1

Invinge Diabetul
Ghidul tau pentru o viata normala
www.invinge-diabetul.info
2
AVERTIZARE: Acest ghid este pur informativ si nu poate inlocui nici un
medicament
sau consultatie medicala.
1. INTRODUCERE
Ziua Mondială a Diabetului, 14 Octombrie şi dedicată acestei maladii s-a
desfăşurat sub
egida ONU. Cu acest prilej, la propunerea luptei impotriva acestei maladii
„nefaste”
Federaţiei Mondiale a Diabetului, a indicat ca, clădirile importante să fie
luminate in
albastru pentru a atrage atenţia asupra importanţei ce trebuie acordată
acestei maladii.
S-a propus ca ziua Mondială a Diabetului sa fie dedicată copiilor şi tinerilor cu
diabet
sub genericul: “Nici un copil nu ar trebui să moară de diabet”.
Vasta problematică a diabetului, această “vedetă” a secolului nostru, de la
istoria
diabetului, la starea actuală a evoluţiei epidemice, la impresionantul evantai
de
complicaţii, la terapie şi cercetare, pană la politica sanitară, a fost pusă in
discuţie in
cadrul unei sesiuni ştiinţifice desfăşurată in aula Academiei Romane. Au
susţinut
comunicări prof. Leonida Gherasim, membru de onoare al Academiei Romane,
Constantin Ionescu Targovişte, membru corespondent al Academiei Romane,
prof.
Univ. dr. Dan Cheţa şi Robert Agafiţei, managerul Institutului Naţional “N. C.
Paulescu”.
Ca şi la alte manifestări desfăşurate in aceste zile, s-au făcut determinări ale
glicemiei
gratuit tuturor celor care au dorit acest test.
Se vorbeşte tot mai insistent de o explozie a acestei boli şi pe bună dreptate
dacă ţinem
seama că, după o ştire de ultimă oră, la nivel internaţional sunt inregistraţi
246 milioane
de diabetici, aproape de cele 300 de milioane cat fuseseră prevăzute pentru
2025. In
faţa acestei creşteri, specialiştilor nu le-a rămas decat să facă o altă estimare
- de 380
milioane. La noi in ţară sunt inregistraţi 600.000 de bolnavi cu diabet şi anual
sunt
3
depistate circa 80.000 de noi cazuri. Ca tabloul să fie complet, adăugăm că
specialiştii
consideră ca la fiecare diabetic depistat există cel puţin unul sau doi
nediagnosticaţi.
Sunt realmente mai mulţi bolnavi sau metodele moderne nu sunt foarte
eficiente si fac
ca diabetul să fie diagnosticat mai din timp. Şi una şi cealaltă. Mai intai să
amintim că in
diabet organismul nu produce sau nu metabolizează adecvat insulina -
hormonul
secretat de pancreas pentru a transforma glucoza in energie.
In primul rand, este vorba de o alimentaţie nesănătoasă, cu exces de grăsimi
şi zaharuri
rafinate. Urmează sedentarismul, mai ales la copiii (se spune că un copil
poate fi un
geniu al informaticii la 3 ani, există riscul ca la 30 ani va fi un “om terminat”).
Lista factorilor de risc continuă cu fumatul, stresul (pe care nu prea avem cum
să-l
evităm), excesul de alcool, cafea, abuzul de medicamente, poluanţii.
Precum multe alte boli, diabetul este provocat de genele noastre şi de mediul
in care
trăim, creat de stilul nostru de viaţă. Nu ne putem modifica genele, dar ne
putem
modifica stilul de viaţă. Dintre cauzele invocate este aceea de natură
genetică,
ereditară, domeniu in care se fac numeroase cercetări ştiinţifice. A doua şi, in
ce ne
priveşte, mai importantă ţine de o mentalitate dăunătoare, de stilul de viaţă
nesănătos
al omului contemporan. La Harvard şi in centre medicale din toată lumea,
cercetătorii au
făcut studii implicand mii de oameni ce prezentau riscul de diabet sau care au
fost
bolnavi de diabet. Aceste studii au dovedit faptul că schimbarea stilului de
viaţă –
schimbare ce poate fi realizabilă de oricine – a avut o putere foarte mare in
prevenirea şi
tratarea bolii.
Din acest motiv este scrisă şi această carte. Vor fi impărţite informaţii legate
de studii
ştiinţifice, pentru a determina cititorii sa facă cele mai bune alegeri legate de
sănătatea
lor, fie pentru că deja au fost diagnosticaţi cu diabet, fie că li s-a spus că
prezintă riscul
de a manifesta această boală, fie pentru că vor sa fie cat se poate de
sănătoşi. Cu toţii
4
suntem bombradaţi zilnic cu avertismente, informaţii sau sfaturi cu privire la
sănătatea
noastră. Mesajul acestei cărţi prezintă cele mai actuale studii realizate.
S-au petrecut schimbări majore in stilul de viaţă al fiecăruia in ultimul secol.
Cea mai
mare parte a populaţiei ce işi petrece timpul la ferme, la vanat sau au alte
ocupaţii ce
necesită consumarea energiei pentru a obţine mancare, şi-a format un stil de
viaţă
caracterizat de obţinerea hranei prin efort fizic. Vanatul, pescuitul sau
creşterea
animalelor au fost inlocuite treptat de industrii de producere a hranei in
cantităţi
nelimitate, disponibile in toată lumea, fără a consuma energie fizică.
Cu timpul, maşinăriile şi sisteme automate au evoluat, iar munca fizică din
fabrici a fost
inlocuită cu slujbe de „gulere-albe”. Călătoriile au inceput să se realizeze fără
efort,
acest lucru ameninţand transformarea picioarelor noastre in organe
rudimentare,
exceptand folosirea lor pentru pedalele maşinilor personale.
Evident, revoluţia industrială şi cea tehnologică ce a determinat aceste
transformări, a
avut beneficii spectaculoase pentru majoritatea populaţiei. Oricum, aceste
transformări
ale stilului de viaţă apărute datorită acestei revoluţii, au o parte negativă ce a
răspandit
epidemii de obezitate şi diabet. Consecinţele acestor condiţii, inclusiv
creşterea apariţiei
hipertensiunii, a metabolismului lipidic anormal şi a bolilor cardiovasculare, au
devenit
problemele de sănătate majore pentru majoritatea populaţiei din secolul 21.
Aceste boli
cronice, degenerescente au inlocuit bolile infecţioase răspandite cu 2000 de
ani in urmă
– boli precum tuberculoza, holera, malaria, ciuma – ce provocau moartea a
mii de
oameni din America de Nord, Europa, şi mai ales in Asia, Africa şi America de
Sud.
Obezitatea, Diabetul şi bolile de inimă, bazate pe schimbări ale stilului de
viaţă,
reprezintă principalele ameninţări ale viitorului.
Obiectivele cele mai importante ale acestei cărţi sunt acelea de a dovedi cum
stilul de
viaţă din zilele noastre a determinat apariţia unor astfel de probleme şi de a
oferi
5
strategii şi sfaturi descoperite in studiile medicale, prin care sănătatea
oamenilor
diabetici sau a celor ce ce prezintă riscul de diabet poate fi imbunătăţită.
Capitolele se
vor concentra pe schimbări practice ce le putem realiza in legătură cu modul
in care
facem cumpărături, in care ne planificăm mesele şi gustările, in care gătim,
modul in
care privim mancarea, precum şi schimbări in activitatea noastră psihică, ce
ne poate
ajuta in scăderea greutăţii şi in prevenirea diabetului, obezităţii şi a bolilor
cardiovasculare. De asemenea, vom discuta despre interacţiunea complexă
dintre
diabet şi stilul de viaţă. Precum şi despre ajustări ale stilului nostru de viaţă şi
tratamente medicale ce ar trebui urmate de oameni se manifesta tipul 1 sau
2 de
diabet.
Cercetătorii ce au realizat aceste studii şi-au petrecut cariera pentru
descoperirea
schimbărilor necesare. Urmarea acestor sfaturi poate fi unul dintre cele mai
bune lucruri
pe care le poţi face pentru a-ţi imbunătăţi sănătatea. Toate recomandările
sunt bazate
pe studii ştiinţifice şi experienţe practice şi reprezintă alegeri necesare
prevenirii unor
astfel de boli.
Bătălia impotriva efectelor devastatoare asupra stilului nostru de viaţă actual
este
deseori considerată un război cultural impotriva fabricării alimentelor, a
nutriţiei
neregulate, a gustărilor, a meselor bogate, hipercalorice şi pline de grăsimi. In
mod
similar, televizorul şi jocurile pe computer sunt deseori invinuite pentru lipsa
efortului
fizic.
Toate acestea au un sambure de adevăr. Marketingul este foarte puternic.
Oricum, noi
suntem cei mai respunsabili pentru alegerile făcute cu privire la stilul de
viaţă. In această
carte, vor fi prezentate strategii ce le poţi utliza pentru prevenirea şi
vindecarea
diabetului – prin sfaturi rpivind cumpărăturile, gătitul, mancatul şi efortul fizic.
Aceste
startegii nu necesită puteri extraordinare, mult timp sau mulţi bani. Ele
necesită doar un
angajament făcut pentru sănătatea ta şi a familiei tale.
6
Diabetul Zaharat este o problema de sanatate majora din ce in ce mai
raspandita in
Europa, o problema a tuturor varstelor şi a tuturor continentelor.
Diabetul Zaharat produce cresterea morbiditatii şi mortalitatea precoce.
Ministerului Sanatatii ii revine responsabilitatea de a crea conditii pentru
reducerea
amplori acestei boli in primul rand printr-o recunoştere oficiala a problemelor
care apar
datorita ineficientei informationale, aceasta boala care descoperita tarziu are
complicatii grave atat in randurile tinerilor cat şi a adultilor cu efecte
dezastruoase;
accidente vasculare cerebrale, boli de inima, insuficienta renala, circulatiei
vasculare la
ochi prin complicatii pana la orbire, circulatiei periferice la picioare pana la
gangrena
apoi amputatia şi altele.
7
2. CE TREBUIE SA STII DESPRE DIABET
Diabetul este o boala serioasa cand este descoperit, dar nu trebuie sa te
sperii sau sa
intri in panica, poti avea o viaţa lunga şi frumoasa daca inveţi sa convieţuieşti
cu boala.
Diabetul este o boala care reprezinta un nivel crescut al zaharului in sange ca
rezultat al
lipsei de insulina sau pentru ca celulele nu raspund corespunzator insulinei
produse deja
de corp. Insulina este un hormon produs in pancreas care ingaduie celulelor
sa absoarba
glucoza, pe care o transforma apoi in energie. Daca celulele corpului nu
absorb glugoza,
aceasta se acumuleaza in sange, ducand la complicatii medicale. Diabetul
zaharat este o
boala metabolica, care evolueaza in timp, si care se manifesta prin cresterea
glicemiei si
aparitia zaharurilor in urina. Din acesta cauza pacientul simte nevoia sa bea
multe
8
lichide, are o pofta de mancare exagerata si urineaza cantitati mai mari de
lichid.
Totodata, acesta are frecvent: abcese, infectii urinare si paradontoza.
IN ROMANIA dupa analizele nationale nr. persoanelor diagnosticate cu diabet
se ridica
la 600000. Cele mai frecvente tipuri de DIABET sunt: diabet zaharat de tip 1 şi
diabet
zaharat de tip 2 şi diabet de sarcina (gestational).
Diabetul zaharat este cea mai frecventa boala endocrina si este caracterizat
prin
complicatii, care se dezvolta in timp si afecteaza ochii, rinichii, nervii si vasele
de sange.
Aceste semne pot debuta brusc la pacientii cu varsta mai mica de 40 de ani,
si care, de
obicei, nu sunt obezi. La persoanele supraponderale simptomele apar gradat
in a doua
jumatate a vietii.
Exista mai multe tipuri de diabet dar cele mai des intalnite sunt diabetul de
tip 1 care
rezulta din esecul corpului de a produce insulina si, ca rezultat, bolnavul este
nevoit sa
isi injecteze insulina si diabetul de tip 2 ce rezulta din rezistenta la insulina, o
stare in
care celulele nu folosesc corect insulina, stare adesea combinata cu o
deficienta de
insulina.
Diabetul zaharat de tip 1 se caracterizeaza prin pierderea celulelor
producătoare de
insulină din pancreas si duce la deficit de insulină.
Diabetul zaharat de tip 2 este determinat in primul rand de stilul de viata si
apoi de
genetica.
Numărul oamenilor ce suferă de tipul 2 de diabet a crescut foarte mult in
ultimii 50 de
ani. Şi din ce in ce mai mulţi oameni au un nivel al zahărului in sange foarte
ridicat
pentru o stare a sănătăţii bune, chiar dacă nu au ajuns sa fie diabetici. Astfel
de condiţii
duc la intoleranţa glucozei sau la prediabet.
9
In cazul in care ai un nivel al zahărului in sange normal, această carte te va
ajuta să iţi
protejezi sănătatea şi poate să ţii departe de tine diabetul şi complicaţiile ce
vin o dată
cu el.
