calde;
- separator centrifugal;
- omogenizator
Pasteurizarea laptelui se realizează printr-un tratament termic de joasa temperatura (76˚C)
în anumite condiţii, care să asigure distrugerea în totalitate a florei patogene, când aceasta există,
căutând să se influenţeze cât mai puţin structura fizică a laptelui, echilibrul său chimic, ca şi
elementele biochimice - enzime şi vitamine.
Tratamentul termic aplicat laptelui trebuie să asigure distrugerea tuturor germenilor
patogeni, precum şi a florei banale, în proporţie de peste 99,9%, încât laptele să corespundă
normelor igienico – sanitare prevăzute în standard.
În instalaţia de pasteurizare au loc următoarele faze tehnologice:
 Preîncălzirea iniţială a laptelui de la 6 – 10 oC la 35 – 40 oC, prin circulaţie în contracurent cu
laptele cald pasteurizat (zona de recuperare I). Din această zonă laptele este preluat si de separatorul
centrifugal , acordat capacitiv cu pasteurizatorul, atunci cand se realizeaze separarea grasimii in
vederea obtinerii smantanii.
 Preîncălzirea a doua a laptelui de la 34 – 40 oC la 55 – 60 oC, tot pe seama laptelui cald pasteurizat
(zona de recuperare II), care circulă în contracurent. Din această zonă laptele este preluat de
omogenizator , acordat capacitiv cu pasteurizatorul.
 Omogenizarea laptelui, este o operaţie care se realizează prin trecerea acestuia prin omogenizator la o
presiune de 180 bar, conferind laptelui calităţi organoleptice superioare.
 Pasteurizarea propriu–zisă în care laptele atinge temperatura de pasteurizare în funcţie de
regimul ales (72oC...90°C). În această zonă, laptele primeşte căldura de la apa fierbinte.
 Pasteurizarea de scurtă durată, în care laptele se menţine la temperatura de pasteurizare
(72oC...90°C) o anumită perioadă de timp (15-8 secunde), funcţie de regimul de pasteurizare ales (cu
cât temperatura de pasteurizare creşte, durata de menţinere scade).
 Prerăcirea laptelui pasteurizat prin reintrarea în zona de recuperare II, cedând o parte din
căldură, temperatura scade la 50 – 55 oC şi apoi în zona de recuperare I unde temperatura scade în
continuare până la 25 – 35 oC.
 Răcirea cu apă unde temperatura laptelui scade la 15 – 25 oC în funcţie de temperatura apei
utilizate.
 Răcirea finală în care laptele ajunge la temperatura de max.4 oC, pe seama circulaţiei în
contracurent a apei răcite din instalaţia specială care face parte din noua dotare a fabricii. Laptele
este dirijat de aici in rezervoarele tampon ale sectiilor de prelucrare cu capacitati de 5.000 litrii
fiecare
Depozitarea tampon a laptelui pasteurizat
Laptele pasteurizat răcit va fi depozitat în rezervorul tampon de depozitare lapte pasteurizat
, prevăzut cu izolaţie termica pentru menţinerea temperaturii.
Ambalarea laptelui pasteurizat
Laptele pasteurizat pentru consum va fi ambalat pe o linie aseptica in recipienti din sticla de
1 litru cu capac autofiletant. Etichetarea se va face cu folie sleev imprimata cu designul creeat de
producator ce reprezinta brandul si celelalte informatii impuse de legislatia de etichetare a

42
produselor alimentare. Sticlele cu lapte sunt aşezate pe platouri de carton, baxate în folie
termocontractibilă , baxuri ce se paletizeaza pe Europaleti prin infolierea cu folie strech.
.
Depozitarea laptelui pasteurizat – ambalat
Europaleţii sunt transportati cu ajutorul căruciorului tip liză în depozitul frigorific de
produse proaspete al secţiei, la o temperatură de depozitare de 2-4 oC.
Transportul laptelui pasteurizat, din momentul ieşirii din spaţiile răcite din fabrică şi până în
momentul ajungerii în reţeaua de distribuţie, va trebui asigurat, de asemenea, la o temperatură de 2-4
o
C, cu ajutorul mijloacelor de transport auto dotate cu agregate frigorifice şi termoizolate.

2. Linia de obtinere iaurt natural include urmatoarele instalatii/ echipamente/ recipienti


specifici:
 Tancuri de receptie*
 Instalaţie de răcire cu plăci*
 Rezervor de stocare lapte, capacitatea*
 Instalaţie de pasteurizare pentru produse acidolactice (capacitate 5.000 litrii / h)
 Vane pentru inoculare cu o cultură concentrată de bacterii lactice
 Linie ambalare

43
SCHEMA TEHNOLOGICA DE OBTINERE A IAURTULUI NATURAL

Lapte

RECEPŢIE CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

RACIRE - 4 - 6 o C

NORMALIZARE - 7 % grăsime

PASTEURIZARE-OMOGENIZARE, 85-95 oC, 180 bar.

RĂCIRE - 43 – 45 o C

INOCULARE FERMENTI LACTICI

AMBALARE

TERMOSTATARE 42–43 oC, 2,5–3 ore

PRERĂCIRE 18 – 20 oC, 30 minute

RĂCIRE 2 – 8 oC

Iaurt

DEPOZITARE 2 – 4oC

PROCESUL TEHNOLOGIC DE FABRICARE A IAURTULUI NATURAL

Principalele faze ale procesului tehnologic sunt următoarele :


1. Recepţia calitativă şi cantitativă a laptelui materie primă.
2. Curăţirea laptelui.
3. Normalizarea – pasteurizarea –omogenizarea - răcirea laptelui.
4. Inocularea laptelui.
44
5. Ambalarea iaurtului.
6. Termostatarea iaurtului.
7. Prerăcirea iaurtului.
8. Răcirea – depozitarea iaurtului.

Primele două faze ale procesului tehnologic de obţinere a iaurtului, recepţia calitativă şi
cantitativă a laptelui materie primă şi curăţirea, se vor realiza în sectorul de recepţie a laptelui din
cadrul fabricii , utilizându-se utilajele prevăzute pentru dotare.
Normalizarea – pasteurizarea - răcirea laptelui
Normalizarea – pasteurizarea – răcirea laptelui destinat obţinerii iaurtului se va realiza cu
ajutorul instalaţiei de pasteurizare.
Normalizarea laptelui necesar obţinerii acestui produs se va face la un conţinut de
grăsime de 5 %, prin combinarea laptelui integral cu smantana tehnologica.
Laptele pentru fabricarea iaurtului este supus initial operatiei de omogenizare, in
omogenizatorul prevazut a se achizitiona. Omogenizarea se realizeaza la temperatura de 65-70oC, la
presiunea de cca. 180 bari cu ajutorul omogenizatorului din instalatia de pasteurizare.
Pasteurizarea laptelui se va realiza in instalatia de pasteurizare120 oC pentru produse
acidolactice.
Inocularea laptelui
Inocularea laptelui pentru fermentare în vederea realizării iaurtului se va face cu o cultură
concentrată de bacterii lactice specifice. Inocularea are loc la o temperatură de 42 – 43oC şi se
realizează în cele trei vane cu pereti dubli , prin adaosul direct al culturii de bacterii lactice
concentrate în lapte. Din aceste vane, laptele inoculat va fi preluat de o pompă şi transferat la
maşina de ambalare , într-un timp cât mai scurt pentru evitarea coagulării laptelui.
Ambalarea iaurtului
Ambalarea iaurtului se face cu aceeiasi linie de ambalare a laptelui de consum , dar cu
subansamble de ambalare pentru borcane sticla cu gramaje de la 200 ---400 gr. Si ermetic inchise cu
capace autofiletante.
Borcanele cu iaurt vor fi baxate in folie termocontractibila si asezate pe paleti.
Termostatarea iaurtului
Termostatarea asigură condiţiile de dezvoltare a microflorei specifice şi fermentarea
laptelui. Pentru aceasta, baxurile cu borcane de iaurt vor fi introduse cu ajutorul căruciorului tip liză
în camera termostat, unde sunt menţinute la temperatura de 42...44oC timp de 3...4 ore, momentul
final de întrerupere a fermentării fiind stabilit atât organoleptic cât şi analitic prin determinarea
acidităţii titrabile, care trebuie să fie cuprinsă între 80...90oT sau prin determinarea pH-ului, care
trebuie să fie cuprins între 4,65...4,70.
Prerăcirea iaurtului
Prerăcirea până la temperatura de 18...20oC, se va realiza în camera de prerăcire, şi va dura
cca. 120 minute având drept scop formarea coagulului ferm şi prevenirea separării zerului.
Prerăcirea preîntâmpină şi acidifierea în continuare a produsului si cresterea consumului energetic in
depozitul frigorific.
Răcirea - depozitarea iaurtului
Răcirea propriu zisă la temperatura de 2...8oC, fază în care coagulul devine mai compact,
aroma se accentuează şi gustul devine mai plăcut, va avea loc în depozitul frigorific de produse
proaspete al fabricii. Iaurtul va fi păstrat în acest depozit până în momentul livrării.
3. Linia de obtinere a laptelui batut „de putinei” include urmatoarele instalatii/
echipamente/ recipienti specifici:
 Tancuri de receptie*
 Instalaţie de răcire cu plăci*
 Rezervor de stocare lapte*
 Instalaţie de pasteurizare pentru produse acidolactice (capacitate 5.000 litrii / h)

45
 Vane pentru inoculare cu o cultură concentrată de bacterii lactice
 Linie ambalare
 Depozit frigorific

SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE OBŢINERE A LAPTELUI BĂTUT


„DE PUTINEI”

Lapte

RECEPŢIE CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

RACIRE

NORMALIZARE, 3,5%, gr-omogenizare

PASTEURIZARE, 90-95 OC, 4 min

RĂCIRE - 30 - 35OC

INOCULARE FERMENTI LACTICI

TERMOSTATARE 28–30OC, 12-14 ore

PRERĂCIRE 18 – 20 OC

AMBALARE

RĂCIRE 2 – 8 OC

Lapte bătut

DEPOZITARE 2 – 4 OC

46
PROCESUL TEHNOLOGIC DE FABRICARE A LAPTELUI BĂTUT „ de putinei ”

Principalele faze ale procesului tehnologic sunt următoarele :


1. Recepţia calitativă şi cantitativă a laptelui materie primă;
2. Curăţirea laptelui;
3. Normalizarea –omogenizarea - pasteurizarea – răcirea laptelui;
4. Inocularea laptelui cu bacterii lactice;
5. Ambalarea;
6. Termostatarea;
7. Prerăcirea;
8. Răcirea;
9. Depozitarea.

Primele trei faze ale procesului tehnologic de obţinere a laptelui pasteurizat, recepţia
calitativă şi cantitativă a laptelui, curăţirea laptelui şi normalizarea –omogenizarea-
pasteurizarea – răcirea laptelui, se realizează în sectorul de recepţie pasteurizare a laptelui.
Normalizarea laptelui necesar obţinerii acestui produs se face la un conţinut de grăsime de
3,5% .
Pasteurizarea se realizează în instalaţia de pasteurizare,după care laptele răcit la 28...30 ˚C
in instalatia de pasteurizare la este dirijat in vanele tampon de 1000 litri. Temperatura de 28-30°C,
este temperatură optimă pentru inocularea cu culturi de bacterii lactice mezofile.
Inocularea cu bacterii lactice-si ambalarea laptelui bătut
Însămânţarea laptelui pentru fermentare se face cu o cultură de bacterii lactice acidifiante si
aromatizante specifice.
Inocularea se face prin adaosul direct al culturii de bacterii lactice în lapte. Dupa agitare si
omogenizarea culturii in lapte se face transferul in vederea ambalarii pe linia aseptica de ambalare la
sticle de 500 ml. Ambalate si inchise cu dopuri autofiletante sunt baxate in folie termocontractibila si
ulterior introduse pentru fermentare in termostatul de produse acidolactice mezofile la temperatura
de 28˚C
Termostatarea
Termostatarea asigură condiţiile de dezvoltare a microflorei specifice şi fermentarea laptelui
la temperatura de 28 oC timp de 13 – 14 ore, momentul final de întrerupere a fermentării fiind
stabilit şi analitic (nu numai organoleptic) prin determinarea acidităţii titrabile, care trebuie să fie
cuprinsă între 50 – 70 oT.
Prerăcirea
Prerăcirea până la temperatura de 18...20oC, se realizează în camera de prerăcire, având
drept scop prevenirea separării zerului şi continuarea acidifierii laptelui.
Răcirea propriu zisă la temperatura de 2 – 8 oC, fază în care aroma se accentuează şi gustul
devine mai plăcut, are loc în depozitul frigorific de produse proaspete al secţiei. Produsele sunt
păstrate în acest depozit până în momentul livrării.
.
4. Linia de obtinere a cascavalului traditional Rucar include urmatoarele instalatii/
echipamente/ recipienti specifici:
 Tancuri de receptie*
 Instalaţie de răcire cu plăci*
 Rezervor de stocare lapte*
 Instalaţie de normalizare- pasteurizare
 Vane pentru coagulare
 Sistem de taiere si maruntire
 Sistem de presa pentru eliminarea zerului
 Bazin de oparire
47
 Camera de maturare
 Linie ambalare
 Depozit frigorific

SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE OBŢINERE A CAŞCAVALULUI TRADITIONAL RUCAR

Lapte

RECEPŢIE CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

RACIRE

NORMALIZARE-PASTEURIZARE Smântânǎ

PREGATIRE PENTRU COAGULARE

COAGULARE

PRELUCRARE COAGUL

PRESARE ŞI FORMARE CAŞ Zer

MATURARE, 24 - 28°C

TAIERE – OPARIRE CAŞ 74-76 °C

FRAMÂNTARE PASTA ŞI FORMARE

SCOATERE DIN FORME

MATURARE I ŞI II 14 – 18°C

AMBALARE VID

Caşcaval

DEPOZITARE 2 – 8°C

48
PROCESUL TEHNOLOGIC DE FABRICARE A CAŞCAVALULUI TRADITIONAL
RUCAR
Principalele faze specifice ale procesului tehnologic de fabricare a caşcavalului, având ca
materie primă laptele de vacă, sunt următoarele:
1. recepţia calitativă şi cantitativă a laptelui ;
2. curăţirea laptelui;
3. răcirea laptelui;
4. depozitarea tampon
5. normalizarea laptelui;
6. pasteurizarea laptelui (în procedeul continuu de fabricare)
7. pregătirea pentru coagulare a laptelui;
8. coagularea laptelui;
9. prelucrare coagul;
10. presare şi formare caş;
11. maturare;
12. tǎiere caş;
13. opǎrire;
14. frǎmântare pastǎ;
15. formare;
16. scoaterea din forme şi marcarea;
17. maturare;
18. ambalare;
19. depozitare.
Recepţia calitativǎ şi cantitativǎ a laptelui, curăţirea, rǎcirea şi depozitarea tampon, sunt identice
cu cele prezentate în procesul de fabricaţie al laptelui pasteurizat pentru consum, şi vor fi realizate cu
aceleaşi utilaje.
Normalizarea laptelui
Normalizarea laptelui se face la un continut de grasime de 3,5%
Pregătirea pentru coagulare a laptelui
- Aceastǎ fazǎ cuprinde mai multe operaţii şi procese, precum:
- încǎlzirea laptelui la 32 – 34 oC în vana mecanizata pentru brânzeturi, prevǎzute cu manta prin
care circulǎ apǎ caldǎ;
- însǎmânţarea cu culturǎ liofilizatǎ, specificǎ pentru caşcaval, dizolvatǎ în prealabil într-o
cantitate micǎ de lapte, direct în vanele de coagulare;
- adǎugarea de clorurǎ de calciu, soluţie 40 %, 10...12 g / 100 l lapte) ;
- maturarea, prin menţinerea laptelui în repaos timp de 30...40 minute pentru creşterea acidităţii cu
0,5...1°T ;
- adǎugarea cheagului şi amestecarea în întrega masǎ a laptelui.
Coagularea laptelui
Coagularea laptelui are loc la 32...34 oC, dupǎ 40...50 minute.
Prelucrarea coagulului
- Tǎierea - coagulul se taie în coloane pǎtrate cu latura de 4...5 cm;
- Mǎrunţirea – coagulul se mǎrunţeşte la dimensiunea bobului de mazǎre, durata de tǎiere –
mǎrunţire fiind de 10...15 minute;
- Încǎlzirea – coagulul se încǎlzeşte la 39...42oC, timp de 15...20 minute (încălzirea se realizeaza
cu cca. 1°C/min.);
- Uscarea bobului – se realizeazǎ la tremperatura de 39...42oC, timp de 15...20 minute;
- Eliminarea zerului - coagulul tǎiat se lasǎ în repaus 5...10 minute, dupǎ care zerul este parţial
eliminat în cea mai mare parte.

Presarea şi formarea caşului


49
Dupǎ sedimentare, caşul se aşeazǎ în sedila de pe crintǎ . Presarea va fi realizatǎ pe crintele
presă, cu presare pneumatica, printr-o presare cu 3...4 kgf / kg caş, timp de 10...20 minute.
Maturarea caşului
Maturarea casului are loc la o temperatura de 24 – 28oC, timp de 10...20 ore, pânǎ la o
aciditate de 180...210 oT (pH = 5,0...4,9).
Tǎierea si prelucrarea caşului
Caşul maturat se taie în felii uniforme de 3...4 mm grosime şi 30-60 mm lǎţime in instalatia
de procesare cascaval . In aceasta instalatie are loc si Opǎrirea – frǎmântarea pastei si formarea
cascavalului.
Caşul tăiat este preluat de un şnec şi introdus in bazinul de opǎrire a caşului care face parte
din instalatie. Oparirea se face in apa sau intr-o soluţie formatǎ din 70 % apǎ, 30 zer dezalbuminizat
cu aciditate de 60...70°T, cu un continut de clorurǎ de sodiu pânǎ la o concentraţie de 10...12%.
Temperatura la care are loc operatia de oparire (filare) a casului este de 72...75oC, timp de 50...60
secunde pentru a nu depǎşi temperatura de 55oC în masa de caş. Frǎmântarea va fi realizatǎ
mecanizat de cǎtre instalaţia specialǎ de fabricare cascaval pentru eliminarea surplusului de apă de
opărire şi uniformizarea pastei in vederea turnarii în forme. Formarea va fi fǎcutǎ prin turnarea pastei
în formele de 0.5----2 kg..
Zvantarea cascavalului in forme se face la temperatura 20…22 oC, acestea fiind intoarse de
cateva ori pentru uniformizare.
Scoaterea din forme şi marcarea
Roţile de caşcaval vor fi scoase din forme şi introduse in camera de maturare.
Maturarea
Pentru maturare roţile de caşcaval sunt aşezate pe rafturi din inox.
Maturarea I are loc la temperatura de 14...18oC, umiditatea relativǎ a aerului de max. 85 %,
şi dureazǎ 6 – 10 zile, cu 1 – 2 întoarceri / zi în primele 3 zile şi câte o întoarcere la 2 – 3 zile în
restul perioadei.
Maturarea II are loc la temperatura de 12…14 oC, umiditatea relativǎ a aerului de max. 82
%, şi dureazǎ 45 – 60 zile, funcţie de dimensiunea roţilor.
Maturarea cascavalului se poate realiza fara acoperirea suprafetei rotilor de casacval cu
materiale de protectie sau prin protejarea acestora cu folii termocontractibile, speciale pentru
maturare.
Ambalarea
In vederea depozitarii si livrarii, roţile de caşcaval vor fi ambalate în folie de polietilenă
termosudabilă sau folie tip Cryovac cu ajutorul maşinii de ambalat in vid.
Depozitarea
Depozitarea caşcavalului în depozitul frigorific al fabricii la temperatura de 2…8 oC are loc până în
momentul livrării, când roţile sunt aşezate în ambalajele de transport

5. Linia de obtinere a smantanii concentrate „Caimac” include urmatoarele


instalatii/ echipamente/ recipienti specifici:
 Tancuri de receptie*
 Instalaţie de răcire cu plăci*
 Rezervor de stocare lapte*
 Instalatie de pasteurizare – normalizare- omogenizare (include Separator centrifugal,
instalatie de omogenizare si tratament termic)
 Instalatie de concentrare in vid
 Linie ambalare
 Cuptor (tunel de coacere)
 Depozit frigorific
50
SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE OBŢINERE A SMÂNTÂNII CONCENTRATE
„CAIMAC”

Lapte

RECEPŢIE CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

RACIRE 4 - 6oC

PASTEURIZARE SI SEPARARE LAPTE SMANTANA

RACIRE SAMANTANA TEHNOLOGICA

PASTEURIZARE SI OMOGENIZARE SMANTANA

PREINCALZIRE SI CONCENTRARE

NORMALIZARE FINALA

RACIRE SI RECRISTALIZARE

AMBALARE
AMBALARE

COACERE IN TUNEL
MATURARE
BIOCHIMICA, 28-30°C
SMANTANA CAIMAC

DEPOZITARE 2 - 4oC

PROCESUL TEHNOLOGIC DE FABRICARE A SMANTANII CONCENTRATE


‚,COAPTE”

