Sunteți pe pagina 1din 743

ROMÂNIA INSTITUTUL NAÞIONAL DE STATISTICÃ NATIONAL INSTITUTE OF STATISTICS

AANNUUAARRUULL SSTTAATTIISSTTIICC AALL RROOMMÂÂNNIIEEII

22000066

RROOMMAANNIIAANN

SSTTAATTIISSTTIICCAALL

YYEEAARRBBOOOOKK

CUVÂNT ÎNAINTE

Este îndeobºte cunoscut cã unul dintre obiectivele de bazã ale statisticii oficiale constã în punerea la dispoziþia utilizatorilor a datelor statistice menite sã asigure, prin expresia lor cantitativã, informaþii relevante ºi de calitate asupra evoluþiei fenomenelor ºi proceselor economice ºi sociale ce au avut loc pe parcursul unei perioade de timp determinate. În acest context, regãsim un spectru larg de publicaþii ºi lucrãri statistice apãrute sub egida Institutului Naþional de Statisticã, lãrgit ºi diversificat continuu, conform necesitãþilor la nivel naþional, dar ºi a cerinþelor ce decurg din imperativul alinierii statisticii româneºti la normele ºi standardele internaþionale. Numãrul, diversitatea ºi complexitatea activitãþilor de diseminare a datelor statistice sunt generate de programul anual al cercetãrilor statistice ce structureazã publicaþiile statistice dupã mai multe criterii, precum cel tematic, de frecvenþã ºi volum, dar ºi dupã caracterul conjunctural sau anual al informaþiilor ºi datelor statistice. Dintre lucrãrile anuale, ca cea mai reprezentativã, atât ca importanþã, cât ºi, ca volum ºi varietate a conþinutului, se detaºeazã fãrã îndoialã, Anuarul Statistic al României. Dacã ar fi sã recurg la o formulã, mai curând publicisticã decât statisticã, mi-aº putea îngãdui sã-i ataºez Anuarului Statistic sintagma de publicaþie fanion a statisticii oficiale naþionale. Acest calificativ derivã nu numai din elementele caracteristice ale anuarului, dar ºi prin faptul cã un utilizator de date statistice, este, prin excelenþã, un consumator ºi un pãstrãtor de informaþie, atribuindu-i în acest scop, valenþele unui tezaur valoros de cunoºtinþe de care se simte pe deplin ataºat. De-a lungul timpului, anuarul a servit întotdeauna drept sursã inepuizabilã ºi permanentã de informaþii în care s-a identificat istoria societãþii descrisã în cel mai sintetic ºi relevant mod cu putinþã. De aceea, pe bunã dreptate, renumitul economist ºi statistician german August Ludwig von Schlözer, spunea despre statisticã, în relaþia sa cu istoria, cã: “statistica este istoria în repaus, iar istoria este statistica în miºcare”. Aceste aprecieri nu le-am fãcut numai ca o pledoarie pro domo pentru a releva semnificaþia anuarului, ci ºi pentru, a plasa aceastã publicaþie importantã în zona de interes care îi justificã apariþia, în continuare, în forma ei tradiþionalã. Este cunoscut faptul cã, astãzi, odatã cu fulminanta dezvoltare a tehnicii electronice de calcul ºi cu rãspândirea, nu mai puþin spectaculoasã, a Internetului, cu multiplele sale virtuþi de comunicare, trãim deja sfârºitul erei Gutenberg, a cãrþii tipãrite, ºi începutul epocii publicaþiilor virtuale, cu precãdere în domeniul cãrþii ºtiinþifice de specialitate.

FOREWORD

It is well known that one of the core objectives of official statistics is to put at users’ disposal statistical data meant to ensure, in terms of quantity, relevant and high quality information on the dynamics of economic and social phenomena and processes that took place during a well defined period. In this context, a wide range of statistical publications and papers were issued under the aegis of the National Institute of Statistics, continuously widened and diversified, in accordance with the necessities at national level, but also with the requirements arising from the imperative of harmonizing Romanian statistics with the international norms and standards. The number, the diversity and complexity of statistical data dissemination activities are determined by the annual programme of statistical surveys which organises statistical publications according to several criteria, such as topics, periodicity and volume, but also depending on the short term or annual nature of statistical data and information. Among the annual issues, the most representative one, both in terms of importance and in terms of contents volume and diversity, is undoubtedly the Statistical Yearbook of Romania. Should I have recourse to a formula rather publicistic than statistical, I could afford myself to attach to the Statistical Yearbook the collocation of pennant publication of national official statistics. This title derives not only from the characteristics of the Yearbook, but also from the fact that a statistical data user is, by excellence, an information consumer and custodian, therefore assigning it the valences of a valuable thesaurus of knowledge, to which the user feels fully attached.

Over times, the Yearbook also served as an inexhaustible and permanent source of information, where the history of the society, described in the most synthetic and relevant manner, could be identified. Therefore, with good reason, the well-known German economist and statistician August Ludwig von Schlözer, who correlated statistics with history, stated that “statistics is history at repose, while history is statistics in motion”. All these considerations were made not only as a pro domo pleading for pointing out the importance of the Yearbook, but also in view to place this major publication within the interest area justifying its further issuing under its traditional format. It is well- known that nowadays, due to the spectacular development of information technology and to the alike widening of Internet use, under its multiple communication opportunities, we are already at the end of Gutenberg age, the one of paper, and at the beginning of virtual publications era, particularly in the field of specialised scientific papers.

Statistica oficialã nu putea, la rândul ei, sã rãmânã în afara acestui proces ireversibil. Este un fapt împlinit, adoptat într-o mãsurã mai mare sau mai micã de unele oficii de statisticã din þãri dezvoltate, care deja au fãcut cunoscut cã au renunþat, total sau parþial, la anumite publicaþii pe suport de hârtie, inclusiv la anuarul statistic, în favoarea formei electronice. În afara plusului de operaþionalitate pe care îl oferã publicaþia electronicã, renunþarea la publicaþiile în forma tradiþionalã, este argumentatã, în principal, de trei elemente:

costul mai redus al celei dintâi; aria mai largã de difuzare ºi utilizare; scurtarea perioadei de timp de la producerea informaþiei statistice pânã la difuzarea ei. În ceea ce ne priveºte, am optat pentru menþinerea formei tipãrite a Anuarului Statistic al României, pentru o perioadã pe care am considerat necesar sã o lãsãm la latitudinea utilizatorilor ºi care, în termeni generici, va depinde de evoluþia infrastructurii sistemului electronic de comunicare la nivelul societãþii româneºti ºi de preferinþele marii majoritãþi a celor care folosesc aceastã publicaþie statisticã de tradiþie. În acelaºi timp, venind în întâmpinarea celor, din ce în ce mai mulþi, care opereazã încã de pe acum în mod sistematic cu mijloacele moderne de accesare a informaþiilor, am ataºat formei tipãrite, ca ºi în anul trecut, un CD-ROM, cuprinzând volumul complet al anuarului.

Este de menþionat cã, în virtutea celor de mai sus, am încercat, totodatã, sã diminuãm, încã din acest an, efectele unuia dintre neajunsurile mai sus specificate ale formei tipãrite a anuarului, ºi anume, ecartul relativ mare între momentul apariþiei ºi ultimul an pentru care se gãsesc date de referinþã în cuprinsul sãu. Sunt bucuros sã aduc la cunoºtinþa tuturor utilizatorilor cã, urmare a eforturilor depuse de colectivul de specialiºti ai Institutului Naþional de Statisticã, acest lucru ne-a reuºit. Pentru prima oarã în istoria post-decembristã a României, Institutul Naþional de Statisticã a fost în mãsurã sã publice într-un singur an, douã ediþii ale Anuarului, respectiv, Anuarul Statistic al României 2005, apãrut în primãvarã ºi, ediþia de faþã, ANUARUL STATISTIC AL ROMÂNIEI 2006. Este modul prin care, în anul ce precede aderarea României la Uniunea Europeanã, statistica oficialã româneascã se aliniazã, ºi sub acest aspect, practicii oficiilor de statisticã ale statelor membre ale Uniunii.

Official statistics, on its turn, could not stay beside this irreversible process. It is an achievement adopted to a higher or lower extent by certain statistical offices of developed countries, which already acknowledged their total or partial renouncement to certain publications on paper support, including their Statistical Yearbooks, in favour of the electronic formats. Besides the higher timeliness offered by the electronic publication, the replacement of the traditional format publication is mainly justified by three characteristics: the lower cost; the wider dissemination and using area and narrowing the time gap between statistical information production and its dissemination.

As far as we are concerned, our option was to further keep the printed format of the Statistical Yearbook of Romania for a period that we appreciated as necessary to be left at users choice and which, in general terms, will depend on the evolution of the electronic communication system infrastructure at the level of Romanian society, as well as on the preferences of the large majority of those using this traditional statistical publication. Likewise, for meeting the more and more numerous users’ needs, who are already operating, in a systematic manner, with the modern means of information, we have attached to the printed format, the entire volume of the Yearbook on CD-ROM, as we already did last year. It is worth mentioning that, in the virtue of the above mentioned issues, we have also tried to lessen, beginning with this year, the effects incurred by one of the above mentioned drawbacks of the Yearbook printed format, namely the relatively broad gap between the release moment and the reference year.

I am glad to acknowledge all users that, as consequence of efforts made by the experts team of the National Institute of Statistics, this objective was accomplished. For the first time in the post December history of Romania, the National Institute of Statistics was able to publish during the same year two Yearbook editions, respectively the Statistical Yearbook of Romania 2005, released in this spring and the current edition, STATISTICAL YEARBOOK OF ROMANIA 2006. This is the way in which, in the year preceding Romania’s accession to the European Union, the Romanian official statistics comes in line with the practice of statistical offices from the European Union Member States.

Prof. univ. dr. Vergil VOINEAGU,

Union Member States. Prof. univ. dr. Vergil VOINEAGU, Preºedintele Institutului Naþional de Statisticã

Preºedintele Institutului Naþional de Statisticã President of the National Institute of Statistics

NOTÃ METODOLOGICÃ GENERALÃ

1. Cadrul legal privind activitatea statisticã este statuat prin

Ordonanþa Guvernului nr. 9/1992 republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. În Ordonanþã se regãsesc contextul ºi prevederile care definesc elementele constitutive ale procesului statistic, respectiv, culegerea, prelucrarea, analiza ºi constituirea seriilor de date statistice oficiale, cu caracter demografic, social, economic, financiar ºi juridic, precum ºi principiile fundamentale care stau la baza funcþionãrii statisticii oficiale în România. Statistica oficialã în România este organizatã ºi coordonatã de Institutul Naþional de Statisticã, organ de specialitate al Administraþiei Publice Centrale, în subordinea Guvernului, finanþat de la bugetul de stat. Institutul Naþional de Statisticã este autorizat sã solicite ºi sã obþinã cu titlu gratuit datele ºi informaþiile statistice de la toate persoanele, fizice sau juridice, care deþin capital sub orice formã sau desfãºoarã activitate de orice fel pe teritoriul României. Principiile pe care se întemeiazã activitatea statisticã, în deplinã concordanþã cu principiile fundamentale privind funcþionarea statisticii într-o societate democraticã, adoptate pe plan internaþional, constau în: autonomie, confidenþialitate a datelor individuale, transparenþã, relevanþã, proporþio- nalitate, deontologie statisticã ºi raport cost/eficienþã. Atât contextul general, cât ºi principiile de funcþionare a statisticii, precum ºi producerea de date statistice de calitate, armonizate cu normele ºi standardele Uniunii Europene, conferã rezultatelor activitãþii statistice garanþia satisfacerii cerinþelor utilizatorilor de date statistice.