Iar dacă deja suferi de tipul de diabet 2, această carte te va ajuta să ţii sub
control starea
ta, să iţi imbunătăţeşti nivelul zahărului din sange şi poate să renunţi la
cateva din
medicamentele tale. Ceea ce vei invaţa este un stil de viaţă. Nu este bazat pe
schimbări
drastice sau recomandări extreme de dietă şi exerciţii fizice. Este vorba
despre
reversarea isoriei stiluli de viaţă.
Acest capitol va incepe prin a explica ce este diabetul, cum putem controla
mesele
zilnice, şi cum disturbările metabolismului pot afecta intreaga sănătate. Apoi
vom vorbi
despre cum putem face faţă epidemiei de obezitate, prediabetului, diabetului
şi bolilor
de inimă. Cand vei inţelege cat de important este stilul de viaţă pentru
prevenirea
acestora, vei inţelege că această carte poate face o schimbare.
Este DIABETUL ZAHARAT o boala vindecabila ?
Este intrebarea frecventa pusa medicului, raspunsul este neiertator o data
aparuta
boala, bolnavul va purta cu el tot restul zilelor lui. diabetul nu e vindecabil.
Diabetul
zaharat este o tulburare a metabolismului glucidic care netratat sau tratat
defectuos
este cauza, cazurilor de dializa, amputatiilor, la fel pierderea vederii la
adulti,o boala
dura care necesita o atentie speciala, o amenintare tacuta care sapa temelia
sanatatii.
Un singur diabet se vindeca: cel care apare in timpul sarcini (gestational) dar
şi acesta
predispune femeile sa se confrunte mai tarziu cu diabet de tip 2,care este cel
mai des
10
intalnit dupa nasterea unui bebelus mai greu de 4 kg sau cresterea foarte
mult in
greutate (indexul de masa corporala IMC).
IMC reflecta gradul de subponderabilitate sau supraponderabilitate şi se
calculeaza
impartind greutatea corporala exprimata in kg la valoarea inaltimii in metrii la
patrat.
Daca indicele depaseste valoarea de 20-25 atunci este predispozitie catre
obezitate, un
mare factor in diabetul de tip2, tensiune arteriala mare, ovare polichistice,
viata
sedentara, alimentatie dezordonata.
Se poate anticipa diabetul? Daca eram mai atenta la semne!
Inainte de a fi diagnosticate cu diabet persoanele trec printr-o perioada de
diferite
tulburari. Vizita la doctor este bine venita, prin examenul medical, analize: (o
proba de
sange pe nemancate). Daca rezultatul este pozitiv se face toleranta la
glucoza. Aceasta
consta in testarea glicemiei pe nemancate (prin inghitirea a 75g de glucoza
dizolvata in
apa şi testarea glicemiei din nou, dupa 2 ore intre timp nu se manca, nu se
bea apa, nu
se fumeaza nu se face efort). Daca se descopera diabetul la inceputul
evolutiei prin
tratament naturist şi dieta cu alimente bogate in fibre, miscare, scaderea in
greutate a
celor supraponderali, pot intarzia sau preveni diabetul cu un stil de viata
schimbat
radical.
Cat de des trebuie sa ne testam glicemia pentru a depista diabetul
Pentru cei care prezinta factori de risc: Varsta de 45 ani, rude bolnave de
diabet,
pacienti care au luat doze mari de corticoizi sau femei diagnosticate cu
sindromul
ovarelor polichistice, mame care au nascut copii cu greutate mare,
hipertensivi (TA mai
mare de 140/ 90mm Hg), şi cei obezi.
11
Cei cu factori de risc vor face TESTUL in functie de afectiunile avute. Pentru
copii şi
adolescenti TESTUL se face cat mai des posibil tinand glicemia sub observatie
sau sunt
situatii cand monitorizarea glicemiei este necesara zilnic pentru a preveni
situatiile
extreme.
Cauzele producerii diabetului :
* alimentatia hipocalorica bogata in grasimi şi oxidanti,
* stresul, sedentarismul, obezitatea,
* consumul excesiv de alcool, lipsa de somn, nervozitatea,
* stilul de viata,şocuri psihice puternice
* medicamente care afecteaza pancreasul,
* predispozitia genetica.
In cazul copiilor, cauzele declansarii diabetului pot fi:
* traume suferite de mame in timpul sarcini sau a travaliului
* traume suferite de copii in timpul sarcini sau in prima parte a vieti
* ereditatea chiar şi de la a doua generatie (bunic cu diabet-parinti sanatosi-
nepot cu
diabet).
Simptomele diabetului :
Diabetul nu doare, iar de cele mai multe ori simptomele sunt putine, discrete
şi de accea
sunt puse ca consecintele altor probleme, daca ar durea am merge mai
repede la medic
şi astfel s-ar evita complicatiile acestei afectiuni.
* Oboseala-iritabilitatea,-tulburari de vedere o explicam prin ritmul de viata
* Setea permanenta (uneori se ajunge la consumarea de pana la 4-6 l de apa,
in
zilele calduroasa)
* Urinatul des (pus pe seama inei infecti urinare)
* Hipertensiunea
12
* Scaderea in greutate (desi pofta de mancare creste).
Aceste manifesteri mai ales daca sunt prezente impreuna trebuie sa ne
determine sa
mergem la medic pentru o testare de glicemie. E foarte posibil sa ai
diabet! Am auzit de
multe ori pacienti care spuneau nefericiti un adevar trist dar greu de indreptat
"Mi-am
batut joc ani de zile de diabet si acum isi bate el joc de mine" din
aceste vorbe spuse cu
disperare este necesar sa intelegem ca o data ce boala a fost descoperita, ea
trebuie
luata in serios şi colaborarea dintre medic şi bolnav sa se faca regulat luna de
luna sau
ori de cate ori este nevoie pentru ca aparitia complicatiilor sa poata fi evitata
sau
intarziata toata viata.
2.1 Concentraţia de zahăr din sânge şi insulina
Să amintim că Nicolae Constantin Paulescu (1869-1931) a descoperit insulina
(pancreina), dupa 30 de ani de munca şi stăruinţă in laboratoare. Rezultatele
muncii le
va publica in revistele internationale de specialitate structurate in 5 articole
ştiintifice
privind „pancreina” numele ales de profesorul Paulescu pentru hormonul care
va fi
numit ulterior insulina.
Insulina - cel mai bun şi eficace medicament antidiabetic in diabetul de TIP
1, este
necesara şi persoanelor cu diabet de TIP 2 in cazul cand regimul alimentar şi
medicamentele pe cale orala nu mai echilibreaza boala, fiind necesara
insulina pentru
normalizarea glicemiei şi prevenirea complicatiilor cronice.
Insulina – hormon pancreatic secretat de celulele beta din insulele
Langerhans,
favorizeaza utilizarea glucozei din tesuturi si scade glicemia .
Antagonistul insulinei este glucagonul , insulina se prepara din:
13
* Din pancreas de animal, cel mai frecvent de vita sau de porc, inalt purificata
dar
folosita rar la noi in tara
* Insulina de tip uman, are aceeasi structura ca ceea produsa de pancreas,
provine de la
insulina de animal sintetizata prin inginerie genetica.
Folosirea insulinei de tip uman este ceea mai folosita pentru ca nu produce
anticorpi,
(cea animala produce) este lipsita de impuritati (nu şi ceea animala)
şi nu da efecte adverse ca lipodistrofia şi insulinorezistenta precum anticorpii
insulinei
animale.
Insulina se face subcutanat (sub piele)
La inceput injectiile de insulina sunt facute de medicul diabetolog sau
asistenta apoi
pacientii vor fi invatati sa-şi administreze ei insulina. La copii, parintii vor fi
invatati sa le
faca insulina pana vor mai creşte şi vor fi ≪curajosi≫ si-si vor invinge teama
şi o va face
singuri. Am intalnit copii de 8 ani care sub supravegherea atenta a parintilor
işi faceau ei
insisi injectia de care vor depinde toata viata. La pubertate vor fi complet
independenti
din acest punct de vedere fata de parinti (vor fi ≪pe picioarele lor≫).
Nici un cadru medical din lume nu poate inlocui pe pacientul bolnav sau
familia in
aceasta privinta exceptie fac cei care nu vad sau le tremura mainile sau orice
situatie
care ii impiedica sa se autoinjecteze. In asemenea situatii este nevoie ca mai
multi din
anturajul diabeticului sa ştie sa faca acest lucru (sa-i faca injectia cu insulina).
Alegerea locului de injectare a insulinei
Zonele recomandate pentru injectarea insulinei sunt: abdomen, coapse, fese,
brate.
14
* Se tine seama de cat de repede trebuie sa actioneze insulina: daca insulina
se face in
abdomen ea va ajunge mai repede in sange decat daca se face in coapsa sau
fesa.
* Se evita injectarea in acelaşi loc, lasand timp de ≪odihna≫ locului,
absorbtia insulinei
va fi mai buna, iar riscul de lipodistrofie (distrugerea tesutului) va fi inlaturata.
* Cat de adanc injectam insulina – insulina se face subcutanat (stratul situat
intre piele
şi muschi). Daca insulina se face prea profund in tesutul muscular este foarte
dureroasa
iar insulina se absoarbe mai repede in sange. Daca copilul-tanarul este slab şi
are un
tesut subcutanat prea subtire, acul se introduce la un unghi de 45 de grade.
* La ce distanta se fac injectiile, pentru prevenirea lipodistrofiei injectiile cu
insulina se
fac 3-4 cm distanta intre ele.
* Temperatura locala la injectare, daca temperatura corpului este mai ridicata
la
injectarea insulinei (dupa baie sau expunere la soare) vasodilatatia locului
(vasele de
sange se dilata) face ca absortia insulinei injectate sa se faca mai repede in
sange.
Temperatura locala scazuta determina vasoconstrictia (ingustarea vaselor de
sange) şi
prelungirea timpului de absortie a insulinei.
* Masajul local al zonei, se face prin miscari circulare timp de 3-5 minute, ce
favorizeaza
o mai buna absorbtie a insulinei.
Ce factori tin de pacientii cu diabet, cand fac insulina
* Greutatea corporala: cu cat greutatea corporala este mai mare (obezitate) şi
dozele
de insulina vor fi mai mari, datorita insulinorezistentei şi pacientul trebuie sa
se
cantareasca mai des pentru a nu mai creste in greutate.
* Calitatea tegumentelor: cand apar lipodistrofiile pieli, diabeticii le prefera
pentru ca
injectarea insulinei pe aceasta suprafata nu provoaca durere. Insa absorbtia
insulinei
este mai redusa sau chiar neimsemnata ceea ce duce la aparitia
hiperglicemiilor
15
nejustificate, fie eliberarea insulinei este foarte rapida şi produce aparitia
hipoglicemiilor
repetate. Nu este indicat sa se foloseasca repetat aceeasi zona pentru ca se
deteriorizeaza şi pot aparea infectii la nivelul pielii.
* Stresul psihic: la copiii cu diabet, daca stresul este negljat duce la
dezechilibru
metabolic care duc la valori mari de glicemie.
Insulina este o proteina şi este degradata in stomac asa ca ea se poate face
doar
injectabil. Insulina mai este folosita şi in diabetul gestational dar şi in diabetul
de tip 2
atunci cand au loc interventii chirurgicale sau infectii importante insa
administrarea ei
este temporara. Exista cazuri cand diabetul inainteaza (evolutia dibetului face
ca celulele
pancreatice sa se distruga) şi in acest caz administrarea insulinei se va face
permanent.
Cu ce ne facem insulina ? usor şi practic cu instrumente moderne!
Injectarea insulinei se facea cu ajutorul siringilor, mod imprecis de dozare
corecta şi un
disconfort pentru pacieti. In prezent pe piata aparatelor medicale au aparut
siringile
preumplute NOVO-LET in care insulina şi dispozitivul de injectare sunt
combinate intr-o
singura unitate apoi ≪stiloul≪ NOVOPEN, care are aspectul unui stilou, care
necesita
doar introducerea unui cartuş cu insulina denumit Penfil.
PENMATE este un alt sistem de injectare cel mai bun care printr-o simpla
apasare pe
buton se introduce acul NovoFine in piele automat, urmata de injectarea
insulinei
NovoFine sunt ace foarte fine acoperite cu silicon care permit ca injectarea sa
fie
nedureroasa.
!!! Inainte de folosirea penurilor verificati data de expirare, apoi agitati sa se
uniformizeze insulina. Lichidul trebuie sa devina uniform, albicios, laptos.
16
Cum se administreaza in mod direct insulina ? informatii foarte
necesare!
Dupa alegerea locului de injectie şi dezinfectarea lui cu un tampon imbibat in
alcool se
lasa sa se usuce apoi se scoate aerul dintre rezervor şi ac prin rasucirea
selectorului de
dozare 2 unitati (cifra 2), tinand acul in sus se apasa butonul de injectare
pana selectorul
revine la pozitia 0 şi la capatul acului apare o picatura de insulina, se seteaza
doza de
insulina prescrisa la acea ora de tratament, se prinde pielea intre degetul
mare şi
aratator, asfel incat sa se formeze un pliu in care se introduce acul sub unghi
de 45
grade la cei slabi şi de 90 de grade la cei cu strat adipos, apoi se impinge
pistolul pana la
eliminarea intregii cantitati de insulina. Apoi se asteapta 10 secunde (se
numara pana la
10) şi se scoate acul incet pentru a nu pierde insulina pe tract. Se apasa locul
cu un
tampon uscat steril şi nu se maseaza daca nu dorim sa marim viteza de
absobtie a
insulinei.