Principalele faze ale procesului tehnologic de obţinere a smântânii concentrate „coapte”


sunt următoarele:
1. Recepţia calitativă şi cantitativă a laptelui.;
2. Pasteurizare si separare lapte
51
3. Răcirea smântânii;
4. Omogenizare smantana
5. Pasteurizare smantana
6. Preincalzire si concentrare
7. Normalizare finale;
8. Racire si recristalizare;
9. Ambalare;
10. Coacere si maturare;
11. Racirea
12. Depozitarea smântânii;
Primele două faze ale procesului tehnologic, recepţia calitativă şi cantitativă a laptelui şi
curăţirea se vor realiza în sectorul de recepţie a laptelui din cadrul fabricii de prelucrare, utilizându-
se utilajele prevăzute pentru dotare.
Separarea laptelui
Smântâna se obţine prin smântânirea laptelui şi va fi realizată cu ajutorul separatorului
centrifugal al instalaţiei de pasteurizare – normalizare – omogenizare – răcire prevăzute pentru
dotare.
De la separatorul centrifugal smântâna va fi colectată în vanele de stocare si racire a smântânii
Omogenizarea smantanii
Pentru obtinerea unei consistente corespunzatoare prin uniformizarea dimensiunii
globulelor de grăsime, smantana colectata si normalizata in vanele de pasteurizare, se incalzeste la
temperatura de 65-70 o C si se omogenizeaza in omogenizatorul din componenta instalatiei de
pasteurizare (poz.tehn.2.3).
Pasteurizarea smântânii
Tratamentul termic – pasteurizarea – aplicat smântânii este asemănător cu cel folosit la
lapte, cu unele deosebiri datorită caracteristicilor fizico – chimice şi microbiologice ale acesteia.
Pasteurizarea smântânii se realizează la peste 85oC (cca. 85 - 90 oC, în funcţie de conţinutul
de grăsime), prin menţinerea la această temperatură timp de 4 minute.
Pasteurizarea smântânii se va efectua în instalatia de pasteurizare .
Preincalzirea si concentrarea
După pasteurizare si dupa preincalzire smântâna este absorbita in instalatia de concentrare
in vid .Concentrarea realizeaza eliminarea partiala a apei din smantana , indepartarea vaporilor de
apa formati , obtinandu-se o concentrare a substantei uscate din smantana prin reducerea volumului
sau si cresterea presiunii osmotice. Evaporarea apei se realizeaza la temperaturi joase , sub vid
proces care impiedica modificarea structurii proteice a produsului si de asemenea caramelizarea
acestuia.
Racire si recristalizare
Pentru concentrare, produsul terbuie racit cat mai repedede, deoarece mentinerea prelungita
la o temperatura ridicata, favorizeaza defectul de ingrosare. Deasemenea din punct de vedere
bacteriologic, este indicata o racire rapida a produsului, procesul de racire trebuie facut incat sa
asigure recristalizarea completa a lactozei in cristale cat mai fine. Conditiile optime de cristalizare a
lactozei sunt realizate la temperatura de 30˚C. In timpul racirii se impune agitarea produsului pana se
ajunge la o temperatura de 17-18˚C, racirea smantanii concentrate se face integrat in instalatia de
concentrare.
Ambalarea
Ambalarea smântânii concentrate se face in borcane sticla de 200-500g, cu inchidere cu
capac infiletat .
Coacerea in tunel
După ambalare, smantana este introdusa in cuptorul liniar la temperatura de 80˚C .
Răcirea smântânii
Răcirea smântânii are drept scop încetinirea fenomenului de acidifiere şi crearea condiţiilor
de dezvoltare a compuşilor de aromă.
52
Răcirea smântânii se face mai lent din cauza conductibilităţii termice reduse, ea realizându-se
pana la temperatura de depozitare.
Depozitarea
Depozitarea smântânii ambalate se va realiza în depozitul frigorific al fabricii la
temperatura de 2 …8 oC, până în momentul livrării.

6. Linia de obtinere a laptelui concentrat include urmatoarele instalatii/ echipamente/


recipienti specifici:
 Tancuri de receptie*
 Instalaţie de răcire cu plăci*
 Rezervor de stocare lapte*
 Instalaţie de pasteurizare
 Instalatie de concentrare a laptelui (pompa cu lobi, sistem de aspirare, grup de condensare)
 Sistem de omogenizare
 Linie ambalare
 Depozit frigorific

SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE OBŢINERE A LAPTELUI CONCENTRAT

Lapte

RECEPŢIE CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

RĂCIRE 4 – 6oC

DEPOZITARE TAMPON 4 – 6oC

PASTEURIZARE 120 oC, 4 min 150 bar.

RĂCIRE 2 – 4 oC

CONCENTRARE 25-30% s.u.

OMOGENIZARE

NORMALIZAREA FINALA

53
PASTEURIZARE / STERILIZARE FINALA

AMBALARE

Lapte concentrat

DEPOZITARE 2 – 4 oC

PROCESUL TEHNOLOGIC DE OBTINERE A LAPTELUI CONCENTRAT

Procesul tehnologic de fabricare a laptelui concentrat este caracterizat prin cateva faze
importante, dupa cum urmeaza:
1.Recepţia calitativă şi cantitativă a laptelui.;
2. Racirea laptelui;
3. Depozitare tampon;
4. Pasteurizare;
5. Concentrare laptelui.;
6. Omogenizare;
7. Normalizare finala;
8. Pasteurizare / sterilizare finala;
9. Ambalare;
10. Depozitare.

Primele doua faze ale acestui proces tehnologic: Recepţia calitativă şi cantitativă a laptelui
, Racirea laptelui, se vor realiza în sectorul de recepţie a laptelui din cadrul fabricii de prelucrare,
utilizându-se utilajele prevăzute pentru dotare.
Depozitarea laptelui
Depozitarea temporara a laptelui se realizeaza in tancuri izoterme , rezervoarele tampon ale sectiei
de prelucrare cu capacitati de 5.000 litrii fiecare ,la temperatura de 4 – 6oC .
Pasteurizarea laptelui
Pasteurizarea propriu–zisă reprezinta procesul prin care laptele atinge temperatura de
pasteurizare în funcţie de regimul ales (120 oC). În această zonă, laptele primeşte căldura de la apa
fierbinte. Mentinerea la aceasta temperatura va fi de 4 minute la o presiune de 150 bar .
Racirea laptelui , reprezinta procesul prin care laptele ajunge la temperatura de 2 -4 oC, pe seama
circulaţiei în contracurent a apei răcite din instalaţia specială de pasteurizare care face parte din dotarea
fabricii. Laptele este dirijat de aici catre tancul de concentrare cu capacitatea de 1000lt.
Concentrarea laptelui
Concentrarea reprezinta produsul unei partiale eliminari a apei din lapte precum si a
vaporilor formati, in scopul sporirii concentratiei de substanta uscata (25-30%). Cu ajutorul pompei
cu lobi si a sistemului de aspirare cu gaz, se elimina prin aspiratie o parte din aerul pe care il contine
iar vaporii de apa ce se degaja prin fierbere trebuie eliminate continuu cu ajutorul grupului de
condensare, unde vaporii racindu-se , trec in stare lichida, micsorandu-si astfel brusc volumul.
Omogenizarea laptelui
Omogenizarea laptelui, este o operaţie care se realizează prin trecerea acestuia prin
omogenizator la o presiune de 180 bar, conferind laptelui calităţi organoleptice superioare si
conservabilitate mai ridicata.
Ambalarea

54
Ambalarea laptelui concentrat se face in borcane sticla de 200-500g, cu inchidere cu capac
infiletat sau in recipienti de 25/30 litrii.
Depozitarea
Depozitarea laptelui concentrat ambalate se va realiza în depozitul frigorific al fabricii la
temperatura de 2 …4 oC, până în momentul livrării.

7. Linia de obtinere a laptelui concentrat cu zahar este identica cu cea descrisa


anterior, cu diferenta ca dupa etapa de pasteurizare laptele este imbogatit cu sirop de zahar.

SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE OBŢINERE A LAPTELUI CONCENTRAT CU ZAHAR

Lapte

RECEPŢIE CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

RĂCIRE 4 – 6oC

DEPOZITARE TAMPON 4 – 6oC

PASTEURIZARE 120 oC, 4 min 150 bar.

ADAUGARE SIROP DE ZAHAR

CONCENTRARE 70-75% s.u.

OMOGENIZARE

RACIRE / CRISTALIZARE

AMBALARE

Lapte concentrat cu zahar

DEPOZITARE 2 – 4 oC

55
PROCESUL TEHNOLOGIC DE OBTINERE A LAPTELUI CONCENTRAT CU ZAHAR

Principalele faze ale procesului tehnologic de obţinere a laptelui concentrat cu zahar sunt
următoarele:
1.Recepţia calitativă şi cantitativă a laptelui.;
2. Racirea laptelui;
3. Depozitare tampon;
4. Pasteurizare;
5. Adaugare de sirop de zahar;
6. Concentrare;
7. Omogenizare;
8. Pasteurizare
9. Racire / recristalizare
10. Ambalare
11. Depozitare

Primele doua faze ale acestui proces tehnologic: Recepţia calitativă şi cantitativă a laptelui, Racirea
laptelui, se vor realiza în sectorul de recepţie a laptelui din cadrul fabricii de prelucrare, utilizându-se utilajele
prevăzute pentru dotare.
Depozitarea temporara a laptelui se realizeaza in tancuri izoterme, rezervoarele tampon ale sectiei de
prelucrare cu capacitati de 5.000 litrii fiecare ,la temperatura de 4 – 6oC .
Pasteurizarea laptelui
Pasteurizarea propriu–zisă reprezinta procesul prin care laptele atinge temperatura de
pasteurizare în funcţie de regimul ales (120 oC). În această zonă, laptele primeşte căldura de la apa
fierbinte. Mentinerea la aceasta temperatura va fi de 4 minute la o presiune de 150 bar .
Adaugare de sirop de zahar
Zaharul se va adauga in lapte sub forma de sirop, un rol important in procesul de stabilizare
si ingrosare a produsului il are cantitatea de zahar adaugata.
Concentrarea laptelui
Concentrarea reprezinta produsul unei partiale eliminari a apei din lapte precum si a
vaporilor formati, in scopul sporirii concentratiei de substanta uscata (70-75%). Cu ajutorul pompei
cu lobi si a sistemului de aspirare cu gaz, se elimina prin aspiratie o parte din aerul pe care il contine
iar vaporii de apa ce se degaja prin fierbere trebuie eliminate continuu cu ajutorul grupului de
condensare, unde vaporii racindu-se , trec in stare lichida, micsorandu-si astfel brusc volumul.
Omogenizarea laptelui
Omogenizarea laptelui, este o operaţie care se realizează prin trecerea acestuia prin
omogenizator la o presiune de 180 bar,
Racire si recristalizare
Produsul trebuie racit cat mai repedede, deoarece mentinerea prelungita la o temperatura
ridicata, favorizeaza defectul de ingrosare. Deasemenea din punct de vedere bacteriologic, este
indicata o racire rapida a produsului, procesul de racire trebuie facut incat sa asigure recristalizarea
completa a lactozei in cristale cat mai fine. Conditiile optime de cristalizare a lactozei sunt realizate
la temperatura de 30˚C. In timpul racirii se impune agitarea produsului pana se ajunge la o
temperatura de 17-18˚C, racirea laptelui concentrat cu zahar se face integrat in instalatia de
concentrare.
Ambalarea
Ambalarea laptelui concentrat cu zahar se face in borcane sticla de 200-500g, cu inchidere
cu capac infiletat sau in recipiente de 25/30 ltr.
Depozitarea
Depozitarea laptelui concentrat ambalate se va realiza în depozitul frigorific al fabricii la
temperatura de 2 …4 oC, până în momentul livrării.

56
8. Linia de obtinere a branzei fermentate maturate include urmatoarele instalatii/
echipamente/ recipienti specifici:
 Tancuri de receptie*
 Instalaţie de răcire cu plăci*
 Rezervor de stocare lapte*
 Instalaţie de normalizare- pasteurizare
 Vane pentru coagulare
 Sistem de taiere si maruntire
 Sistem de presa pentru eliminarea zerului
 Camera de maturare
 Linie ambalare
 Depozit frigorific

57
SCHEMA TEHNOLOGICA DE OBTINERE A BRANZEI FERMENTATE MATURATE

cheag CaCl LAPTE maia

Recepţia calitativă şi cantitativă

Filtrare

Curăţire

Normalizare

Pasteurizare

Adaugare lapte crud

Pregatire pentru coagulare

Coagulare

Presare coagul

Formare

Presare

Răcire şi sărare uscata

Sărare umedă

Zvântare

Maturare

Ambalare/ depozitare

58
PROCESUL TEHNOLOGIC DE OBTINERE A BRANZEI FERMENTATE MATURATE

Principalele faze specifice ale procesului tehnologic de fabricare a caşcavalului, având ca


materie primă laptele de vacă, sunt următoarele:
1.Recepţia calitativă şi cantitativă a laptelui ;
2.Curăţirea laptelui;
3.Răcirea laptelui;
4.Depozitarea tampon;
5.Normalizarea laptelui;
6.Pasteurizarea laptelui
7.Adaugare de lapte crud
8.Pregătirea pentru coagulare a laptelui
9.Coagularea laptelui;
10.Presare coagul;
11.Formare;
12.Presare;
13.Racire si sarare uscata;
14.Sarare umeda;
15.Zvantare;
16.Maturare;
17.Ambalare;
18.Depozitare.

Recepţia calitativǎ şi cantitativǎ a laptelui, curăţirea, rǎcirea şi depozitarea tampon, sunt


identice cu cele prezentate în procesul de fabricaţie al laptelui pasteurizat pentru consum, şi vor fi
realizate cu aceleaşi utilaje.
Normalizarea laptelui
Normalizarea laptelui se face la un continut de grasime de 3,5%
Pasteurizarea laptelui si Pregătirea pentru coagulare a laptelui
- Aceastǎ fazǎ cuprinde mai multe operaţii şi procese, precum:
- încǎlzirea laptelui la 32 – 34 oC în vana mecanizata pentru brânzeturi, prevǎzute cu manta prin
care circulǎ apǎ caldǎ;
- însǎmânţarea cu culturǎ liofilizatǎ, specificǎ , dizolvatǎ în prealabil într-o cantitate micǎ de lapte,
direct în vanele de coagulare;
- adǎugarea de clorurǎ de calciu, soluţie 40 %, 10...12 g / 100 l lapte) ;
- maturarea, prin menţinerea laptelui în repaos timp de 30...40 minute pentru creşterea acidităţii cu
0,5...1°T ;
- adǎugarea cheagului şi amestecarea în întreaga masǎ a laptelui.
Coagularea laptelui
Coagularea laptelui are loc la 32...34 oC, dupǎ 40...50 minute.
Prelucrarea coagulului
- Tǎierea - coagulul se taie în coloane pǎtrate cu latura de 4...5 cm;
- Mǎrunţirea – coagulul se mǎrunţeşte la dimensiunea bobului de mazǎre, durata de tǎiere –
mǎrunţire fiind de 10...15 minute;
- Încǎlzirea – coagulul se încǎlzeşte la 39...42oC, timp de 15...20 minute (încălzirea se realizeaza
cu cca. 1°C/min.);
- Uscarea bobului – se realizeazǎ la tremperatura de 39...42oC, timp de 15...20 minute;
- Eliminarea zerului - coagulul tǎiat se lasǎ în repaus 5...10 minute, dupǎ care zerul este parţial
eliminat în cea mai mare parte.

Presarea şi formarea

59
Dupǎ sedimentare, coagulul se aşeazǎ pe crinta în forme speciale prevazute orificii de
eliminare a zerului .Va fi realizata mai intai autopresarea prin intoarcerea formelor de pe o parte pe
alta la intervale de 10.min ( 3-4- intoarceri). Presarea va fi realizatǎ pe crintele presă, cu presare
pneumatica, printr-o presare cu 3...4 kgf / kg caş, timp de 10...20 minute.
Scoaterea din forme şi marcarea
Zvantarea branzei in forme se face la temperatura 20…22oC, acestea fiind intoarse de
cateva ori pentru uniformizare.
Branzeturile vor fi scoase din forme marcate şi introduse in camera de maturare.
Maturarea
Pentru maturare branzeturile sunt aşezate pe rafturi din inox capitonate cu panza albita sau
pe rafturi din lemn de rasinoase.
Maturarea I are loc la temperatura de 14...18oC, umiditatea relativǎ a aerului de max. 85 %,
şi dureazǎ 4 – 6 zile, cu 1 – 2 întoarceri / zi în primele 3 zile şi câte o întoarcere la 1 – 3 zile în restul
perioadei.
Maturarea II are loc la temperatura de 12…14 oC, umiditatea relativǎ a aerului de max. 82
%, şi dureazǎ 45 – 60 zile, funcţie de dimensiunea formelor de branza.
Maturarea finala se realizeaza prin protejarea branzeturilor cu folii termocontractibile,
speciale pentru maturare.
Ambalarea
In vederea depozitarii si livrarii, branzeturile vor fi ambalate în folie de polietilenă
termosudabilă sau folie tip Cryovac cu ajutorul maşinii de ambalat in vid.
Depozitarea
Depozitarea se face în depozitul frigorific al fabricii la temperatura de 2…8 oC a până în
momentul livrării, când sunt aşezate în ambalajele de transport ( lazi pvc) sau cutii carton.

2.1.2. ECHIPAMENTE

Echipamentele ce fac obiectul proiectului si caracteristicile acestora sunt prezentate in Tabelul


urmator.

Tabel 2.1.B. Descrierea echipamentelor


Nr Echipament ce face obiectul Nr Caracteristici tehnice relevante pentru Justificarea necesitatii
crt proiectului bucati proiect echipamentului
1 Linie imbuteliere lapte

1.1 Destinat depaletizarii recipientilor de sticla, Cu el incepe procesul


Depaletizor 1 Automat, sistem electronic protectie tehnologic pe linia de
impotriva accidentarilor, imbuteliere
1.2 Sticlele se acumuleaza pentru
Destinat recipient sticla, trebuie sa
a evita discontinuitatea in
Masa acumulare sticle 1 acumuleze minimum ½ din palet, sistem de
urmatorul utilaj, cel de
directionare sticle catre banda
limpezit/ sterilizat sticle
1.3 Destinat imbutelierii in recipient sticla, Pentru obtinerea produselor
ultraclean(mediu steril presurizat, fara cu viata la raft necesara, este
atingere umana a suprafetelor igienice, esential ca linia sa fie
Unibloc UltraClean (clătire
1 igienizare aer tehnologic, dezinfectare ultraclean sau aseptica, sa
+ îmbuteliere + dopuitor)
dopuri cu UV, filtru HEPA, capacitate intre aiba igiena impecabila, sa
2000 si 3000 sticle de 1L/ora, viteza dezinfecteze sticlele, dopurile
variabila reglabila si aerul tehnologic.
1.4 Linia va imbutelia mai multe
Set accesorii x 3 modele
1 Adaptate liniei si modelului de sticla agreat tipuri de ambalaje, forme si
sticla
capacitati
1.5 Linia va imbutelia mai multe
Set accesorii x 3 ultraclatire 1 Adaptate liniei si modelului de sticla agreat tipuri de ambalaje, forme si
capacitati
60
1.6 Integrat in linia ultraclean sau aseptica,
Linia va imbutelia mai multe
aceeasi capacitate productie cu linia, adaptat
Cap elevator mecanic 1 tipuri de ambalaje, forme si
recipientilor de sticla si dimensiunii
capacitati
acestora
1.7 Curata si dezinfecteaza linia de imbuteliere,
Cerinta legala pentru
minim 3 tancuri container chimice, complet
CIP linie îmbuteliere 1 respectarea normelor sanitar-
automatizat, conectabil la server central
veterinare
fabrica
1.8 Sufla condensul de pe sticle pentru a putea
eticheta ambalaju; trebuie sa aiba aceeasi
Tunel aer - uscare înainte de Necesar pentru a putea
1 capacitate productiva cu restul utilajelor, sa
etichetare eticheta corect
fie interconectabil la sistemul de abur si la
sistemul centralizat de comanda al liniei
1.9 Aplica eticheta tip sleeve, trebuie sa fie
conectabil la sistemul informatic al liniei de
Etichetarea legala a
Sleever 3000 1 imbuteliere, sa se coordoneze cu banda
produsului
transportoare si cu ghidajele de recipient, sa
aiba aceeasi capacitate orara
1.10 Echipament care prin efect termic Etichetarea legala a
Tunel abur sleever 1
contractibil stabilizeaza sleeve-u pe sticla produsului
1.11 Ghidaje sticla Integrabile liniei de productie Necesar etichetarii corecte
1.12 Dispozitive curea & bypass& Trebuie sa funtioneze integrat cu linia de Necesar aplicarii etichetei in
1
pretaiere imbuteliere forma corecta
1.13 Produs industrial, capabil sa imprime direct
pe sticla sau pe sleeve plastic aplicat pe
Imprimanta tracking produs 1 sticla, trebuie sa aiba aceeasi capacitate Cerinta legala (data si nr lot)
orara cu linia, sa aiba sistem de autoreglare
pentru a se coordona cu viteza liniei
1.14 Inox, latime suficienta pentru sticle, viteza
Transporta produsul in
Set benzi transportoare 1 trebuie sa fie controlata de computerul
etapele de productie
central al liniei
1.15 Ambalare si formare de baxuri
Masina de baxat in folie termocontractibila
in functie de sortiment la un
Sistem termocontractibil cu formare de ambalaje colective in functie
1 pret redus , ce asigura
ambalare 6/9 sticle de cerinta beneficiarului , cu un consum
manipulare usoara si alinierea
energetic scazut.
la solicitarile pietei.
1.16 Capacitate orara identica cu a liniei, sistem Ambalare pentru prevenirea
Maşina semiautomata
1 semiautomat cu control uman,coordonat de distrugerii in timpul
infoliat paleti
computer central al liniei transportului
1.17 Transporta produsul in
Set transportoare + masa
1 Integrabile total in linie etapele de productie, asigura
acumulare
continuitatea fluxului
2 Asigura receptia volumetrica
Inox, sistem control automatizat si a laptelui crud integral ,
Unitate recepţie lapte, computerizat, capacitate 30.000L pana la conditionarea acestuia prin
1
măsurare, răcire, stocare 70.000L , racitor cu placi pentru racire instantanee in racitorul
performanta energetica, cu placi si stocarea in tancuri
tampon de 15.000 litrii .
3 Reprezinta componenta
Linie de pasteurizare
Constructie integrala din inox , capacitate importanta a fabricii ,
compusa din :Pasteurizator,
5.000 litrii /h. ,tehnologie de ultima realizeaza operatiile primare
separator, omogenizator,
generatie cu monitorizarea parametrilor de a laptelui materie prima de la
tancuri tampon stocare lapte 1
baza atat pe intrfata cat si cu transmitere la normalizare , omogenizare si
normalizat pasteurizat,
calculator,fiabilitate ridicata , costuri reduse pasteurizare , pana la
smantana tehnologica ,
de mentananta si de utilitati in exploatare. stocarea in tancuri tampon in
pompe transfer
vederea prelucrarii ulterioare.
4 4 tancuri cu capacitate suficienta pentru obligatoriu pentru asigurarea
toate circuitele de tevi ale tuturor liniilor de procedurilor de spalare
CIP principal, centralizat 1 productie din fabrica, 1 tanc obligatoriu va conform legislatiei , asigurand
contine apa supraincalzita la 90- 95 grade spalarea in sistem inchis a
Celsius.Prepararea solutiilor de spalare tuturor liniilor tehnologice din