2. Sursele de date statistice. Datele prezentate în Anuarul

statistic sunt rezultatul a douã categorii de surse:

GENERAL METHODOLOGICAL NOTE

1. The legal framework concerning the statistical activity is

represented by Government Ordinance no. 9/1992, republished with its further amendments and completions. The Ordinance includes the context and the provisions defining the constitutive elements of the statistical process, namely: collection, processing, analysing and compiling official statistical data series, of demographic, social, economic, financial and juridical nature, as well as the fundamental principles on which the functioning of official statistics in Romania are defined. In Romania, the official statistics is organised and coordinated by the National Institute of Statistics, specialised body of central public administration, subordinated to Government and financed from the state budget. The National Institute of Statistics is entrusted to ask for and to obtain, free of charge, statistical data and information from all natural and legal persons, owing any type of capital or developing any kind of activity on Romania’s territory.

The principles on which statistical activity are based, fully compliant with the fundamental principles related to statistics functioning in a democratic society, adopted al international level, consists in: autonomy, individual data confidentiality, transparency, relevance, proportionality, statistical deontology and cost effectiveness. Both the general context and the principles of statistics functioning, as well as the production of statistical data of high quality, compliant with the European Union’s norms and standards confer the statistical activity results the guarantee of meeting the statistical data users requirements.

2. Statistical data sources. The data presented within the

Statistical Yearbook result from two data sources categories:

cercetãrile statistice exhaustive sau pri sondaj cuprinse

exhaustive or sample statistical surveys, included in the Annual Programme of Statistical Surveys;

în Programul Anual al Cercetãrilor Statistice; surse administrative.

administrative sources.

3.

Programul Anual al Cercetãrilor Statistice (PCS) cuprinde

3.

The Annual Programme of Statistical Surveys (PSS)

ansamblul lucrãrilor circumscrise procesului de colectare, prelucrare, analizã ºi diseminare a datelor statistice realizate pe baza proiectelor individuale specifice fiecãrui domeniu de activitate economicã ºi socialã. PCS este avizat de cãtre Consiliul de Coordonare a Activitãþii Statistice (CCAS) ºi aprobat, prin Hotãrâre, de cãtre Guvernul României. În cadrul programului, fiecare cercetare statisticã este prezentatã pe componentele care o definesc: obiectiv, scop, sferã de cuprindere, conþinut al cercetãrii, flux al informaþiilor de la datele primare pânã la datele

agregate, mod de valorificare a rezultatelor ºi termenele de diseminare a acestora.

comprises the whole works related to the process of statistical data collection, processing, analysis and dissemination, carried out based on individual projects specific to each field of economic and social activity. PSS is endorsed by the Council for Statistical Activity Coordination (CSAC) and approved by Romania’s Government Decision. Within this Programme, each statistical survey is presented by its defining components: objective, purpose, coverage, contents, information flow from primary to aggregated data, way of results turning into account and their dissemination

deadlines.

4.

Cercetarea statisticã reprezintã o lucrare complexã de

4.

The statistical survey is a complex activity of collection,

culegere, prelucrare, analizã ºi diseminare a datelor cu privire la starea ºi evoluþia fenomenelor ºi proceselor economice ºi sociale. Cercetarea statisticã se realizeazã pe bazã de proiecte în care sunt definite concepte generale, scopul cercetãrii ºi instrumentarul statistic ce stã la baza acesteia (modul de organizare a cercetãrii; chestionarul, clasificãrile, nomenclatoarele, normele, instrucþiunile etc.). Potrivit criteriului sferei de cuprindere, datele din Anuarul statistic au fost determinate pe baza a douã tipuri de cercetãri statistice:

processing, analysis and dissemination of data related to the economic and social phenomena situation and dynamics. The statistical survey is carried out based on projects, where the general concepts, the survey purpose and the statistical tools on which it is based are defined (survey organisation: questionnaire, classifications, nomenclatures, norms, guidelines a.s.o.). According to the coverage criterion, the data included in the Statistical Yearbook were determined based on two statistical surveys types:

Cercetare statisticã exhaustivã (totalã). În cadrul acestui tip de cercetare datele sunt înregistrate de la toate unitãþile populaþiei statistice, denumitã ºi colectivitate statisticã, bine delimitatã. Populaþia statisticã desemneazã totalitatea elementelor supuse observãrii statistice, de aceeaºi naturã, asemãnãtoare sau omogene din punctul de vedere al anumitor criterii. Prin astfel de cercetãri statistice exhaustive se obþin rezultate detaliate în diferite structuri administrative, geografice, grupãri pe activitãþi potrivit Clasificãrii Activitãþilor din Economia Naþionalã (CAEN) etc. Cele mai cunoscute cercetãri exhaustive sunt recensãmintele populaþiei ºi locuinþelor, recensãmântul produselor ºi serviciilor industriale, recensãmântul general agricol.

Exhaustive (total) statistical survey. Under this type of survey, data are recorded from all statistical population units, called statistical collectivity, which is well defined. The statistical population represents all the elements subject to statistical observation, of the same nature, similar or homogenous from certain criteria standpoint. Based on such exhaustive statistical surveys, detailed results are obtained in various administrative and geographical structures, by group of activities according to the Classification of Activities of National Economy (CANE) a.s.o. The most well-known exhaustive surveys are population and housing censuses, industrial products and services census, general agricultural census.

Cercetare statisticã prin sondaj. În cadrul acestui tip de cercetare, datele sunt înregistrate doar de la o parte a populaþiei statistice, numitã eºantion. Eºantionul este determinat pe baza criteriilor de reprezentativitate, prin utilizarea unor metode probabiliste, ale cãror rezultate sunt extinse la întreaga populaþie statisticã.

Sample statistical survey. Under this type of survey, data are recorded only from part of the statistical population, called sample. The sample is determined based on representativeness criteria, by using probabilistic methods, whose results are further extended to the whole statistical population.

5.

Sursele administrative reprezintã sursele de evidenþã

5.

Administrative sources means the evidence sources

organizate ºi deþinute de organisme ale administraþiei publice sau non-guvernamentale pentru alte scopuri decât cele statistice. Sunt utilizate numai acele surse care au un potenþial adecvat cerinþelor statistice ºi corespund rigorilor ºtiinþifice de sferã de cuprindere, calitate ºi completitudine care le fac utilizabile ºi în scopuri statistice. Folosirea acestor surse de date ºi informaþii în scopuri statistice se realizeazã fie direct, ca date de bazã (asimilate datelor statistice), fie prin prelucrãri ºi adaptãri corespunzãtoare pentru a satisface cerinþele de calitate, comparabilitate ºi coerenþã, fie pentru reconciliere ºi validarea datelor statistice obþinute în urma cercetãrilor statistice.

organised and managed by public administration or non- governmental bodies, for other purposes than the statistical ones. Only the sources with an appropriate potential for statistical requirements and scientific rigour concerning coverage, quality and completeness making them also usable for statistical purposes are used. The use of these data and information sources for statistical purposes is achieved either directly, as basic data (assimilated to statistical data), or after appropriate processing and adaptation, in view to meet quality, comparability and coherence requirements, or for reconciliation and validation of statistical data obtained from statistical surveys.

6.

Sfera de cuprindere a datelor. Datele prezentate în Anuar

6.

Coverage. The data presented within the Statistical Yearbook

caracterizeazã ansamblul economiei naþionale, cu excepþia cazurilor când, prin notele specifice care prefaþeazã fiecare capitol al Anuarului, se precizeazã altfel.

characterise the whole national economy, except cases where specific notes that preface each chapter of the Yearbook stipulates otherwise.

7. Mãrimile statistice folosite :

În Anuar sunt prezentate, cu precãdere, date absolute ºi date relative (indici, ponderi, indicatori de intensitate etc.).

fenomene, procese, activitãþi sau categorii economice sau sociale, manifestate în timp, spaþiu ºi structuri. Indicele este un raport între valori ale aceleiaºi variabile înregistrate în unitãþi de timp sau teritoriale diferite.

Indicatorul statistic este expresia numericã a unor

7. Statistical measures used:

The Yearbook mainly presents absolute and relative data (indices, weights, propensity indicators a.s.o.).

The statistical indicator is the numerical expression of certain

phenomena, processes, activities or economic and social categories, manifested over time, area and structures. The index is a ratio between values of the same variables recorded in various time or territorial units.

Indicii statistici utilizaþi în Anuar sunt:

The statistical indices used within the Yearbook are:

Indicele Laspeyres este o medie aritmeticã ponderatã a indicilor individuali ai aceleiaºi variabile; ponderile utilizate sunt cele din perioada de bazã; Indicele Paasche este o medie aritmeticã ponderatã a indicilor individuali ai aceleiaºi variabile, ponderile utilizate fiind din perioada curentã. Unitatea statisticã este un obiect al cercetãrii ºi purtãtor al caracteristicilor statistice urmãrite prin program.

Laspeyres index – weighted arithmetic mean of individual indices of the same variable; the used weights refer to the base period; Paasche index – weighted arithmetic mean of individual indices of the same variable; the used weights refer to current period. The statistical unit is subject to the survey and bearer of the statistical characteristics observed through the programme.

Unitatea de observare este acea entitate de la care/pentru care sunt colectate date ºi informaþii primare, pe baza cãreia se construiesc statistici.

The observation unit is the entity from/for which primary data and information are collected, based on which statistics are compiled.

Unitatea de raportare este entitatea care furnizeazã datele

ºi informaþiile primare în cadrul unei cercetãri statistice. Unitatea cu personalitate juridicã reprezintã entitatea (întreprinderea, societatea comercialã, asociaþia, instituþia bugetarã, organizaþia fãrã scop patrimonial etc.) care desfãºoarã o activitate economicã, are contabilitate proprie ºi ia decizii în exercitarea funcþiei principale.

The reporting unit is the entity supplying primary data and information under a statistical survey.

The unit with legal status in the entity (enterprise, commercial company, association, budgetary institution, non- profit organisation a.s.o.) carrying out an economic activity, with own bookkeeping and taking decisions when exercising its main function.

Unitatea fãrã personalitate juridicã reprezintã o persoanã, o gospodãrie, o familie, o asociaþie sau orice altã entitate ce nu dispune de autonomie de decizie în exercitarea funcþiei principale.

The unit without legal status is a natural person, a household, a family, an association or any other entity without decisional autonomy when exercising its main function.

8.

Datele în preþuri curente se referã la volumul

8.

Data expressed in current prices refer to the volume of

producþiei, veniturilor, cheltuielilor sau valoarea produselor, serviciilor etc. exprimate în preþurile anului curent. Valorile din diferite perioade în preþuri curente nu sunt direct comparabile ºi, în consecinþã, nu pot fi utilizate la calculul indicilor fãrã a fi, în prealabil, deflatate cu indicii de preþuri corespunzãtori.

production, income or expenses or to the value of products, services a.s.o., expressed in the current year prices. The values expressed in current prices corresponding to various periods are not directly comparable and, as consequence, cannot be used for indices compilation without being previously deflated with the corresponding price indices.

9.

Formele de proprietate sunt:

9.

Ownership types:

proprietate majoritar de stat - cuprinde capitalul integral de stat, public, de interes naþional ºi local ºi mixt, unde statul deþine 50% ºi peste din capitalul social;

state majority ownership - comprises integral state, public, national and local interest and mixed capital, where the states own 50% or more of the social capital;

proprietate majoritar privatã - cuprinde capitalul integral privat, mixt, în care peste 50% din capitalul social este privat, capital integral strãin, cooperatist ºi obºtesc. Tot aici sunt cuprinse ºi activitãþile desfãºurate de cãtre persoanele fizice ºi/sau gospodãriile populaþiei.