* Daca insulina se injecteaza intr-un vas de sange - (se observa dupa ce se
retrage acul
apare o picatura de sange) actiunea insulinei se face de la 5 minute la 30 de
minute
depinde de felul insulinei, rapida sau cu actiune intermediara, favorizand
riscul unei
hiperglicemi surprinzatoare inainte de masa. Durata de actiune se epuizeaza
dupa de 2-
3 ore ceea ce face explicatia hiperglicemiilor surprinzatoare.
* Daca doza de insulina nu a fost injectata complet - (a mai ramas in cartus
insulina din
neatentie) se considera ca s-a facut incomplet injectia (doza administrata nu
este cea
stabilita), nu se face o alta doza ci doar in urmatoarele ore se monitorizeaza
valorile
glicemiei pentru a preveni o problema care se va ivi. La fel reamintesc ca acul
nu se
scoate imedit dupa administrarea insulinei ci se asteapta 10 secunde şi dupa
acest timp
se considera injectarea terminata.
*Diminuirea durerii dupa injectare – prevenirea durerii se face daca muschiul
este
relaxat in timpul injectarii, sau introducerea acului se face rapid fara a face
pliul inainte
de injectare iar apasarea pistonului se face foarte lent nu rapid la fel varful
acului sa fie
ascutit nu tocit.
17
* Daca se ≪sare≫ o injectie de insulina, acest lucru este total interzis, sub
nici un motiv
sau scuza, nu se omite administrarea unei injectii. Prin omitera injectiei se
ajunge la
starea de cetoza si intreruperea pe o durata mai mare a insulinei la moarte.
Pentru a inţelege cum mulţi dintre noi manifestă prediabet şi apoi diabet,
trebuie să ştii
cum funcţionează un metabolism normal. Metabolismul reprezintă procesele
corpului
ce conduc energia pentru „păstrare, depozitare” in diferite direcţii precum
grăsimea,
activităţi normale de creştere, de dezvoltare sau activităţi psihice.
Carbohidraţii
(incluzand amidonul şi zahărul), grăsimile şi proteinele sunt cele trei grupe de
nutrienţi
prezenţi in dieta noastră care aduc energie şi care construiesc bazele
metabolismului şi
creşterii. Carbohidraţii şi grăsimile aduc cea mai multă energie necesară
pentru a pune
in mişcare corpul nostru: muşchii pentru locomoţie şi organele noastre vitale
precum
creierul, ficatul, inima, rinichii şi plămanii.
Carbohidraţii sunt descompuţi in intestin in cantităţi mici de zahăr ce pot fi
absorbite in
circulaţie (Figura 1.1). Zahărul şi glucoza sunt apoi transportate din sange
aproape de
peretele celulei şi in interiorul ei, unde sunt descompuse mai departe,
aducand o sursă
majoră de energie. Zahărul mai poate fi stocat in ficat sau in muşchi ca
glicogen, un
carbohidrat complex ce este folosit ca rezervă de energie, atunci cand
metabolismul are
nevoie. Acizii graşi, ce reprezintă descompuneri are grăsimilor, sunt o altă
sursă
importantă de energie. Ca şi glucoza, pot crea imediat energie sau pot fi
stocaţi in ficat
pentru mai tarziu.
Pentru ca zahărul să pătrundă in majoritatea celulelor, el trebuie transportat
in
apropierea peretelui celulei de către transportatorii glucozei. Aici este
momentul in care
insulina intervine.
Insulina este un hormon, deci o proteină creată si secretată de celule specială
care apoi
circulă prin sange şi afectează alte organe şi funcţiile acestora.
18
Administrarea acesteia este necesara pacientilor care nu raspund la
tratamentele
naturiste, la dieta sau tratament cu agenti orali. In functie de durata intrarii in
actiune si
de perioada de actiune, exista 3 tipuri de insulina: rapida, intermediara si
lenta. Insulina
rapida incepe sa actioneze dupa o ora de la administrare, are efect maxim
dupa 6 ore,
iar durata maxima de actiune este de 16 ore. Insulina intermediara incepe sa
actioneze
dupa 2 ore si jumatate de la administrare, efectul maxim se observa dupa 11
ore, iar
durata totala de actiune este de 25 de ore.
Terapia conventionala presupune administrarea a 1-2 injectii cu insulina
intermediara pe
zi. Terapia insulinica intensiva se realizeaza prin administrarea insulinei cu
actiune
intermediara sau lunga seara, alaturi de insulina rapida inainte de fiecare
masa. Trebuie
mentionat faptul ca inainte de un efort fizic este necesara scaderea dozei de
insulina.
Rolul insulinei, un izvor de viata pentru insulino-dependenti!
Organismul obtine energie utilizand ca ≪combustibil≫ glucidele. Cele mai
multe tesuturi
au nevoie de insulina, un hormon produs de pancreas pentru a putea
transporta glucoza
prin membrana celulara. In diabetul de tip 1 care apare pana la varsta de 30
de ani,
pancreasul nu reuseste sa produca (destula) insulina, iar in diabetul de tip 2
(dobandit
de cele mai multe ori la maturitate) receptivitatea celulelor scade la insulina,
nereusind
sa utilizeze hormonul in mod eficient.Insulina este necesara pentru
tratamentul tuturor
pacientilor cu Diabet zaharat de tip 1 si Diabetul gestational, iar la multi
pacienti cu
Diabet de tip 2 cand au loc interventii chirurgicale, infectii importante,
administrarea
este temporara.
Insulina este cea mai puternica arma in lupta cu Diabetul, ea suplineste
deficitul din
organism si este in realitate o victorie impotriva bolii.
19
Efectele adverse ale insulinei, un rau necesar!
Cu ajutorul insulinei au fost salvati de la moarte mii de pacienti, şi totusi
insulina are
efecte primejdioase şi chiar mortale. Cele mai frecvente dar şi periculoase
sunt
hipoglicemiile pana la coma hipoglicemica apoi moartea. Alte efecte adverse:
alergia la
insulina, insulinorezistenta, lipodistrofiile, infectiile locale, durere la locul
injectarii,
tulburarile de vedere, edemele insulinice.
* Alergia la insulina – este sporadica la insulina animala datorita unor
elemente folosite
in procesul de fabricatie pentru a-i prelungi actiunea şi aproape inexistenta la
insulina
umana. Ea se manifesta local prin mancarimi, roşeata sau ridicaturi pe
tegument
(noduli) care dor şi alergie generalizata care se manifesteaza printr-o urticarie
(prurit)
mai intinsa sau edem (umflarea in unele parti ale corpului). Aceste neplaceri
se
corecteaza prin schimbarea insulinei de medicul diabetolog si numai de
acesta,
schimbarea locului injectiei, corectarea greselilor de injectare. Categoric nu se
intrerupe
insulina.
* Insulinorezistenta – scaderea in mica masura sau absenta scaderii glicemiei
dupa
administrarea injectiei cu insulina.
* Lipodistrofiile insulinice – o modificare a pielii (tegumentelor) şi structura
tesutului
adipos (gras) subcutanat; apar datorita injectarii indelungate a insulinei tot in
acelesi loc.
Este de doua feluri:
* ipodistrofie de tip atrofic – care se intalneste cand se administreaza insulina
de
origine animala (o insulina impurificata) care nu se mai foloseste, ea lasand la
locul
injectiei o adancitura (depresiune) prin disparitia grasimii.
* Lipodistrofie de tip hipertrofic – care se prezinta sub forma unor noduli
(galuste)
nedurerosi care se formeaza prin inmultirea celulelor grase. Pacientii fac
greşeala sa-şi
injecteze insulina tot in aceste locuri nedureroase dar insulina se absoarbe
inegal şi se
20
distruge epiderma care va fi sursa de infectii. Se previn aceste neplaceri prin
schimbarea
locului de injectare prin rotatie, asfel zonele de tip hipertrofic se ≪odihnesc≫.
* Durere la locul injectiei cu insulina – cand insulina este prea rece, ea se
aduce la
temperatura camerei; cand nu se lasa sa se usuce bine alcoolul (spirt), cand
se
dezinfecteaza pielea şi spirtul patrunde pe traiect, locul se lasa sa se usuce
bine; injectia
de insulina se face prea adanc perpendicular (in muschi) sau fara sa se
formeze pliul.
* Infectiile la locul injectiei – se pot face (abcese sau flecmoane) prin
nerespectarea
regulilor de sterilizare şi igiena mainilor şi tegumentelor. Sterilizare peste 100
de grade
celsius, apa şi sapunul pentru igiena.
* Tulburarile de vedere – pot sa apara la inceputul tratamentului cu insulina
prin vedere
incetoşata sau vedere dubla. Acest fenomen dispare dupa cateva saptamani
şi insulina
NU va fi intrerupta
* Edemul insulinic – apare tot la inceputul tratamentului cu insulina prin
aparitia
imflamatiei (edeme) in zona gambei (fluierul piciorului) şi jurul ochilor şi
pleoapelor, un
fenomen tranzitoriu care NU necesita intreruperea insulinei.
FIGURA 2.1 Digestia
21
Insulina este făcută in pancreas, oragn localizat in spatele abdomenului. In
general,
pancreasul realizează digestive chimice ce ajută la descompunerea
nutrienţilor din
mancare pentru ca aceştia să poată fi absorbiţi in intestin. Pancreasul conţine
de
asemenea grămezi de celule numite „insule mici”. Deşi in aceste insuliţe sunt
prezente
mai multe tipuri de celule specializate, cea mai importantă este celula beta
care face
insulina.
Aceste celule beta pot detecta nivelul de zahăr din sange, spre exemplu după
o masă.
Cand nivelul zahărului incepe să crească, celulele beta incep să facă şi să
secrete
insulină, ce măreşte transportul de zahăr in celule şi reţine nivelul zahărului
de la o
creştere prea mare. Insă munca insulinei abia a inceput in acest moment.
FIGURA 2.2 Absorbţia normală a glucozei
22
Atunci cand insulina este prezentă in cantităţi adecvate, se lipeşte de
receptorii
specializaţi (precum cheia de o iala). Receptorul insulinei comunică cu
transportorii
glucozei ce se mişcă din interiorul celulei spre suprafaţa celulei unde se
ataşează unei
molecule de glucoză şi se mişcă din sange in interiorul celulei.
Insulina de asemenea stimulează procesele celulelor care conduc cantităţile
de zahăr ca
glicogen, cantităţile de acizi graşi ca grăsimi şi aminoacizii ca gruăuri de
proteine. In plus,
insulina previne descompunerea proteinelor, a grăsimilor şi a glicogenului.
Prin urmare,
insulina conduce cantităţile de energie depozitate şi stimulează construirea
ţesuturilor şi
a procesului de creştere. (Figura 1.2).
Atunci cand nivelul de zahăr din sange scade, producerea şi secreţia insulinei
se opreşte
şi toate procesele sunt abandonate: zahărul este eliberat din locul depozitat,
in loc să fie
acumulat in muşchi sau ficat; grăsimile sunt descompuse şi acizii graşi
eliberaţi;
proteinele sunt descompuse in loc să fie sintetizate. Insulina este ca un
poliţist de
circulaţie, direcţionand nutrienţii spre depozitare şi creştere. Atunci cand
nivelul
23
insulinei este scăzut, circulaţia se mişcă in direcţia opusă cu energia eliberată
din
depozitările sale.
Acestea se intamplă in corpul unei persoane sănătoase. Atunci cand ceva
intrerupe vreo
parte din acest sistem, este o problemă. Diabetul este pe de parte cea mai
comună
boală cauzată de un metabolism anormal.
2.2 TIPURI DE DIABET: 1 şi 2
Cele mai intalnite forme ale diabetului sunt :
* Diabet zaharat primar (tipul 1 diabet insulinodependent DID)
* Diabet zaharat secundar (tip 2 dibet neinsulinodependent DNID)
* Diabet de sarcina (diabet gestational)
Deşi acestea au cauze diferite şi afectează foarte multe categorii de oameni,
au in
comun trei caracteristici de bază.
Prima dintre ele se referă la faptul că ambele tipuri de diabet sunt
caracterizate de
anormalităţi metabolice ce includ niveluri de zahăr in sange ridicate şi prin
aceastea
cresc nivelurile de descompunere ale altor nutrienţi, eliberaţi prin depozitarea
zahărului.
Acest lucru se poate observa in tabelul 1.1. In al doilea rand, scăderea screţiei
insulinei
sau scăderea sensibilităţii la acţiunea insulinei este un motiv pentru prezenţa
anormalităţilor metabolismului. In cazul tipului 1 de diabet, organismul nu
creează sau
creează foarte puţină insulină, deoarece insuliţele de secreţia a insulinei au
fost distruse.
In cazul tipului de diabet 2, organismul nu poate răspunde la cererile insulinei
secretate,
datorită unei caracteristici numite rezistenţa la insulină.
Tabel 2.1 Cum putem diagnostica diabetul
24
Testare Niveluri de diabet* Niveluri de prediabet
>=126 mg/dL 100-125 mg/dL
>=200 mg/dL 140-199 mg/dL
>200 mg/dL
*Pentru a diagnostica diabetul, rezultatele anormale ar trebui să fie
confirmate prin
testări repetate.