61
automata , monitorizarea permanenta a fabrica , de la tancuri , vane
concentratiilor chir si dupa recirculare prin ,masini , pompe etc ,pana la
regenerarea lor. tevi ce intra in contact cu
produsul .
5 Este componenta auxiliara si
obligatorie a liniei de racire si
Bazinul de acumulare realizat integral din pasteurizare , ce asigura apa
inox.Utilizarea in sistem continuu,prin racita la temperatura de 1˚C ,
regenerarea eficienta calculata la o putere necesara in procesele
Centrala apa-gheata 1 suficienta pentru a raci laptele in toate tehnologice de racire a
procesele tehnologice conform cerintelor laptelui.
utilajelor, controlata server central al Capacitatea este calculata si
fabricii corelata cu utilajele , liniile
tehnologice si procesele de
fabricatie
6 Condensarea laptelui integral
si pastrarea calitatilor
Tehnologie moderna de condensare a
nutritionale in vederea
Instalaţie lapte condensat + laptelui sub vid cu Capacitate 1000L-1200L
1 valorificarii superioare atat
dozator /ora, temperatura de evaporare max 85C,
prin magazine cat si in
pompa de presiune scazuta pentru evaporare
industria de patiserie/
cofetarie.
7 Capacitate 800kg/ciclu de productie, linie
integrata controlata computer central,
Productie de caimac
smantana initiala minim 35%, produs finit
traditional englezesc si
grasime 64% si capacitate marire numar
Instalaţie caimac englezesc, balcanic , cu pastrarea
1 retete prin dozare sare, variatii ale grasimii
cuptor, freezer, ambalare calitatilor nutritionale,
(vezi mascarpone), sa asigure temperatura
destinat prepararii de produse
de corecta de evaporare pentru reteta
de patiserie.
englezeasca clotted cream, freezer cu
performante conform retetei
8 3000L/ora minimum, max 4000L/ora,
Este necesara apa pura pentru
instalatie care sa se poata coordona din
Instalaţie osmoza a apei 1 procesele tehnologice si
server central fabrica, adaptat la calitatea
pentru productia de abur
apei disponibila
9 Depozitarea in conditii
Tanc apa osmozata 1 Capacitate 5000L, inox igienice a apei osmozate si
crearea unui stoc tampon
10 Linie completa caşcaval Inox, sistem semi-automat care sa permita Productia in conditii de igiena
treditional Rucar + utilizarea unui numar mare de retete a cascavalului traditional
1
branzeturi fermentate romanesti si italiene, capacitate Rucar din lapte crud si a
maturate 500kg/schimb; branzei maturate
11 Tancuri inox pentru conditionare, linie
Iaurt, sana, lapte de putinei
automata ambalare produse cremoase
Linie acidofile 1 care sa pastreze toate
comuna cu linia de caimac/crema
calitatile nutritionale
englezeasca,
12 Imprimante tracking produs Imprimanta industriala, aceleasi
(caimac, condensat, caracteristici cu cea mentionata mai sus,
3 Cerinta legala
caşcaval) (inca 3 bucati fata preferabil acelasi produs pentru a economisi
de linie îmbuteliere) consumabile
13 Putere specifica 15KWh, presiune conform Necesar pentru actionarea
Compresor aer 15KW 1
specificatiilor tehnice finale ale fabricii utilajelor din fabrica
14 Dotare completa conform cerintelor legale,
Laborator 1 Cerinta legala
cu echipamente acreditate legal in Romania
15 Necesar pentru a transporta si
1 stacker electric si 1 electrostivuitor pentru depozita paleti grei (produsele
a depozita paleti grei: 1600kg per palet, de vor fi ambalate la sticla si
Electrostivuitor 2
ridicat la 1.5m, capabile sa urce panta 5%, cantaresc mai mult ca un
agrementate industrie alimentara produs similar ambalat in
plastic)
16 Masa si rampa hidraulice pentru operatiuni Asigura operatiuni de
Masa hidraulica - rampa 1
incarcare-descarcare marfa, agrementate incarcare / descarcare in si
62
industrie alimentara, dimensiuni conform din mijloace de transport
proiect, integrare in docurile de incarcare specializate.
marfa respectiv descsarcare ambalaje

2.2. Alternative avute in vedere

Procesele descris anterior si echipamentele prezentate reprezinta cele mai moderne tehnologii de pe
piata in domeniu, respectand standardele in domeniu si un nivel tehnic pe care foarte putini
producători din Europa Centrala şi de Est le detin.

Echipamentele de ultima generaţie sunt – parte dintre ele – unice în acest moment în România –
exemplu: linia de îmbuteliere aseptica în recipient de sticla, linia de producţie pentru caimacul
englezesc, linia de producţie a laptelui condensat si la cel mai inalt nivel tehnologic pe plan
mondial.

Alternativele avute in vedere au fost descrise la punctele anterioare.

2.3. Valorile limita ale parametrilor relevanti atinsi prin tehnicile propuse

In calculul valorilor de consum la unitatea de produs s-au avut in vedere urmatoarele valori:
- Numar unitati de produs: 144 000 buc/ zi
- Litrii de produse lactatea: 33200 l/zi
- Consum energie: 155.52 GJ/ zi sau 1216 kWh
- Consum apa: 60 m3/ zi
- Apa uzata: 50 mc/zi
- Poluanti atmosferici: 0 Mg/m3
- Cantitate deseuri/zi: 150 kg/zi

Tabel 2.3.1: Valorile parametrilor relevanti


Parametru/ unitate Valori limita
de masura SC Agroserv Mariuta SRL Conform celor mai
bune practici in
domeniu
1 2 3 4
Consum de energie 0.00108 GJ/ unitate 0.03 kWh/l 0.07 – 0.2 kWh/l
produs
Consum apa 0.4 l / unitate prod 0.01 l/l* 0.6 – 1.8 l/l
Poluanti 0 Mg/m3 / unitate - Fv
atmosefrici de produs

Deseuri produse 0.001 Kg/ unitatea - Fv


de produs
Cantitate apa uzata 0.34 l/ unitatea de 1.5 l/ l 0.8 – 1.7 l/l
produs
Observatii: Fv- fara valori
*nu contine si apa de racire, care in coloana 4 este inclusa, astfel ca
valorile nu sunt comparabile

Capacitatea de productie obiectivul nu se incadreaza in catergoria IPPC, dar prevederile inscrise in


documentul BAT privind industria laptelui: „Reference Document on Best Available Techniques on
63
the Food, Drink and Milk Industries" din august 2006 au fost luate ca repere (coloana 4) in tabelul
anterior.

Avand in vedere acelasi document mentionam ca, in conformitate cu datele furnizate de acest
document, situatia consumului de apa (l/ kg de lapte procesat) in Europa se incadreaza intre
urmatoarele valori:

Tabel 2.3.2: Consum de apa in fabrici de lactate in Europa (2002)


Produs Minim Maxim
Lapte si iaurt 0.8 25
Cascaval si zer 1.0 60
Lapte pudra, cascaval si/ sau 1.2 60
produse lichide
Nota: apa de racire este inclusa

Cu titlu informativ mentionam spre comparatie ca societatea Fronterra, unul din cei mai importanti
jucatori pe piata din domeniul lactatelor, cu o politica de cercetare si inovare recunoscuta la nivel
mondial in anul 2014 a realizat un consum de energie de 0.00380 GJ/ unitate produs, fata de
valoarea calculata pentru fabrica de lactate de la Mariuta, de 0.00108 GJ/ unitate produs.

2.4. Activitati de dezafectare

Nu este cazul!
Amplasamentul este liber, realizarea investitiei nu presupune lucrari de dezafectare.

3. DESEURI
In perioada operationala se estimează producerea următoarelor tipuri de deşeuri, identificate cu
codurile corespunzătoare conform HG 856/2002:

Deşeurile municipale amestecate includ deseuri menajere şi asimilabile cu cele menajere.


Atât în spatiile interioare cat şi în cele exterioare vor fi amplasate coşuri de gunoi, de unde deşeurile
vor fi transportate şi depozitate temporar pe platforma de deseuri amplasata la limita platformei
betonate de circulatie, in partea de N- NE a amplasamentului. Platforma va fi betonata, cu inclinatie
spre sifonul de scurgere si cu o sursa de apa in apropiere. Containerele de depozitare a deşeurilor vor
fi golite periodic, conform unui orar prestabilit al firmei de salubritate.

Deşeuri de ambalaje sunt deseuri reciclabile, in cea mai mare parte din categoria hartie/ carton,
provenite de la cutiile de ambalare a sticlelor. Deseurile de plastic sunt reprezentate de folii de
protectie, eventual bidoane de plastic defecte. Deseurile de sticla vor fi foarte reduse, avand in
vedere ca sistemul este automatizat si riscul de spargere/ ciobire la manipulare este minim. De
asemenea, deseurile de lemn sunt nereprezentative, constand in paleti rupti, care nu mai pot fi
utilizati. Acestea vor fi depozitate in pubelele ce urmeaza a fi amplasate pe platforma descrisa mai
sus. Pubelele vor fi marcate corespuzator, respectând marcajele standard conform Ordinului
1281/1121/2005:
- pentru deşeuri de hârtie, carton – albastru;
- pentru deşeuri de metal şi plastic – galben;
- pentru deşeuri de sticla – verde;

64
O categorie distincta o constituie ambalajele substantelor periculoase (soda caustica, alte substante
de curatire, dezinfectie) care vor fi precolectate intr-un recipient/ pubela marcata corespunzator
(culoare rosie). In mod similar vor fi precolectate substantele chimice de laborator si amestecurile
acestora care contin substante periculoase, respectandu-se legislatia specifica privin colectare,
marcarea, transportul si eliminarea acestora.

Materiile care nu se preteaza consumului sau procesarii din industria produselor lactate sunt
deseuri specifice acestei activitati, fiind constituite in special din resturi ale produselor finite,
permeat (produs la separarea proteinelor din lapte prin membrane) si zer. Zerul, reprezinta
aproximativ 85-90% din volumul laptelui utilizat pentru transformarea in branzeturi fermentate si
contine aproximativ 55% din substanta uscata a laptelui si o cantitate insemnata de proteine
solubile, substante minerale si minerale hidrosolubile, ceea ce il face utilizabil ca furaj. Acesta va fi
valorificat pentru hrana animalelor, o cantiate redusa putand sa fie evacuat in statia de epurare.
Deseurile solide ramase pe filtre vor fi curatate manual si – avand in vedere cantitatile mici – vor fi
eliminate impreuna cu deseurile asimilabile cu cele menajere.

Namolurile din statia de epurare proprie includ namoluri care se produc in decantor (namoluri
separate prin sedimentarea suspensiilor) si filtrele de nisip (namoluri separate din apele de spalare a
filtrelor). Namolul de la epurarea efluentilor proprii retinut in unitatea de flotatie va fi evacuat catre
un bazin de stocare namol cu un volum de 20 mc, realizat din fibra de sticla si montat ingropat.Din
acest bazin, prin intermediul unei pompe namolul va fi introdus in unitatea de deshidratare cu filtru
cu banda pentru reducerea umiditatii acestuia in vederea evacuarii din statia de epurare. Namolul va
avea un continut ridicat de material organic, dar este posibila si prezenta unor substante toxice din
sistemul de spalare/ dezinfectare (hidroxid de sodiu 0.5 – 0.8%), ceea ce l-ar putea face inutilizabil
ca fertilizant in agricultura. In acest caz namolul va fi tratat ca un deseu toxic si va fi eliminat printr-
o societatea specializata spre incinerare/ coincinerare.
Utilizarea finala a namolului va fi decisa in functie de compozitia acestuia, avand in vedere
posibilitatile de valorificare existente, respectiv:
- utilizare in agricultura
- compostare
- fermentare anaeroba
- coincinerare
- incinerare cu recuperare de energie.
Pentru a fi utilizate in agricultura, namolul din statiile de epurare trebuie sa indeplineasca conditiile
prevazute in Ordinul comun al MMGA si al MAPDR nr 344/708/2004, calitatea solului sa fie
corespunzatoare si sa obtina permisul de utilizare in agricultura.

Alimentarea cu apa se va face prin puturi forate, asa cum s-a aratat la punctul III.6.6.2.A. Apa
necesita tratare pentru potabilizare si a ajunge la parametrii permisi in industria lactatelor. Din
functionarea sistemului de tratare (spalarea filtrelor, indepartarea filitrelor uzate) rezulta urmatoarele
deseuri: Deseuri solide de la filtrarea primara si separarea cu site, Namoluri de la limpezirea
apei , Namoluri de la decarbonatare, Carbun activ epuizat. Toate aceste deseuri nu contin
elemente toxice/ periculoase, urmand a fi indepartate in functie de necesitati (estimativ de 2 ori/an) si
transportate impreuna cu celelalte deseuri asimilabile cu cele menajere la depozitul orasenesc, prin
firma de salubritate cu care operatorul va incheia un contract de prestari servicii. Namolurile din
tratarea apei, datorita continutului acestora si calitatii lor slabe (absenta nutrienti), nu pot fi utilizate
in agricultura. Fiind vorba de cantitati foarte mici, ele vor fi eliminate similar cu deseurile
asimilabile cu cele menajere produse pe ampalsament.

Mentionam ca beneficiarul intentioneaza sa realizeze o statie de biogaz pe locatia fermei aflata vis a
vis de fabrica de lactate. Avand in vedere incarcarea organica mare a deseurilor provenite din
fabricarea branzeturilor (CBO5 intre 3000- 4000 mg/dm3), aceste deseuri vor constitui o materie
65
prima ideala pentru producerea biogazului, aducand un excedent energetic semnificativ,
simplificand astfel procedura de gestionare a deseurilor si valorificand eficient acest tip de deseuri.

Tabel 3.1: Managementul deseurilor


DENUMIRE DESEU CANTITATE STAREA COD COD PRIVIND CODUL MANAGEMENTUL DESEURI –
GENERATA FIZICA* DESEU** PRINCIPALA CLARIFICARII cantitatea prevazuta a fi generata
(ESTIMAT) PROPRIETATE STATISTICE (t/an)
PERICULOASA
V E S
deşeuri municipale 37,5 t/an S 20 03 01 - - 37,5
amestecate
ambalaje de hârtie 15,0 t/an S 15 01 02 15,0
si carton
ambalaje de 5,0 t/an S 15 01 02 5,0
materiale plastice
ambalaje de lemn 200 kg/an S 15 01 03 0.2
ambalaje sticla 60 kg/an S 15 01 07 0,06
ambalaje care 20 kg/an S 15 01 10* H314: Provoacă R35 - Provoacă 0,02
contin reziduuri arsuri grave ale arsuri grave.
sau sunt pielii şi lezarea
ochilor
contaminate cu
H290: Poate fi
substante corosiv pentru
periculoase (soda metale
caustica)
Materii care nu se 1,2 t/an L, S 02 05 01 1,2
preteaza
consumului sau
procesarii din
industria
produselor lactate
Namoluri de la 50 kg/an SS 02 05 02 0,05
epurarea efluentilor
proprii
Deseuri solide de 50 kg/an S 19 09 01 0,05
la filtrarea primara
si separarea cu site
Namoluri de la SS 19 09 02
limpezirea apei
Namoluri de SS 19 09 03
decarbonatare
Carbun activ S 19 09 04
epuizat
Substante chimice 3 kg/an L, S, 16 05 06* 0.003
de laborator SS
constand din sau
continand
substante
periculoase
inclusiv
amestecurile de
substante chimice
de laborator
Nota: * - solid (S), lichid (L), semisolid (SS)
** - cod deseu conform HG 856/2002
V- valorificata, E – eliminata, S – ramasa in stoc

Estimarea cantitatilor de deseuri asimilabile cu cele menajere s-a facut pe baza standardului
SR13400, utilizand indicele de producere a deseurilor asimilabile celor menajere pentru destinatii
„industriala- depozit”, rezultand o cantitate de deseuri de aprox 150 kg/zi.
Capacitatea recipentilor de precolectare a fost estimata pornind de la estimarile beneficiarului, care
se refera la capacitatea maxima.

66
Tabel 3.2. – Necesar recipienti deseuri
COD Denumire deseu Cantitati (la Recipienti Perioade de
deseu capacitate colectare golire
maxima)
20 03 01 deşeuri municipale amestecate 150 kg/zi Container 1.1 4 zile (minim
m3 saptamanal)
Deşeuri de ambalaje
15 01 02  ambalaje de hârtie si carton 60 kg/zi Container 1.1 9- 10 zile
m3
15 01 02  ambalaje de materiale plastice 20 kg/ zi Pubela 240 l 9-10 zile
15 01 03  ambalaje de lemn ocazional - -
15 01 07  ambalaje sticla 5 kg/ luna Pubela 240 l lunar
15 01 10*  ambalaje care contin reziduuri sau 20 kg/ an Pubela 100 l lunar
sunt contaminate cu substante
periculoase
02 05 01 Materii care nu se preteaza consumului sau 10 kg/ luna Similar deseuri Similar
procesarii din industria produselor lactate asimilabile cu deseuri
cele menajere, asimilabile cu
ulterior statie cele menajere
biogaz
02 05 02 Namoluri de la epurarea efluentilor proprii 50 kg/ an Similar deseuri Similar
asimilabile cu deseuri
cele menajere, asimilabile cu
ulterior statie cele menajere
biogaz
19 09 01 Deseuri solide de la filtrarea primara si separarea 50 kg/an Similar deseuri Similar
cu site asimilabile cu deseuri
19 09 02 Namoluri de la limpezirea apei cele menajere, asimilabile cu
19 09 03 Namoluri de decarbonatare ulterior statie cele menajere
19 09 04 Carbun activ epuizat biogaz
16 05 06* Substante chimice de laborator constand din sau 3 kg/an - Conform reglementarilor
continand substante periculoase inclusiv specifice
amestecurile de substante chimice de laborator

GESTIONAREA DESEURILOR pe amplasament se va realiza respectand ierarhia deseurilor si


toate obligatiile pe care legislatia, respectiv Acordul de mediu le prevede pentru aceasta activitate.

Deseurile vor fi colectate selectiv pe amplasament, fiind depozitate temporar pe platforma betonata e
urmeaza sa se realizeze in apropierea halei de productie. Platforma va fi prevazuta cu sifon de
scurgere si sursa de apa pentru spalarea containerelor, fiind legata la statia de epurare.
Beneficiarul va incheia un contract de salubritate cu o firma/ firme pentru transportul tuturor
tipurilor de deseuri generate pe amplasament, fiecare urmand sa urmeze traseul/ destinatai proprie.