10. Clasificãri ºi nomenclatoare. Sunt principalele

instrumente care fac posibilã structurarea dupã criterii obiective ºi corecte a unitãþilor statistice, a proceselor ºi fenomenelor observate. Clasificãrile utilizate în Anuar, potrivit diferitelor scopuri sau diferitelor domenii de activitate, sunt prezentate în continuare.

Clasificarea Activitãþilor din Economia Naþionalã (CAEN) reprezintã un sistem coordonat ºi coerent de grupare, dupã criterii ºtiinþifice de omogenitate, a datelor referitoare la unitãþile statistice. În Anuar este utilizatã versiunea actualizatã a CAEN, respectiv CAEN Rev.1, implementatã prin Ordinul nr. 601/2002 al Preºedintelui Institutului Naþional de Statisticã, în conformitate cu Hotãrârea Guvernului României nr. 656/1997. CAEN Rev.1 este total armonizatã cu Nomenclatorul Activitãþilor din Comunitatea Europeanã NACE Rev.1.1.

private majority ownership - comprises integral private or mixed capital, where over 50% of the social capital is private, integral foreign or co-operative and community capital. The activities carried out by natural persons and/or population households are also included here.

10. Classifications and nomenclatures. These are the main

tools allowing for the structuring of observed processes and phenomena according to objective and accurate criteria related to statistical units. The classifications used within the Yearbook are presented below, according to various purposes or fields of activity.

The Classification of Activities of National Economy (CANE) is a coordinated and coherent system for grouping, according to scientific criteria related to homogeneity, the data referring to statistical units. The updated version of CANE is used within the Yearbook, namely CANE Rev.1, implemented based on Order no. 601/2002 of the President of the National Institute of Statistics, in accordance with Romania’s Government Decision no. 656/1997. CANE Rev.1 fully complies with the Nomenclature of Activities of the European Community NACE Rev. 1.1.

Structura CAEN Rev.1 este urmãtoarea:

The CANE structure is the following:

Secþiuni – codificate printr-o literã;

Sections – coded at one letter level;

Subsecþiuni – codificate prin douã litere;

Sub-sections – coded at two letters level;

Diviziuni – codificate prin douã cifre;

Divisions – coded at two digits level;

Grupe – codificare prin trei cifre;

Groups – coded at three digits level;

Clase – codificate prin patru cifre.

Classes – coded at four digits level.

În cuprinsul Anuarului, datele sunt prezentate, de regulã, pe secþiuni sau pe diviziuni CAEN. Pentru interpretarea corectã a structurii datelor potrivit CAEN Rev. 1, în Anexa Notei metodologice generale se prezintã clasificarea la nivelul secþiunilor ºi diviziunilor.

Within the Yearbook, as a rule, data are presented by CANE section or division. In view to reach an accurate interpretation of data structure according to CANE Rev.1, the Annex to the General methodological note includes the classification at section and division level.

Gruparea dupã mãrime a întreprinderilor;

Enterprises grouping by size;

Clasificarea produselor asociate activitãþilor utilizatã de

Classification of products associated to activities

Uniunea Europeanã – CPA; Clasificarea produselor ºi serviciilor asociate activitãþilor – CPSA 2002; PRODROM – Nomenclatorul de produse ºi servicii industriale elaborat de Institutul Naþional de Statisticã (INS) ºi utilizat pentru cercetãri statistice privind producþia industrialã. Nomenclatorul PRODROM este armonizat cu lista PRODCOM utilizatã în cadrul Uniunii Europene. Legãtura CAEN Rev.1 cu PRODROM este asiguratã la nivel de patru cifre (clasã), întrucât poziþiile PRODROM au fost realizate prin detalierea subclaselor elementare CPSA 2002.

used by the European Union – CPA; Classification of products and services associated to activities – CPSA 2002; PRODROM – the Nomenclature of industrial products and services drawn up by the National Institute of Statistics and used for statistical surveys on industrial production. The PRODROM nomenclature complies with the PRODCOM list used within the European Union. CANE Rev.1 link with PRODROM is ensured at four digits level (class), since PRODROM headings were established by detailing elementary sub-classes of CPSA 2002.

11. Definirea activitãþilor. În practicã, majoritatea unitãþilor

de producþie efectueazã activitãþi cu caracter mixt, respectiv activitate principalã, activitãþi secundare ºi activitãþi auxiliare. Identificarea activitãþii secundare este necesarã pentru a încadra o unitate într-o anumitã poziþie din CAEN Rev.1.

Activitatea principalã, în sensul clasificãrii, este identificatã prin metoda ordinii descrescãtoare (de sus în jos). Ea reprezintã acea activitate care contribuie în cea mai mare mãsurã la valoarea adãugatã totalã a unitãþii luate în considerare.

Activitatea secundarã este orice altã activitate din cadrul unitãþii producãtoare de bunuri sau servicii. Activitatea auxiliarã este o activitate conexã, indispensabilã funcþionãrii unei entitãþi, precum:

contabilitate, transport, depozitare, achiziþionare promovare, întreþinere ºi reparaþie etc.

12. Împãrþirea teritorialã. Din punct de vedere al structurii

teritoriale, datele din Anuar sunt prezentate la nivel naþional (pe întreaga þarã), precum ºi pe diferite unitãþi teritoriale, în funcþie de specificul indicatorilor. Unitãþile teritoriale, dupã statutul lor, sunt administrative (comunã, oraº, oraº-municipiu, judeþ) ºi non-administrative (regiune de dezvoltare).

Pânã în anul 1998, prin lucrãrile ºi publicaþiile statistice, s-au prelucrat ºi diseminat, de regulã, doar date la nivel de judeþ, municipii, oraºe ºi comune. Începând din 1998, în structura teritorialã ºi, ca urmare, în publicaþiile statistice, au fost prezentate date ºi la nivelul regiunilor de dezvoltare.

13. Conform Legii nr. 348/14 iulie 2004 privind denominarea

monedei naþionale a României (începând cu data de 1 iulie 2005), seriile de date exprimate în valori absolute au fost recalculate în lei (RON). Un leu nou (RON) este egal cu 10000 lei vechi (ROL). Seriile de indici nu sunt afectate de denominare.

11. Activities definition. In practice, most of the production units carry out activities of mixed nature, namely main activity, secondary and ancillary activities. The identification of secondary activity is needed in view to frame a unit under a certain heading of CANE Rev.1.

The main activity, in the sense of classification, is identified by top-down method. This is the activity contributing to the largest extent to the total value added of the concerned unit.

The secondary activity is any other kind of activity carried out within the unit producing goods or services. The ancillary activity is an auxiliary activity, indispensable for the functioning of an entity, such as: bookkeeping, transport, storage, purchase, promotion, maintenance and repair a.s.o.

12. Territorial breakdown. From territorial structure standpoint, the data included in the Yearbook are presented at national level (for the whole country), as well as by various territorial unit, depending on indicators specific. According to their status, territorial units are either administrative (commune, town, town-municipality, county) or non-administrative (development region).

Till 1998, within the statistical works and publications, only data at county, municipality, town and commune level were, as a rule, processed and disseminated. Beginning with 1998, according to the territorial structure, the statistical publications also included data at development regions level.

13. According to the Law no. 348/ July 14, 2004 on the process of national currency of Romania denomination (beginning with July 1, 2005), data series expressed in absolute values were recalculated in lei (RON). A leu (RON) is equivalent with 10000 former lei (ROL). Statistical indices series are not affected by denomination.

GRUPAREA JUDEÞELOR, PE REGIUNI DE DEZVOLTARE COUNTIES GROUPING, BY DEVELOPMENT REGION

Cod Regiune

Regiunea de dezvoltare Development region

Judeþul

Region Code

County

1.

Nord - Est North - East

Bacãu

Botoºani

 

Iaºi

Neamþ

Suceava

Vaslui

2.

Sud - Est South - East

Brãila

Buzãu

 

Constanþa

Galaþi

Tulcea

Vrancea

3.

Sud - Muntenia South - Muntenia

Argeº

Cãlãraºi

 

Dâmboviþa

Giurgiu

Ialomiþa

Prahova

Teleorman

4.

Sud - Vest Oltenia South - West Oltenia

Dolj

Gorj

 

Mehedinþi

Olt

Vâlcea

5.

Vest

Arad

West

Caraº-Severin

 

Hunedoara

Timiº

6.

Nord - Vest North - West

Bihor

Bistriþa-Nãsãud

 

Cluj

Maramureº

Satu Mare

Sãlaj

7.

Centru

Alba

Center

Braºov

 

Covasna

Harghita

Mureº

Sibiu

8.

Bucureºti - Ilfov Bucharest - Ilfov

Ilfov

Municipiul Bucureºti

 

Bucharest Municipality

NOTÃ: Datele statistice în profil teritorial sunt prezentate pe judeþe, conform Decretului - Lege nr. 2/1968 cu modificãrile ulterioare, iar judeþele au fost grupate pe regiuni de dezvoltare. Prin rectificarea apãrutã în Legea nr. 315/28.06.2004 privind dezvoltarea regionalã în România, au fost redenumite trei regiuni, dupã cum urmeazã:

XII

NOTE:

- Regiunea de dezvoltare Sud este redenumitã Sud - Muntenia,

- Regiunea de dezvoltare Sud - Vest este redenumitã Sud - Vest Oltenia,

- Regiunea de dezvoltare Bucureºti este redenumitã Bucureºti - Ilfov.

Statistical data at territorial level are presented by county, according to the Decree - Law no. 2/1968 further amended, while the counties were grouped

by development region.

Through the rectification introduced in Law no. 315/28.06.2004 on regional development in Romania, three regions were renamed, as follows:

- The development region South is renamed South - Muntenia,

- The development region South - West is renamed South - West Oltenia,

- The development region Bucharest is renamed Bucharest - Ilfov.

Anexã

Annex

CLASIFICAREA ACTIVITÃÞILOR DIN ECONOMIA NAÞIONALÃ CAEN Rev.1 (aprobat prin Ordinul nr.601/26.XI.2002 apãrut în M.O. nr.908/13.XII.2002 privind actualizarea CAEN, aprobat prin H.G. nr.656/1997) THE CLASSIFICATION OF ACTIVITIES IN THE NATIONAL ECONOMY CANE Rev.1 (approved through Order no.601/26.XI.2002 published in the Official Journal no.908/13.XII.2002 on CANE updating, approved by Government Decision no.656/1997)

Secþiune

Diviziune

Denumire

Description

Section

Division

A

AGRICULTURÃ, VÂNÃTOARE, SILVICULTURÃ

AGRICULTURE, HUNTING AND FORESTRY Agriculture, hunting and related service activities Forestry, logging and related service activities FISHING Fishing, operation of fish hatcheries and fish farms; service activities incidental to fishing MINING AND QUARRYING Mining of coal and lignite; extraction of peat Extraction of crude petroleum and natural gas; service activities incidental to oil and gas extraction excluding surveying Mining of uranium and thorium ores

 

01

Agriculturã, vânãtoare ºi servicii anexe

02

Silviculturã, exploatare forestierã ºi servicii anexe

B

PESCUITUL ªI PISCICULTURA

 

05

Pescuitul, piscicultura ºi serviciile anexe

C

INDUSTRIA EXTRACTIVÃ

 

10

Extracþia ºi prepararea cãrbunelui

11

Extracþia hidrocarburilor ºi servicii anexe

12

Extracþia ºi prepararea minereurilor radioactive

13

Extracþia ºi prepararea minereurilor metalifere

Mining of metal ores

14

Alte activitãþi extractive

Other mining and quarrying MANUFACTURING Manufacture of food products and beverages Manufacture of tobacco products Manufacture of textiles Manufacture of wearing apparel; dressing and dyeing of fur Tanning and dressing of leather; manufacture of

D

INDUSTRIA PRELUCRÃTOARE

 