**Diabetul poate fi diagnosticat in cazul in care există simptome clare.
In al treilea rand, ambele tipuri de diabet pot crea in timp complicaţii ce pot
afecta
porţiuni ale ochilor, rinichilor şi sistemului nervos. Aceste complicaţii apar
datorită
nivelurilor ridicate ale zahărului din sange ce persistă de-a lungul timpului şi
pot provoca
boli grave precum orbirea, deficienţe ale rinichilor, ulcer, amputare a
picioarelor, dar şi
disturbarea funcţiilor altor organe. De asemenea, ambele tipuri de diabet
cresc
substanţial riscul de apariţia a bolilor de inimă şi a infarctului. Pe termen
scurt, dacă nu
sunt tratate, nivelurile foarte ridicate ale zahărului din sange pot duce la
deshidratări
severe ce pot cauza complicaţii, comă sau chiar moartea.
Chiar dacă au in comun trei caracteristici de bază, cele două tipuri de diabet
sunt foarte
diferite in anumite aspecte. Tipul 1 de diabet apare in general la copii şi tineri
(a fost
numit la un moment dat atacul diabetului tineresc) şi necesită tratament cu
insulină
pentru supravieţuire (a mai fost numit şi diabetul dependent de insulină). In
cazul tipului
de diabet 1, sistemul imunitar al organismului atacă pancreasul. Acest atac
autoimunitar, distruge celulele beta, lasandu-le incpabile să mai creeze
insulină.
Cauzele tipului de diabet 1 nu sunt cunoscute in intregime. Nu se ştie incă ce
anume
determină sistemul imunitar sa atace pancreasul, deşi cu siguranţă anumite
gene
ereditare te pot face mai vulnerabil. Oricum, se ştie faptul că tipul 1 de diabet
nu are ca
25
şi cauze principale stilul de viaţa, supraponderalitatea sau obezitatea; in orice
caz,
controlarea greutăţii şi exerciţiile fizice regulate sunt părţi foarte importante
ale
tratamentului. Menţinerea unui nivel al zahărului in sange cat de normal
posibil, ajută la
evitarea complicaţiilor pe teremen lung.
DIABETUL TIP 1 (insulinodependent DID)
Fac parte pacientii cu diabet care sunt mentinuti in viata numai prin
injectarea zilnica a
insulinei (o data sau de mai multe ori pe zi) daca insulina se intrerupe apare
creşterea
corpilor cetonici in singe care duce de la cateva ore pana la cateva zile la
coma diabetica
hiperglicemica şi decesul. Din aceasta categorie DID majoritatea se intalneste
la copii şi
tineri sub 30 ani dar ea poate aparea la orice varsta pana la 70 de ani.
DID se produce prin reducerea foarte tare a secretiei de insulina la nivelul
pancreasului
(distrugerea celulelor beta din insulele Langerhans printr-un proces de
autoimunitate).
In aparitia DID predispozitia genetica are un rol important (bunicii, fratii,
parintii) pe
fondul acestei predispozitii se distrug celulele beta. Un alt factor este
reprezentat de
virusurile şi unele substante toxice. Virusurile care apar in sezoanele reci,
toamna, iarna,
primavara) iar semnele de oboseala, pierderea in greutate, eliminarea unor
cantitati
mari de urina (poliurie), sete excesiva (polidipsie), accentuarea senzatiei de
foame
(polifagie) care se ivesc dupa o asa zisa "gripa" sau "viroza" este banuita in
aparitia DID.
Dintre substantele toxice amintim intoxicatia cu substante folosite contra
rozatoarelor.
La persoanele tinere debutul este foarte brusc şi tratamentul cu INSULINA
este
obligatoriu.
PERSOANELE CU RISC DE DIABET TIP1 DID, beau apa ca “SETILA”
26
* Predispozitie genetica (parintii, bunicii, neamurile) determinata prin analize
genetice
* Anticorpii antiinsulari, determinata prin analiza sangelui
* Varsta sub 30 de ani unde toti pacientii sunt insulinodependenti
* Greutatea este sub normala sau normala
* Semnele sunt severe (poliurie, polidipsie, scaderea in greutate)
* Aparitia corpilor cetonici in urina cand nu este facuta Insulina din neglijenta
* Prezenta de infectii asociate
* Coma diabetica
De fapt prima intrebare a medicului: - Stiti pe cineva din familie cu diabet?
-raspunsul
chiar daca este negativ mai bine raspundeti –NU STIU-iar discutia duce la -a
avut cineva
gangrena la picioare? sau a orbit cineva? - vom raspunde afirmativ.
De multe ori m-am intrebat EU cu diabet? oare stresul de zi cu zi,
suprasolicitarile
nervoase sau tragediile şi necazurile din familie au rol in declansarea
diabetului. Acest
lucru nu a putut fi dovedit, insa cresterea glicemiei duce la aceste stari de
stres şi
nervozitate,trebuie evitate conflictele şi tensiunile de orice fel.
Dupa aflarea dignosticului ''DIABET'' pacientul se intreaba sau parintele
tanarului se
intreaba “oare am facut abuz (i-am dat) dulciuri sau (i-am dat) am cam baut
mult suc”
raspunsul este, alimentatia bogata in zahar şi produse zaharoase nu duc la
aparitia şi
agravarea semnelor clinice, dar ele pot determina cu singurata producerea
diabetului la
om şi ajuta cand sunt deja instalate semne fara sa ne dam seama.
SIMPTOMELE DIABETULUI DE TIP 1 (atentie la orice schimbare deosebita)
Sunt: urinari dese, foame exagerata, infectii frecvente, intarzieri in vindecarea
ranilor,
tulburari de vedere, intepaturi sau furnicaturi ale membrelor inferioare.
Aceste semne
27
existau chiar de cativa ani şi pacientul nu a fost diagnosticat sau a fost
diagnosticat
intamplator primind tratament corect şi asfel au fost prevenite complicatiile.
!!! Se recomanda testarea glicemiei de cel putin o data pe an pentru un
control de
verificare la cei sanatosi si ori de cate ori este nevoie la pacientii cu diabet
zaharat.
Cum se face testarea ? (la medic sau acasa cei depistati)
Inainte de testare se spala pe maini cu apa şi sapun şi se şterge bine, buricul
degetului
va fi intepat cu un ac steril sau cu dispozitivul special pe care il are aparatul.
Se pune bandeleta de test la aparat se verifica codul scris pe cutia cu teste,
se inteapa
degetul şi se pune o picatura de sange la capatul indicat de bandeleta dupa
cateva
secunde pe ecranul aparatului va aparea afisata valoarea glicemiei. Cel mai
bine este sa
se noteze toate valorile glicemiei intr-un carnetel in care se scrie data, ora,
valoarea şi in
ce contest a fost facuta (pe nemancate, dupa masa, in conditii de efort,
infectii, stres sau
ori de cate ori sunt modificari ale organismului). Aceste valori ajuta mult
medicul in
ajustarea tratamentului asfel ca glicemia sa ramana in valori normale, acesta
este
profilul glicemic.
Profilul glicemic este cel mai bun indicator pe termen scurt al gradului de
control al
dozarii glicemiei pe zi la urmatoarele ore; 7; 10,30; 13-13,30; 16-16,30; 19;
22; 24; 3AM;
6-7AM; La pacientii cu diabet de tip 1 profilul ar trebui sa se faca cat mai des,
la doua
saptamani sau o data pe luna iar la cei cu complicatii grave o data pe
saptamana precum
şi dupa schimbarea schemei de tratament, dar şi in alte situatii speciale.
Atunci cand mananci mult zahar faci Diabet?
28
Zaharul nu provoaca diabet, dar cand exista predispozitii poate sa le
accentueze.
La o persoana supraponderala o alimentatie bogata in zahar forteaza
pancreasul, il pune
sa munceasca mai mult acesta oboseste şi sfarseste prin a ceda ≪nervos≫.
Fluctuatiile glicemiei la diabetul de tip 1 (insulinodependent)
Valorile normale ale glicemiei sunt 80mg - 115mg, oscilatiile valorilor de
glicemie au
asupra organismului modificari ale cantitatii de glucoza aflata in sange. Cand
concentratia de glucoza in sange este mai mare de 120mg/dl atunci apare
fenomenul de
hiperglicemie iar organismul nu are suficienta insulina sau nu o poate utiliza
corespunzator. Consumul exagerat de alimente, conform regimului, efort mai
mare
decat este recomandat, stresul provocat de o cauza sau o alta boala
suprapusa sunt
factori favorizanti hiperglicemiei.
Semnele care pot aparea la hiperglicemie atunci cand copiii sau tinerii nu işi
fac injectia
cu insulina: accentuarea senzatiei de sete, eliminarea unor cantitati crescute
de urina,
oboseala, somnolenta, tulburari de vedere. De urgenta se testeaza glicemia
cat mai des
pentru a preveni aparitia cetoacidozei.
Ce este cetoacidoza? (atentie marita, mare pericol!)
In fenomenul de hiperglicemie celulele nu primesc suficienta glucoza care
este
principala sursa de energie. Organismul va incepe sa degradeze grasimile pt.
a hrani
celulele, rezultand corpii cetonici, care determina cresterea aciditati in sange
cu urmari
grave. Aceasta stare se instaleaza foarte incet (boala care ataca pe ascuns
sau sapa,
sapa, sapa temelia organismului pe tacute). Recunoscuta de medic la timp
previne
complicatiile.
29
Semnele cetoacidozei: stare generala alterata greturi şi varsaturi, durere la
intrare in
stomac (epigastru), respiratie cu miros de acetona, creşterea frecventei şi
miscarilor
respiratorii. Se impune prezentarea de urgenta la medic.
Scaderea prea mare a glicemiei adica a nivelului glucozei in sange, apare
inainte de masa
sau dupa un efort mare fizic intens (glucoza fiind de sub 50mg/dl) duce la
fenomenul
numit hipoglicemie.
Semnele hipoglicemiei sunt : tremuraturi ale mainilor, ameteli, transpiratii,
foame
intensa, durere de cap, piele palida şi umeda, instabilitate emotionala (plans
fara motiv),
scaderea atentiei, confuzie, furnicaturi in jurul gurii, ochi stralucitori. Atunci
cand
hipoglicemia este foarte grava, pacientul isi pierde cunoştinta şi intra in
coma hipoglicemica, care arata ca pacientul bolnav de diabet are valoarea
glicemiei sub
50 mg/dl, sare peste mese (nu mananca regulat mai ales cei care işi fac
insulina), face
efort fizic intens sau işi injecteaza o cantitate prea mica de insulina. A se
chema de
urgenta salvarea 112 daca nu se intervine bolnavul poate deceda. In cazurile
moderate
de hipoglicemie se poate consuma 1-2 lingurite de zahar şi daca este posibil a
se
determina glicemia.
In cazurile severe este nevoie de injectarea de o solutie de glucoza sau
injectarea de
glucagon (unul din hormoni care ajuta ficatul sa elibereze in sange glucoza
stocata).
Glucagen-R Hipokit permite sa aveti glucagon acasa sau la dumneavoastra,
astfel o ruda
sau prieten sa va ajute sa-l injectati.
Diabetul de tip 1 (DID) - pune mai multe probleme medicului şi bolnavului
datorita
varstei tinere (juvenile) şi a obligatiei de a face insulina, tratamentul incorect
facut de
bolnav are ca rezultat riscul mare de aparitia comei hiperglicemice dar şi a
comei
hipoglicemice (induse de insulina) dar controlul glicemiei mai frecvent
prevenind
30
riscurile celor ''tineri şi nelinistiti'' de complicatii cronice de la o varsta
frageda
(imbolnavirea rinichilor, ochilor, picioarelor, infectii cronice etc).
Care sunt semnele complicatiilor diabetului de tip 1 (DID)?
Diabetul este o boala inşelatoare, ascunsa. Semnele sunt interpretate contrar
de cum
evolueaza ele in organism, cand un pacient incepe sa vada tulbure, ca
ochelari facuti
recent nu mai sunt buni sau vedera ii este incetosata deja boala este instalata
cu
complicatii datorita cresterii de glicemie iar pacientul se trezeste ca are la
ochi o
retinopatie diabetica sau o cataracta care poate fi operata, incetoşarea poate
aparea şi
la inceputul bolii doar prin cresterea glicemiei fara alte complicati.
Un alt semn al complicatiilor este aparitia durerilor in membrele inferioare
(popular in
laba piciorului) mai ales in partea de la genunchi in jos, in gambe. Cand
durerile apar
numai la mers dar dispar la repaos este o durere cauzata de infundarea
arterelor de
deasupra durere numita arteriopatie.
Cand noaptea durerile sunt mai intense, dar sunt reduse la miscare este o
imbolnavire.