Substantele si preparatelor chimice periculoase nu sunt specifice pentru aceasta activitate, fiind
vorba in principal de ambalajele pentru soda caustica si recipienti/ ambalaje de la substantele de
laborator, cantitatile fiind nesemnificative.
Acestea substante vor fi achizitionate numai de la societati care detin autorizatii corespunzatoare si
pot prezenta fisele tehnice de securitate intcomite de producator. Stocarea lor se va face in spatii
special amenajate, uscate, inchise, accesul fiind restrans la persoanele desemnate.
In mod similar vor fi tratare substantele periculoase utilizate in laboratoarele de analiza
Operatorul va pastra evidenta substantelor periculoase si va respecta prevederile legale legate de
stocarea, manipularea, transportul si eliminarea acestora. Se vor respecta prevederile specifice
aplicabile din:
- LEGE nr. 360/ 2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase
- HG 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase
67
- HG 1061/ 2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României

Ambalajele produselor si substantelor chimice periculoase sunt, la randul lor, deseuri periculoase in
masura in care au fost in contact direct cu substante/ preparatul respectiv si vor fi gestionate
corespunzator. Deseurile periculoase nu vor fi amestecate cu celelalte tipuri de deseuri, evidenta si
transportul acestora de pe amplasament urmand a se face conform cerintelor impuse pentru deseurile
periculoase.

4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI


MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

4.1. APA

4.1.1. Conditii hidrogeologice ale amplasamentului

Caracteristicele hidrogeologice si ale formatiunilor sedimentare din regiune sunt conditionate de


urmatorii factori:
-natura litologica si proprietatile fizice ale rocilor magazin;
-subunitatea morfologica pe care se dezvolta;
-raportul de alimentare sau drenare fata de reteaua hidrografica.
Orizonturile acvifere exploatabile, bine individualizate, cu extindere la scara intregii unitatii
geografice ce constitue Campia Romana, sunt cantonate in depozitele permeabile de la nivelul
pleistocenului inferior pana la nivelul holocenului avand nivelul piezometric atat sub presiune cat si
cu nivelul liber, dupa cum urmeaza:
-“Stratele de Fratesti”-( pleistocen inferior ) gazduiesc un orizont acvifer sub presiune cu
nivel freatic ascensional;
- Orizonturile acvifere ale Complexului marnos-( pleistocen mediu ) se intilnesc sub forma
de straturi de nisipuri fine si foarte fine a caror grosime scade pe directia vest-est, cu un nivel
piezometric puternic ascensional si directie de curgere nord vest-sud est.
- “Nisipurile de Mostistea”-( pleistocen superior bazal ) purtatoare de orizonturi acvifere cu
apa sub presiune cu nivel usor ascendent.Directia de curgere este vest-nord-vest, est-sud-est.Debitele
specifice sunt mici-sub 2,5 mc/h.
- Orizontul acvifer cu nivel liber-( pleistocen superior ) a fost identificat ca avand o
dezvoltare remarcabila in terasa joasa a raului Ialomita, si in lunca din partea de nord-nord est a
Dunarii ( la Gura ialomitei ), in zona de nord-vest a Baraganului Central.
In judetul Ialomita orizontul acvifer freatic ( de mica adincime )sunt in relatie directa cu
precipitatiile si apele de suprafata ( infiltratii ) si poate fi cu usurinta poluat.
In partea nordica a judetului domina apele freatice clorurate si sulfatate, iar in sud domina apele
carbonatate potabile.
Sensul general de drenaj subteran este dinspre vest si nord-vest catre Ialomita si mai ales catre
Dunare.

STAREA APELOR SUBTERANE

Cele mai expuse acvifere la poluare sunt apele subterane de mica adancime. In zona, apele freatice
sunt reprezentate prin depozitele aluvio – deluviale psamito – aleuritice.

68
În baza depozitelor loessoide care acoperă Nisipurile de Mostiștea şi aparţin Pleistocenului superior,
se acumulează cantităţi reduse de apă subterană; se admite că nu poate fi vorba de un acvifer freatic
propriu-zis, ci numai de acumulări de apă subterană ȋn funcție de permeabilitatea rocilor
Ȋn Bărăganul de Sud, aceste acumulări de apă pot prezenta doar interes local, fiind situate ȋn
nisipurile și pietrișurile de la baza loessului. Nivelul apelor subterane este liber și este interceptat
predominant la adâncimi de cc. 10 m. Alimentarea în subteran se face exclusiv din precipitaţii,
variaţiile de nivel fiind influenţate doar de cantitatea de apă căzută şi de evapotranspiraţie.
Se constată că Bărăganul sudic este sărac în ape freatice find caracterizat prin debite specifice mai
mici de 1 l/s∙m.

Pe amplasament apele de mica adancime nu au fost inerceptate pana la adacimea de forare (6 m )


in niciunul din cele 3 foraje de prospectiune. In general in partea de sud a judetului apele freatice
sunt cantonate in orizonturi acvifere la adancimi de 7-15 m.

Acviferele de medie si mare adancime se caraterizeaza astfel:


- Acviferul de medie adâncime este reprezentat prin formaţiunile poros-permeabile aparţinând
Pleistocenului mediu şi părţii bazale a Pleistocenului superior.
Pleistocenul mediu este reprezentat printr-o succesiune de marne, argile și nisipuri, denumit
„complexul marnos”, care aflorează pe Valea Mostiștei, ȋntre Coconi și Valea Argovei. La nord de
Valea Argovei, complexul marnos se afundă sub depozite mai noi pe măsura creșterii grosimii.
Pleistocenul superior este reprezentat ȋn partea bazală prin Nisipurile de Mostiștea constituite din
nisipuri medii și fine cu grosimi de 10-25 m.
Ȋn zona de studiu, Nisipurile de Mostiștea având granulație fină și respectiv capacitatea de debitare
redusă, nu constituie o sursă importantă de apă, fiind captate local, pentru necesități limitate.
Din punct de vedere chimic apa din "Nisipurile de Mostiştea", prezintă uneori conţinuturi ridicate de
Fe2+ și Mn2+, precum şi depăşiri ale durităţii totale.
- Acviferul de adâncime este reprezentat prin nisipurile şi pietrişurile aparţinând Pleistocenului
inferior, denumite „Strate de Frătești”. Din punct de vedere granulomteric, Stratele de Frătești
sunt constituite la partea superioară din nisipuri fine și mărunte, mai rar nisipuri grosiere, iar ȋn
bază predomină nisipuri cu pietrișuri, uneori chiar bolovănișuri. Grosimea Stratelor de Frătești
variază ȋntre 15 și 25 m și prezintă o afundare la nord de o linie amplasată ȋn partea de sud a văii
Argovei. Acviferul se ȋntâlnește ȋn această zonă doar la adâncime și ȋnregistrează o creștere
sensibilă ȋn grosime. Nivelul piezometric a fost ȋnregistrat la adâncimi de 26 – 30 m.
Stratele de Frăteşti ating grosimi de cca. 150 m şi sunt interceptate la adâncimi mai mari de 180 m la
nord de municipiul Bucureşti.
Acviferul de adâncime reprezentat prin Stratele de Frăteşti este ascensional şi are o direcţie generală
de curgere NV – SE. Alimentarea acviferului de adâncime se face atât din precipitaţii şi infiltraţiile
din apele superficiale, în zonele de aflorare, cât şi prin afluxul de ape subterane din zona
subcarpatică. În general, presiunile de strat cresc structural, pe măsura afundării de la sud către nord,
iar valorile gradienţilor hidraulici cresc odată cu adâncimea la care este interceptat complexul
acvifer.
Acest acvifer care prezintă o afundare treptată pe direcția N – NV a fost captat prin foraje la
adâncimi de peste 150 m ȋn zona localității Lehliu și la adâncimi mai mari de 180 – 200 m ȋn zonele
localităților Fundulea și Tămădău. Astfel, ȋn zona Lehliu s-au obținut debite de 6,9 – 10 l/s cu
denivelări de 0,8 – 8,0 m, conductivitatea hidraulică fiind ȋn intervalul 6 – 62 m/zi. In zona
Fundulea, au fost captate debite de 10 – 11,6 l/s pentru denivelări de 1,4 – 9,5 m. Ȋn zona localității
Tămădău s-au obținut debite maxime de 12,5 l/s pentru denivelări de 1 – 4 m, conductivitatea
hidraulică a stratului fiind cuprinsă ȋn intervalul 6 – 35 m/zi.
Din punct de vedere chimic, apele subterane din „Stratele de Frătești” sunt de tip bicarbonatate,
având o mineralizație de peste 300 mg/l și devin clorurate la nord de Ialomița unde mineralizația este

69
mai ridicată. Ȋn general, apa din acest acvifer ȋndeplinește condițiile de potabilitate impuse prin
Legea nr. 458/2002, modificată şi completată cu Legea 311/2004.

4.1.2. Alimentarea cu apa

SURSA DE ALIMENTARE CU APA

Alimentare cu apa se va face din sistemul propriu, bazat pe rezerva de apa de adancime, care va fi
interceptata prin intermediul a doua foraje/ puturi.
Motivul care a stat la baza acestei solutii este faptul ca nu exista retea de alimentare cu apa in
comunei Dragoesti si nici posibilitatea de a utiliza apa din surse de suprafata, avand in vedere ca cea
mai apropiata apa (raul Ialomita) este la peste 1.5 km distanta.

Ţinând cont de particularităţile geologice şi structural - tectonice ale zonei studiate, de capacităţile
de debitare ale stratelor acvifere prezentate în capitolul anterior si concluziile studiului hidrologic,
pentru alimentarea cu apă a obiectivului, amplasat în localitatea Dragoeşti, se propune captarea
acviferului de adâncime din depozitele psefito-psamitice aparţinând Pleistocenului inferior,
cunoscute ca „Stratele de Frăteşti”, singura sursa de apa din zona care poate asigura debitul necesar
Q = 8 l/s.

Se vor realiza astfel doua foraje cu adancime estimata de - 270 m, unul ca sursa principala, situat in
gospodaria de apa, in coltul de SV al amplasamentului, si un altul, ca sursa secundara, plasat
diametral opus fata de forajul principal. Acesta va fi racordat si el la sistemul de inmagazinare/
tratare si va putea fi utilizat in caz de necesitate.
Gospodaria de apa este alcatuita din forajul principal, statia de tratare si pompare apa si rezervor de
inmagazinare cu capacitatea de cca. 220 mc.

Din Gospodaria de apa intreaga cantitate de apa necesara in cladire va fi trecuta printr-o statie de
osmoza cu capacitatea de max. 4000 l/ ora, si stocata temporar intr-un bazin (tanc osmoza) cu
capacitatea de stocare 5000 l.

CARACTERISTICILE CANTITATIVE SI CALITATIVE ALE SURSEI DE APA

Asa cum s-a aratat anterior, acviferul cunoscut sub numele de „Stratele de Frătești” este un acvifer
de amploarea, cu debite ce ajung la 12.5 l/s, cu nivel ascensional.
Din punct de vedere hidrochimic au fost remarcate diferentieri ale calitatii apelor acestui acvifer, dar
in principal se incadreaza tip bicarbonatat in zona studiata. In sectorul nordic pe domeniul
Baraganului Central in terasa joasa si uneori in lunca, apa are un grad de mineralizatie avansat
exprimat prin reziduu fix ( totalitatea sarurilor ) peste 3000 mg/l fata de valorile exceptionale de
potabilitate prevazute de STAS 1342/91 (min 30 mg/l, max 1200 mg/l). Apele corespunzatoare
terasei joase a Ialomitei de la Cazanesti la Slobozia au depasiri la sulfati, cloruri, calciu, magneziu,
fier, mangan, reziduu fix atingind valori de peste 3500 mg/l, iar hidrogenul sulfurat este prezent. La
nivelul Baraganului de sud apa “stratelor de Fratesti”este in general potabila, depasiri la o parte din
indicatori au fost semnalate in zona de lunca la Suditi, Cosimbesti, Bora ca si prezenta hidrogenului
sulfurat la Ciulnita.

70
INSTALATII HIDROTEHNICE

Gospodaria de apa este situata in partea de S – SV a amplasamentului si include:


- Foraj de – 270 m adancime (valoare estimata) ampalasat intr-o cabina put de 1.80mx2.40m.
si Inaltime libera de 2.00m
- Staia de pompare este compusa dintr-un Grup de pompare cu 2 electropompe verticale
(1A+1R) si un recipient de hidrofor cu membrana
- Rezervor inmagazinare apa, V= 200 mc
- Statia de tratare/ clorinare este situata pe o platforma de 17.00mx7.70m intr-un container.

FORAJE – FRONTUL DE CAPTARE

Frontul de captare este amplasat în incinta Gospodăriei de apa împreuna cu aducţiunea apei pana la
rezervorul de înmagazinare. Cele doua foraje vor fi amplasate conform Anexei 2, in puncte diametral
opuse, cel din partea de Sud avand rol de sursa principala cu rol de explorare – exploatare, al doilea
menit sa asigure necesarul de apa in cazul de necesitate.
Apa bruta va fi transportata prin pompare (electropompa submersibila) la rezervorul de înmagazinare
apa potabila şi de incendiu printr-o conducta tip PEID cu diametrul 125mm.
Aducţiunea, reprezentata de conductele intre foraj şi rezervorul de înmagazinare pentru compensarea
consumului, forajul fiind amplasat în incinta gospodăriei de apa.

Pentru realizarea forajelor se fac următoarele recomandări:


- forajul va fi săpat în sistem hidraulic cu circulaţie inversă, iar tubarea se va realiza după
confirmarea prezenţei stratelor acvifere pe baza carotajului geofizic (înregistrarea rezistivităţii, a
potenţialului spontan şi gama natural).
- forajul să fie executat cu sapă având diametrul de minim 444,5 mm, până la adâncimea
proiectată (cca. 250 m) şi să se oprească după traversarea ultimului strat de nisip interceptat până
la această adâncime.
- Sa se investigheze prin metode geofizice gaura de sondă în vederea selectării orizonturilor
poros-permeabile ce urmează a fi captate, respectiv poziţionarea filtrelor.
- Programul de tubare sa se stabileasca pe baza corelării diagrafiei electrice cu coloana litologică.
Tubarea coloanei definitive (PVC Фminim = 180 mm) se va realiza pe baza schiţei de tubare
vizată de proiectant.
- Coloana tubată va fi prevăzută cu decantor de minim 3 m înălţime şi centrori. Între tuburile din
PVC şi gaura forată se va introduce stratul filtrant de pietriş mărgăritar.
- Dimensiunea fantelor coloanei filtrante şi sortul de pietriş mărgăritar ce urmează a fi introdus
între coloana forajului şi pereţii găurii de sondă vor fi stabilite pe baza rezultatelor analizelor
granulometice efectuate pentru stratele ce urmează a fi captate.
- Cimentarea spaţiului inelar se va realiza conform schiţei de tubare stabilite în baza carotajului şi
se va introduce în intervalul necimentat materialul argilos rezultat din forare.
- În toată perioada, coloana tubată va fi ţinută suspendată în elevator, nefiind lăsată să se sprijine
pe talpa forajului.
- forajul să se oprească într-un strat impermeabil după traversarea ultimului strat de nisip
interceptat până la adâncimea proiectată (cca. 250 m);
- În timpul săpării sa se preleveze probe de sedimente sau carote la fiecare schimbare de
litofacies, pe baza cărora va fi întocmit profilul litologic;
- după efectuarea decolmatării şi desnisipării forajului, vor fi executate pompările experimentale
în 3 trepte crescătoare, în vederea testării capacităţii de debitare a stratelor acvifere captate;
- pe baza rezultatelor testului de pompare se vor calcula parametrii hidrogeologici ai acviferului
(conductivitate hidraulică, transmisivitate) şi parametrii de funcţionare a forajului (debit optim,
denivelare optimă, rază de influenţă);

71
- Se vor preleva probe de apă pentru efectuarea de analize fizico – chimice şi bacteriologice în
vederea stabilirea calităţii acesteia. Dacă se constată depăşiri ale indicatorilor prevăzuţi de Legea
de Potabilitate a Apei nr. 458/2002, modificată şi completată cu Legea 311/2004, se vor lua
măsurile necesare de tratare a apei în vederea potabilizării (clorinare, dedurizare etc.);
- După finalizarea execuţiei se va întocmi documentaţia tehnică a fiecărui foraj,

După întocmirea profilului litologic şi determinarea debitului optim al primului foraj se va executa
cel de-al doilea foraj, la o distanţă egală cu dublul razei de influenţă, pentru evitarea funcţionării
acestora în condiţii de interferenţă.

Amplasarea în teren a forajelor se face astfel încât să fie posibilă instituirea în teren a zonelor de
protecţie sanitară cu regim de restricţie (pătrat cu latura de 20 m, centrat pe foraj) până la limita de
proprietate.

În timpul execuţiei forajelor propuse pentru alimentarea cu apă a obiectivului este necesară asistenţă
tehnică de specialitate, acordată de un inginer de foraj sau un hidrogeolog.

GOSPODARIA DE APA
.

Aceasta va fi amplasata pe teren plat şi are următoarele componente :


 rezervor exterior suprateran;
 staţia de clorinare şi staţia de pompare poziţionate în container;
Rezervorul de înmagazinare apa potabila şi pentru incendiu este o construcţie din otel, de forma
cilindrica, având capacitatea de stocare de 220mc. Golirea şi preaplinul se vor colecta intr-un cămin
prevazut lângă rezervorul de înmagazinare.

Staţia de clorinare
S-a prevazut o instalaţie automata de clorinare cu clor gazos.

Echipament staţie pompare


Staţia de pompe se va echipa cu următorul echipament:
 Grup de pompare cu (1A+1R) electropompe verticale;
 recipient de hidrofor cu membrana
Grupul de pompare este compact, pentru racordarea directa sau indirecta, compus din doua
pompe centrifuge verticale, de înalta presiune, normal aspirante, din otel inox. Montajul
echipamentelor şi a instalaţiei de conducte se va face respectându-se prevederile normativelor
în vigoare.

ALIMENTAREA CU APA A CONSTRUCŢIEI

Hala de productie va fi alimentata prin intermediul unei staţii de pompare amplasata în aceeaşi
incinta cu cea pentru incendiu, care va fi echipata cu (1+1) pompe.
Reţeaua de alimentare cu apa ce alimentează clădirea are d 110 mm PHD.

Apa va trece printr-o instalatie de osmoza, a carei schema generala este prezentata in imaginea de
mai jos.

72
Fig. 4.1.2.1. Principiul osmozei inverse

Osmoza inversa este un proces tehnic care aplică fenomenul de osmoză in sens invers. Pe partea cu
concentratia de ioni mai ridicată (apa de intrare care trebuie filtrata) este aplicata o presiune care
presează moleculele de apă spre partea cu concentraţia mai scăzută de ioni (apa de iesire filtrata).
Materiile organice şi anorganice dizolvate în apa de intrare precum şi microorganismele prezente în
ea au dimensiuni moleculare mult mai mari decit porii ultrafini ai membranei semipermeabile şi nu
pot difuza spre partea cu apa filtrată.

Astfel pe partea cu apa filtrata se acumuleaza numai moleculele de apă, impuritatile din apa de
intrare fiind reţinute de membrana semipermeabilă. De exemplu, porii membranei semiimpermeabile
au o dimensiune de ca. 0,0001 microni, virusii au dimensiuni cuprinse intre 0,02 si 0,4 microni iar
bacteriile au dimensiuni cuprinse intre 1 si 4 microni.

Pentru a împiedica blocarea membranei cu impurităţile din apa de intrare, impuritatile reţinute de
membrană vor fi spalate continuu de pe membrană (clatirea membranei). Astfel instalatia cu osmoza
inversa produce in afara de apa pura (permeat) şi apa reziduala (concentrat) care conţine impuritatile
din apa de intrare şi este deversată în sistemul de canalizare de pe amplasament.

FLUXUL TEHNOLOGIC al apei consta in:


 exploatarea acviferului freatic cu pompa submersibila;
 transportul apei captate prin pompare de la electropompa submersibila la rezervorul
cilindric suprateran de inmagazinare apa potabila de 220.0 mc si la cel de incendiu de 3.0
mc prin conducta tip PEID cu diametrul 125mm;
 tratarea apei (filtrare si tratare cu clor);
 distributia apei tratate, prin pompare in reteaua de distributie si astfel alimentarea
consumatorilor. Reteaua de alimentare cu apa ce alimenteaza cladirea are d 110 mm
PHD.
 Purificarea apei prin osmoza inversa si stocarea sa temporara inainte de utilizare

CONSUMUL DE APA in perioada operationala va fi de aproximativ 1200 mc/luna, cu capacitate


maxima 1500 mc/luna.