15

Industria alimentarã ºi a bãuturilor

16

Fabricarea produselor din tutun

17

Fabricarea produselor textile

18

Fabricarea articolelor de îmbrãcãminte; aranjarea ºi vopsirea blãnurilor

19

Tãbãcirea ºi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj ºi marochinãrie, a harnaºamentelor

 

luggage, handbags, saddlery, harness

ºi

încãlþãmintei

and footwear Manufacture of wood and of products of wood and cork, except furniture; manufacture of articles of straw and plaiting materials Manufacture of pulp, paper and paper products

 

20

Fabricarea lemnului ºi a produselor din lemn ºi plutã, cu excepþia mobilei; fabricarea articolelor din împletiturã de pai ºi alte materiale vegetale

21

Fabricarea celulozei, hârtiei ºi a produselor din hârtie

22

Edituri, poligrafie ºi reproducerea pe suporþi

Publishing, printing and reproduction of recorded

 

a

înregistrãrilor

media Manufacture of coke, refined petroleum products and nuclear fuel Manufacture of chemicals and chemical products Manufacture of rubber and plastic products Manufacture of other non-metallic mineral

 

23

Industria de prelucrare a þiþeiului, cocsificarea cãrbunelui ºi tratarea combustibililor nucleari

24

Fabricarea substanþelor ºi a produselor chimice

25

Fabricarea produselor din cauciuc ºi mase plastice

26

Fabricarea altor produse din minerale nemetalice

 

products

 

27

Industria metalurgicã

Manufacture of basic metals Manufacture of fabricated metal products, except machinery and equipment Manufacture of machinery and equipment n.e.c. Manufacture of office machinery and computers Manufacture of electrical machinery and apparatus

28

Industria construcþiilor metalice ºi a produselor din metal (exclusiv maºini, utilaje ºi instalaþii)

29

Industria de maºini ºi echipamente

30

Industria de mijloace ale tehnicii de calcul ºi de birou

31

Industria de maºini ºi aparate electrice

32

Industria de echipamente pentru radio, televiziune

Manufacture of radio, television and

 

ºi

comunicaþii

communication equipment and apparatus Manufacture of medical, precision and optical instruments, watches and clocks Manufacture of motor vehicles, trailers and semi-trailers

 

33

Industria de aparaturã ºi instrumente medicale, de precizie, optice ºi fotografice, ceasornicãrie

34

Industria mijloacelor de transport rutier

Secþiune

Diviziune

Denumire

Description

Section

Division

 

35

Industria altor mijloace de transport n.c.a.

Manufacture of other transport equipment n.e.c. Manufacture of furniture; manufacturing n.e.c. Recycling

36

Producþia de mobilier ºi alte activitãþi industriale n.c.a.

37

Recuperarea deºeurilor ºi resturilor de materiale reciclabile

E

ENERGIE ELECTRICÃ ªI TERMICÃ, GAZE ªI APÃ

ELECTRICITY, GAS AND WATER SUPPLY Electricity, gas, steam and hot water supply

 

40

Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze ºi apã caldã

41

Captarea, tratarea ºi distribuþia apei

Collection, purification and distribution of water CONSTRUCTION Construction WHOLESALE AND RETAIL TRADE; REPAIR OF MOTOR VEHICLES, MOTORCYCLES AND PERSONAL AND HOUSEHOLD GOODS Sale, maintenance and repair of motor vehicles and motorcycles; retail sale of automotive fuel

F

CONSTRUCÞII

 

45

Construcþii

G

COMERÞUL CU RIDICATA ªI CU AMÃNUNTUL, REPARAREA AUTOVEHICULELOR, MOTOCICLETELOR ªI A BUNURILOR PERSONALE ªI DE UZ GOSPODÃRESC

 

50

Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul, întreþinerea ºi repararea autovehiculelor ºi a motocicletelor; comerþ cu amãnuntul al carburanþilor pentru autovehicule

51

Comerþ cu ridicata ºi servicii de intermediere în comerþul cu ridicata (cu excepþia comerþului cu autovehicule ºi motociclete)

Wholesale trade and commission trade (except of motor vehicles and motorcycles)

52

Comerþ cu amãnuntul (cu excepþia comerþului cu Retail trade (except of motor vehicles and

 

autovehicule ºi motociclete); repararea bunurilor personale ºi gospodãreºti

motorcycles); repair of personal and household goods

H

HOTELURI ªI RESTAURANTE

HOTELS AND RESTAURANTS Hotels and restaurants TRANSPORT, STORAGE AND COMMUNICATION Land transport; transport via pipelines Water transport Air transport Supporting and auxiliary transport activities; activities of travel agencies Post and telecommunications FINANCIAL INTERMEDIATION Financial intermediation, except insurance and pension funding Insurance and pension funding, except compulsory social security Activities auxiliary to financial intermediation REAL ESTATE, RENTING AND BUSINESS ACTIVITIES Real estate activities Renting of machinery and equipment without operator and of personal and household goods Computer and related activities Research and development Other business activities

 

55

Hoteluri ºi restaurante

I

TRANSPORT, DEPOZITARE ªI COMUNICAÞII

 

60

Transporturi terestre; transporturi prin conducte

61

Transporturi pe apã

62

Transporturi aeriene

63

Activitãþi anexe ºi auxiliare de transport, activitãþi ale agenþiilor de turism

64

Poºtã ºi telecomunicaþii

J

INTERMEDIERI FINANCIARE

 

65

Intermedieri financiare (cu excepþia activitãþilor de asigurãri ºi ale caselor de pensii)

66

Activitãþi de asigurãri ºi ale caselor de pensii (cu excepþia celor din sistemul public de asigurãri sociale)

67

Activitãþi auxiliare intermedierilor financiare

K

TRANZACÞII IMOBILIARE, ÎNCHIRIERI ªI ACTIVITÃÞI DE SERVICII PRESTATE ÎN PRINCIPAL ÎNTREPRINDERILOR

 

70

Tranzacþii imobiliare

71

Închirierea maºinilor ºi echipamentelor, fãrã operator ºi a bunurilor personale ºi gospodãreºti

72

Informaticã ºi activitãþi conexe

73

Cercetare-dezvoltare

74

Alte activitãþi de servicii prestate în principal întreprinderilor

Secþiune

Diviziune

Denumire

Description

Section

Division

L

ADMINISTRAÞIE PUBLICÃ ªI APÃRARE; ASIGURÃRI SOCIALE DIN SISTEMUL PUBLIC

PUBLIC ADMINISTRATION AND DEFENCE; COMPULSORY SOCIAL SECURITY Public administration and defence; compulsory social security EDUCATION Education HEALTH AND SOCIAL WORK Health and social work OTHER COMMUNITY, SOCIAL AND PERSONAL SERVICE ACTIVITIES Sewage and refuse disposal, sanitation and similar activities Activities of membership organization n.e.c. Recreational, cultural and sporting activities Other service activities PRIVATE HOUSEHOLDS WITH EMPLOYED PERSONS Private households with employed persons Private households activities producing self-consumption goods Private households services for own purposes EXTRA-TERRITORIAL ORGANIZATIONS AND BODIES Extra-territorial organizations and bodies

 

75

Administraþie publicã ºi apãrare; asigurãri sociale din sistemul public

M

ÎNVÃÞÃMÂNT

 

80

Învãþãmânt

N

SÃNÃTATE ªI ASISTENÞÃ SOCIALÃ

 

85

Sãnãtate ºi asistenþã socialã

O

ALTE ACTIVITÃÞI DE SERVICII COLECTIVE, SOCIALE ªI PERSONALE

 

90

Eliminarea deºeurilor ºi a apelor uzate; asanare, salubritate

 

ºi

activitãþi similare

 

91

Activitãþi asociative diverse

92

Activitãþi recreative, culturale ºi sportive

93

Alte activitãþi de servicii personale

P

ACTIVITÃÞI ALE PERSONALULUI ANGAJAT ÎN GOSPODÃRII PARTICULARE

 

95

Activitãþi ale personalului angajat în gospodãrii personale

96

Activitãþi desfãºurate în gospodãrii private, de producere

 

a

bunurilor destinate consumului propriu

 

97

Activitãþi ale gospodãriilor private, de servicii pentru scopuri proprii

Q

ACTIVITÃÞI ALE ORGANIZAÞIILOR ªI ORGANISMELOR EXTRATERITORIALE

 

99

Activitãþi ale organizaþiilor ºi organismelor extrateritoriale

GEOGRAFIE, METEOROLOGIE ªI MEDIU ÎNCONJURÃOR

GEOGRAPHY, METEOROLOGY AND ENVIRONMENT

1

Anuarul Statistic al României / Romanian Statistical Yearbook

11

CUPRINS TABELE

GEOGRAFIE ªI ORGANIZARE ADMINISTRATIV-TERITORIALÃ

Pagina

Page

TABLES CONTENTS

GEOGRAPHY AND ADMINISTRATIVE-TERRITORIAL ORGANISATION

1.1 Poziþia geograficã a României

10

Geographical position of Romania

1.2 Lungimea frontierelor României

10

Length of Romania’s borders

1.3 Principalele altitudini muntoase

11

Major mountain peaks

1.4 Lungimea principalelor cursuri de apã de pe teritoriul României

12

Length of major rivers on Romanian territory

1.5 Principalele lacuri naturale

13

Major natural lakes

1.6 Principalele lacuri antropice

14

Major anthropic lakes

1.7 Altitudinea medie a principalelor oraºe din România

15

Average height of major towns in Romania

1.8 Organizarea administrativã a teritoriului României, la 31 decembrie 2005

16

Administrative organisation of Romanian territory, on December 31, 2005

METEOROLOGIE

METEOROLOGY

Temperatura aerului ºi precipitaþiile atmosferice înregistrate la principalele staþii meteorologice, în anul 2005

17

Air temperature and precipitations registered at the main meteorological stations, in 2005

1.9 Temperatura aerului (media lunarã ºi anualã)

18

Air temperature (monthly and yearly average)

1.10 Temperatura aerului (maxima absolutã ºi minima absolutã lunarã ºi anualã)

20

Air temperature (monthly and yearly absolute maximum and absolute minimum)

1.11 Precipitaþii atmosferice (cantitatea lunarã ºi anualã)

28

Precipitations (monthly and yearly quantity)

MEDIU ÎNCONJURÃTOR

ENVIRONMENT

Resurse naturale

Natural resources

1.12 Ariile protejate, în anul 2005

30

Protected areas, in 2005

1.13 Rezervaþii ale biosferei, în anul 2005

30

Biosphere reservations, in 2005

1.14 Parcurile naþionale ºi principalele parcuri naturale, în anul 2005

31

National and major natural parks, in 2005

1.15 Resursele de apã asigurate, potrivit gradului de amenajare, în anul 2005

31

Water resources assured, according to the arrangement level, in 2005

Calitatea factorilor de mediu

Environment factors quality

1.16 Calitatea apelor de suprafaþã, în anul 2005

32

Superficial water quality, in 2005

1.17 Defolierea arborilor la principalele specii ºi la toate vârstele, pe clase de defoliere, în anul 2005

32

Trees defoliation, for the main species and all ages, by defoliation classes, in 2005

Mãsuri de protecþie

Protection measures

1.18 Investiþii pentru protecþia mediului, pe sectoare de activitate, domenii de mediu ºi pe categorii de producãtori, în anul 2005

33

Investments for environment protection, by sector of activity, environment field and category of producers, in 2005

1.19 Cheltuieli curente interne pentru protecþia mediului, pe sectoare de activitate, domenii de mediu ºi pe categorii de producãtori, în anul 2005

34

Internal current expenditure for environment protection, by sector of activity, environment field and category of producers, in 2005

SURSA DATELOR

DATA SOURCE

 

Cercetãri statistice:

Statistical surveys:

Cercetarea statisticã privind cheltuielile pentru protecþia mediului, completatã de operatori economici ºi unitãþile administraþiei publice locale. Surse administrative:

Statistical survey on environment protection expenditure, filled in by economic operators and local public administration units. Administrative sources:

Institutul de Geografie Bucureºti;

Institute of Geography Bucharest;

Inspectoratul General al Poliþiei de Frontierã din cadrul Ministerului Administraþiei ºi Internelor;

General Inspectorate of Border Police within the Ministry of Administration and Interior;

Ministerul Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale;

Ministry of Agriculture, Forests and Rural Development;

Administraþia Naþionalã de Meteorologie;

National Administration of Meteorology;

Ministerul Mediului ºi Gospodãririi Apelor;

Ministry of Environment and Waters Administration;

Regia Naþionalã a Pãdurilor;

National Company of Forests;

Administraþia Naþionalã "Apele Române".