*neuropatie diabetica -(durere in picioare) Atat la femei cat şi la barbati poate
aparea
*mancarime (prurit) -la organele genitale insotite de secretie de o scurgere
alb-galbuie
* gangrene care este un alt semn; ranile care se vindeca foarte greu ducand
uneori la
adevarate drame prin sectionarea unui membru inferor de la diferite nivele
(picior)
* caderea dintilor; infectii diverse furuncule;
* volum mare de urina; eliminarea in 24 de ore a peste 2 litri de urina
* sete exagerata; consumarea in 24 de ore a unei cantitati de 5-6 litri de
lichide
* foame exagerata; se consuma alimente in mod exagerat decat este normal
* scaderea in greutate; desi se consuma alimente exagerat pacientul slabeste
inexplicabil
31
* oboseala; o manifestare inexplicabila, permanenta
Sunt semne suspecte care pot fi observate la copii, frati, parinti, o ruda sau
cunoştinte
sau prieteni care nu-şi dau seama ca ar putea fi primele complicatii ale unui
intarziat
diabet inaugural (un pacient care nu stie ca are DZ) adica ii "inaugureaza"
boala care
poate duce la o coma diabetica inaugurala. Dupa ce pacientul primeşte
ingrijirile de
rigoare medicul va discuta cu el indiferent de varsta unde se va vedea daca
semnele
sunt recente sau de mai mult timp (saptamani, luni sau chiar ani).
Complicatiile cronice ale diabetului de tip 1: ‘’marile tragedii’’
Evolueaza foarte lent şi in etape:
Complicatiile vasculare:
* microangiopatia
* macroanginopatia
* neuropatia diabetica
Infectii urinare: pielonefrita cronica
Infectii cronice respiratorii: tuberculoza pulmonare care apare mai des la
diabetici decat
nediabetici..
Infectii cronice pe piele şi mucoase: ciuperci interdigitale (adica localizate
intre degetele
picioarelor) prurigo (este mancarimea foarte intensa a corpului) epidermofitii
care dau o
senzatie de mancarimi puternice care fac ca diabeticii sa se scarpine
provocandu-şi rani
prin care patrund microbi si care duce la infectii grave putand provoca
gangrena
piciorului.
Alte infectii cronice sunt:
* cataracta (albeata ochilor)
* paradontoza (caderea dintilor)
32
Microanginopatia diabetica la diabetul zaharat de tip 1:
Este o complicatie a celor mai mici vase de sange (capilare, arteriole, venule)
care se
gasesc numai in diabet şi hiperglicemia este principalul semn in aparitia
complicatiilor
microangiopate. Cu cat valorile glicemiei sunt mai ridicate cu atat
complicatiile sunt mai
timpurii. Tratamentul intesv cu insulina duce la normalizarea glicemiei
intarziind
aparitiile complicatiilor cronice.
Hiperglicemia face ca fixarea glucozei pe proteinele din vase sa fie tulburata
la fel
structura şi functia ceea ce duce la probleme grave la pacientul diabetic.
Alti factori care contribuie la aparitia microanginopatie sunt: creşterea
grasimilor in
sange, fumatul, hipertensiunea arteriala, modificari hormonale şi metabolice
in
pubertate, cresterea coagulabilitatii saguine dar cele mai importante sunt ale
rinichilor
(boala se numeste nefropatie diabetica) iar complicatiile de la nivelul ochilor
duc la
aparitia (retinopatiei diabeabetice)
Angiopatia diabetica este modificarea vaselor de sange: artere, capilare şi
venule (vene
mici) care se datoreaza Diabetului zaharat. In greaca, angios = vas de sange,
unele din
aceste modificari fiind prezente numai in diabet altele se intalnesc şi la alte
boli.
Diabetul zaharat le face sa apara mai timpuriu, mai frecvent şi mai grave
(arteriopatia
membrelor inferioare, infarctul miocardic).
Nefropatie diabetica :
Este o imbolnavire a ambilor rinichi (in greaca nephros = rinichi) care apare
numai in
diabet fiind una din cele mai grave complicatii cronice vasculare
microanginopatiei
diabetice care daca nu este descoperita la timp şi tratata corespunzator duce
la
33
insuficienta renala, atunci cand structura rinichilor este distrusa duce la
uremie
(‘varsarea urinii in sange’) ceea ce face ca bolnavul sa faca dializa (‘curatirea
sangelui’) şi
transplant de rinichi.
Nefropatia diabetica are doua etape:
* nefropatia diabetica incipienta (NDI)
* nefropatia diabetica clinica (NDC)
Cand albuminuria şi proteinuria (in cantitatea de urina eliminata in decursul
unei zile se
elimina şi albumina cuprinsa intre 5-30mg/24 de ore şi o cantitate de proteine
de pana
la 300mg/ in 24 de ore la om sanatos) prin depaşirea cantitatii normale apar
semne de
imbolnavire ale rinichilor, şi netratarea corespunzatoare duce la semne
severe a bolii.
Semnele nefropatiei diabetice
* albuminuria şi proteinuria sunt foarte mari
* hipertensiune arteriala ridicata
* creşterea creatininei şi ureei (‘urina care sa varsat in sange‘)
* edeme la gambe (picioare)
Nefropatia diabetica incipienta cat şi cea clinica poate fi prevenita; boala in
sine nu are
nici un semn particular, ea este depistata numai atunci cand se fac analize
pacientului
diabetc şi se constata ca apare in urina Microalbuminuria (30-300mg/24h) sau
o
Proteinurie (300 şi 500 mg/24h)
In concluzie toti pacientii cu diabet cu o ≪vechime≫ mai mare de 10 ani
trebuie sa-şi faca
la un laborator, abuminuria şi proteniuria cel putin o data pe an.
Nefrita diabetica clinica (CAD)
34
Este un stadiu mai avansat in care pe langa albuminurie şi proteinurie apare
şi
hipertensiunea arteriala cu edeme la gambe (picioare) iar creatinina şi ureea
au valorii
mari (adica urina se varsa in sange) aceasta este cea mai grava, asfel se
reduce din
alimentatie o cantitate mai mare de proteine şi sare fiind astfel stabilit un nou
regim de
catre diabetolog.
Cand problema rinichilor este foarte grava se recurge la ≪rinichiul artificial≫
(hemodializa) procedeu prin care se curata sangele de uree, de hemoglobina
libera, si de
alti produşi din metabolism datorita incapacitatii rinichilor de a elimina aceste
deseuri
‘toxice’. Aceasta se face prin difuzarea printr-o membrana semipermeabila
(cel mai des
artificiala). Sangele bolnavului derivat intre o artera şi o vena facut
incoagulabil, este
trecut printr-un tub semipermeabil scufundat intr-o baie cu o compozitie
adecvata.
Procedeul constituie principiul rinichiului artificial.
Cand hemodializa nu mai este eficace se ajunge la inlocuirea rinichilor cu altii
care
functioneaza normal, operatie care prelungeste viata pacientilor dar care in
tara se face
rar iar in stainatate costul este foarte mare.
Preventie şi tratament in Nefropatia diabetica şi cea incipienta:
* efectuarea unui tratament corect care sa asigure o glicemie normala toata
viata
* reducerea cantitatii de proteina din alimentatie stabilita de medic
* normalizarea tensiuni arteriale care nu se datoreaza diabetului (valorile
normale
130/80
* fara eforturi mari fizice şi un stil de viata sanatos
* in situatiile grave tratament prin hemodializa ≪rinichi artificial≫
Retinopatia diabetica (RD)
35
Pacientii, datorita imbolnavirii retinei, au o scadere a vederii (membranele
care
captusesc ochiul au o bogata retea de vase mici); ei merg la oftamologie
unde se plang
medicului ca deşi au schimbat ochelarii nu vad, specialistul ii examineaza
ochiul şi vede
modificarile specifice diabetului şi asfel se descopera boala, diabet. RD
(retinopatia
diabetica) are ca examen oftamologic ‘fundul de ochi’ facut cu aparatul
oftalmoscop.
Cand medicul banuieşte o retinopatie diabetica se mai face angiografia cu
fluoresceina
(o substanta colorata) care se injecteaza in vena de la plica cotului şi ajunge
in tot corpul
inclusiv in ochi.
Aceasta examinare de diagnostic se poate face timpuriu evitadu-se
complicatiile.
O atentionare catre pacientii cu diabet indiferent de tipul de diabet zaharat
sau oricare
persoana cu risc de diabet care observa ca are tulburari de vedere sa se
prezinte de
urgenta la oftalmolog, controlul sa se faca de cel putin o data pe an, inaintea
descoperirii diabetului pentru a preveni riscul cel mai mare care este orbirea.
Retinopatia diabetica are 3 etepe in parcurgerea boli:
* Retinopatia simpla cu microanevrisme (mici dilatari ca margelele, ale
capilarelor)
* Retinopatia preproliferativa cu microanevrisme mai multe şi hemoragii
* Retinopatia proliferativa in care se adauga capilare nou formate, stadiul cel
mai grav
Retinopatia este boala pe care o fac pacientii cu diabet necontrolat, cea mai
grava forma
Retinopatia diabetica proliferativa in care pe langa microanevrisme in retina
se
formeaza noi capilare (de neoformatie), in afara retinei cat şi in retina sau in
globul
ocular care duce pe loc la orbire. Modificarile din retinopatia diabetica pot
duce şi la
aparitia glaucomului prin impiedicarea circulatiei umorilor (lichidelor din ochi
care duce
la dezlipire de retina) o problema iaraşi foarte grava care duce şi ea la
posibilitatea
orbirii.
36
O concluzie: diabetul de tip 1 poate aparea la orice varsta insa predomina la
pacientii
tineri, numindu-se Diabetul juvenil care implica dependenta de insulina. O
alta forma a
bolii este ceea latenta autoimuna diabetul de tip 2 cu debut la persoana
adulta de la
varsta de 40 de ani ca gen majoritar al maladiei.
Diabetul gestational
Apare uneori in timpul sarcini din cauza insuficientei organismului de a
secreta insulina
in cantitati necesare organismului pentru a mentine glicemia in limite
normale. De vina
sunt hormonii secretati de plancenta care ajuta fatul sa creasca, dar
blocheaza actiunea
insulinei secretate de mama, nevoia de insulina poata sa creasca de pana la 3
ori.
Glicemia creşte de obicei in saptamanile 24 şi 28 de sarcina.Diabetul de
sarcina dispare
dupa sarcina, dar nu trebuie neglijat el fiind unul din factorii raspunzatori de
aparitia
hipertensiunii, marind riscul pierderii sarcinii sau de cresterea in greutate la
copil, ceea
ce ar putea aduce complicatii la naştere.
In timpul sarcinii placenta are grija de fat iar hormonii secretati de ea il ajuta
sa creasca
dar tot acesti hormoni blocheaza actiunea insulinei secretata de mama,
aceasta
problema se numeste insulinorezistenta si face ca insulina sa fie foarte greu
folosita de
organismul mamei. Nevoia de insulina poate sa creasca pana la de trei ori in
aceste
conditii. Saptamanile critice de crestere a insulinei sunt saptamanile 24 si 28
de sarcina.
Diabetul gestational este diferit de celelante tipuri de diabet prin faptul ca
apare doar in
timpul sarcinii si dupa nastere dispare.
Factorii de risc pentru diabetul de sarcina:
Cele care au mai avut o sarcina anterioara diabet gestational
37
Pacientele care au mai fost mame si au nascut copil cu greutate de peste 4 kg
Mama cu hipertensiune arteriala crescuta
Varsta de peste 30 de ani si mai multe avorturi spontane frecvente
Mamele cu obezitate morbida (cresterea greutatii cu 30% -40% peste normal
daca unul sau ambii parinti au diabet dupa varsta de 40 de ani
Cele mai frecvente simtome
Senzatie de foame tot timpul, sete si urinari frecvente, uneori aceste pot
trece
neobservate deoarece in timpul sarcinii aceste semne pot fi normale. In cazul
ca sunt
prezente inaintea saptamanilor de sarcina precizate ele pot fi un indiciu ca
diabetul era
instalat inainte de sarcina in stare latenta fara semne.
Diagnosticul, la persoanele cu risc se face mai devreme de saptamanile 24-28
de sarcina
vor fi testate inainte de a ramane insarcinate (cand sarcina este planificata)
sau imediat
ce a aflat ca este insarcinata. Este important ca perioada premergatoare
conceptiei si
cea a periodei sarcinii sa existe un control bun al glicemiei si o dieta
corespunzatoare
deoarece mama si fatul ’’impart’’acelasi sange. Se determina valorile
glicemiei la prima
ora pe nemancate (a jeun), valoarea glicemiei sa nu depaseasca 140mg/dl.
A doua testare se face dupa ce persoana a mancat la 2 ore dar valoarea nu
trebuie sa fie
mai mare de 200mg/dl. Cand aceste valori sunt mai mari se pune diagnosticul
diabet sau
se face testul de toleranta la glucoza (intr-un pahar se pun 50-70g glucoza,
iar dupa o
ora se recolteaza sange determinand valoarea glicemiei, daca este mai mare
de
140mg/dl gravida are diabet).
Pacienta gravida diagnosticata cu diabet gestational va fi mai atent
monitorizata prin
monitorizarea glicemiei la domiciliu pentru a verifica frecvent valorile
glicemiei,
mentinerea unei tensiuni arteriale in limite unde este cazul, ecografia pentru
estimarea
38
varstei gestationale a fatului, greutatea lui, starea de sanatate, eventualele
anormalitati
si greutatea fatului in ultimile saptamani.
Masuri pentru a preveni diabetul gestational:
Daca pacienta este supraponderala – sa slabeasca inainte de sarcina si nu
cand a aflat ca
este gravida, surplusul de greutate sa nu depaseasca mai mult de 10-20 kg
peste normal
la persoanele cu factori de risc.