73
CALITATEA APEI
In industria lactatelor – in procesul de productie – este obligatoriu sa se utilizeze apa potabila, asa
incat se vor respecta Valorile şi concentraţiile maxime admise pentru parametrii de calitate ai apei
conform Legii 458/ 2002 privind calitatea apei potabile (republicata), respectiv:

Tabel 4.1.2.1. Valori admise pentru apa potabila


Parametrii microbiologici
Parametru Valoare admisă (număr/100 ml)
Escherichia coli (E. coli) 0
Enterococi 0

Parametrii chimici
Parametru Valoare Unitate de măsură
CMA
Acrilamidă1) 0,10 µg/l
Arsen 10 µg/l
Benzen 1,0 µg/l
Benz(a)piren 0,01 µg/l
Bor 1,0 mg/l
Bromaţi2) 10 µg/l
Cadmiu 5,0 µg/l
Clorură de vinil ) 1
0,50 µg/l
Cianuri totale 50 µg/l
Cianuri libere 10 µg/l
Crom total 50 µg/l
3),4)
Cupru 0,1 mg/l
1,2 Dicloretan 3,0 µg/l
Epiclorhidrină ) 1
0,10 µg/l
Fluoruri 1,2 mg/l
Hidrocarburi policiclice aromatice5) 0,10 µg/l
Mercur 1,0 µg/l
Nichel3) 20 µg/l
Nitraţi6) 50 mg/l
Nitriţi6) 0,50 mg/l
Pesticide7), 8) 0,10 µg/l
7), 9)
Pesticide 0,50 µg/l
Total
Plumb3),10) 10 µg/l
Seleniu 10 µg/l
Stibiu 5,0 µg/l
Tetracloretena şi Tricloretenă (suma 10 µg/l
concentraţiilor compuşilor specificaţi)
Trihalometani11) 100 µg/l
Total (suma concentraţiilor compuşilor
specificaţi)

Dupa realizarea forajelor se va analiza calitatea apelor si se va asigura sistemul de tratare adecvat,
astfel incat calitatea apei sa corespunda din punct de vedere calitativ.
Realizarea forajelor va incepe numai dupa autorizarea activitatii de catre Administratia Bazinala de
Apă Buzau- Ialomita, in conformitate cu cerintele legislative, urmand sa se obtina ulterior si
autorizatia necesara pentru functionare.

Statia de osmoza asigura filtrarea impuritatilor de apa, inclusiv virusi si bacterii, astfel incat apa care
urmeaza sa fie utilizata in procesul de productie sa aiba un grad ridicat de puritate.

74
ALTI UTILIZATORI CURENTI SAU PROGNOZATI

In viitor beneficiarul proiectului intentioneaza sa realizeze o sera de legume pe terenul adiacent


investitiei (la Nord de acesta), formata din sera propriu-zisa (5000 mp) si o zona de procesare (1000
mp). In timp ce pentru irigatii va putea fi folosita apa care iese din statia de epurare, pentru zona de
procesare se va folosi apa potabila care va alimenta si fabrica de lactate.

BILANTUL APEI

Tabel 4.1.2.2. Bilantul consumului de apa


PROCES CONSU CONSU CONSUM APA RECIRCULATA/ COMENTARII
TEHNOLOGIC M M INDUSTRIAL REUTILIZATA
MENAJE Cantitate Pentru De la De la
R compens propriul alte
aera obiectiv obiectve
pierderil
or in
sistemele
cu
circuit
inchis
Consum menajer 1150 l/zi 1150 l/zi Consum apa rece menajera pentru
(23 angajati) personal permanent conform STAS
Productie (apa in Nu e Nu e cazul Nu e cazul Nu e cazul Nu e cazul Nu e cazul Nu exista consum apa care sa fie
produse) cazul introdus in produsul final
Agent termic (apa 155 l/zi Sub 5L/zi Sub Sub 50L/zi Nu e cazul Nu e cazul Răcirea se va realiza cu ajutorul unei
de racire si 100L/zi instalaţii de răcire cu plăci , care
incalzire) utilizează ca agent de răcire apa rece
produsă de o instalaţie specială de
preparare apă-gheaţă. Incalzirea pentru
procesele industriale se realizeaza prin
generator aburi; incalzirea menajera
prin recuperare caldura din instalatii
industriale.
Spalare, 46000 l/zi 46000L/zi Se realizeaza zilnic, in cicluri de 7 ore
dezinfectie linie productie – o ora curatare si
de productie dezinfectare
Spalare spatii de 1000 l/zi 1000L/zi Se realizeaza zilnic spalarea pardoselei
productie, din toate spatiile
birouri, depozit
Prelucrare 5000 l/zi 5000 l/zi Beneficiarul intentioneaza sa realizeze
legume si fructe sere de legume si fructe in imediata
/investitie viitoare vecinatate a fabricii de lactate, care, in
zona de prelucrare, va avea un necesar
de apa potabila.
CONSUM Aprox 53 Valori la capacitate maxima, dupa ce va
TOTAL mc/zi fi realizata si sera
PE ZI
Alte consumuri:
Rezerva de 50MC (in Consumul nu este zilnic, aceasta rezerva
incendiu tanc va fi permanent disponibila pe
stocare) amplasament si utilizata cu destinatie
precisa, numai in caz de incendiu

4.1.3. Managementul apelor uzate

SURSE DE GENERARE
Pentru a asigura evacuarea apelor uzate menajere, tehnologice si pluviale din incinta s-au proiectat
retele de canalizare in sistem separativ, astfel:
 trei retele de canalizare pentru ape uzate menajere si tehnologice, retele cu scurgere
gravitationala spre Statia de Epurare, pozitionata in incinta, iar apoi dupa epurare, prin
75
pompare la bazinele de fermentare (40.000 mc si 100.000 mc.) situate la cca. 1km de
proprietate trecute prin bazinul de retentie;
 o retea de canalizare pentru ape pluviale, ce colecteaza apele de pe acoperisul cladirii, iar
apoi prin intermediul unui bazin de retentie, prin pompare, avand traseu comun cu apele
uzate ce au fost epurate, la bazinele ce colecteaza apele menajere si pluviale situate la cca.
1km de proprietate;
 o retea de canalizare pentru ape pluviale potential poluate, ce colecteaza apele de pe partea
carosabila a incintei, retea cu scurgere gravitationala spre separatorul de hidrocarburi
(V=30l/s), avand apoi acelasi traseu cu cele uzate si pluvial de pe acoperisul casei (bazine de
fermentare);

Fig. 4.1.3.1 - Graficul generarii apelor uzate

76
Tabel 4.1.3.1 : Bilantul apelor uzate
SURSA APELOR TOTALUL APE UZATE EVACUATE APE DIRECTIONATE SPRE COMENTARII
UZATE, PROCES APELOR UZATE UTILIZARE/ RECIRCULARE
TEHNOLOGIC GENERATE MENAJERE INDUSTRIALE PLUVIALE IN ACEST CATRE ALTE
OBIECTIV OBIECTIVE
m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an
Ape uzate menajere- de 50 18250 8.0 2920 10 3650 Retelele se unifica si se scurg gravitational spre
Statia de Epurare din incinta, de unde apele epurate
la obiectele sanitare Irigare
spatii sunt conduse prin conducte catre bazinele de
Ape uzate din procesul 35.6 12994 fermentare (20.000 mc si 60.000 mc util.)
verzi
de fabricatie, ambalare Pentru apele menajere s-a calculat cu 0.35 mc/zi si
si zona depozitelor 23 persoane
Menajere+ industriale = max 50 mc/zi
curate
O parte din apa epurata si cea pluviala va merge
Ape uzate spre irigarea celor 5300mp de iarba si arbori din
provenite de la curtea fabricii de lactate. In functie de clima
anuala, intre 3500 si 5500mc /an (s-a optat pentru
depozitele frigorifice varianta rotunda de 10 mc/zi, respectiv 3650
produse proaspete 40 14600 mc/an). Restul de 14 600 mc/an, dupa stocare in
In
Ape uzate amestec
bazinele de fermentare va fi utilizata la irigarea
Provenite de la camera cu
suprafetelor agricole
tehnica gunoiul
de grajd
apele pluviale provenite 4.8 1766 de a Ape potential nepoluate, directionate prin burlane
montate pe faţada şi preluate îngropat în pamant,
de pe acoperişul ferma,
pentru sub cota de inghet a terenului, intr-un bazin de
clădirii Irigare retenţie şi pompate apoi în bazinele de fermentare
suprafet amplasate la aprox. 1km de limita de proprietate;
e 500 l/mp/an
agricole
apele pluviale de pe 1.6 585 Ape pluviale potential poluate, ce colecteaza apele
de pe partea carosabila a incintei, retea cu
platforma incintei
scurgere gravitationala spre separatorul de
hidrocarburi (V=30l/s), avand apoi acelasi traseu
cu cele uzate si pluvial de pe acoperisul casei
(bazine de fermentare);
500 l/mp/an
Ape uzate statia de Statia biogaz nu produce ape uzate. Odata cu
relizarea investitiei apa de la statia de tratare va fi
biogaz – investitie
directiona la iesirea de fractie lichida a statiei de
viitoare biogaz urina fermentata ajungand deja diluata in
laguna, de unde va putea fi preluata pentru
fertilizare mult mai repede

77
CANTITATI SI CARACTERISTICI FIZICO- CHIMICE ALE APELOR UZATE

Apele reziduale industriale din fabricile de îmbuteliere a laptelui de consum și produse lactate acide
sunt compuse exclusiv din ape de curățire și spălare provenite de la umplerea recipientelor, de la
recepția laptelui, de la curățirea pasteurizatoarelor, vaporizatoarelor și a camioanelor-cisternă. Sunt
ape ce au în compoziție urme de lapte și câteodată substanțe chimice folosite la dezinfecție sau
curățire.

Apele industriale includ și apele de spălare provenite din producerea untului; îndeosebi primele ape
de spălare a untului sunt întrebuințate în scop furajer, datorită sărurilor nutritive și lipidelor pe care
le conțin.

În general, in industria laptelui și a produselor lactate, apa pentru spălare se impune a fi pură din
punct de vedere bacteriologic, să nu conțină bacterii sulfo-oxidante, sulfo-reducătoare sau
feruginoase, care se depun pe pereții acestora si pot trece in produse producând depresiunea. Pentru
dezinfectare și spălare apa se folosește după ce prealabil au fost adăugate substanțe clorigene. Apele
folosite la spălare mai pot îngloba: detergenți, agenți de sterilizare (hipoclorit de sodiu), substanțe
acide (HNO3, H3PO4) sau substanțe alcaline (NaOH), utilizate pentru CIP. Acestea influențează:
pH-ul apelor reziduale, conținutul de fosfor, CBO și CCO (uzual, contribuie sub 10%).

Reziduurile rezultate din prelucrarea laptelui conțin, în general:

 concentrații mari de materii organice (lipide, proteine, zaharuri);


 consumuri ridicate de oxigen (CCO și CBO);
 concentrații ridicate de suspensii solide;
 concentrații mari de grăsimi/uleiuri în suspensie;
 concentrații ridicate de azot;
 variații importante de pH.

Statia de epurare aleasa a tinut cont reducerea concentratiilor de substante mentionate mai sus, astfel
incat valorile de output sa respecte prevederile legale.

Compozitia estimata a apelor uzate (luand in considerarea rezultatele analizelor unor ape produse
din activitati similare) si gradul de epurare asumat de producator (cel putin limitele impuse de
normele HG 188/2002 modificate prin HG 325/2005 pentru emisar natural) este prezentat in tabelul
de mai jos:

Tabel 4.1.3.2. – Estimare calitate apa uzata si calitate apa epurata


Nr crt Parametru Unitate Valoare estimata Valoare dupa
epurare
1. Materii totale in suspensie (MTS) mg/l 1618.0 35.0
2. Consum chimic de oxigen (CCCO – Cr) mgO2/l 1988.0 125.0
3. Consum biochimic de oxigen (CBO5) mgO2/l 1150.0 25.0
4. Amoniu (NH4) mg/l 160.0 2.0
5. Fosfor mg/l 20.0 2.0
6. pH Unit 7.75 6.5 – 8.5
pH

78
Prin statia de epurare pe care beneficiarul urmeaza sa o achizitioneze apa care ajunge in emisar (2
bazine cu capacitatea de 40.000 mc, respectiv 100.000 mc.) este potential curata. Calitatea apei uzate
brute si a apei epurate va fi monitorizata.

STATIA DE EPURARE
Amplasamentul statiei de epurare se va afla la o distanta mai mare de 300 m fata de orice locuinta in
zona conform OMS 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si sanatate publica privind
mediul de viata al populatiei. (aprox 600 m)
In cazul investitiei proiectate Reteaua de canalizare a apelor uzate preia urmatoarele debite:
-apele uzate menajere – ape provenite de la obiectele sanitare;
-apele uzate – provenite din procesul de fabricatie, ambalare si din zona depozitelor curate;
-apele uzate – provenite de la depozitele frigorifice produse proaspete;
-apele uzate – provenite de la camera tehnica, conduse apoi pe traseul apelor menajere provenite de
la obiectele sanitare

Flux tehnologic al staţiei de epurare este următorul:


-staţie de pompare influent;
-instalaţie automata de sitare;
-bazin de omogenizare şi staţie de pompare;
-unitate de flotaţie cu aer dizolvat;
-bazin biologic cu decantor;
-preluare nămol (bazin vidanjabil);

Schema tehnologica generala a statiei de epurare care va trata apele menajere si tehnologice produse
pe amplasament se prezinta astfel:

Fig. 4.1.3.2 -Schema tehnologica generala

1.APA UZATA
STATIE DE POMPARE
2.
TEHNOLOGICA INFLUENT
3.

INSTALATIE AUTOMATA DE REZIDUURI


SITARE

BAZIN DE OMOGENIZARE SI
STATIE DE POMPARE

4.
5. COAGULANT UNITATE DE FLOTATIE
FLOCULANT BAZIN STOCARE NAMOL
6.
SODA CAUSTICA
7.

MODUL BIOLOGIC
PRELUCRARE NAMOL

MODUL MBR

79
APA EPURATA

Descrierea elementelor componente ale statiei de epurare:

STATIA DE POMPARE este o constructie rectangulara subterana, realizata din beton armat, cu
dimensiunile utile in plan de 1.50mx1.50m si inaltimea de 1.50 m. Statia de pompare va colecta apa
uzata din incinta unitatii si va alimenta unitatea automata de sitare. La intrarea colectorului de ape
uzate in statia de pompare a fost prevazut un gratar tip cos, cu diametrul perforatiilor de 20 mm
pentru retinerea materiilor grosiere ce pot cauza blocari ale pompelor. Gratarul va fi curatat manual
iar deseurile vor fi depozitate in containerul de deseuri, urmand a fi eliminate de pe amplasament.
Volumul calculat pentru statia de pompare este de 1.00 mc.

INSTALATIE AUTOMATA DE SITARE este formata dintr-o sita rotativa, cu rol de retinere
materii solide cu dimensiunea particulei mai mare de 0.75 mm. Sita va fi amplasata pe un cadru
metallic de sustienre, iar descarcarea materiilor retinute se va face la baza acesteia, intr-un recipient
gen publea, urmand a fi evacuate periodic de operatorul statiei. Apa sitata va trece gravitational catre
treapta de tratare fizico- chimica.

BAZINUL DE OMOGENIZARE. Dupa sitare apa uzata ajunge gravitational in bazinul de


omogenizare- egalizare, avand forma unei cuve rectangulare, cu dimensiunile interioare in plan, de
4x5m si inaltimea de 2,5m. Egalizarea debitului de apa este necesara pentru a prentampina
problemele de operate si a imbunatati procesele urmatoare. Omogenizarea are avantajul de a asigura
un debit constant in statia de epurare, si o omogenizare a incarcarilor de CBO5, CCOCr si MTS. In
interiorul bazinului vor fi instalate doua pompe care vor pompa apa pretratata mecanic catre treapta
de tratare fizico- chimica. Pe conducta de evacuare va fi instalat un debimetru electromagnetic
pentru masurarea debitului instantaneu, cat si cel acumulat.

UNITATE DE FLOTATIE. Flotatia are drept scop iondepartarea fractiunilor usoare (uleiuri,
grasimi) din faza lichida ce are ca efect si o reducere semnificativa a CBO5, CCOCr.. Pentu a creste
eficienta procesului, sunt folosite substante chimice pentru coagulare si floculare, dar si pentru
reglarea pH-ului. Materiile flotate si sedimentele vor fi indepartate in bazinul de stocare namol.
Pentru alimentarea modulului biologic apa va fi colectata intr-un bazin tampon, de unde va fi
pompata prin intermediul a 2 pompe centrifuge (1 activa + 1 rezerva)

MODULUL BIOLOGIC este format din doua bazine circulare concentrice, cu diametru maxim de
8.0 m si inaltime utila 2.43, amplasat ingropat. In reactorul biologic se realizeaza reducerea cantitatii
de substanta organica, eliminarea fosforului, a compusilor cu azot (in compartimentul de
denitrificare- rezervor interior) si a amoniului (in compartimentul de nitrificare- rezervor exterior)

MODULUL DE ULTRAFILTRARE CU MEMBRANE (MBR) este constituit dintr-un bazin


realizat din polietilena, amplasat suprateran, cu rolul de a separa biomasa activa si de a evacua
efluentul epurat, Filtrarea namoului activat se face sub repsiunea coloanei de apa din reactor.

BAZINUL DE STOCARE NAMOL este o cuva rectangulara, cu dimensiunile interioare in plan,


de 3x3m si inaltimea de 2,5m echipat cu mixer submersibil pentru omogenizare. Namolul va fi
pompat in BAZINUL DE CONDITIONARE NAMOL, unde, prin adaugarea unui reactiv de
conditionare si/ sau var se va realiza conditionarea chimica a namolului in vederea destabilizarii
structurii sale si conferirii unor proprietati de deshidratare imbunatatite.
80
INSTALATIE AUTOMATA DE DESHIDRATARE. Namolul un exces stabilizat si conditionat
este introdus, cu ajutorul unei pompe pneumatice, intr-o unitate de deshidratare, cu rolul de a-l
deshidrata pana la un continut de materii solide totale de cca 30%. Turta de namol este descarcata in
containerul mobil aflat la baza, pentru a fi eliminat.

Componentele instalatiei, in ordinea in care sunt utilizate in procesul de epurare:


- pompa apa uzata – debit 5 m3/h (fiecare)
- sita rotativa – finete de sitare 0.75 mm
- pompa apa uzata - debit 5 m3/h (fiecare)
- suflanta aer – debit 73 m3/h
- unitate de flotatie – debit 2 m3/h
- pompa apa uzata – debit 10 m3/h (fiecare)
- rezervor aerob – volum util 122 mc, diametru 8 m
- suflanta aer (bazin aerob) – debit 186 m3/h
- rezervor anoxic - volum util 30 m3 , diametru 4 m
- mixer submersibil – turatie 1380 rpm, putere 1.1 kZ
- membrana ultrafiltranta – dimenisune pori 0.4 µm
- pompa de vacuum – debit 6 m3/h
- suflanta aer – debit 160 m3/h
- filtru presa cu placi

GOSPODARIA NAMOLULUI
Namolul de la epurarea efluentilor proprii retinut in unitatea de flotatie va fi evacuat catre un bazin
de stocare namol cu un volum de 20 mc, realizat din fibra de sticla si montat ingropat.Din acest
bazin, prin intermediul unei pompe namolul va fi introdus in unitatea de deshidratare cu filtru cu
banda pentru reducerea umiditatii acestuia in vederea evacuarii din statia de epurare. Namolul va
avea un continut ridicat de material organic, dar este posibila si prezenta unor substante toxice din
sistemul de spalare/ dezinfectare (hidroxid de sodiu 0.5 – 0.8%), ceea ce l-ar putea face inutilizabil
ca fertilizant in agricultura. In acest caz namolul va fi tratat ca un deseu toxic si va fi eliminat printr-
o societatea specializata spre incinerare/ coincinerare.
Utilizarea finala a namolului va fi decisa in functie de compozitia acestuia, avand in vedere
posibilitatile de valorificare existente, respectiv:
- utilizare in agricultura
- compostare
- fermentare anaeroba
- coincinerare
- incinerare cu recuperare de energie.
Pentru a fi utilizate in agricultura, namolul din statiile de epurare trebuie sa indeplineasca conditiile
prevazute in Ordinul comun al MMGA si al MAPDR nr 344/708/2004, calitatea solului sa fie
corespunzatoare si sa obtina permisul de utilizare in agricultura.