National Administration “Romanian Waters“.

GEOGRAFIE ªI ORGANIZARE ADMINISTRATIV-TERITORIALÃ

PREZENTARE

România este situatã în centrul geografic al Europei (sud-estul Europei Centrale), la nord de Peninsula Balcanicã, la jumãtatea distanþei dintre Coasta Atlanticului ºi Munþii Urali, în interiorul ºi exteriorul arcului Munþilor Carpaþi, pe cursul inferior al Dunãrii (1075 km) ºi cu ieºire la Marea Neagrã. De altfel, paralela 45°N cu meridianul 25°E se intersecteazã în apropiere de centrul geometric al þãrii, la 100 km N-V de capitala þãrii, Bucureºti. Cu o suprafaþã de 238391 km 2 , România este a 12-a þarã ca mãrime a Europei. Ieºirea la mare înlesneºte legãturile cu þãrile din bazinul Mãrii Negre, bazinul Mãrii Mediterane ºi, prin intermediul acesteia, cu restul lumii. Litoralul românesc al Mãrii Negre se desfãºoarã pe 245 km, între gârla Musura (graniþa cu Ucraina) ºi localitatea Vama Veche (graniþa cu Bulgaria). Relieful României se compune din trei trepte majore: cea înaltã a Munþilor Carpaþi (cel mai înalt vârf Moldoveanu 2544 m), cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea joasã, a câmpiilor, luncilor ºi Deltei Dunãrii. Delta Dunãrii, cea mai tânãrã unitate de relief, în continuã formare, are altitudinea medie de 0,52 m. Caracteristicile principale ale unitãþilor de relief sunt proporþionalitatea (31% munþi, 36% dealuri ºi podiºuri, 33% câmpii ºi lunci) ºi dispunerea concentricã a treptelor majore ale reliefului. Clima României este temperat-continentalã de tranziþie, cu influenþe oceanice dinspre vest, mediteraneene dinspre sud- vest ºi continental-excesive din est. Temperatura medie multianualã este diferenþiatã latitudinal, respectiv 8°C în nord ºi peste 11°C în sud, ºi altitudinal, cu valori de -2,5°C în etajul montan (Vârfu Omu - masivul Bucegi) ºi 11,6°C în câmpie (oraºul Zimnicea - judeþul Teleorman).

GEOGRAPHY AND ADMINISTRATIVE-TERRITORIAL ORGANISATION

DESCRIPTION

Romania is situated in geographical center of Europe (south-east of Central Europe) at north of Balkan Peninsula at the half of distance between Atlantic Coast and The Urals, inside and outside the Carpathians Arch, on the Danube (1075 km) lower course and has exit to the Black Sea. Otherwise, parallel 45°N with the meridian 25°E intersects near the geometrical center of the country, 100 km N-V of the country capital, Bucharest. Romania is the twelfth country of Europe, having an area of 238391 km 2 . The exit to the sea enables the connections with the countries in the Black Sea basin, in the Mediterranean Sea basin and, by means of this, rest of the world. Romanian seaside of the Black Sea is lying on 245 km, between Musura stream (at the border with Ukraine) and Vama Veche locality (at the border with Bulgaria). Romania's relief consists of three major levels: the highest one in the Carpathians (the highest peak Moldoveanu 2544 m), the middle one which corresponds to the Sub-Carpathians, to the hills and to the plateaus and the lowest one in plains, meadows and Danube Delta. The Danube Delta, the youngest relief unit under permanent formation, has the average height of 0.52 m. Main features of relief units are proportionality (31% mountains, 36% hills and plateaus, 33% plains and meadows) and concentric display of the relief major levels.

Romania’s climate is temperate-continental of transition, with oceanic influences from the West, Mediterranean ones from South-West and continental-excessive ones from the East. Multiannual average temperature is latitudinally different, 8°C in the North and over 11°C in the South, and altitudinally, with values of -2.5°C in the mountain floor (Omu peak - Bucegi massif) and 11.6°C in the plain (Zimnicea town - Teleorman county).

11

Precipitaþiile anuale scad în intensitate de la vest la est, respectiv de la peste 600 mm la mai puþin de 500 mm în Câmpia Românã de Est, sub 450 mm în Dobrogea ºi circa 350 mm pe litoral, pentru ca în regiunile muntoase sã ajungã la 1000-1500 mm. Apele curgãtoare ale României sunt dispuse radial, marea majoritate având izvoarele în Carpaþi. Principalul colector al

acestora este fluviul Dunãrea, care strãbate þara în partea sudicã pe o lungime de 1075 km ºi se varsã în Marea Neagrã. Lacurile sunt reprezentate prin lacuri naturale (numeroase tipuri genetice) rãspândite în toate unitãþile majore de relief, de la cele glaciare în etajul alpin (Lacul Mioarelor - Fãgãraº la 2282 m) la limanele fluvio-maritime (Lacul Techirghiol la 1,5 m)

ºi prin lacuri antropice, de asemenea în toate unitãþile de relief.

Vegetaþia este condiþionatã de relief ºi de elementele pedo-climatice, întâlnindu-se o dispunere etajatã a acesteia. Regiunile montane sunt acoperite de pãduri de conifere (îndeosebi molid), pãduri de amestec (fag, brad ºi molid) ºi pãduri de fag. Pe culmile mai înalte se aflã pajiºti alpine ºi tufãriºuri de jneapãn, ienupãr, afin, meriºor ºi altele. În regiunile de deal ºi de podiº se întâlnesc pãduri de foioase în care predominã fagul, gorunul sau stejarul; pe dealurile joase ºi câmpiile înalte, adesea, principalele specii care alcãtuiesc pãdurile sunt cerul ºi gârniþa. Vegetaþia de stepã ºi de silvostepã, care ocupa ariile cu deficit de umiditate din Podiºul Dobrogei, Câmpia Românã, Podiºul Moldovei, Câmpia Banatului ºi Criºanei, a fost, în cea mai mare parte, înlocuitã prin culturi agricole. Fauna României este grupatã pe areale diferenþiate în funcþie de biotopul fiecãrei specii. În etajul alpin apar elemente relicte precum capra neagrã ºi vulturul de munte. În pãdurile carpatine trãiesc diferite mamifere: urs, cerb, râs, lup, mistreþ, cãprior, veveriþã ºi un numãr mare de specii de pãsãri. În câteva regiuni muntoase se mai pãstreazã cocoºul de munte ºi cocoºul de mesteacãn; în regiunile de deal ºi câmpie sunt rãspândite:

iepurele, cârtiþa, ariciul, diferite pãsãri, ºopârle, batracieni º.a.; pentru zonele de stepã sunt caracteristice rozãtoarele (popândãul ºi hârciogul). Fauna acvaticã este reprezentatã îndeosebi prin pãstrãv în apele de munte (lostriþa, mai

11 rãspânditã în trecut, a devenit destul de rarã); clean ºi mreanã în regiunile de deal; crap, biban, ºtiucã, somn, caras în cele de câmpie ºi Delta Dunãrii; în apele marine teritoriale ºi pe Dunãrea inferioarã se întâlnesc ºi specii de sturioni. Resursele minerale utile ale României sunt variate. Printre principalele resurse minerale utile pot fi menþionate: petrolul, cu vechi tradiþii de exploatare; gazele naturale; cãrbuni, în special huila cocsificabilã, cãrbunele brun ºi lignitul; minereuri feroase ºi neferoase, zãcãminte de aur, argint ºi de bauxitã; mari rezerve de sare, precum ºi o serie de resurse nemetalifere. O categorie aparte

a bogãþiilor de subsol o constituie cele peste 2000 de izvoare de

ape minerale, cu valenþe pentru consum ºi tratamente medicale. Teritoriul României este împãrþit din punct de vedere administrativ în: sate, comune, oraºe, municipii ºi judeþe. Ca unitãþi teritoriale (non-administrative) au fost create 8 regiuni de dezvoltare, constituite prin reuniunea mai multor judeþe.

Yearly precipitations decrease in intensity from west to east, from over 600 mm to less 500 mm in the East Romanian Plain, under 450 mm in Dobrogea and about 350 mm by seaside, in the mountainous areas they reach 1000-1500 mm. Romanian running waters are radially displayed, most of them having the springs in the Carpathians. Their main collector is the Danube river, which crosses the country in the south on 1075 km length and flows into the Black Sea. The lakes are represented by natural lakes (numerous genetic types) spread in all major units of relief, from glacial ones in the alpine floor (Mioarelor Lake - Fãgãraº 2282 m) to river-maritime banks (Techirghiol Lake at 1.5 m) and anthropic lakes, as well in all relief units. The vegetation is determined by the relief and by pedo- climatic elements, being displayed in floors. Mountainous regions are covered by coniferous forests (especially spruce fir), mixture forests (beech, fir-tree, spruce fir) and beech forests. Higher peaks are covered by alpine lawns and bushes of dwarf pine, juniper, bilberry, red bilberry a.s.o. In the hills and plateaus regions there are broad-leaved forests, prevailing beech, common oak or durmast oak; the main forest species often met on low hills and high plains are Quercus cerris and Quercus frainetto. The steppe and silvosteppe vegetation, which covered the areas of low humidity in Dobrogea Plateau, Romanian Plain, Moldova Plateau, Banat and Criºana Plain has been mostly replaced by agricultural crops. Romania's fauna is grouped by different areals according to each species biotype. Relict elements as black goat (chamois) and mountain vulture live in the alpine area. In the Carpathian forests live various animals: bear, buck, lynx, wolf, wild boar, roebuck, squirrel and several species of birds. In a few mountainous areas both mountain cock and birch cock are still met. In the hill and field areas there are hares, moles, hedgehogs, various birds, lizards, batrachia a.s.o.; rodent animals as gopher and hamster are characteristic for the steppe areas. Water fauna is represented especially by trout in the mountainous waters (huck which was mostly spread in the past has become quite rare); dace and barbel in the hill region; carp, perch, pike, sheat fish, crucian in the field region and Danube Delta; sturgeon species are also met in the marine territorial waters and on the downstream Danube.

Romania's useful minerals resources are various. Among the main useful minerals resources we can mention: crude oil, with old exploitation traditions; natural gas; coal, especially coking pitcoal, brown coal and lignite; ferrous and nonferrous ores, gold, silver and bauxite ore deposits; vast reserves of salt as well as numerous nonmetalliferrous resources. A special category of subsoil riches is constituted by over 2000 mineral water springs, with consumption and medical treatments valences. Romanian territory is divided from administrative viewpoint into: villages, communes, towns, municipalities and counties. As territorial (non-administrative) units, 8 regions of development were created, gathering several counties.