Se recurge la dieta saraca in glucide simple si bogata in legume si fructe
(fibre).
Se mananca mese mici si dese pentru a mentine o valoare a glicemie stabila.
Se fac neaparat exercitii fizice moderate si acesta este un mijloc de a reduce
glicemia iar
daca valorile glicemiei nu sunt sub control, medicul va ajusta dieta si efortul
fizic pentru
a evita tratamentul cu insulina.
Pentru a preveni un fals rezultat cand faceti testul oral de toleranta la
glucoza, timp de 3
zile se mentine o dieta bogata in carbohidrati inaintea testului. Nu se face
testul daca
pesoana tine dieta, este bolnava (racita, o infectie, sau disconfort fizic
slabiciune),
glicemia poate sa creasca in aceste situatii.
Pentru a nu influenta testul pentru aflarea valori glicemiei se vor incerca
tehnici de
relaxare, de a diminua stresul (la gandul cum va fi) prin ceva care sa va faca
placere (film
de comedie, muzica); reducerea anxietatii este un alt mijloc de a nu lasa ca
valoarea
glicemiei sa creasca.
Persoanele diagnosticate ca mame cu diabet gestational vor fi atent
monitorizate
deoarece unele din aceste ’’mame’’ au un risc de a dezvolta preeclamsie
(manifestare ce
survine in timpul sarcinii la primipare, prima nastere) dupa cea de-a 20-a
saptamana de
39
sarcina, aceeasta se manifesta prin hipertensiune arteriala, nefropatie,
edeme difuze
(apa).
Diabetul din timpul sarcinii netratat poate avea efecte negative si asupra
copilului,
malformatii cardiace el devenind un copil cu o greutate foarte mare
(macrosom) ceea ce
face ca nasterea pe cale naturala sa devina imposibila, nasterea efectuindu-
se prin
cezariana. In Romania o sarcina cu diabet gestational face ca indiferent de
greutatea
fatului nasterea se face prin cezariana. In alte tari hotararea de a face
cezariana se ia
numai daca diabetul gestational nu a putut fi echilibrat si fatul are o greutate
mare.
Un pas foarte important dupa nastere este ca dibetul facut in timpul sarcini sa
dispara,
revenindu-se la o viata normala dar sa urmeaze o perioda de urmarire care
uneori
trebuie facuta temeinic pentru a depista’’revenirea’’ unui diabet ’’adevarat’’,
deoarece
exista cateodata posibilitatea ca dibetul sa fie depistat in cursul sarcinii, si
acesta scos la
iveala. Sunt cazuri cand diabetul de sarcina nu dispare dupa sarcina ci va
persista si
necesita tratament cu insulina acesta fiind un diabet juvenil avut dar
descoperit acum la
sarcina, tinerei mame ca diabet juvenil inaugural.
!!!!!!Diabetul de sarcina corect gestionat de mamica in colaborare cu medicul
de familie
+ diabetolog, ginecolog, endocrinolog prin dieta speciala si exerciti fizice
zilnice care tin
valoarea glicemiei sub control, si micile inconvienente vor fi un vis urat, care
se termina
cu bine cand copilul mult asteptat, scoate primul strigat victorios.
Sarcina mamicii cu diabet juvenil insulinodependent (tip 1 )
Tanara cu diabet, se poate casatori si forma un cuplu fericit si totodata sa-si
doreasca
copii. De preferat ar fi ca partenerul de viata sa nu aiba diabet, asfel riscul de
a avea
copii cu aceasi boala este mai mic. La copiii procreati din mama si tata cu
diabet, exista
40
riscul ca boala sa se transmita de la ambii parinti, dar nu neaparat daca boala
este
stapanita si mai ales psihicul parintilor este intr-o multumire si plin de
motivatii pozitive
vizavi de boala dar si de cuplu in sine, bucurie, veselie, tandrete, fericire si
multa, multa
dragoste.
S-a intamplat ca si cupluri de familii tinere obisnuite sa nasca un copil cu
diabet
insulinodependent, neputandu-se sti la cine si cand apare boala (caile
Domnului sunt
necunoscute si neprevazute).
Tanara mamica cu diabet poate sa-si doreasca cati copii vrea, dar sunt si
situatii delicate
cand copilul este foarte mare si trebuie sa faca cezariana si atunci poate sa
mai faca cel
mult unul. La prima sarcina ar fi bine ca diabetul pe care tanara il are sa fie
mai mic de
10 ani, de aceea este bine ca tinerele cu diabet sa se casatoreasca mai
devreme ca boala
de diabet sa nu fi trecut si la complicatii.
La tinerele cu diabet mai vechi si cu o varsta trecuta de 30 de ani, mama
risca sa-si
agraveze starea de sanatate in urma sarcinii.
Inainte de a ramane insarcinata tanara cu diabet trebuie sa ia legatura cu
medicul
diabetolog pentru a-i face un control amanuntit a starii de sanatate incat cu o
luna
inainte de a ramane insarcinata, controlul valorii glicemiei sa fie excelente. Se
va face un
regim ideal de alimentatie iar tratamentul cu insulina va fi cel care ii va
asigura o
glicemie permanent normala. In cursul sarcinii, in primele 4 luni isi va controla
glicemia
permanent pentru a-si pastra glicemia normala, iar dezvoltarea fatului (aceste
luni sunt
cruciale in constituirea tuturor organelor) sa fie normala, nici prea mic nici
prea mare.
Ca toate mamicile gravide trebuie sa-si pastreze si sa fie atenta la starea
sanatatii sale,
sa se fereasca de infectii virale (rubeola, rujeola, gripa) mai ales in primele 3
luni, pot sa
determine anomalii fetale. Tot in perioada sarcinii sa mentina regimul dat de
medic
41
(multe legume, anumite fructe si cantitatea corespunzatoare) pentru ca
cresterea in
greutate sa nu fie mai mult de 10-12kg, ca si gravida nediabetica.
Diabetul gestatiolal se remite dupa nastere, dar exista riscul de-a dezvolta
diabet si la
sarcinile urmatoare sau a dezvolta un diabet mai tarziu, un diabet de tip 2. La
6
saptamani se recomanda sa se faca un test de toleranta la glucoza (cu 75g de
glucoza la
300 g de apa plata). In cazul in care rezultatul este usor crescut se trece la
dieta pentru
diabet si exercitii fizice regulate discutii cu medicul de familie, diabetolog. In
cursul
sarcinilor urmatoare testarea pentru diabet se face inainte de sarcina cat si in
timpul
sarcinii.
Care ar fi cele mai bune sfaturi pentru tanara cu diabet care isi
doreste, un bebe
sanatos, dar si starea sanatatii ei sa fie optima?
Sa ramana insarcinata intr-o perioada cu control glicemic foarte bun.
Sa mentina valorile glicemice intre 80-140 mg% in tot timpul sarcinii iar in
primele 3 luni
maxima sa fie de 110mg%; nu sunt dorite nici glicemii mari, nici mici
(hipoglicemiile
afecteaza atat mama cat si fatul).
Sa se prezinte la controalele medicale stabilite de medicul diabetolog cat si
cel ginecolog
pentru monitorizarea sarcinii si sanatatii mamei.
Sa se prezinte de urgenta la medici la orice semn anormal privind sanatatea.
Sa nu se ingrase (cantarirea saptamanala fiind obligatorie).
42
O tanara mamica insulinodependenta tratata cu insulina va continua
tratamentul cu cel
mai bun dozaj de insulina indicat de medicul diabetolog pentru mentinerea
unei glicemii
normale si o dieta particularizata.
Tanara mamica tratata cu tablete va trece neaparat pe insulina deoarece
tabletele nu
permit o normalitate a glicemiei in timpul sarcinii, se poate reveni dupa
sarcina la
tablete daca in timpul sarcinii nu au intervenit complicatii.
Daca diabetul a fost tratat anterior numai cu regim, se va continua tot in
acelasi mod,
doar daca glicemia nu se normalizeaza se trece pe insulina.
Diabetul descoperit in timpul sarcinii va fi tratat tot cu insulina.
Necesarul de insulina va creste mai ales in a doua jumatate a sarcinii
(saptamana a 20-a)
si poate scadea brusc dupa nastere asa ca controlul glicemiei se face cat mai
des si in
timpul sarcinii dar si dupa nastere.
Sa efectueze toate analizele, indicate in timpul sarcinii.
Daca se respecta toate masurile de monitorizare de catre tanara viitoare
mama in
colaborare cu echipa medicala bine sudata (medic de familie + diabetolog +
obstetrician
care este familiarizat cu sarcina la diabetice) + sotul si familia, exista sanse
mari ca sa se
nasca un ’’ingeras’’ perfect sanatos si parintii bucurosi si fericiti, la fel si
bunicii
binecuvantati.
Mai sunt cazuri la noi, cand gravida nu stie la cine sa apeleze din cauza
medicilor care
actioneaza fiecare pe cont propiu sau nu au experienta si tanara este
’’plimbata’’, de la
unul la celalalt iar rezultatul este aproape un esec.
43
Nasterea copiilor, la tinerele cu diabet trebuie sa fie cat mai aproape de
ultima
saptamana de sarcina 38-40-a daca sarcina s-a derulat normal. Daca sunt
semne de
suferinta a fatului in uter se face cezariana dar nu mai devreme de a 38-a
saptamana.
Incepand de la saptamana a 32-a ideal ar fi ca tanara sa fie internata la sectia
de diabet
sau monitorizarea la domiciliu sa se faca frecvent de medicul de familie in
colaborare cu
medicul diabetolog iar la nastere trece la sectia de obstretice-ginecologie
pentru
nastere, unde colaborarea pluridisciplinara sa fie iarasi solida pentru rezultate
apropiate
de cele obtinute la pacienta mamica nediabetica.
Calea de nastere cea mai dorita ar fi cea naturala, dar acesata cale depinde
de fiecare
caz in parte, si cea care se potriveste tinerei mamici. Alaptarea este permisa.
Riscurile fatului dintr-o tanara mamica cu diabet, iresponsabila!
In primul rand in cele mai multe cazuri copilul va avea diabet zaharat,
anomalii
congenitale (malformatii), macrosomia fetala (nasterea unor copii giganti 4-
5kg )
determinata in special de glicemia mare a mamei care nu are grija de
indicatiile
medicale si nu isi face controlul glicemiei. Copiii nascuti sunt foarte sensibili,
debili,
devin ’’colosii cu picioare de lut’’ care necesita o atentie si prudenta
deosebita cu risc de
complicatii care pot duce la deces atat in uter cat si in primele zile de la
nastere.
Masurile de a preveni o sarcina, sunt cele folosite de toate tinerele care nu isi
doresc o
sarcina neplanificata iar la tinerele cu diabet sunt chiar obligatorii pentru
toata viata
fertila, fiind intrerupta doar cand isi doreste un copil. Mijloacele folosite sunt
prezervativele, steriletele, pastilele mai putin folosite avand reactii adverse
pe perioade
indelungate ca cresterea tensiunii, al trombozelor vasculare, iar unele ridica
valorea
glicemiei.
44
Diabetul Juvenil
Diabetul Juvenil aparut la copii şi tineri sub 30 de ani la care insulina este
medicatia care
ii tine in viata şi ii fereşte de complicatii grave. Cand insulina nu este facuta la
timp sau
≪se sare≫ tratamentul care trebuie facut la o anumita ora sau lipsa insulinei
duce la
Cetoza urmata de coma diabetica.
Diabetul juvenil face parte din categoria bolilor autoimune care nu pot fi
vindecate insa
pot fi tinute sub control cu tratament adecvat in cazul copiilor şi tinerilor
numai cu
tratament cu injectii de insulina organica sau sintetica administrate zilnic
subcutant.
Diabetul insulino-dependent are manifestari deferite de la un copil la altul asa
ca şi tipul
de insulina, dozele, numarul de injectii pe zi şi intervalul la care acestea
trebuie repetate
de la un pacient la altul (copil) trebuie facute doar de medicul diabetolog
pedriatru.
Un copil diabetic poate fi usor recunoscut pentru ca:
* Mananca dulciuri multe nu doreste altceva (polifagie).
* Are senzatie de gura uscata şi bea des apa, alte lichide (sucuri
carbogazoase, siropuri)
* Urineaza des şi are o respiratie (halena) caracteristica (poliurie).
Diabetul juvenil debuteaza de cele mai multe ori cu o coma hipo sau
hiperglicemica.
Aceste come pot fi declansate şi de boli intercurente, de natura virala sau
microbiana
(viroza, bronsita, infectii).
Glicemia juvenila trebuie tinuta sub observatie, inainte de masa valoarea
normala a
glicemiei trebuie sa fie de 80mg/dl- 115mg/dl iar inaite de culcare nu trebuie
sa
depaseasca valoarea de 140mg/dl.
Valoarea glicemiei la un tanar cu diabet trebuie mentinuta intre 80 şi
180mg/dl
45
Momentele zilei cand se pote face testul pentru aflarea valorii glicemiei:
* Dimineata inaite de trezire
* Inaite de mesele principale
* La 1 – 2 ore dupa mesele principale
* Inaintea unui efort fizic sustinut
* In caz de imbolnavire
* In caz de nerespectarea regimului alimentar impus.