INDICATORI AI APELOR UZATE


In ceea ce priveste calitatea apelor uzate, se vor respecta limitele impuse prin NORMATIV NTPA-
001 din 2005 privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi
orăşeneşti la evacuarea în receptorii naturali, (HG 188/2002 modificat cu HG 352/2005), dintre care
mentionam indicatorii reprezentativi pentru apele care pleaca din statia de epurare:

81
Tabel 4.1.3.3. – Valori admise privind calitatea apelor epurate
Nr. crt. Indicatorul de calitate U.M. Valorile limită
admisibile
1 2 3 4
1) 0
1. Temperatura C 35
2. pH unităţi pH 6,5-8,5
3. Materii în suspensie (MS)2) mg/dm3 35,0 (60,0)
4. Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5)3) mg O2/dm3 20 - 25,0
5. Consum chimic de oxigen - metoda cu dicromat mg O2/dm3 70 125,0
de potasiu (CCOCr)3)
6. Reziduu filtrat la 1070C mg/dm3 2000,0
7. Azot amoniacal (NH4+)7) mg/dm3 2,0 (3,0)
8. Azot total (N)7) mg/dm3 10,0 (15,0)
9. Azotaţi (NO3-)7) mg/dm3 25,0 (37,0)
10. Azotiţi (NO2-)7) mg/dm3 1 (2,0)
11. Sulfuri şi hidrogen sulfurat (S2-) mg/dm3 0,5
12. Fosfor total (P)7) mg/dm3 1,0 (2,0)
13. Detergenţi sintetici mg/dm3 0,5
14. Clor rezidual liber (Cl2) mg/dm3 0,2
15. Cloruri (Cl-) mg/dm3 500,0
16. Fluoruri (F-) mg/dm3 5,0

RECEPTORUL APELOR PROVENITE DE LA STATIA DE EPURARE


Asa cum s-a prezentat si anterior, apele tratate in statia de epurare vor fi partial utilizate la stropirea
spatiilor verzi din incinta fabricii, cea mai mare parte urmand a fi indreptate printr-o conducta prin
pompare la bazinele de fermentare (40.000 mc si 100.000 mc.) situate la cca. 1km de proprietate
trecute prin bazinul de retentie. Dupa ce investitia in sere se va realiza, parte din apa va fi reutilizata
la irigarea plantelor din sera (v. Cantitati Tabel 4.1.3.1)

Bazinele au fost realizate inainte de 1989, cu metodele de atunci. Ele au suferit in timp un proces de
modernizare, fiind acum 100% sigure in exploatare, dotate cu geomembrana dubla. Nu exista risc de
revarsare, volumul util este sub cota 0. Peretii laterali sunt pentru supraplin. In plus, aceste lagune
sunt golite de 3 ori ori pe an, in procesul de fertilizare, conform autorizatiei de mediu.

4.1.4. Prognozarea impactului

Perioada de constructie
Realizarea forajelor de alimentare cu apa si a sondelor pentru pompele de caldura pot reprezenta
riscuri pentru sol si apa din subsol in masura in care modul de executie nu respecta normele in
vigoare nu sunt realizate de echipe autorizate.

Perioada operationala

IMPACTUL PRODUS DE PRELEVAREA APEI asupra conditiilor hidrologice si hidrogeologice


ale amplasamentului proiectului vor fi cele asteptate pentru lucrarile de captare verticale. In

82
realizarea puturilor se vor respecta prevederile noramtivului NP-028-98-NORMATIV-PENTRU-
PROIECTAR EA-CONSTRUCŢIILOR-DE-CAPTARE-A-APEI
Avand in vedere ca acviferul interceptat pentru alimentarea cu apa este un acvifer de amploare, nu
va fi periclitat in niciun fel capacitatea si debitul acestuia. Respectarea normelor si obligatiilor legate
de materialele utilizate, de modul de desfasurare al lucrarilor, de realizarea solutiilor constructive
clasice de inchidere a acviferelor neproductive (din punct de vedere al orizontului tinta) si
impiedicarea amestecarii apelor din nivele acvifere diferite, va duce la eliminarea oricarui risc cu
privire la calitatea apelor subterane.

Statia de epurare a fost proiectata si va functiona astfel incat apa epurata sa poata fi deversata/
eliminata in ape de suprafata, astfel incat IMPACTUL PRODUS DE ELIMINAREA APELOR
EPURATE va fi unul pozitiv, in sesnul in care dejectiile din bazinele de epurare vor fi diluate,
utilizarea lor ca fertilizant in agricultura fiind mai usoara si ducand la un raport optim de nutrienti/
ha . In acelasi timp, avand in vedere constructia bazinelor cu folie de protectie, aceste solutii
constructive elimina practic riscul ca componente periculoase din gunoiul de grajd sa infesteze solul
si panza freatica.

IMPACTUL PREVIZIBIL ASUPRA ECOSISITEMELOR CORPURILOR DE APA

Asa cum s-a aratat anterior, apele uzate epurate vor avea caracteristici care le permite utilizarea in
alte scopuri (curatenie, irigatii), cea mai mare cantitate ajungand in bazinele de fermentare, impreuna
cu partea lichida a dejectiilor animale din cadrul fermei. In aceste conditii, nu putem vorbi de corpuri
de apa si ecosisteme existente.

POSIBILE DESCRACARI ACCIDENTALE

In conditiile unor descarcari accidentale a apelor epurate nu exista risc pentru mediu, avand in
vedere calitatea apei epurate, asigurata de constructor/ furnizor.

IMPACTUL TRANSFRONTIERA – Nu e cazul.

4.1.5. Masuri de diminuare a impactului

Perioada de constructie
 organizarea de santier se va realiza pe o perioadă scurtă de timp si pe o suprafată limitată;
 organizarea de santier se va amplasa în incinta si nu va afecta alte terenuri din domeniul
public sau privat;
 se vor folosi materiale si utilaje care au agrement tehnic de specialitate;
 realizarea puturilor de alimentare si a sondelor pentru pompele de caldura (in masura in care
solutia constructiva este acceptata de autoritati) se va face numai dupa obtinerea avizelor si
acordurilor necesare, de personal specializat, cu respectarea prevederilor specifice,
 operatiile de întretinere, alimentare cu combustibil sau curătarere a vehiculelor si utilajelor
nu se vor efectua pe amplasament, ci numai în locatii cu dotări adecvate;
 titularul are obligatia de a lua măsuri de prevenire a evacuărilor necontrolate de ape uzate în
perioada de executie a obiectivului;

Se va obtine Aviz de Gospodarire a Apelor si se vor respecta conditiile impuse prin acesta.

Perioada operationala
83
 monitorizarea stricta a consumului de apa
 instituirea zonelor de protectie sanitara
 reducerea pe cat posibil, in toate fazele de productie, ca si in activitatile conexe a consumului
de apa
 reutilizarea pe cat posibil a intregii cantitati de apa uzata epurata
 monitorizarea calitatii apelor care ies din statia de epurare.

Pentru diminuarea consumului real s-au luat masuri inca din faza de proiectare, cum ar fi:
- Sistem „cleaning in place” (CIP) - sistem automat de spalare/ dezinfectie, care va utiliza un
volum de apa minim necesar in acest sens
- sistem de racire cu apa in circuit inchis.

In cazul unor modificari semnificative ale parametrilor acviferului acestea vor fi aduse la cunostinta
autroitatilor competente.

4.2. AERUL

4.2.1. Date generale

Clima este de tip continental, caracterizându-se prin veri foarte calde şi ierni foarte reci, printr-o
amplitudine termică anuală, diurnă relativ mare şi prin precipitaţii în cantităţi reduse.
Pozitia si relieful judetului Ialomita favorizeaza patrunderea maselor de aer rece continental de
origine euro-asiatice iarna, iar vara, mase de aer foarte cald, fierbinte si uscat, din Asia ori
Mediterana si Africa, ceea ce imprima acestei zone o nota specifica de ariditate.
Temperaturile medii anuale ale aerului pe teritoriul judetului sunt cuprinse intre 10-11o C
Precipitatiile atmosferice au o caracteristica tipic continentala, respectiv cu diferentiere pronuntata
de la o luna la alta si de la un an la altul. Anual pe teritoriul judetului Ialomita cad intre 470-480 mm
in partea estica si sud-estica si 500-518 mm in nordul si vestul zonei. Cele mai mari cantitati anuale
de precipitatii de la 60 la 75 mm cad la inceputul verii, in iunie, iar cele mai reduse iarna, in
februarie-martie cind totalizeaza doar 26-30 mm.
Vanturile predominante sunt vanturile din nord-vest, sud-vest, nord si vest, dintre care, pentru zona
studiata caracteristice sunt in special vanturile din sectorul nord-estic, cu frecvente de peste 25-29%
toamna, 22-34% iarna, 26-36% primavara si 22-25% vara.
Frecventa calmului este mai mare in extremitatile judetului si mai mica in partea centrala si nordica.

Adancimea maxima de inghet este 0,80 - 0,90m

4.2.2. Surse de poluare a aerului

Perioada de constructie
Sursele de poluare a aerului in faza de constructie sunt urmatoarele:
 gazele de esapament rezultate prin arderea motorinei în timpul funcţionării utilajelor
şi maşinilor aferente lucrărilor de constructie;
 particule de praf ca rezultat al transportului de materiale si manipularii acestora.
84
In gazele de esapament se formează compusi toxici precum:
- CO - monoxidul de carbon;
- CH x - hidrocarburi;
- SO 2 - dioxidul de sulf;
- NOx - oxizii de azot.
Monoxidul de carbon se elimină in special la funtionarea motorului in regim stationar sau la
ambalarea acestuia.
La functionarea motoarelor in regim stationar, continutul de CO in gazele de esapament nu trebuie să
depasească 5%. La miscarea accelerata a automobilului,in regim de ambalare imediata a motorului,
are loc amplificarea emisiilor de CO de 1,6-2,1 ori, iar a celor de CHx – de 1,5-2,0 ori.

In perioada de constructie nivelul gazelor de esapament va creste fata de situatia actuala, dar nu se
asteapata ca acesta sa depaseasca limitele stipulate in Legea 104/2011.
Cresterea nivelului de praf este o urmare fireasca in perioada lucrarilor de constructie, in special in
anumite etape ale acestora, avand un caracter temporar si o amplitudine mica.

Perioada operationala

Surse de poluare a aerului in faza operationala:


 gazele de esapament emanate de mijloacele de transport in comun si autoturismele
care utilizeaza parcarea din cadrul terminalului.

Este vorba in principal de vehiculele care asigura:


- aprovizionarea cu materie prima si ambalaje (estimat 3-4 transporturi/zi),
- Livrarea produselor finite (4 transporturi/zi)
- Transport deseuri (6 transporturi/luna)
- Trasnport angajati (5 zile/ saptamana).

Nu exista surse de poluare punctiforme, nu exista cosuri de fum pe amplasament datorita modalitatii
de producere a energiei termice aleasa de proiectant. In plus, sistemul de ventilatie si utilizarea de
filtre Hepa si UV fac ca aerul din incinta sa fie mai curat decat cel exterior, spatiul de productie fiind
un spatiu controlat si deosebit de curat.

Poluanti emisi de obiectivele invecinate – Fabrica se afla in vecinatatea fermei, dar modul de
intretinere al animalelor face ca sa nu se simta mirosuri care ar putea afecta activitatea pe
amplasament.
Nu au fost executate masuratori de noxe, datorita amplasarii fermei si a circulatiei reduse in zona
efectuarea acestora nefiind in niciun fel justificata.

Astfel, nu se poate calcula cu un efect cumulat al activitatilor asupra aerului, cantitatea de noxe
eliminate fiind normale.

4.2.3. Prognozarea poluarii aerului

Nu e cazul.

4.2.4. Masuri de diminuare a impactului

85
Perioada de constructie
- utilizarea unor utilaje si mijloace in stare buna de functionare, a autovehiculelor dotate cu motoare
de tip EURO IV, ale căror emisii respectă legislaţia în vigoare;
- umectarea zonelor unde exista risc ridicat de antrenare a particulelor de praf, in masura in care
aceasta masura este necesara;
- spalarea rotilor autovehiculelor la ieisrea din santier, daca acest lucru este necesar;
- transportul materiilor prime fine (ex. Nisip) cu remorci acoperite cu prelate
- evitarea functionarii in gol a motoarelor utilajelor si masinilor;
- deplasarea cu viteza redusa a camioanelor si celorlalte vehicule utilizate in aceasta lucrare, in
special in zonele locuite

Perioada operationala:
- reducerea perioadelor de mers in gol a motoarelor;
- utilizarea, conform proiectului a filstrelor Hepa si sistemului de dezinfectie cu UV
- plantarea de arbori/ arbusti pentru un aport sporit de oxigen.

Concluzie: Se apreciaza ca probabilitatea producerii impactului, extinderea, magnitudinea si


durata impactului asupra factorului de mediu aer vor fi minime, necunatificabile, de lunga
durata.

4.3. ZGOMOTUL
4.3.1. Date generale

In zona nu exista surse de zgomot, la limita fermei localizate vis- a vis de amplasamentul viitoarei
fabrici nu se inregistreaza valori peste limitele legale.

4.3.2. Surse de poluare fonica

Perioada de constructie
Surse de poluare fonica pe parcursul lucrarilor :
 utilizarea vehiculelor motorizate de mari dimensiuni ;
 operarea a diverse semnale sonore, alarme de siguranta (ex. Semnale de marsarier ale
vehiculelor, semnale de atentionare)

In general utilajele de santier (buldozer, camioane, incarcator frontal, etc) se caracterizeaza prin
mase mari, puteri acustice ridicate, putand produce un nivel de zgomot de pana la 90 -100 dB(A),
dar in cazul lucrarilor proiectate a se desfasura, avand in vedere ca nu presupun demolari, spargerea
unor suprafete rigide, etc, nivelul de zgomot si vibratii nu poate fi considerat un risc real. In plus,
locatia este izolata, la o distanta de aprox 600 m de cea mai apropiata casa de locuit.

Perioada operationala

Surse de poluare fonica in perioada operationala :


 zgomot de rulare, parcare, incarcare in cazul mijloacelor de transport marfa/ materii
prime/ deseuri ;
 functionarea liniilor de productie, a echipamentelor conexe din hala si din exteriorul
cladirii(ex. pompe, echipamente de la statia de epurare)

Din cadrul instalatiilor/ echipamentelor utilizate cele mai mari producatoare de zgomot vor fi:

86
- Instalatia de ventilare (centralele de tratare aer), dar acestea vor fi prevazute din constructie cu
atenuatoare de zgomot
- Sistemul de omogenizare
- Pompe si instalatia de sitare de la statia de epurare

Toate echipamentele tehnice utilizate sunt de ultima generatie, fiind realizate astfel incat sa
respecte limitele de zgomot impuse.

Nu exista surse de vibratii.

4.3.3. Prognozarea impactului

Pozitia amplasamentului fata de zona locuita a comunei face ca impactul estimat al zgomotelor si
vibratiilor sa nu fie unul sesizabil la nivelul populatiei. In zona nu exista unitati/locatii care sa
necesite protectie speciala.

In ceea ce priveste zgomotul de rulare, este cunoscut ca acesta a fost identificat ca sursă de zgomot
preponderentă pentru domenii de viteza ce depasesc 50 km/ora, respectarea restrictiilor de viteza a
vehiculelor fiind suficienta pentru ca transportul de marfa/ materii prime/ deseuri sa nu fie un factor
de risc pentru populatia din zona. Zgomotul aferent aprovizionarii, parcarii, incarcarii cu materiale
pe amplasament, avand in vederea distanta pana la casele de locuit de asemenea, nu este apreciat ca
un risc real.
Liniile de productie sunt situate in hala, structura peretilor asigura ca in afara cladirii sa nu fie exista
cresteri ale nivelului de zgomot datorat functionarii acestora.

Concluzie: Impactul zgomotului in perioada de contructie va fi unul temparar, local, de amplitudine


mica, care ar putea provoca doar un disconfort acustic pe termen scurt celor implicati in realizarea
proiectului, pozitia amplasamentului facand ca eventualele valori mai ridicate ale zgomotului sa nu
fie inregistrate de locuitorii din zona. Nu exista surse de vibratii de natura sa fie luate masuri
speciale.
Impactul zgomotului in perioada operationala va fi unul de nivel redus, cu caracter temporar,
repetabil, insa investitiile in cele mai performante echipamente si solutiile constructive alese sunt de
natura sa reduca la minim nivelul de zgomot. Nu exista surse de vibratii

4.3.4. Masuri de diminuare a impactului

Perioada de constructie
- administrarea parcului de vehicule si a activitatilor astfel incat sa se evite cumularea nivelului de
zgomot produs de vehicule si echipamente ;
- efectuarea lucrarilor si a transporturilor inspre si dispre amplasament pe perioada zilei, evitand
orele de odihna.

Perioada operationala
- achizitionare si utilizarea de utilaje cu specificatii tehnice compatibile cu standardele europene,
care sa detina declaratie de conformitate EC astfel incat sa fie limitat nivelul emisiilor de zgomot
in mediu ;
- mentenanta adecvata a echipamentelor si utilajelor ;
- plantarea de arbori/ arbusti langa hala de productie.

Avand in vedere structura aleasa pentru pereti si tavan (panouri sandwich cu miez de polistiren)
se va asigura o protectie corespunzatoare, avand in vedere ca golul de aer dintre panourile sandwich
asigura o fonoizolare buna si impiedica propagarea zgomotului utilajelor de productie de la interior
87
spre exterior. De asemenea uşile trebuie sa asigure prin construcţie un nivel de reducere a
zgomotului de minim 30dB.

In perioada operationala nivelul de zgomot nu trebuie sa depaseasca limitele admisibile prevazute in


STAS 10009-88 privind acustica urbana la limita amplasamentului.

4.4. SOLUL
4.4.1. Date generale

Formarea invelisului solului este rezultatul proceselor de pedogeneza si a celor geopedologice. In


Campia Baraganului varietatea morfologica a solurilor este mica. Conform Sistemului Roman de
Taxonomie a Solurilor in Baragan sunt specifice urmatoarele clase de soluri: protisoluri, cernisoluir,
hidrisoluri, salsodisoluri si antrisoluri. Textura solurilor este in principal argiloasa si nisipolutoasa.
In primii 30 cm studiile geotehnice au evidentiat prezenta de pamant humificat si sol vegetal.

Zona este vulnerabila la seceta, cu risc moderat de desertificarea (indice de ariditate R 0.05 – 0.65)

Pe de alta parte, terenurile din zona sunt sensibile la umezire, caracteristica care a fost luata in calcul
la proiectarea obiectivelor de pe amplasament, asa cum a fost descris in capitolul ce descrie solutiile
constructive.

În ceea ce priveşte stratificaţia, rezulta ca aceasta este constituita (pornind de la suprafaţa spre
adâncime) din sol vegetal pana la adâncimi de 0,30 m, urmate de complexul coeziv argilos-prăfos de
suprafaţa, constituit majoritar din prafuri argiloase, cafenii...cafenii-gălbui, plastic consistente la
plastic vârtoase şi argile prăfoase cafenii şi cafenii-gălbui, plastic vârtoase, cu diseminaţii şi
concreţiuni calcaroase. Acesta nu a fost depasit de talpa forajului pana la adâncimea maxim
investigata (-6,00 m).
Acviferul nu a fost interceptat în forajele de studiu pana la adâncime de -6,00m.

Capacitatea portanta a terenului se estimează în conformitate cu prescripţiile NP 125/2010 la 150


kPa.

4.4.2. Surse de poluare a solului

Perioada de constructie
Sursele de poluare a solului in perioada lucrarilor de constructie:
- poluare accidentală cu hidrocarburi, datorata eventualelor defectiuni de functionare a
masinilor si utilajelor cauzata de proasta intretineri a acestora
- sedimentarea aditivilor din combustibil pe suprafata solului
- depozitarea indelungata a materialelor de constructii pe sol
- efectuarea defectuasa a forajelor, fara respectarea normelor in specifice
- depozitarea necontrolata a deseurilor in spatiile adiacente zonelor de lucru, direct pe sol pentru
perioade lungi de timp

Aditivii din combustibili sedimenteaza pe suprafata solului, ca apoi ca hrana, sa se depoziteze in


organism. Avand in vedere volumul mic de lucrari in care sunt implicate autovehicule, numarul mic
al acestora ca si perioada de lucrari de 11 luni, acesta nu reprezinta un risc real.
Forajele se vor efectua pe baza de autorizatii, numai cu echipe autorizate pentru aceast activitate.

88
Tinand cont de specificul activitatii, de faptul ca nu se folosesc si nu se manevreaza substante
periculoase, ca starea utilajelor si eliminarea deseurilor va fi organizata si controlata se apreciaza ca
probabilitatea impactului este minim, extinderea si magnitudinea acestuia fiind de asemenea minime.

Perioada operationala:

Aproximtiv jumatate din suprafata amplasamentului va fi libera de cladiri/ platforme, suprafata ce va fi


inierbata si vor fi plantati arbori
Surse de poluare:
- poluare accidentală cu hidrocarburi
- sedimentarea aditivilor din combustibil pe suprafata solului
- spargeri/deteriorari de conducte
- evacuari necontrolate de ape uzate
- depozitari necontrolate de deseuri

In perioada operationala se estimeaza ca nu exista posibilitatea de poluare a solului nici in cazul unor
eventuale accidente cu scurgeri de carburant, deoarece acestea s-ar produce pe carosabil, panta
drumurilor fiind spre gurile de scurgere, si nu spre sol. Sedimentarea aditivilor – din considerentele
de la pct a) – nu reprezinta un factor de risc cuantificabil. Eventualitatea deteriorarii conductelor din
reteaua de canalizare menajera este minima, avand in vedere ca acestea sunt realizate din tuburi de
PVC.
Pe amplasament nu exista posibilitatea de alimentare cu carburanti a mijloacelor de transport in
comun, si nu exista service.