Judeþul reprezintã unitatea administrativ-teritorialã tradiþionalã în România, alcãtuitã din oraºe ºi comune, în funcþie de condiþiile geografice, economice, social-politice ºi de legãturile culturale ºi tradiþionale ale populaþiei. Teritoriul României este organizat în 42 de judeþe (inclusiv Municipiul Bucureºti). Municipiul este un oraº cu un rol economic, social, politic ºi cultural însemnat având, de regulã, funcþie administrativã. Oraºul reprezintã o concentrare umanã cu o funcþie administrativã ºi un mod de viaþã specific zonelor urbane ºi o structurã profesionalã a populaþiei în care predominã cea ocupatã în ramurile neagricole. Comuna este unitatea administrativ-teritorialã care cuprinde populaþia ruralã unitã prin comunitate de interese ºi tradiþii, fiind alcãtuitã din unul sau mai multe sate (din care unul este reºedinþã de comunã). Satul este cea mai micã unitate teritorialã, având caracteristicile aºezãrilor de tip rural. Oraºele principale: Bucureºti, Cluj-Napoca, Iaºi, Constanþa, Timiºoara, Craiova, Galaþi, Braºov, Ploieºti, Brãila, Oradea, Bacãu, Piteºti, Arad, Sibiu. Porturile principale:

– la Marea Neagrã: Constanþa, Mangalia;

– la Dunãre: Moldova Nouã, Orºova, Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Mãgurele, Zimnicea, Giurgiu, Olteniþa, Cãlãraºi, Cernavodã, Hârºova, Mãcin, Brãila, Galaþi, Tulcea, Sulina. Aeroporturile principale: Bucureºti (“Henri Coandã”- Otopeni ºi Bãneasa), Constanþa (“Mihail Kogãlniceanu“), Timiºoara (“Traian Vuia”), Cluj-Napoca, Iaºi, Arad, Oradea, Baia Mare, Târgu Mureº, Suceava, Bacãu, Deva, Sibiu, Craiova, Tulcea. Capitala: Municipiul Bucureºti (1924959 locuitori, la 1 iulie 2005), împãrþit în ºase sectoare administrative. Prima menþionare documentarã dateazã din 20.IX.1459, ca reºedinþã a lui Vlad Þepeº. Capitalã a Þãrii Româneºti începând din a doua jumãtate a secolului al XVII-lea ºi Capitala României, din anul 1862, municipiul Bucureºti este cel mai important centru politic, economic ºi cultural-ºtiinþific al þãrii. Limba oficialã: limba românã. Drapelul României este tricolor; culorile sunt aºezate vertical în ordinea urmãtoare, începând de la lance: albastru, galben, roºu. Ziua naþionalã a României: 1 Decembrie. Imnul naþional al României este “Deºteaptã-te române”. Forma de guvernãmânt a României este republica:

– Republicã, conform Constituþiei adoptate în 1991 ºi modificatã în 2003;

– Puterea legislativã este reprezentatã de un parlament bicameral (Camera Deputaþilor ºi Senatul), iar puterea executivã este exercitatã de guvern, condus de un prim- ministru desemnat de preºedintele þãrii;

– Preºedintele þãrii este ales în baza rezultatelor alegerilor generale prin scrutin universal pentru un mandat de 5 ani. Moneda naþionalã: "leu (RON)", cu subdiviziunea “ban”. Cursul monedei naþionale este stabilit zilnic pe piaþa valutarã interbancarã, moneda de referinþã fiind euro.

County represents traditional administrative-territorial unit in Romania, including towns and communes, depending on geographical, economical and social-political conditions and population cultural and traditional relations. Romanian territory is organized into 42 counties (including Bucharest Municipality). Municipality is a town, with an important economic, social, political and cultural role, usually having administrative function. Town represents a human concentration with administrative function and a life specific to urban areas and with a population professional structure where the population employed in non- agricultural branches prevails. Commune is a territorial-administrative unit which comprises rural population united by interest and traditional community, including one or several villages (from which one is commune residence). Village is the smallest territorial unit, having characteristics of rural settlements. Main cities: Bucharest, Cluj-Napoca, Iaºi, Constanþa, Timiºoara, Craiova, Galaþi, Braºov, Ploieºti, Brãila, Oradea, Bacãu, Piteºti, Arad, Sibiu. Main harbours:

at the Black Sea: Constanþa, Mangalia;

at The Danube: Moldova Nouã, Orºova, Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Mãgurele, Zimnicea, Giurgiu, Olteniþa, Cãlãraºi, Cernavodã, Hârºova, Mãcin, Brãila, Galaþi, Tulcea, Sulina. Main airports: Bucharest (“Henri Coandã”-Otopeni and Bãneasa), Constanþa (“Mihail Kogãlniceanu“), Timiºoara (“Traian Vuia”), Cluj-Napoca, Iaºi, Arad, Oradea, Baia Mare, Târgu Mureº, Suceava, Bacãu, Deva, Sibiu, Craiova, Tulcea. The capital: Bucharest Municipality (1924959 inhabitants on July 1, 2005), organised into six administrative sectors. The first documentary mention was on 20.IX.1459, as residence of Vlad Þepeº. Capital of Þara Româneascã since the second half of the XVIIth century and Capital of Romania since 1862, Bucharest Municipality is the most important political, economic and cultural- scientific center of the country. Official language: Romanian. Flag of Romania: is three - coloured; the colours are placed vertically in the following order from the lance: blue, yellow, red. National day of Romania: December, 1. National anthem of Romania is “Wake up, Romanian”. Government form in Romania is the republic:

Republic, according to the Constitution adopted in 1991 and modified in 2003;

Legislative power is represented by two chamber Parliament (Chamber of Deputies and Senate), and executive power is carried out by Government led by Prime Minister appointed by the country’s President;

President of the country is elected based on general elections results by universal vote for a 5 years mandate. National currency: “RON” (Romanian Leu), “Ban“ subdivision. The exchange rate is set on the interbank currency market on a daily basis, reference currency being euro.

11

PRECIZÃRI METODOLOGICE

METEOROLOGIE

Cercetarea proceselor ºi fenomenelor fizice din atmosfera terestrã, care determinã starea timpului ºi clima, are la bazã mãsurãtorile ºi observaþiile meteorologice ce se efectueazã permanent sau periodic în diferite puncte de pe suprafaþa globului terestru ºi la diferite înãlþimi în atmosfera liberã. Programul unitar al mãsurãtorilor ºi observaþiilor, precum ºi alte activitãþi meteorologice se asigurã prin colaborare internaþionalã, în cadrul Administraþiei Naþionale de Meteorologie, cu Organizaþia Meteorologicã Mondialã. Staþia meteorologicã reprezintã punctul de pe suprafaþa terestrã unde se efectueazã observaþii ºi mãsurãtori asupra tuturor elementelor ºi fenomenelor meteorologice, conform programului stabilit. Majoritatea observaþiilor, mãsurãtorilor ºi determinãrilor meteorologice de la staþii se efectueazã pe platforma meteorologicã situatã pe un teren deschis, tipic pentru regiunea respectivã, cu dimensionarea standard de 26 m x 26 m. Pentru cercetarea proceselor ºi fenomenelor atmosferice ºi pentru calculul diferiþilor parametri meteorologici ºi climatici, este necesarã raportarea observaþiilor ºi mãsurãtorilor, care se realizeazã atât în spaþiu, cât ºi în timp. Programul climatologic reprezintã complexul observaþiilor ºi mãsurãtorilor meteorologice ce se executã la

staþii, dupã timpul solar mediu local, atât la termenele fixe, cât ºi continuu în 24 de ore. Permanent, la termenele climatologice (1, 7, 13, 19 timp solar mediu local) se efectueazã observaþii ºi mãsurãtori asupra: presiunii atmosferice, vântului, temperaturii

ºi umezelii aerului, temperaturii suprafeþei solului, nebulozitãþii,

precipitaþiilor, vizibilitãþii orizontale. Continuu, în tot cursul zilei ºi nopþii se determinã caracteristicile tuturor fenomenelor meteorologice (hidrometeori, litometeori, electrometeori etc.).

Observaþiile asupra temperaturii aerului constau în mãsurarea temperaturii aerului la termenele stabilite ºi în

11 determinarea valorilor maxime ºi minime ale acesteia în intervalele de timp dintre aceste termene. Temperatura aerului se mãsoarã cu instrumente cu citire directã, psihrometrul cu ventilaþie artificialã, termometrul de maximã cu mercur ºi termometrul de minimã cu alcool ºi cu aparate înregistratoare (termografe). Pentru ca instrumentele cu care se mãsoarã temperatura ºi umezeala aerului sã nu fie influenþate direct de radiaþia solarã, de radiaþia terestrã, de

precipitaþii ºi de rafalele vântului, ele se instaleazã în adãpostul meteorologic situat la 2 m înãlþime deasupra solului. Mãsurarea cantitãþilor de apã ce provin din precipitaþii atmosferice sau care se depun din alþi hidrometeori se efectueazã cu ajutorul pluviometrului, iar înregistrarea continuã

a precipitaþiilor (lichide) se face cu pluviograful. Cantitãþile de

apã se mãsoarã zilnic la termenele climatologice (1, 7, 13, 19) ºi se exprimã prin grosimea stratului de apã cãzutã,

în mm (1mm=1l / m 2 ).

METHODOLOGICAL NOTES

METEOROLOGY

The research of physical processes and phenomena in the terrestrial atmosphere, which determine the weather and the climate, relies on the meteorological measurements and observations, permanently or periodically carried out in different points on the terrestrial globe surface and at various altitudes in the free atmosphere. The unitary programme of measurements and observations, as well as other meteorological activities are assured by international co-operation within National Administration of Meteorology, with the World Meteorology Organisation. The meteorological station represents the point from the terrestrial surface, where measurements and observations on all meteorological elements and phenomena are carried out in keeping with the programme. Most of meteorological observations, measurements and determinations from the stations are performed on the meteorological area situated on an open land, typical for the respective region, with the standard dimension of 26 m x 26 m. In order to observe the atmospheric processes and phenomena and to compute various meteorological and climatic parameters, it is necessary to report observations and measurements, carried out both in space and over time. The climatic programme represents the complex of meteorological observations and measurements performed at stations, according to the local average solar time, both at fixed deadlines and continuously during 24 hours. Permanently, at the climatic deadlines (1, 7, 13, 19 local average solar time), the observations and measurements are done for: atmospheric pressure, wind, air temperature and humidity, ground surface temperature, cloudiness, precipitations, horizontal visibility. Continuously, during all day and night, the characteristics of all meteorological phenomena (hydrometeors, litometeors, electrometeors a.s.o.) are determined. Air temperature observations consist of air temperature measurement at the observation deadlines and of determining its maximum and minimum values, during the intervals between the climatic observation deadlines. Air temperature is measured with direct reading instruments, the psychrometer with artificial ventilation, the thermometer of maximum with mercury and the thermometer of minimum with alcohol and with recording apparatus (thermographs). In view to ensure that the instruments for measuring air temperature and humidity are not directly influenced by the solar, terrestrial radiation, by precipitations and by wind gusts, they should be placed in the meteorological shelter situated at 2 meters high above the ground. The measurement of water quantities coming from atmospheric precipitations or deposited by other hydrometeors is carried out by means of pluviometer and the continuous recording of precipitations (liquids) is performed with the pluviograph. Water quantities are daily measured at climatic deadlines (1, 7, 13, 19) and they are expressed by the thickness of the fallen water layer, in mm (1mm=1l / m 2 ).