* Mijloacele de tratament la copilul cu diabet insulino-dependent: este
obligatorie
insulina (niciodata antidiabeticele orale) plus dieta, plus exercitiul fizic plus
autocontrol.
Cantitatea de alimente este 1000 calorii/zi + 100 ori varsta (ani). Cand copilul
este supraponderal
atunci cantitatea de alimente se va reduce fiind tinuta sub control ca şi
insulina.
* Dozele de insulina şi schemele de tratament vor fi stabilite de medicul
diabetolog,
echilibru diabetului la copii este cel mai greu de realizat decat la alte varste.
* Pana ce copilul implineste 12-14 ani parintele este responsabil de educatia
şi controlul
diabetului. De la pubertate tanarul pacient de 14 -15 ani işi ia pe cont propriu
aceasta
sarcina, depasindu-si cateodata parintii. Diabetul la copii apare de la cele mai
fragede
varste, majoritatea cazurilor fiind dupa 7-8 ani, Romania fiind printre ultimile
locuri din
Europa, deocamdata la noi diabetul juvenil fiind mai rar ca-n alte parti.
* Educatia, instruire, invatare = o actiune prin care pacientii cu aceasta boala
şi membrii
familiei invata, se instruiesc ce trebuie sa faca ca sa poata faca fata acestei
boli
≪perfide≫, educatia fiind foarte importanta pentru obtinerea unui control
glicemic
foarte bun şi a oferi medicului un in tratarea bolii. Educatia este importanta in
toate
tipurile de diabet la nivelul tuturor varstelor de pacienti cat si apartinatori.
2.3 Diabetul de tip 2 – epidemia secolului 21
46
Diabetul de tip 2 (non) neinsulinodependent este grupa cu 90% de persoane
cu diabet a
carei supravietuire nu depinde de injectiile de insulina, la persoane cu varsta
de peste 40
de ani, unde celulele producatoare de iusulina nu sunt distruse complet doar
ca secretia
de insulina este scazuta, insuficienta pentru echilibrarea valorii glicemice in
organism.
Timp de foarte mulţi ani, diabetul de tip 2 a fost numit atacul diabetului la
adulţi,
deoarece de obicei apare la varste mai inaintate. In ultimii ani, cand diabetul
a apărut de
foarte multe ori şi la copii, diabetul de tip 2, a inceput să fie prezent şi la
adolescenţi sau
tineri adulţi. Dintre toţi bolnavii de diabet, 90% manifesta diabetul de tip 2.
Spre
deosebire de tipul 1 de diabet, tipul 2 este foarte mult influenţat de stilul de
viaţă.
Există două cauze principale ale apariţiei diabetului de tip 2. Una dintre ele
este
dezvolatrea rezistenţei la insulină. Acest lucru determină ţesuturile corpului
să devină
mai puţin sensibile la efectele insulinei. Drept rezultat, zahărul nu părăseşte
sangele şi
nu poate intra atat de uşor in celule. Pentru ca zahărul din sange să scadă,
dar şi pentru
alte atribuţii ale insulinei, este necesară o cantitate de insulină mai mare. A
doua cauză a
apriţiei diabetului de tip 2 este reprezentată de incapacitatea de creştere a
cantităţii de
insulonă pentru a acoperi cererea de insulină. Rezistenţa la insulină, nivelul
scăzut al
secreţiei de insulină, sau ambele, pot determina apariţia diabetului de tip 2.
Exista mai mulţi factori ce contribuie la apariţia rezistenţei la
insulină:
supraponderalitatea, avansarea in varstă, un stil de viaţă sedentar,
sensibilitate
ereditară, dar şi cauze hormonale precum sindromul polichistic ovarian. Nu se
cunosc
cauzele clare cu privire la dezvoltarea rezistenţei la insulină, şi probabil există
mai mult
decat un singur motiv, insă cercetările recente au demonstrat faptul că
celulele cu
grăsimi participă la procese chimice care determină ţesuturile să reziste la
efectele
insulinei. In cazul obezităţii, există mai multe celule cu grăsimi, şi deci au loc
mai multe
astfel de procese chimice. Ca rezultat, zahărul nu poate pătrunde in celule, şi
incepe să
se acumuleze in sange, in special după mesele principale. Nivelurile ridicate
de zahăr in
47
sange determină celulele beta să producă din ce in ce mai multă insulină
pentru a
impinge zahărul in celule, acolo unde este nevoie de el. Insă din moment ce
nivelurile
ridicate de zahăr in sange cresc şi rezistenţa la insulina, se declanşează un
ciclu vicios.
Aproximativ 40 de milioane de oameni din S.U.A. manifestă rezistenţă la
insulină sau
prediabet. Au insă un nivel al zahărului in sange potrivit, deoarece pancreasul
este
capabil să producă suficientă insulină. Oricum, in proporţie de 25% pana la 50
%,
pancreasul, după ani mulţi de muncă, işi pierde incet capacitatea de a
menţine acele
niveluri de zahăr din sange la parametrii normali. C timpul, nivelul zahărului in
sange
creşte, rezultand apariţia diabetului.
Uneori, nivelurile ridicate ale zahărului din sange, aduc simptome ale
diabetului de tip 1:
urinare frecventă şi excesivă, senzaţie crescută de sete, oboseală şi scădere
in greutate.
Oricum, in foarte multe cazuri, in care oamenii trec de la prediabet la diabet
de tip 2,
nivelul ridicat al zahărului in sange nu determină apariţia simptomelor. Acest
lucru
explică faptul că o treime din oamenii ce sunt bolnavi de tipul 2 de diabet, nici
măcar nu
ştiu că prezintă această boală şi faptul că diagnosticul intarzie de la 9 pana la
12 ani. Este
foarte important sa identificăm problemele cauzate de prezenţa zahărului in
sange la
timp, pentru a putea urma un tratament ce previne apariţia diabetului, sau in
cazul in
care deja a apărut, poţi incepe să previi complicaţiile. Ca şi in cazul diabetului
de tip 1,
este recomandat să deţii controlul asupra nivelului de zahăr in sange pentru a
preveni
complicaţiile serioase ce pot apărea.
Cum ne inseala (se ascunde) diabetul de tip 2 ?
Plastic spunand diabetul de tip 2 la mai mult de jumatate din pacienti se
manifesta in
mod variat ‘‘in fel şi chip’’ prin forta şi intensitatea cresterii glucozei in sange.
48
La unii din pacienti diabetul nu da nici o tulburare fapt ce mi s-a intamplat şi
mie ceea ce
ma facea sa ma consider sanatoasa semnele de boala lipseau sau erau
nesemnificative
dar Diabetul era ascuns, pacalind persoana, pe mine şi ‘’lucrand’’ parsiv in
organism.
Descoperirea bolii am facut-o la o furunculoza care ma necajea de catva timp
şi facand
analizele pe care mi le-a recomandat doctorul dermatolog, eram şi
supraponderala dupa
nasterea celui de-al doilea copil datorita faptului ca sarcina nu am putut s-o
duc la
termen 9 luni doar cu tratament hormonal ceea ce a facut ca dupa nastere sa
nu am
ciclu 10 ani asa ca am continuat tratamentul acum pentru revenirea ciclului
menstrual.
Nasterea a fost foarte grea, avand contractii dar nu ma dilatam am depus un
efort
‘’supra omenesc’’ afectandu-mi şi glanda tiroida şi dupa 12 ore, am nascut
pelvian o
fetita de 3,800 kg şi 64 cm sanatoasa.
Aveam 48 de ani cand datorita analizelor s-a descoperit ca am diabet,
glicemia era de
380mg/dl dar dupa mai multa chibzuinta şi rememorand evenimentele din
urma cred ca
diabetul imi era ‘’gazda’’ in organism de aproximativ 8 ani cand dupa ani grei
de
tratament imi revenise ciclu menstrual (scapand de insuportabilele migrene).
Intr-adevar era destul de tarziu aveam tulburari de vedere, arteriopatie la
membrele
inferioare plus ca la aflarea bolii totul cazuse ca o ≪bomba≫, am avut un soc
mare.
Prima faza de disperare fost foarte greu de depasit de necaz pe mine
personal apoi pe
cei din jur. Faza a doua a fost de negare şi refuzare a bolii o faza mai
indelungata facand
greşeli fatale spunand ca analizele nu s-au facut corect au fost greşite,
inversate şi tot
felul de tertipuri numai cu gandul ca sunt sanatoasa, capac la toate a fost şi o
medicatie
total gresita care a facut sa mi se dubleze greutatea avuta. Dupa o perioada
de furie, de
suparae cand am descoperit ca medicatia nu imi era adecvata şi chiar de
ostilitate şi
dusmanie impotriva medicilor şi a celor apropiati ca nu m-au ajutat corect am
cazut intro
depresie adanca vegetand o perioada ca o leguma.
49
Totuşi familia m-a ajutat sa constientizez ca nu este un capat de lume, sunt
boli cu
consecinte mult mai grave, am inceput sa citesc sa ma documentez temeinic
sa intru in
etapa de obisnuinta prin informatiile tot mai precise şi mai complexe pe care
le-am
asimilat am şi pus bazele proiectul de fata pentru a informa cat mai bine şi
mai pe
intelesul tuturor despre o boala care multi ani a fost ignorata şi fara informatii
in massmedia,
care netratata de la debut afecteaza grav sanatatea organismului, ducand
chiar
la deces!
Testul de toleranta la glucoza
Este o analiza facuta in laborator care este mult mai eficace decat celelalte
analize,
ceeea ce confirma definitiv 100% boala. Procedeul efectuarii testului are ca
problema,
timpul de 3-4 ore cat se efectueaza şi cheltuieli mai mari.
Cum se face analiza: este o investigatie mai de finete care se face cu o
programare
dimineata pe nemancate inainte de 8 dimineata. Inainte cu 2-3 zile se manca
obisnuit
fara cure de slabire sau restictie de alimente ca: paine, orez, cartofi, zahar
sau alte
dulciuri. Se recolteaza sange din vena (o cantitate mica) pentru dozarea
glicemiei apoi se
bea o solutie de glucoza (se cumpara de la farmacie 75g de glucoza care se
dizolva in
300g de apa plata, eventual se stoarce o jumatate de lamaie pentru a masca
gustul
neplacut) şi se recolteaza sange. Peste o ora se face dozarea glicemiei, apoi
peste 2 ore,
timp in care sta linistit fara agitatie. Daca glicemia facuta la 2 ore este mai
mare de
200mg/dl atunci diagnosticul este de diabet garantat. Testul de toleranta la
glucoza nu
agraveaza boala de diabet existenta, aceeasi cantitate de glucoza de 75g,
regasindu-se şi
in prajitura.
Simptomele diabetului zaharat de tip 2
50
O alta categorie de pacienti cu diabet sunt cei cu semne clinice dinstincte
bolii, cele mai
importatnte fiind:
* poliuria – eliminarea a unei cantitati de urina de peste 2 litri in 24 de ore
* polidipsia – senzatia de sete deosebit de intensa
* polifagia – foame exagerata
* scaderea in greutate – slabire fara a tine regim
* oboseala – care este permanenta şi inexplicabila
* manifestari ale complicatiilor: tulburari de vedere, dureri in picioare,
caderea dintilor...
* coma diabetica inaugurala – boala la un pacient necunoscut anterior
* ce este poliuria: Volumul de urina a unui pacient sanatos in 24 de ore este
de 800 şi
1500 ml (diureza normala), la un pacient cu diabet volumul in 24 de ore este
de 4000-
5000 ml, urina fiind decolorata, iar urinarile sunt foarte dese şi nocturne in
cantitati mari
fara dureri sau usturimi ca la barbati boala de prostata iar la femei cistite.
Copiii
involuntar urineaza in pat in timpul somnului.
* cum se produce poliuria: cand glucoza in sange creste peste o anumita
limita de
180mg/dl ea ‘’scapa ‘’ in urina (glicozurie) pentru ca rinichii sa o poata
elimina o mare
cantitate de apa denumita prag de eliminare renala a glucozei. Poliuria apare
in cazurile
mai avansate şi este mai mare cu cat glicemia este mai crescuta. Masurarea
volumului
de urina este foarte important pentru ca iti dai seama de valoarea glicemiei.
* ce este polidipsia: Nevoia, senzatia exagerata de sete uneori fiind
chinuitoare de a bea
uneori cantitati mari de lichide de 5-6 litri de apa cand valoarea glicemiei este
mare
peste 400-500mg/dl, setea fiind asa de intensa se scoala şi noaptea de beau
apa şi nu cu
cana ci cu sticla şi tot de atatea ori folosesc toaleta ceea ce face somnul sa fie
tulburat
ceea ce nu este bine. Senzatia de sete intensa desi bolnavii beau lichide
multe este
insotita de uscaciunea gurii şi a buzelor acest fenomen de sete chinuitoare
poate fi un
semn de Diabet Zaharat SEVER, prin poliurie se elimina odata cu glucoza şi o
mare
cantitate de apa ceea ce face ca orgarnismul sa se dezhidrateze şi
mecanismele din
organism produc setea pentru a reface cantitatea de lichid pierduta.