4.4.3. Prognozarea impactului

Nu e cazul. Impactul asupra solului va fi unul de amplitudine redusa, necuantificabil, respectarea


masurilor propuse va duce la minimizarea oricarui risc de poluare.

4.4.4. Masuri de diminuare a impactului

Perioada de constructie
- utilizarea unui parc auto in conditii optime de functionare;
- respectarea normelor privind executarea forajelor
- executarea lucrarilor de alimentare cu carburanti si a lucrarilor de reparatii si reviziile utilajelor în
spaţii special amenajate;

Perioada operationala:
Odata cu realizarea investitiei efectele acesteia asupra solului vor fi nesemnificative. Solutiile
constructive (panta drumurilor, materialele din care sunt realizate conductele, etc) vor reprezenta
masuri suficiente, care reduc semnificativ riscul poluarii solului.
Masurile propuse pentru evitarea poluarii solului vizeaza:
- efectuarea schimbului de ulei si a altor activitati de service numai in unitati specializate, si nu pe
amplasament;
- colectarea deseurilor numai in spatiile destinate acestui scop, pana la preluarea lor de catre
operatori autorizati;
- in cazul scurgerilor accidentale de ulei si carburanti vor fi utilizate materiale absorbante care
ulterior vor fi colectate separat si eliminate prin operatori autorizati.

89
4.5. GEOLOGIA SUBSOLULUI

4.5.1. Date generale

Studiile geologice si geotehnice efectuate in zona au identificat urmatoarea stratificatie de


ansamblu:
 0,00 – 0,30 m - Stratul tip 1 - pamant humificat si sol vegetal

 0,30 – 6,00 m - Stratul tip 2 – Complexul argilos prafos de suprafata (COMPLEX


LOESSOID) este constituit majoritar din prafuri argiloase, cafenii...cafenii-galbui, plastic
consistente la plastic vartoase, argile prafoase cafenii si cafenii-galbui, plastic vartoase, cu
diseminatii si concretiuni calcaroase.
Pana la adancimea maxim investigata, de 6,00 m complexul nu a fost epuizat si nu a fost interceptata
apa freatica.

Din punct de vedere geomorfologic zona de studiu face parte din marea unitate de relief Câmpia
Română, situându-se la limita dintre Câmpia Vlăsiei - subunitate a Câmpiei Ialomiţei şi Câmpia
Lehliului - subunitate a Câmpiei Bărăganului. Localitatea Drăgoeşti se afla la limita dintre cele două
subunităţi.

Din punct de vedere geologic zona studiată aparţine Platformei Moesice – unitate structurală a cărei
extindere în suprafaţă coincide arealului de dezvoltare a unităţii geomorfologice Câmpia Română.
Formațiunile geologice care iau parte la alcătuirea geologică a Platformei Moesice aparțin
Palezoicului, Mezozoicului și Neozoicului. Formațiunile Palozoicului și Mezozoicului au fost
identificate doar ȋn forajele de mare adâncime, nefiind de interes pentru proiect. Neozoicul este
reprezentat prin Neogen - Miocen și Pliocen și Cuaternar - Pleistocen și Holocen.

4.5.2. Surse de poluare

Perioada de constructie
Realizarea forajelor de alimentare cu apa si a sondelor pentru pompele de caldura vor fora pana la
adancimi de aprox 200 m , respectiv pana la 100 m.
In masura in care nu sunt respectate normele de realizarea a forjelor, acestea pot avea un impact
negativ asupra solului, nu si asupra structurilor geologice. In cazul in care nu se realizeaza dopuri de
ciment, apele din diverse acvifere se pot amesteca.

Perioada operationala:
Avand in vedere destinatia forajelor de alimentare cu apa, in mod natural nu se pot produce poluari
nici la suprafata, nici in straturile subterane.
Sondele pentru pompele de caldura, cu o adancime de aproximativ 100 m sunt strabatute de tevi de
polipropilena, prin care circula o solutie de apa cu propilen glicol. Avand in vedere ca agentul
frigorific primar este biodegradabil si a faptului ca intreaga cantitate de solutie este extrem de mica,
nici in cazul unei avarii calitatea apelor subterane nu este afectata.
De asemenea, sondele pentru pompele de caldura nu afecteaza cantitatea apei din stratul pe care sunt
adancite, deoarece nu exista extractie de apa, acestea folosind doar temperatura ridicata a apelor de
adancime.

4.5.3. Prognozarea impactului

90
Impactul asupra componentelor subterane, apartinand formatiunilor geologice se manifesta in
principal prin realizarea forajelor de alimentare cu apa si mentinerea acestora pe perioada de
functionare, dar si prin interventia in conditiile hidro existente. Impactul asupra apelor (impact
cantitativ) a fost tratat la Cap 4.1.4. Impactul sondelor din cadrul pompelor de caldura apa- aer este
nul.

4.5.4. Masuri de diminuare a impactului

Perioada de constructie
- Executarea forajelor numai de echipe autorizate, respectand normele si prevederile din autorizatia de
construire a acestora.
Perioada operationala:
- Nu sunt necesare masuri.
-

4.6. BIODIVERSITATE

4.6.1. Date generale

Vegetaţia judeţului Ialomiţa are caracter de stepă pe 65% din suprafaţa sa, întâlnindu-se următoarele
tipuri :
• de stepă primară la Cocora, Sălcioara, Movila, formată din graminee lipsite de valoare furajeră;
• de silvostepă, în sud-vestul judeţului, cu păduri mari la Groasa, Odaia Călugărului, Sineşti,
Deleanca, Morăreanca, unde se înregistrează arborele de stejar pufos şi brumăriu, cer, gârniţă,
salcâm
• de stepă, cu arbori şi arboret de pădure, regăsiţi în pădurile de la Redea (com. Ion Roată),
Cornatele (com. Cosâmbeşti), Besleşti – Popeşti (com. Sudiţi), Ciunga (com. Movila) şi care cuprind
frasinul, părul şi mărul pădureţ, ulmul, jugastrul, păducelul, porumbarul, lemnul câinesc, măceşul,
cornul, sângerul.
• de luncă : stuf, papură, rogoz, salcie, plop, stejar în Lunca Ialomiţei (Bărcăneşti, Speteni, Alexeni,
Slobozia, Bueasca, Andrăşeşti) şi în Lunca Dunării (Borduşani, Săltava, Balaban) ;
• lacustră – orzoaica de baltă, brădişul, lintiţa, coada calului, limba broaştei, săgeata apei, cucuta de
apă, piciorul cocorului ;
• alte tipuri : urzica, troscot, pălămida, mohor, muşeţel, coada şoricelului, păpădie, ceapa ciorii,
ghiocel, brebenel, etc.

In zona nu exista specii floristice si faunistice importante din punct de vedere comunitar. In apropiere
nu exista perimetre cu valoare bio-ecocenotica.

4.6.2. Surse de poluare

Perioada de constructie
Pe perioada executarii lucarilor de constructie se asteapta ca impactul asupra faunei si florei sa aibe
urmatoarele efecte:
 deteriorarea vegetatiei pe amplasament, tasare;
 acoperirea cu particule de praf a vegetatiei din zonele adiacente;
 disparitia unor exemplare din clasa Annelida, Gastropoda, Insecta, vietuitoare de mici
dimensiuni cu o aparitie obisnuita in mediul terestru

91
Aceste potentiale riscuri au un grad mic de aplicabilitate in cazul de fata, avand in vedere pozitia
amplasamentului, natura terenului si a terenurilor adiacente (teren agricol).

Perioada operationala:
Dupa finalizarea lucrarilor de constructii se va realiza inierbarea spatiilor libere si plantarea unei
liziere de arbusti/ arbori in spatiul din partea de N- NE.

4.6.3. Impactul prognozat

Se estimeaza ca impactul asupra vegetatiei si faunei va avea un caracter local, o amplitudine redusa,
necuantificabila. Nu sunt necesare masuri sepciale.

4.6.4. Masuri de diminuare a impactului

Perioada de constructie
- restrangerea activitatii pe suprafetele necesare, conform organizarii de santier

Perioada operationala:
- intretinerea spatiilor verzi nou create;
- depozitarea deseurilor numai in cosuri/ containere speciale si interzicerea oricaror deversari de
deseuri sau ape uzate pe spatiile verzi.

4.7. PEISAJUL

4.7.1. Date generale

În conformitate cu prevederile Legii nr. 451 din 8 iulie 2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a
peisajului, adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000, peisajul desemnează o parte de teritoriu
perceput ca atare de către populaţie, al cărui caracter este rezultatul acţiunii şi interacţiunii factorilor
naturali şi/sau umani.
Protecţia peisajului cuprinde acţiunile de conservare si menţinere a aspectelor semnificative sau
caracteristice ale unui peisaj, justificate prin valoarea sa patrimonială derivată din configuraţia
naturală şi/sau de intervenţia umana .

Pe amplasamentul in cauza – avand in vedere utilizarea terenului ca suprafata agricola – nu se poate


vorbi despre o valoare peisagistica.

4.7.2. Surse de poluare


Perioada de constructie
- Impactul obisnuit pentru activitatile de constructie, fara receptori care sa fie afectati de
modificarea peisajului.
-
Perioada operationala:
Imaginea halei a fost proiectata astfel incat sa isi atinga integral functiile pentru care a fost realizata
dar sa se incadreze in mediul natural al zonei.

Dupa finalizarea lucrarilor se vor efectua lucrari de curatare a amplasamentului, astfel incat toate
resturile de materiale de constructii, toate echipamentele si deseurile sa fie indepartate de pe locatie.

92
Pentru un impact vizual crescut, dar si pentru un aport de oxigen suplimentar, pe amplasament tot
spatiul liber disponibil va fi inierbat si vor fi plantati arbusti/ arbori.

4.7.3. Impactul prognozat


Nu putem vorbi de o valoare peisagistica, avand in vedere pozitia locatiei si utilizarea ei anterioara
(teren agricol) .
Se apreciaza ca impactul asupra peisajului si mediului vizual in faza de constructie va fi unul de
termen scurt, cu o magnitudine mica si irepetabil, fara a necesita masuri speciale de reducere a
acestuia.
Impactul asupra peisajului si mediului vizual in perioada operationala va fi unul pozitiv, pe termen
lung.

4.7.4. Masuri de diminuare a impactului

Cele mai importante masurile generale de reducere a impactului realizarii investitiei in locatia
propusa vizeza:
1 In perioada realizarii constructiei:
- restrangerea activitatii la spatiul strict necesar din cadrul amplasamentului, cu evitarea ocuparii
zonelor adiacente, ingradirea zonei de constructie;
- colectarea deseurilor in recipientii special amplasati pentru acest scop, golirea si transportul lor
de catre o firma specializata.
- realizarea forajelor conform normelor specifice
- utilizarea unor utilaje si mijloace in stare buna de functionare, a autovehiculelor dotate cu
motoare de tip EURO IV, ale căror emisii respectă legislaţia în vigoare si a utilajelor care sa detina
declaratie de conformitate EC conform HG 1756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de
zgomot în mediu produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor ;
- evitarea mersului in gol a motoarelor si deplasarea cu viteza redusa a camioanelor si celorlalte
vehicule utilizate pe amplasament;
- umectarea zonelor unde exista risc ridicat de antrenare a particulelor de praf si spalarea rotilor
autovehiculelor la iesirea din santier, in masura in care aceasta masura este necesara;
- transportul materiilor prime fine (ex. Nisip) cu remorci acoperite cu prelate;
- executarea lucrarilor de alimentare cu carburanti si a lucrarilor de reparatii si reviziile utilajelor
în spaţii special amenajate si autorizate.

2 In perioada operationala:

- reducerea cantitatii de apa utilizata la minimul necesar si monitorizarea cantitatilor de apa


bruta exploatate;
- respectarea limitelor impuse prin NORMATIV NTPA-001 din 2005 privind stabilirea limitelor
de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptorii naturali,
(HG 188/2002 modificat cu HG 352/2005) pentru apele care pleaca din statia de epurare;
- prevenirea evacurarilor necontrolate de ape uzate;
- colectarea deseurilor pe tipuri, in recipientii special amplasati pentru acest scop, golirea si
transportul lor de catre o firma specializata;
- respectarea reglementarilor speicifice privind regimul substantelor si preparatelor chimice
periculoase si a celor privind deseurile periculoase;
- reducerea timpului de functionare a motoarelor in gol si utilizarea de mijloace de transport in
stare buna de functionare, ale căror emisii respectă legislaţia în vigoare;

93
- se vor lua masuri astfel incat operatiile de pe amplasament sa nu determine emisii si mirosuri
care ar determina o deteriorare semnificativa a calitatii aerului in zona;
- se va urmari reducerea cantitatii de energie electrica utilizata si reducerea cantitatii de
carburant, asigurandu-se astfel protectia resurselor naturale;

Tabel 4.7.4. Utilizarea ternului pe amplasamentul ales


Nr crt Obiect Suprafata
1. cladire hala 1169 mp
2. alei si platforme incinta (beton rutier) 3533 mp
 parcare in incinta
 trotuare
 gospodarie de apa
 statia de epurare
 platforma deseuri

3. spatiu verde 5298 mp


Suprafata totala 10.000 mp

4.8. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC

4.8.1. Impactul prognozat

Conform recensamantului efectuat în 2011, populatia comunei Dragoesti se ridica la 1.082


de locuitori, in scadere fata de recensamantul anterior din 2002, cand se inregistrasera
1.161 de locuitori. In comuna exista 1620 gospodarii.
Tendinta de migratie a populatiei de la sat la oras si din tara in strainatate se manifesta si la nivel
local, in comuna studiata, oportunitatile de angajare fiind un factor important in stoparea sau
reducerea acestui fenomen.
Majoritatea fortei de munca din comuna activeaza in domeniul agricol, SC AGROSERV
MARIUTA S.R.L. fiind principalul angajator privat din zona chiar inainte de realizarea investitiei.

Implementarea proiectului va duce la crearea de locuri de munca atat in perioada de constructie,


cat si in perioda operationala, cand se estimeaza ca vor fi angajate minim 23 de persoane pentru a
asigura operarea în condiţii optime a viitoarei infrastructuri.
Acest fapt reprezinta un stimulent considerabil pentru economia pe plan local.
In plus, investitia va contribui semnificativ la bugetul comunei Dragoeşti. Implementarea
proiectului va contribui astfel la dezvoltarea nivelului de trai al populaţiei locale, atât prin
salarizarea persoanelor angajate în cadrul noii fabrici, cat şi prin taxele şi impozitele pe care le va
plăti către Autoritatea Publica Locala şi care vor contribui la întreţinerea şi dezvoltarea
infrastructurii şi serviciilor publice locale (drumuri, alimentare cu utilitati, infrastructura
educaţionala, sociala şi sanitara) şi la facilitatea accesului populaţiei la aceste servicii.

Din punct de vedere a populatiei comunei, locatia aleasa are avantajul de a permite un acces facil,
dar in acelasi timp de a fi la o distanta suficienta de casele de locuit, astfel incat viata locuitorilor sa
nu fie perturbata.

Mentionam totodata ca prezentul proiect isi propune sa creeze un lanţ alimentar integrat, cu
investiţii în toate componentele lanţului (colectare, stocare, procesare, comercializare), în domeniul
laptelui de consum şi al produselor lactate din România, cu o infrastructura de producţie de top,

94
prima de acest nivel tehnologic din tara noastra si la standardele la care produc doar putini
producători din Europa Centrala şi de Est. Astfel, spre exemplu, linia de îmbuteliere aseptica în
recipient de sticla, linia de producţie pentru caimacul englezesc, linia de producţie a laptelui
condensat sunt echipamente extrem de avansate, care nu exista, în acest moment, pe piaţa
producătorilor de lapte şi produse lactate din România. Calitatea exceptionala a produselor,
tehnologia, ambalajele atragatoare vor face ca publicul sa fie tot mai interesat de producator, si
implicit de zona de productie, ceea ce va aduce un plus de imagine si recunoastere pentru comuna
Dragoesti si judetul Ialomita.

Din toate aceste considerente se apreciaza ca nu va exista opozitie din partea locuitorilor comunei. In
categoria publicului potential nemultumit de existenta proiectului s-ar putea afla eventual locuitorii
din zonele adiacente drumurilor de acces spre fabrica, numarul cisternelor , camioanelor care vor
transporta materia prima si produsele finite urmand sa circule intr-un numar mai ridicat decat cel prezent.

Concluzie: Se poate afirma ca impactul asupra conditiilor de viata a populatiei si mediului


economic este unul evident pozitiv, cu implicatii pe termen mediu si lung.

4.8.2. Masuri de diminuare a impactului

Nu e cazul.

4.9. CONDITII CULTURALE, ETNICE SI PATRIMONIUL CULTURAL

Nu e cazul.

4.10. MASURI PROPUSE. CONCLUZII

Avand in vedere analiza activitatii si impactul estimat al acesteia asupra factorilor de mediu, se
propun urmatoarele masuri necesare pentru a raspunde/ respecta obiectivele de protectia mediului:

1. Reducerea cantitatii de apa utilizata la minimul necesar, cu respectarea tuturor cerintelor


legate de igiena si sanatate;
2. Monitorizarea cantitatilor de apa bruta utilizate – prin inregistrarea la sursa a consumului
3. Respectarea limitelor impuse prin NORMATIV NTPA-001 din 2005 privind stabilirea
limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea în
receptorii naturali, (HG 188/2002 modificat cu HG 352/2005) pentru apele care pleaca din
statia de epurare;
4. Luarea masurilor de prevenire a evacurarilor necontrolate de ape uzate;
5. Gestiunea corespunzatoare a deseurilor, respectarea prevederilor legale privind generarea,
colectarea, evidenta, tratarea/ valorficarea si transportul deseurilor, in conformitate cu
prevederile Legii 211/2011;
6. Pentru amplasarea pubelelor se va realiza o platforma betonata pe amplasament, cu sifon de
scurgere;
7. Se va incheia un contract cu o firma de salubrizare atat pentru deseurile menajere, cat si
pentru cele periculoase si pentru cele colectate selectiv (in principal deseuri de ambalaje),
asigurandu-se ca operatorul ales este autorizat conform HG 1061/2008;
8. Va fi desemnat un responsabil cu gestiunea deseurilor sau se va incheia un contract cu un tert,
conform Legii 211/2011.
9. Se vor respecta prevederile Legii nr 360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor
chimice periculoase, republicata 2014
95
10. Pentru a se asigura protectia la zgomot se vor utiliza pereti izolati din constructie; Centrala de
tratare a aerului va fi prevazuta cu atenuator de zgomot;
11. Se vor respecta prevederiel Ordinului 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si
sanatate publica privind mediul de viata al populatiei;
12. Pentru protectia calitatii aerului, pe amplasament se va reduce timpul de functionare a
motoarelor in gol si se vor folosi mijloace de transport in stare buna de functionare, ale căror
emisii respectă legislaţia în vigoare;
13. Principala sursa de mirosuri neplacute este statia de epurare. In lipsa unor norme specifice, in
cazul unor sesizarise vor respecta limitele poluantilor in imisie admie conform STAS
12574/87 – Aer din zonele protejate;
14. Se vor lua masuri astfel incat operatiile de pe amplasament sa nu determine emisii si mirosuri
care ar determina o deteriorare semnificativa a calitatii aerului in zona.
15. Se va urmari reducerea cantitatii de energie electrica utilizata si reducerea cantitatii de
carburant, asigurandu-se astfel protectia resurselor naturale;
16. Se va intocmi si respecta un program de revizii si reparatii, care va urmari prevenirea,
identificarea eventualelor defectiuni, scurgeri, etc.
17. Se va intocmi Planul de Management de mediu.

În toate etapele lucrării, de la proiectare până la execuţie, se va avea în vedere protecţia mediului şi
sănătatea oamenilor. Investitia va fi proiectata astfel incat sa fie diminuate toate riscurile legate de
mediul inconjurator, sa existe o monitorizare corespunzatoare a cantitatilor de apa consumata, a
calitatii apei epurate, a gestiunii deseurilor si a enrgiei electrice conumate si sa se atinga un nivelul
de zgomot si de noxe care sa se incadreze in limitele impuse de legislatie, astfel incat sa fie asigurata
protectia corespunzatoare a factorilor de mediu si a populatiei.

Întreaga investitie si functionarea sa ulterioara va avea în vedere respectarea legislaţiei specifice


protecţiei mediului, reducerea şi ameliorarea impactului asupra factorilor de mediu în toate
etapele proiectului şi respectarea tuturor prevederilor stabilite prin acordul de mediu.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR
Beneficiarul, in luarea deciziei de realizare a investitiei a analizat mai multe alterantive legate de
amplasament, de solutii tehncie si tehnologice si a fost preocupat de gasirea celor mai bune solutii, cu
impact minim asupra mediului, aceste element fiind mai important in coneceptia acestuia decat valoarea
investitiei. In tabelul de mai jos sun prezentate succint solutiile adoptate, motivele care au stat la baza lor
si avantajele acestora.