MEDIU ÎNCONJURÃTOR

Resursele de apã reprezintã potenþialul hidrologic format din apele de suprafaþã ºi subterane în regim natural ºi amenajat, inventariate la începutul anului, din care se asigurã alimentarea diverselor folosinþe. Ariile naturale protejate, conform O.U.G. nr. 236/2000, reprezintã zone terestre, acvatice ºi/sau subterane, cu perimetrul legal stabilit ºi având un regim special de ocrotire ºi conservare, în care existã specii de plante ºi animale sãlbatice, elemente ºi formaþiuni biogeografice sau de altã naturã, cu valoare ecologicã, ºtiinþificã sau culturalã deosebitã ºi cuprind:

rezervaþii ale biosferei - arii naturale protejate al cãror scop este protecþia ºi conservarea unor zone de habitat natural ºi a diversitãþii biologice specifice. Acestea cuprind un complex de ecosisteme terestre/ºi sau acvatice, lacuri ºi cursuri de apã, zone umede cu comunitãþi biocenotice floristice ºi faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din amenajarea tradiþionalã a teritoriului, ecosisteme modificate sub influenþa omului ºi care pot fi readuse la starea naturalã, comunitãþi umane a cãror existenþã este bazatã pe valorificarea resurselor naturale pe principiul dezvoltãrii durabile ºi armonioase;

parcuri naþionale - arii naturale protejate al cãror scop este protecþia ºi conservarea unor eºantioane reprezentative pentru spaþiul biogeografic naþional, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebitã sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de altã naturã, oferind posibilitatea vizitãrii în scopuri ºtiinþifice, educative, recreative ºi turistice;

parcuri naturale - arii naturale protejate al cãror scop este protecþia ºi conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacþiunea activitãþilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonã distinctã, cu valoare semnificativã peisagisticã ºi/sau culturalã, deseori cu o mare diversitate biologicã;

rezervaþii ºtiinþifice - arii naturale protejate al cãror scop este protecþia ºi conservarea unor habitate naturale terestre ºi/sau acvatice, cuprinzând elemente reprezentative de interes ºtiinþific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic sau de altã naturã;

rezervaþii naturale - arii naturale protejate al cãror scop este protecþia ºi conservarea unor habitate ºi specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic;

monumente ale naturii - arii naturale protejate al cãror scop este protecþia ºi conservarea unor elemente naturale cu valoare ºi semnificaþie ecologicã, ºtiinþificã, peisagisticã deosebite, reprezentate de specii de plante sau animale sãlbatice rare, endemice sau ameninþate cu dispariþia, arbori seculari, asociaþii floristice ºi faunistice, fenomene geologice - peºteri, martori de eroziune, chei, cursuri de apã, cascade ºi alte manifestãri ºi formaþiuni geologice, depozite fosilifere, precum ºi alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor.

ENVIRONMENT

Water resources represent the hydrological potential consisting of the superficial and underground waters, under natural and arranged conditions, registered at the beginning of the year, of which the utilities are fed. Natural protected areas, according to G.P.O. no.236/2000, represents terrestrial, aquatic and/or underground areas, with legally settled perimeter and with a special protection and preservation regime, where wild plants and animal species, bio - geographic elements and formations or of other nature, with special ecological, scientific or cultural value exist and include:

reservations of biosphere - protected natural areas whose purpose is the protection and preservation of a natural habitat areas and of specific biologic diversity. They include a complex of terrestrial and/or aquatic eco - systems, lakes and water courses, humid areas with unique flora and fauna biocenotic communities, with natural harmonious landscapes or resulted from the traditional arrangement of the territory, eco - systems modified under human influence and which could be brought back to natural state, human communities whose existence is based on natural resources capitalization based on the durable and harmonious development principle;

national parks - natural protected areas whose purpose is the protection and preservation of representative samples for the national bio - geographic space, including natural elements with a special value from a physico - geographical aspect, flora, fauna, hidrological, geological, paleontological, speological, pedological point of view or of another nature, giving the possibility of visiting them for scientific, educational, recreative and touristic purpose;

natural parks - natural protected areas whose purpose is the protection and preservation of landscape piles in which human activities interactions in time created a distinct area, with landscape and/or cultural significant value, often with a great biological diversity;

scientific reservations - natural protected areas whose purpose is the protection and preservation of terrestrial and/or aquatic natural habitats, including representative elements of scientific interest from flora, fauna, geological, speological, paleontological, pedological point of view or of other nature;

natural reservations - natural protected areas whose purpose is the protection and preservation of important natural habitats and species from flora, fauna, forestry, hydrological, geological, speological, paleontological, pedological point of view;

natural monuments - natural protected areas whose purpose is the protection and preservation of natural elements and of ecological, scientific, landscape special significance, represented by wild plants and animal species, rare, endemic or endangered, secular trees, flora and fauna associations, geological phenomena - caves, erosion aspects, gorges, water courses, waterfalls and other types of geological manifestations and formations, fosils deposits, and other natural elements with a natural patrimony value being unique or rare.

11

Evaluarea calitãþii apelor de suprafaþã constã în monitorizarea parametrilor biologici hidromorfologici, fizico- chimici, a poluanþilor prioritari sau a altor poluanþi evacuaþi în cantitãþi importante. Potrivit Legii nr. 310/2004, anexa 11, se disting 5 clase de calitate, definite astfel:

clasa de calitate I - stare foarte bunã - nu existã alterãri (sau sunt foarte mici) ale valorilor elementelor fizico-chimice ºi hidromorfologice de calitate pentru tipul de corpuri de apã de suprafaþã faþã de cele asociate în mod normal cu acel tip în condiþii nemodificate;

clasa de calitate II - stare bunã - valorile elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apã de suprafaþã prezintã nivele scãzute de schimbare datoritã activitãþilor umane, dar deviazã uºor faþã de acele valori normale asociate cu tipul de corpuri de apã de suprafaþã în condiþii nemodificate;

clasa de calitate III - stare moderatã - valorile elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apã de suprafaþã deviazã moderat faþã de acelea care sunt în mod normal asociate cu tipul de corp de apã de suprafaþã în condiþii nemodificate. Valorile prezintã semne moderate de perturbare ca urmare a activitãþilor umane ºi sunt esenþial perturbate faþã de valorile din condiþiile de stare bunã;

clasa de calitate IV - slabã - prezintã dovezi de alterãri majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru tipul de corpuri de ape de suprafaþã ºi în care comunitãþile biologice importante deviazã semnificativ de la valorile normale asociate cu tipul de corpuri de apã de suprafaþã în condiþii nemodificate;

clasa de calitate V - proastã - prezintã dovezi de alterãri majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru tipul de corpuri de ape de suprafaþã ºi în care pãrþi mari din comunitãþile biologice importante care sunt în mod normal asociate cu tipul de corpuri de apa de suprafaþã în condiþii nemodificate, sunt absente. Gradul de defoliere a coroanei arborilor este unul dintre indicatorii care exprimã starea de sãnãtate a pãdurilor.

11 Datele privind starea pãdurilor provin din sondajele realizate de cãtre Regia Naþionalã a Pãdurilor prin reþeaua naþionalã de sondaje permanente, observãrile efectuându-se în 3827 de parcele de sondaj (cu o suprafaþã de 4x4 km fiecare). În anul 2005 au fost inventariaþi selectiv 100718 arbori, din care 25627 la specia rãºinoase ºi 75091 la specia foioase. Defolierea este evaluatã prin proporþia frunzelor cãzute în raport cu normele stabilite ºi se detaliazã în 5 clase:

clasa 0: 0-10% = neafectat;

clasa 1: 11-25% = uºor;

clasa 2: 26-60% = mediu;

clasa 3: 61-99% = sever;

clasa 4: 100% = uscat.

The evaluation of the superficial waters quality is carried out by monitoring the biological hidro - morfological parameters,

physico - chemical, the prioritary pollution agents or other pollution agents evacuated in important quantities. According to Law no.310/2004, annex 11, 5 quality classes are distinguished, defined as follows:

the first quality class - very good state - no alterations (or very few) of physico-chemical and hydro-morfological quality elements value exist for the type of superficial waters bodies as against those normally associated with specific type in unchanged conditions;

the second quality class - good state - biological quality elements values for superficial water body type presents low levels of change because of human activity, but it slightly deviate as against those normal values associated with superficial water bodies type in unchanged conditions;

the third quality class - moderate state - biological quality elements values for superficial water body type moderately deviates as against those which are normally associated with superficial water body type in unchanged conditions. These values presents moderate perturbation signs because of human activities and are essentially perturbated as against the good state conditions values;

the fourth quality class - poor - presents major alterations proofs of the biological quality elements values for superficial water bodies type in which important biological communities significantly deviates from the normal values associated with superficial water bodies type in unchanged conditions;

the fifth quality class - bad - presents major alterations proofs of the biological quality elements values for superficials water bodies type and in which big parts from important biological communities which are normally associated with superficial water bodies type in unchanged conditions are absent. Tree crown defoliation is one of indicators expressing forests state of health. Data on forests state come from the sample surveys carried out by National Company of Forests through the permanent samplings national network, observations being carried out in 3827 permanent sample lots (on 4x4 Km area). În 2005, 100718 trees were selectively inventaried of which 25627 resinous and 75091 broad - leaved species. The defoliation is evaluated by the share of fallen leaves, according to the set up norms and is divided into 5 classes:

0 class: 0-10% = unaffected;

1 class: 11-25% = slight;

2 class: 26-60% = medium;

3 class: 61-99% = severe;

4 class: 100% = dry.

Investiþiile pentru protecþia mediului includ cheltuielile efectuate pentru lucrãri de construcþii, de instalaþii ºi de montaj, pentru achiziþionarea de utilaje, mijloace de transport, alte cheltuieli destinate creãrii de noi mijloace fixe pentru dezvoltarea, modernizarea, reconstrucþia celor existente, cu scopul de protecþie a mediului. Ele includ, de asemenea, valoarea serviciilor legate de transferul de proprietãþi al mijloacelor fixe existente ºi al terenurilor (taxe, materiale, comisioane, cheltuieli de transport de încãrcare - descãrcare). Cheltuielile pentru protecþia mediului includ cheltuielile efectuate pentru desfãºurarea activitãþilor de supraveghere ºi protecþie a mediului, ºi care se referã la prevenirea sau repararea pagubelor aduse acestuia. Cheltuieli curente interne pentru protecþia mediului însumeazã cheltuielile efectuate pentru operarea, repararea ºi

întreþinerea instalaþiilor ºi utilajelor pentru protecþia mediului de cãtre personalul întreprinderii. Ele includ salariile ºi impozitele aferente ºi cheltuielile materiale (materii prime, materiale, combustibili, energie, apã etc.). Cheltuielile curente interne nu includ cheltuielile pentru achiziþionarea de servicii de mediu de la terþi. Categoriile de producãtori de servicii pentru protecþia mediului sunt:

producãtorii specializaþi - unitãþi care executã activitãþi de protecþia mediului ca activitate principalã, care se regãsesc în CAEN Rev.1, la: diviziunea 90 (eliminarea deºeurilor ºi a apelor uzate, asanare, salubritate ºi activitãþi similare), diviziunea 37 (recuperarea deºeurilor ºi resturilor de materiale reciclabile), diviziunea 41 (captarea, tratarea ºi distribuþia apei) ºi clasa 5157 (comerþ cu ridicata al deºeurilor ºi resturilor);

producãtorii nespecializaþi - unitãþi care executã o activitate de protecþia mediului ca activitate secundarã sau

auxiliarã la o activitate principalã. Activitatea principalã nu este una de protecþia mediului. Aceste unitãþi se regãsesc în sectorul producþie (CAEN Rev.1, diviziunile: 10-45, exclusiv diviziunile: 37, 41);

administraþia publicã localã - toate unitãþile administraþiei publice ale cãror competenþe privesc numai forma administrativ-teritorialã pentru care au fost constituite. Activitãþile specifice de protecþia mediului sunt grupate astfel:

prevenirea ºi combaterea poluãrii (protecþia aerului,

protecþia apei, managementul deºeurilor, protecþia solului

ºi a apelor subterane);

protecþia resurselor naturale ºi conservarea biodiversitãþii

(protecþia speciilor, arii protejate, remediere ºi reconstrucþie ecologicã, refacerea mediului acvatic, prevenirea fenomenelor naturale periculoase);

alte activitãþi (cercetare-dezvoltare, administrare generalã

a mediului, reducerea zgomotului ºi a vibraþiilor, protecþia împotriva radiaþiilor, educaþie, instruire, informare).

Investments for environment protection include the expenditure made for construction, installations and building works, for equipment, transport means purchasing, other expenditure meant to create new fixed assets for the development, modernization, reconstruction of the already existent ones, having the purpose of environment protection. They also include the value of services related to existent fixed assets and land ownership transfer (taxes, materials, commissions, loading-unloading transport expenditure). Environment protection expenditure include all the expenditure for carrying out the activities of environment observation and protection and refer to environment damages prevention or repair. Current internal expenditure for environment protection are made of the expenditure for operating, repairs and maintenance of installations and equipment for environment protection by enterprise staff. They include salaries and taxes and material expenditure (raw materials, materials, fuels, energy, water a.s.o.). The current internal expenditure do not include environmental services purchased from thirds. Categories of service producers for environment protection are:

specialised producers - units carrying out an activity of environment protection as their main activity, which are to be found at CANE Rev.1, at: division 90 (sewage and refuse disposal, sanitation and similar activities), division 37 (recovery of waste and scraps of recycled materials), division 41 (water collection, purification and distribution), and 5157 class (wholesale of waste and remains);

non-specialised producers - units carrying out an activity of environment protection as their secondary or auxiliary activity. Their main activity is not the environment protection. These units are found in the sector of production (CANE Rev. 1, divisions: 10-45, excluding divisions 37, 41);

local public administration - units of public administration

whose competences regard only territorial-administrative type for which they have been created. Specific activities of environment protection are grouped as follows:

pollution prevention and reduction (air protection, water protection, wastes management, soil and underground waters protection);

natural resources protection and biodiversity preservation (species protection, protected areas, ecological remedy and reconstruction, aquatic environment restoration, prevention of dangerous natural phenomena);

other activities (research-development, environment general administration, noise and vibrations reduction, protection against radiation, education, training, looking for information).

11

1.1 POZIÞIA GEOGRAFICÃ A ROMÂNIEI GEOGRAPHICAL POSITION OF ROMANIA

 

Punctul extrem (localitatea) Extreme point (locality)

Judeþul

Longitudinea esticã 1) Longitude east 1)

Latitudinea nordicã

County

Latitude north

Nord

Satul Horodiºtea

Botoºani

26°42'05''

48°15'06''

North

Horodiºtea village

Sud

Oraºul Zimnicea

Teleorman

25°23'32''

43°37'07''

South

Zimnicea town

Est

Oraºul Sulina

Tulcea

29°41'24''

45°09'36''

East

Sulina town

Vest

Comuna Beba Veche Beba Veche commune

Timiº

20°15'44''

46°07'27''

West

 

1

1) Dupã Greenwich. / According to Greenwich.

1.2 LUNGIMEA FRONTIERELOR ROMÂNIEI LENGTH OF ROMANIA’S BORDERS

km

Lungimea frontierelor / Border length

 

Totalã

Terestrã

Fluvialã

Maritimã

Total

Land

River

Sea

Total graniþe

3149,9

1085,6

1816,9

247,4

Total borders

Bulgaria Republica Moldova Serbia ºi Muntenegru Ucraina Ungaria Marea Neagrã

631,3

139,1

470,0

22,2

Bulgaria Republic of Moldova Serbia and Montenegro Ukraine Hungary Black Sea

681,3

-

681,3

-

546,4

256,8

289,6

-

649,4

273,8

343,9

31,7

448,0

415,9

32,1

-

193,5

-

-

193,5

10 Note: Lengths of borders are official only with Serbia and Montenegro and Hungary, the other borders being unilaterally calculated.

Notã: Lungimile frontierelor sunt oficializate numai cu Serbia ºi Muntenegru ºi Ungaria, celelalte frontiere fiind calculate unilateral.

1.3

PRINCIPALELE ALTITUDINI MUNTOASE MAJOR MOUNTAIN PEAKS

Denumirea vârfului muntos Name of peak

Denumirea masivului muntos Name of massif

Judeþul

County

Altitudinea vârfului (m) Height (m)

Moldoveanu Negoiu Parângu Mare Peleaga Omu Retezat Iezeru Mare Pãpuºa Pietrosu Gugu Suru Ineu Cindrel ªtefleºti La Om (Piscul Baciului) Godeanu Cãleanu Þarcu Leaota Vârfu lui Pãtru Ursu Pietrosu ªureanu Farcãu Ciucaº Toroiaga Ocolaºu Mare Toaca Straja Budacu Giumalãu Cucurbãta Mare Þibleº Vlãdeasa Muntele Mare Harghita Mãdãraº Hãºmaºu Mare Pietrosu Goru Lãcãuþ Saca Penteleu Vlaºcu Mic Cozia Grinduº Rarãu Nemira Lucina Cucu Bivolu Paºcani Vârfu lui Stan Piatra Goznei Gutâi Poieniþa Padeº Dâmbãu Igniº Ciomatu Detunata Svinecea Mare Leordiº Pleºu Vârfu Cetãþii Mãgura Priei Drocea Þuþuiatu

Fãgãraº

Argeº Argeº, Braºov, Sibiu Gorj, Hunedoara Hunedoara Prahova, Braºov, Dâmboviþa Hunedoara Argeº Argeº Maramureº Caraº-Severin, Hunedoara Sibiu, Vâlcea Bistriþa-Nãsãud Sibiu Sibiu, Vâlcea Braºov Caraº-Severin, Gorj Caraº-Severin Caraº-Severin Dâmboviþa, Argeº Hunedoara Vâlcea Suceava, Mureº Hunedoara Maramureº Braºov, Prahova Maramureº Neamþ Neamþ Gorj, Hunedoara Neamþ, Suceava Suceava Bihor, Alba Maramureº, Bistriþa-Nãsãud Cluj Alba, Cluj Harghita Harghita, Neamþ Suceava Buzãu, Vrancea Covasna, Vrancea Mureº Buzãu Caraº-Severin Vâlcea Bacãu Suceava Bacãu Suceava Harghita, Covasna Neamþ Suceava Mehedinþi Caraº-Severin Maramureº Alba Timiº, Caraº-Severin Alba Maramureº Harghita Alba Caraº-Severin Caraº-Severin Arad, Bihor Braºov Sãlaj Arad Tulcea

2544

Fãgãraº

2535

Parâng

2519

Retezat

2509

Bucegi

2505

Retezat

2482

Iezer

2462

Iezer

2391

Rodna

2303

Godeanu

2291

Fãgãraº

2283

Rodna

2279

Cindrel

2244

Lotru

2242

Piatra Craiului

2238

Godeanu

2229

Þarcu

2190

Þarcu

2190

Leaota

2133

ªureanu

2130

Cãpãþâna

2124

Cãliman

2100

ªureanu

2059

Maramureº

1956

Ciucaº

1954

Maramureº

1930

Ceahlãu

1907

Ceahlãu

1900

Vâlcan

1868

Bistriþa

1859

Rarãu

1856

Bihor

1849

Þibleº

1837

Vlãdeasa

1836

Muntele Mare

1826

Harghita

1800

Hãºmaº

1792

Bistriþa

1791

Vrancea

1784

Vrancea

1777

Gurghiu

1776

Penteleu

1772

Munþii Cernei

1733

Cozia

1668

Tarcãu

1664

Rarãu

1650

Nemira

1649

Obcina Mestecãniº

1588

Harghita

1558

Stâniºoara

1530

Obcina Feredeu

1495

Mehedinþi

1466

Semenic

1447

Gutâi

1443

Munþii Metaliferi

1437

Poiana Ruscã

1374

Trascãu

1369

Gutâi

1307

Bodoc

1301

Munþii Metaliferi

1258

Almãj

1224

Munþii Aninei

1160

Codru Moma

1112

Perºani

1104

Meseº

996

Zarand

836

Mãcin

467

1

1.4 LUNGIMEA PRINCIPALELOR CURSURI DE APÃ DE PE TERITORIUL ROMÂNIEI LENGTH OF MAJOR RIVERS ON ROMANIAN TERRITORY

Denumirea cursului de apã River name

Lungimea cursului de apã (km) Length of the river (km)

Suprafaþa bazinului (km 2 ) Basin area (km 2 )

Dunãre

1075

33250 1)

Mureº

761

27890

Prut

742

10990

Olt

615

24050

Siret

559

42890

Ialomiþa

417

10350

Someº

376

15740

Argeº

350

12550

Jiu

339

10080

Buzãu

302

5264

Dâmboviþa

286

2824

Bistriþa

283

7039

Jijia

275

5757

Târnava Mare

246

6253

Timiº

244

5673

Criºul Alb

234

4240

Vedea

224

5430

Moldova

213

4299

Bârlad

207

7220

Târnava Micã

196

2071

Prahova

193

3738

Neajlov

186

3720

Olteþ

185

2663

Someºul Mic

178

3773

Suceava

173

2298

Bega

170

2362

Arieº

166

3005

Trotuº

162

4456

1

12 1) Fãrã afluenþii care formeazã bazine de ordinul 1. / Excluding the tributaries which form the first degree basins.

1.5

PRINCIPALELE LACURI NATURALE MAJOR NATURAL LAKES

Denumirea lacului natural Natural lake name

Judeþul

Suprafaþa (ha)

Volum (mil. m 3 ) Volume (mill. m 3 )

County

Area (ha)

 

Lacuri în circuri glaciare / Lakes of glacial circuses

Bucura

Hunedoara

10,5

0,5

Zãnoaga Mare

Hunedoara

9,0

1,0

Bâlea

Sibiu

4,7

0,2

Câlcescu

Gorj

3,0

0,1

 

Lacuri în cratere vulcanice / Lakes of volcanic crater

Sfânta Ana

Harghita

22,0

0,6

Lacuri în depresiuni carstice / Lakes of karstic depressions

Zãton

Mehedinþi

20,0

1,0

Iezerul Ighiu

Alba

5,3

0,2

Vintileasca

Vrancea

4,7

0,1

 

Lacuri de baraj natural / Lakes of natural barrage

Lacul Roºu

Harghita

12,6

0,7

Bãlãtãu

Bacãu

6,0

0,1

Lacuri în crovuri (depresiuni de tasare) / Clasto-karstic lakes

Ianca

Brãila

322,0

1,6

Movila Miresii

Brãila

180,0

4,5

Lacul Sãrat-Brãila

Brãila

39,0

0,2

 

Limane fluviatile / River banks

Oltina

Constanþa

2509,0

60,0

Iezerul Mostiºtei

Cãlãraºi

1860,0

160,0 1)

Balta Albã

Buzãu, Brãila

1012,0

5,1

Jirlãu

Brãila

890,0

5,6

Amara-Buzãu

Buzãu

600,0

3,6

Snagov

Ilfov

575,0

17,3

Cãldãruºani

Ilfov

224,0

4,5

Hazarlâc

Constanþa

168,0

0,8

Amara-Ialomiþa

Ialomiþa

132,0

2,6

 

Limane fluvio-maritime / River - maritime banks

Taºaul

Constanþa

2335,0

57,0

Techirghiol

Constanþa

1161,0

41,8

Mangalia

Constanþa

261,0

15,7

Tatlageac

Constanþa

178,0

14,0

 

Lagune marine / Maritime lagoons

Razim

Tulcea

41500,0

909,0

Sinoie

Constanþa

17150,0

210,7

Zmeica

Tulcea

5460,0

45,6

Siutghiol

Constanþa

1900,0

88,7

 

Lacuri de luncã / River meadow lakes

Brateº

Galaþi

2111,0

30,0

Bistreþ

Dolj