Tabel. 5.1. – Analiza alternativelor


Nr Elementul analizat Solutie adoptata Motive de alegere a solutiei Avantaje si impact asupra
crt mediului
1. AMPLASARE Locatie in apropierea Scurtarea distantei de transport Reducerea cantitatii de noxe
sursei de materie Reducerea cheltuielilor emise in atmosfera ca gaze de
prima Reducerea timpului intre productie si ardere
procesare Reducerea cantitatii de deseuri
Reducerea consumului de carburant rezultate din procesarea
si a noxelor materiei prime
Reducerea distantei asigura o
prelucrare a materiei prime cu mai
putine resurse energetice si cu mai
putine deseuri rezultate din
procesarea materiei prime. Acestea
vor fi la cca 1/3 din volumul
fabricilor existente in Romania.

96
2. ALIMENTARE CU Pompe de caldura Gasirea unei solutii alternative la Reducerea consumului de
ENERGIE sursele de energie clasice, utilizarea energie conventionala
TERMICA energiei termice a apelor de
adancime
Reducerea consumului de energie
electrica, pompele aducand un aport
zilnic de 4.8 MWh
3. ALIMENTARE CU Put forat la adancime Este imperios necesar ca apa sa fie Nu va exista un impact
APA cat mai pura; toata apa folosita in negativ asupra mediului.
fabrica va fi osmozata pentru a Puturile vor fi forate cu
indeplini cerintele legale generate de tehnologie ultramoderna;
noul standard de calitate in industria consumul de apa va fi foarte
alimentara, implementat in Romania mic iar apa se va intoarce in
incepand cu 2019. Mentionez ca stare perfecta in natura.
suntem ultima tara din UE care
incepe implementarea si toata
industria alimentara va trebui sa se
conformeze.
4. EVACUAREA Statie de epurare Beneficiarul doreste ca fabrica de la Apele uzate vor fi redate
APELOR UZATE NTPA 001 si de Dragoesti sa fie cea mai prietenoasa mediului inconjurator in stare
acolo directionata cu mediul din toata tara si sa respecte foarte buna; apa NTPA 001
catre irigatii. cele mai riguroase standarde in este POTABILA. Ea va fi
domeniu. folosita apoi la irigatii.
5. ALIMENTAREA Cazan electric Solutie mai putin poluanta decat Nu exista emisii de gaze
CU ENERGIE cazane cu combustibil fosil. (cosuri de fum)
ELECTRICA Randamentul unui astfel de cazan
este de regula cu 4-5% mai mare
comparativ cu un cazan cu
combustibil solid.
6. VENTILATIE Filtre Hepa si UV Inalt grad de curatare a aerului din Lipsa emisiilor de noxe
incinta spatiului de productie
Sistemul de filtre de aer este destinat
reducerii activitatii de prelucrare si a
reducerii consumului de energie.
7. INSTALATII DE Sistem dual de Economie de energie si Nu se utilizeaza amoniac si
FRIG compresoare interoperabilitate cu sursa de frig din glicolul, ca in instalatiile uzual
pompele de caldura folosite

6. MONITORIZAREA
Tinand cont de specificul activitatii, de caracterul sau temporar si de masurile propuse anterior in
perioada de constructie apreciem ca nu sunt necesare masuri speciale de monitorizare a mediului.

In perioada operationala se va urmari cu strictete activitatea si respectarea masurilor preventive,


astfel incat impactul asupra mediului sa fie minim si conditiile impuse in acordul de mediu sa fie
respectate.
Se va contoriza si monitoriza:
- Consumul de apa;
- Calitatea apei;
- Consumul de energie electrica;
- Volumul apelor uzate;
- Calitatea apelor uzate epurate;
- Cantitatile de deseuri produse si transportate (evidenta deseurilor conform Legii 211/2011 si HG
856/2002)

97
Beneficiarul va implementa un sistem de management al sigurantei alimentare SR EN ISO
22000 si va aplica un sistem de management de mediu, astfel incat intreaga activitate sa se
desfasoare si sa se monitorizeze adecvat.
Va fi numit un Responsabil Mediu si un Responsabil gestiunea deseurilor (poate fi aceeasi
persoana), care va raspunde de modul de monitorizare a obligatiilor de mediu, stadiul realizarii
acestora pe parcursul anului, si modul in care activitatea se conformeaza cerintelor legisaltiei
specifice si cerintelor autoritatilor.

Anual, se vor stabili obiective si tinte masurabile de mediu in acord cu strategia si a politica
declarata si a angajamentului luat de conducerea unitatii, precum si tinand cont de cerintele legale, in
functie de realizarile anului precedent, tinand cont de de aspectele reale si de contextul local.

Planificarea obiectivelor generale si a celor specifice, se face luand in considerare:


-conformarea cu reglementarile legale relevante si alte cerinte specifice de mediu la care
Beneficiarul subscrie;
-aspectele de mediu semnificative;
-optiunile tehnologice disponibile uzinei;
-cerintele financiare, comerciale si operationale;
-puncte de vedere ale partilor interesate.

In incinta unitatii este laboratorul de analize fizico-chimice si microbiologice pentru lapte; daca
materiile prime nu sunt conforme, acestea sunt returnate furnizorilor astfel putandu-se minimiza
cantitatile de deseuri rezultate din unitate.

7. SITUATII DE RISC
Nu exista riscuri majore din activitate, in masura in care sunt respectate instructiunile de utilizare si
activitatea se desfasoara conform autorizatiilor si se monitorizeaza factorii de mediu.

Cele mai importante riscuri care pot fi contabilizate ar viza:

7.1. RISC DE INCENDIU


Amplasamentul va fi prevazut cu rezervor de apa pentru incendiu iar cladirea se va echipa cu instalatii de
stingere a incendiilor cu hidranţi interiori, conform standardului SR EN 671/2 si a altor noramtive in
vigoare. Pentru acest tip de constructie/ activitate nu sunt necesare instalatii de stingere a incendiilor cu
hidranti exteriori si/sau sprinklere.
Grupul de pompare pentru instalaţiile de combatere a incendiilor cu hidranti interiori , va fi prevăzut cu
pompa de activa şi cu pompa pilot. Pompele de incendiu sunt acţionate automat şi manual.

Riscul de producere a incendiilor este foarte redus, avand in vedere ca:


- Toate instalatiile, cablajele sunt noi si respecta prescriptiile specifice
- Nu se lucreaza cu materiale inflamabile
- In procesul tehnologic nu exista sursa de foc.

7.2. RISC DE POLUARE CU APE UZATE


Eventuala fisurare a conductelor de transport a apelor uzate catre statia de epurare poate duce la deversari
ale apelor potential poluate in sol. Acest risc este minim, avand in vedere calitatea conductelor, toate
retelele de conducte fiind noi, realizate special pentru aceasta functie, cu rezistenta mare la presiune si in
timp.

98
8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR
Pentru realizarea investitiei Beneficiarul se poate confrunta cu urmatoarele dificultati, pana la realizarea
si punerea in functiune a fabricii de lactate:
- Utilizarea celor mai noi tehnologii in domeniu, necunoscute in mod direct in acest moment de catre
autoritati, neutilizate de concurenta
- Eventuale dificultati in procesul de avizare, intarzieri, eventual chiar din motivul enuntat anterior
- Eventuala opozitie a tertilor (parti interesate) si intarzierea obtinerii acordului de mediu.

99
9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

9.1. Descrierea activitatii

Proiectul vizeaza construirea unei capacitati de colectare si procesare a laptelui cu o capacitate de


73 288 litri lapte crud/zi in comuna Dragoesti, judetul Ialomita.

Amplasare
Proiectul va fi executat in judetul Ialomita, in partea sud- vestica a judetului, in comuna Dragoesti,
sat Mariuta, in zona intravilana a comunei, pe Str Primariei nr 59. Locatia este inregistrata ca teren
arabil si are o suprafata de 10000 mp si are deschidere pe latura de sud- vest la strada Primariei,
fiind marginit pe celelalte laturi de proprietati private. Nu exista constructii supraterane sau
subterane pe amplasament.

Situatia ocuparilor de teren


Pe suprafata disponibila vor fi realizate urmatoarele obiective:
- cladire hala – 1169 mp
- alei si platforme incinta (beton rutier) – 3533 mp
- spatiu verde - 5298

Obiectivele de productie, care urmeaza a se realiza in cadrul acestui proiect includ:


- Linie imbuteliere lapte de consum
- Sistem de receptie si pasteurizare
- Linie productie lapte condensat
- Linie productie caimac
- Linie productie branzeturi maturate
- Linie productie acidofile (iaurt natural si lapte batut)

Capacitatea maxima
Conform estimarilor capacitatea maxima urmeaza a fi atinsa dupa 5 ani de functionare, cu urmatorii
parametrii:
- productie lapte de consum: 20 000 l/zi
- productie lapte condensat: 8 000 l/zi
- productie caimac: 1 200 l/ zi
- productie cascaval: 1 000 kg/zi
- productie acidofile: 3 000 l/zi.

Date privind functionarea


Dupa obtinerea tuturor avizelor si autorizatiilor necesare executia va dura 12 luni.
Durata etapei de functionare se estimeaza la 25 ani. Fabrica va functiona in primii ani cu un program
de 8h/zi, din care 7 h productie si 1 h spalare si dezinfectie. Dupa aproximativ 4 ani, dar cel mai
tarziu peste 5 ani se estimeaza ca fabrica va functiona 21h/zi.
La nivelul unui an, se estimeaza ca perioada de productia va fi 335 zile iar cea de revizie si
mentenanta de 30 zile.

Descrierea succinta a obiectivelor de investitie


1. Hala de productie va fi amplasata in partea de N a amplasamentului si va fi alcatuita din
parter si etaj, cu o suprafata desfasurata de 1513 mp. La parter vor fi amplasate in principal:
spatiul de productie, spatii depozitare, spatii utilitati, vestiare. La etaj vor fi amplasate
birouri, sala sedinte, laborator.

100
2. Circulatia in incinta amplasamentului se va face numai pe suprafete de beton, construit astfel
incat sa reziste tonajului mare al masinilor de marfa. Platforma de circulatie este prevazuta
cu guri de scurgere pentru apele meteorice. Baza tuturor obiectivelor auxiliare (statia de
epurare, platforma de deseuri, rezervoarele, etc) vor avea o structura similara de beton.
3. Spatiul verde va fi constituit din gazon, arbori si arbusti si va fi intretinut pe tot parcursul
functionarii fabricii.

Alimentare cu apa
Neexistand in zona posibilitatea de racordare la o retea de apa, se vor realiza pe amplasament doua
foraje de mare adancime, unul ca sursa principala si un altul ca sursa secundara. Apa va fi supusa
unui proces de tratare si potabilizare pentru a raspunde cerintelor specifice in industria lactatelor si
va trece printr-o statie de osmoza pentru a obtine un grad inalt de purificare. Apa astfel produsa va
satisface cerintele de apa menajera, apa de consum si apa tehnologica.

Evacuarea apelor menajere si tehnologice uzate


Pe amplasament se produc ape uzate meajere, tehnologice si apelor pluviale, pentru directionarea
acestora urmand a se realiza un sistem separativ. Apele vor fi directionate intr-o statie de epurare
astfel incat calitatea apei rezultatea din acest proces sa respecte normele in vigoare. Din statia de
epurare apele potential curate vor fi conduse prin conducte la bazinele de fermentare utilizate pentru
apele provenite la ferma, situate la aprox. 1km de obiectiv (2 bazine cu capacitatea de 40.000 mc,
respectiv 100.000 mc.), dupa ce au fost stocate in bazinul de retentie. Astfel, apa epurata va dilua
dejectiile animale din cadrul fermei si va putea fi folosita la irigarea culturilor aflate in proprietarea /
utilizarea titularului de proiect (3600 ha). Parte din apa provenita din statia de epurare va fi folosita
la stropirea spatiilor verzi.

Evacuarea apelor meteorice: apele pluviale provenite de pe platforme vor trece printr-un separator
de hidrocarburi, si impreuna cu apele colectate de pe acoperisul halei (potential curate) vor fi
transportate similar cu apele epurate intr-un bazin de retentie si pompate apoi in bazinele de
fermentare amplasate la aprox. 1km de limita de proprietate

Alimentare cu energie electrica – Sursa de baza va fi constituita dintr-un un post de transformare


racordat la sistemul energetic national. Sursa de rezerva este constituita dintr-un grup electrogen
care va alimenta receptorii vitali. Consumul estimat : 1216 kWh. Distribuitor : Enel Distribuţie
Dobrogea.

Instalatii de incalzire
Apa calda necesara pentru instalatia de incalzire este produsa cu ajutorul unui schimbator de caldura
tip abur – apa. Agentul termic primar este produs de catre generatoarele de abur atat pentru instalatia
de incalzire cat si pentru echipamentele necesare fluxului tehnologic aferente zonei de productie.
Agentul termic secundar, va fi distribuit catre consumatori, cu ajutorul pompelor de circulatie
prevazute cate una pentru fiecare circuit. Nu exista cosuri sau emisii in aer din functionarea acestui
sistem.

Salubritate
Deseurile produse pe amplasament includ deseuri asimilabile cu cele menajere, deseuri de ambalaje
(carton, plastic, sticle, lemn, ambalaje de substante periculoase), namoluri de epurare, deseuri de la
statia de tratare a apei, substante chimice de laborator (deseuri periculoase). Acestea vor fi
precolectate selectiv pe amplasament si vor fi transportate de o firma/ firme specializata/e, care
detine licenta in acest scop. Eliminarea deseurilor asimilabile cu cele menajere se va face la
depozitul de deseuri menajere, iar deseurile colectate selectiv vor fi transportate pentru valorificare
la societati care desfasoara aceste activitati. Pentru precolectare, se vor utiliza containerele aflate pe
101
o platforma betonata din incinta. In interiorul halei si in exterior vor fi amplasate cosuri de gunoi.
Pentru deseurile reciclabile va fi asigurat un sistem de colectare diferentiat pe tipuri de deseuri
(hartie- carton, plastic- metal, sticla). Deseurile periculoase vor fi colectate, marcate, transportate si
eliminate in conformitate cu legislatia specifica acestora

9.2. Metodologiile utilizate in evaluarea impactului asupra mediului si efectele sale

Beneficiarul a urmat etapele necesare pentru obtinerea acordului de mediu si a primit de la


Autoritatea pentru Protectia Mediului Ialomita decizia etapei de evaluare initiala nr 57/08.04.2015
iar ca urmare a parcurgerii etapei de definire a domeniului evaluarii s-a stabilit obligatia realizarii
Studiului de evaluare a impactului asupra mediului.
In intocmirea acestui studiu elaboratorul documentului a utilizat informatiile furnizate de Beneficiar,
documente relevante specifice acestui domeniu, rezultate ale studiilor efectuate pe amplasament,
date si informatii publice, prevederile legale (legislatie, norme) si experienta elaboratorului in
intocmirea unor studii similare.

Evaluarea impactului s-a facut pentru toate etapele obiectivului (constructie, functionare, inchidere si
postinchidere), analizand riscurile pe care realizarea si functionarea acestui obiectiv le presupune. S-
au propus masuri de reducere a impactului si de monitorizare.

9.3. Impactul prognozat asupra mediului

In ansamblul sau, impactul asupra mediului este evaluat ca un impact redus, masurile constructive si
functionale fiind de natura sa minimizeze impactul activitatii asupra tuturor factorilor de mediu.
Cele mai importante elemente de risc ale unei fabrici de lactate in general – din punct de vedere a
protectieie mediului – se refera la :
- Consumul de apa
- Volum mare de ape uzate (apa tehnologica in special)
- Consum mare de energie electrica
- Deseuri

Se estimeaza ca impactul asupra factorilor de mediu va fi redus, in cazul factorilor de mediu apa, sol,
aer, insesizabil asupra biodiversitatii, zgomotul la limita incintei va fi mult sub limitele admise si se
asteapta un impact pozitiv asupra populatiei si peisajului.

9.4. Identificarea si descrierea zonei in care se resimte impactul

Distanta amplasamentului fata de obiective care – din punct de vedere a mediului – necesita
protectie sunt:
- fata de ape de suprafata: aprox 1.5 km fata de raul Ialomita
- fata de apa freatica: peste 6.0 m
- fata de cea mai apropiata casa de locuit: aprox 600 m
- fata de unitati care necesita protectie speciala: nu e cazul
- fata de arii naturale protejate: zeci de km

In aceste conditii impactul se restrange la suprafata amplasamentului si la zona bazinelor de


fermentare unde sunt dirijate apele epurate. La limita amplasamentului nu se vor sesiza cresteri ale
nivelului de zgomot sau mirosuri fata de situatia fara investitie. Poluarea de orice tip nu poate fi luata
in calcul decat in situatii de avarii majore, a caror probabilitate de producere este extrem de redusa.

9.5. Masurile de diminuare a impactului

102
Cele mai importante masuri de diminuare a impactului activiatii asupra mediului sunt prezentate in
tabelul de mai jos:
MASURA GENERALA DE CE SE URMARESTE MASURI CONCRETE
DIMINUARE A IMPACTULUI
Se va implementa o tehnologie de Protectia cantitativa a rezervelor de - Inregistrare consum la sursa,
minimizare a consumului de apa, apa - spalarea liniilor tehnologice cu
acolo unde este posibil sistem automat CIP (Sistem
„cleaning in place”)
-indepartarea reziduurilor solide prin
curatare uscata
- sistem de racire cu apa in circuit
inchis
- efectuarea de revizii si reparatii
pentru identificarea si reparatia
eventualelor scurgeri
- reutilizarea apelor epurate (ex.
Irigatii)
Se vor respecta normele legale de Protectia calitativa a rezervelor de -realizarea de dopuri de ciment in
constructie a forajelor si a sondelor apa foraje pentru evitarea amestecului de
din cadrul pompelor de caldura ape din orizonturi diferite
- instituire zonelor de protectie
sanitara in jurul puturilor de apa

Realizarea unei statii de epurare Protectia calitatii solului -Statie de epurare performanta
capabila sa aduca apele poluate in -Instalatie automata de deshidratare
limitele permise de lege a namolului
Gestiunea adecvata a deseurilor -Depozitarea deseurilor in pubele/
containere inchise.
-Valorificarea deseurilor reciclabile
-Valorificarea zerului pentru hrana
animalelor
-Depozitarea si eliminarea adecvata
a deseurilor periculoase
Alegerea unui sistem de termoficare Reducerea impactului asupra aerului - cazan electric in locul cazanelor pe
capabil sa reduca consumul de combustibil solid sau pe gaz metan
energie conventionala Pompe de caldura apa- aer
Utilizarea unui parc auto adecvat Sistemul de ventilatie cu filtre Hepa
Sistem de ventilatie performant si UV
-plantarea de arbori/ arbusti pentru
un aport sporit de oxigen.

Utilizarea celor mai noi tehnologii si Reducerea nivelului de zgomot -Instalatiile tehnologice
amplasarea instalatiilor/ (pasteurizator, separator, masini
echipamentelor astfel incat nivelul ambalare) si compresoarele sunt
de zgomot sa fie mentinut in limitele amplasate in hala izolata fonic
legale -Centrala de tratare a aerului va fi
prevazuta cu atenuator de zgomot
Implementarea si respectarea unor Controlul activitatii si a impactului -Monitorizarea activitatii
programe / sisteme de managment acesteie asupra mediului -Implementarea un sistem de
adecvate management al sigurantei alimentare
SR EN ISO 22000
-Implementarea unui sistem de
management de mediu
-Intocmirea si respectarea Planurilor
de mentenanta

9.6. Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului

Evaluarea impactului asupra mediului demonstreaza ca Beneficiarul isi doreste o investitie care sa
corespunda celor mai stricte cerinte de mediu, si sa utilizeze cele mai noi tehnologii in domeniu.
103
9.7. Prognoza asupra calitatii vietii si conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact

Ca urmare a implementarii proiectului, avand in vedere locurile de munca create (minim 23), faima
pe care investitia o aduce intregii comunitati, se estimeaza ca impactul asupra populatiei si a
conditiilor sociale in comunitate va fi unul pozitiv, pe termen lung. In perioada de constructie vor fi
create si locuri de munca temporare. Toate acestea vor avea ca efect cresterea calitatii vietii.

9.8. Avize, acorduri

Pentru realizarea acestei investiţii, Beneficiarul a solicitat şi a obţinut Certificatul de Urbanism nr


14/20.07.2015, prin intermediul căruia au fost solicitate următoarele avize:
- Aviz alimentare cu energie electrica
- Aviz eliberat de Inspectoratul de Protecţie a Mediului;
- Aviz eliberat de Direcţia de Sănătate Publica;
- Aviz eliberat de Inspectoratul de Stat în Construcţii;
- Aviz eliberat de Direcţia pentru Cultura, Culte şi Patrimoniu Cultural Ialomiţa;
- Aviz eliberat de Inspectoratul judeţean pentru Situaţii de Urgenta Ialomiţa;
- Aviz eliberat de Direcţia Sanitar-Veterinara;

Obiectivul va incepe sa fie construit numai dupa obtinerea autorizatiei de cosntruire.

Întocmit,

Irina Forgo
Expert Protectia Mediului
Certificat de inscriere in Registrul National
al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului – MMP – pozitia 404

104