51
* ce este polifagia = scaderea in greutate: nevoia exagerata de a consuma
alimente mai
mult decat este necesar şi in repetate randuri şi totusi pacienti cu Diabet
Zaharat slabesc
‘’vazand cu ochii’’ adica foarte repede (‘’mananc ca un lup şi am ajuns slab ca
un
pitigoi’’), spun uneori pacientii la spital (cand am fost şi eu internata) acest
fenomen
este mai rar decat poliuria şi polidipsia iar explicatia lui este ca pacientul cu
Diabet
Zaharat nu reuseste o productie normala de energie deoarece glucoza nu mai
poate
folosita in lipsa insulinei şi asfel deficitul de energie (foamea energetica)
incearca o
adaptare prin cresterea senzatiei de foame in mod reflex dar cu rezultate zero
(de aceea
se produce slabirea exagerata).
* deficitul energetic = oboseala, glicemiile marii pe perioade indelungate fac
ca bolnavul
sa se simta obosit sa nu mai aiba energie de a face anumite lucruri care alta
data i se
pareau usoare, acest fenomen astenie sau ‘’acesta este diabetul’’, precum il
numeste
medicul pentru ca nu se cunoaste mai multe, despre acest fenomen.
Cand este indicata insulina in diabetul de tip 2 ?
Dupa ani de tratament medicamentos pe cale orala si regim alimentar, vine o
zi in care
pacientul diabetic de tip 2 se ‘’transforma‘’ in pacient diabetic de tip 1,
numita diabet
autoimun latent al adultului (LADA). Schimbarea se datoreste mai multor
situatii:
Pacientii care aveau tratament cu tablete nu le mai suporta sau nu-si mai fac
efectul,
valoarea glicemiilor fiind foarte mare si permanenta 250-300mg% evitandu-se
posibilele
hiperglicemii, tratamentul cu insulina va fi permanent.
Pacientii au o scadere in greutate progresiva care nu se redreseaza, prin
tratamentul cu
insulina slabirea pacientului este oprita.
Pacientii fac diferite infectii, insulina poate fi intrerupta la vindecarea lor sau
trebuie
continuata, depinde de infectii si gravitatea lor.
52
In cazul asocierii la diabet a unor boli renale, nefropatia diabetica, insuficienta
renala
sau asocierii la diabet a unei hepatite cronice active a unei ciroze hepatice la
care
insulina este obligatorie tot restul vietii.
Inaintea, in timpul si dupa interventiile chirurgicale, cand insulina este
obligatorie dar
poate fi oprita dupa aceea depinde de organismul fiecarui pacient.
Diabetul zaharat diagnosticat in cursul sarcinii, daca insulina va ramane si
dupa nastere
iarasi depinde de mai multe aspecte subliniate la diabetul gestational.
Se recomanda prudenta in administrarea insulinei la persoanele trecute de 65
de ani
care stau singuri si au o sanatate degradata si nu inteleg informatiile date,
sau
persoanelor care nu vad bine si le tremura mainile si nu pot sa-si
administreze singuri
insulina.
Care este evolutia diabetului de tip 2, de care nu mai ‘’scapi ‘’
Diabetul Zaharat boala vetii mele ≪ numai sapa şi lopata o invinge ≪ am
vazut ca
debutul este ‘’ ascuns ‘’ iar evolutia este succesiva in trepte, de la fazele
usoare la cele
complicate, trecerea se face adesea neobservat la un pacient la altul cu o
viteza care
variaza de la un organism la altul, indiferent ce fel de diabet ai, deci se poate
spune
despre ceva ce lucreaza in organism inainte de declansarea bolii, un
prediabet.
Se intampla ceva curios ce nu a putut pana acum fi explicat, pana ca valorile
glicemiei sa
fie crescute in mod permanent am observat acest lucru deoarece in ramura in
care
lucram trebuia sa ne facem analize trimestrial şi periodice (aveam carnet de
sanatate)
nu am observat ceva neobisnuit sau in neregula; o data sau de doua ori
glicemia era la
limita (115mg/dl) dar am pus rezultatele acestor valori pe seama stresului sau
durerilor
de picioare pe circulatia mare pe care o faceam de la un etaj la altul , iar
tulburarile de
53
vedere erau din cauza ca studiam noaptea pentru a promova la un alt servici
in aceeasi
ramura. In urmatoare zi aveam servici, casa, doi copii frumosi si cuminti care
mergeau la
scoala si asa se stie ca munca unei femei nu se termina niciodata, dar nici nu
se vad
rezultatele muncii de zi cu zi, ele fiind evaluate in timp.
Complicatiile diabetului zaharat de tip 2
Complicatiile Diabetului Zaharat de tip 2 la un pacient la care boala apare la
45 de ani
complicatiile mai grave pot aparea aproximativ spre 60-65 de ani sau chiar
mai tarziu
sau sunt depistati pacientii la care in faza cand sunt descoperiti complicatiile
diabetului
sunt deja instalate.Complicatiile grave a diabetului nu sunt obligatorii pentru
pacientii cu
debut descoperit in faza incipienta (de debut) care respecta noul stil de viata
iar
valoarile glicemiei sunt bune si pacientul duce diabetul 40-50 de ani fara
complicatii
evidente.La o parte din persoanele cu diabet, orice zgarietura sau intepatura
se
infecteazase, se complica si perioada de vindecare este mai lent sau rapid..
Infectiile
care se vindeca mai greu se datoreaza faptului ca globulele albe nu mai pot
fagocita ‘’
manca’’, microbii iar de acest fenomen este responsabila glicemia care este
foarte mare
(exagerat de mare).
IMPORTANT este ca fiecare pacient cu diabet sa-si poata controla orice
‘’buba’’, orice
semn pe piele ,zgarietura, de la inceput inaite de primul semn de infectare si
sa se
prezite la medic care prin tratament adecvat are sanse sa se vindece.
Complicatiile diabetului zaharat de tip 2 se impart:
acute – infectii care apar brusc dar evoluaza lent in timp de saptamani, fie
spre
vindecare fie spre complicatii grave care duc cateodata la deces.
cronice – infectii cu evolutie foarte lenta, ascunsa, greu de vindecat.
54
Complicatiile acute:
Septicemiile: infectiiale intregului corp orice zgarietura pe piele este o
poarta de intrare
a microbilor care se raspandesc in tot organismul, de la cele mai putin grave
si
localizarea lor pana la infectii pulmonare cele mai grave.
Furunculele: o infectie care se dezvolta in jurul unui folicul (fir) de par, cu o
inflamatie
localizata, pielea este rosie inflamata in jurul lui cu durere, palpitanda
asociata cu o
secretie de puroi de culoare galbena. Furunculele recurente (se repeta) sunt
uneori
semne de afectiuni grave in diabet. Locurile cele mai probabile unde erup
sunt zona
spatelui, nari, axile, intre picioare, fese.Tratament cu antibiotice orale si
igiena stricta.
Carbunculele: sunt un ansamblu de furuncule unite intre ele formand colectii
de puroi
voluminoase produse in marea lor majoritate de catre stafilococi, bacterii
rotunde(bob
de stugure) grupate in forma de ciorchine. Pot fi localizate in orice zona a
organismului
dar cele mai grave sunt cele din zona cefei cu importante distrugeri de piele
si grasime.
Tratament se face cu antibiotic injectabil in functie de antibiograma
(insamatarea
microbului si determinarea la ce antibiotic este sensibil) si drenajul (golirea lui
chirurgical). Scaderea valorii glicemiei cu insulina, tratament dat de medicul
diabetolog
pana la rezolvarea carbunculului.
Infectiile urinare acute au forme diferite:
* Cistite – Poate fi o problema izolata cu senzatie de arsura la urinare care se
manifesta
cu durere si greutatae la urinare
* Nefrita – Este o cistita insotita si de febra, dureri in zona rinichilor, frisoane,
urinari
dureroase si dese
55
* Necroza papilara acuta – forma cea mai grava dar mai rara, in care o parte a
rinichilor
se distrug eliminamdu-se prin urina cu crestera ureei in sange (se varsa urina
in sange)
Infectii acute ale picioarelor:
Se pot localiza pe suprafete locale sau extinse care netratate urgent
transforma
piciorul intr-o mare infectie purulenta(un sac de puroi) care necesta
amputatii.
Cea mai frecventa cauza a producerii de probleme ale picioarelor sunt printre
alte
tulburari, arteroscleroza, adica depunerea de grasime pe pereti arterelor care
duce la
formarea de ≪dopuri≫ care ingusteaza partial sau total canalul (lumenul)
arterelor si
duce la o ingreunare a circulatiei sagvine sau blocarea circulatiei si
amputarea partiala
sau totala a piciorului diabetic.
Infectiile genitale:
Se trateaza atat la femei cat si la barbati doar cand pacientii marturisesc fara
jena
medicului simtomele iar medicul de asemenea sa examineze organele
genitale ale
diabeticului iar injectiile cu insulin sunt obligatorii o perioada de timp.
Complicatii cronice ale diabetului zaharat de tip 2:
Complicatiile cronice de tip 2 nu difera de complicatiile diabetului de tip 1,
doar ca
aceste complicatii se intalnesc la pacientii cu diabet trecuti de 40 de ani si
difera de
complicatiile acute prin absenta evolutiei bolii care’’ lucreaza’’ascuns si
altereaza peretii
vaselor si arterelor mari (aorta, arterele inimi, creierului, vasele picioarelor).
Complicatii vasculare:
Macroangiopatia - este determinata de arteoscleroza (depunerea
colesterolului pe
pereti arterelor, lumen) si aparitia trombozelor. Arteroscleroza face ca la
tesuturii si
56
organe sa ajunga insuficient sange oxigenat datorita ingustarii (lumenului)
arterial ce
genereaza inbolnavirii grave.
Neuropatia diabetica, sistem nervos periferic, sistem nervos vegetativ.
Infectii cronice:
Urinare: pielonefita cronica, o infectie cronica mai frecventa la femei care
evolueaza
fara nici un semn si este descoperita la analize prin inflamatia mucoasei
(stroma) care
tapeteaza bazinetul (segment largit al cailor urinare care se continua la polul
inferior
prin ureter) cauzata de colibacili (bacterii) si alte infectii renale.
Repiratorie: tuberculoza pulmonara, apare foarte frecvent asociata diabetului
ca si in
cazul infectiilor urinare mai frecvent ca la nediabetici. Se manifesta prin tuse,
temperatura mare, oboseala, inapetenta(fara pofta de mancare), slabire mare
in
greutate. Alte ori depinde de pacient si rezistenta imunitara, nu da nici un
semn si este
descoperita ≪ la raze ≫ intamplator. Pacientii cu diabet care slabesc rapid se
indica
efectuarea examenului radiologic de doua ori pe an pentru a preveni timpuriu
acesta
boala molipsitoare. Toti diabeticii cu tuberculoza pulmonara vor trece pe
tratament cu
insulina, pana la scoaterea lui din evidenta ca antituberculos.
pe piele si mucoase: epidermofitii (ciuperca interdigitala) care determina intre
degetele
picioarelor mancarimi (prurigo) ceea ce il face pe pacient sa se scarpine
puternic si sa-si
provoace rani care sunt porti de intrare a microbilor care dezvolta infectii
grave pana la
gangrene.
Alte infectii cronice sunt: cataracta ‘’albeata ochilor’’ si paradontoza
(caderea
dintilor) :
Cataracta patologica sau metabolica apare la ambii ochi (bilaterala) o cauza
a diabetului
zaharat care neoperata duce la pierderea definitiva a vederii (orbirea).
Tratarea cu
insulina este obligatorie si chirurgia performanta duce la recuperarea vederii,
pacientul
57
poate avea o viata normala. In schimb alte afectiuni oculare, precum
glaucomul
(cresterea presiuni intraoculare determina o atrofiere a nervului optic si o
diminuare a
acuitatii vizuale). Retinopatia diabetica (o afectiune grava a retinei),
degenerescenta
maculara senila (modificarea patologica a structurii retinei, macula-pata pe
retina,
senila-baranete) in care pierderea vederii este irecuperabila.
Semnele cataractei sunt vedere incetosata la distanta la unele persoane
trecute de 60
de ani si vedere foarte buna la citit . Persoanele in varsta spun ca le-a revenit
vederea.
Aceasta miopizare este primul semn al instalarii cataractei. Unii nu vad bine
cand este o
zi insorita sau cand este zapada, fiind deranjati de lumina puternica. Un alt
simptom
este vederea punctelor intunecate sau unei panze de paianjen, care se misca
o data cu
miscarea ochiului. Deasemenea pacientii care vor face cataracta disting mai
greu
contrastele sau vad culorile mai sterse sau de o nuanta usor diferita.
Cataracta este
bilaterala (afecteaza ambii ochi ) dar debutul si evolutia nu este in acelasi
ritm. Dupa
operatie recuperarea se face dupa gravitatea in care era cataracta la inceput,
situatia
retinei, a nervului optic, de tipul de cristalin folosit si nu in ultimul rand de
corectitudinea interventiei chirurgicale si tratamentul si ingrijirea (respectarea
unei
igiene stricte a fetei, evitarea eforturilor fizice 3-4 saptamani si evitarea
accidentarilor
sau frecarilor la ochi), post operatorie.
Pentru a preintampina aceasta boala si a batranetii dar si a bolii de diabet
care consta in
opacifierea lentilei intraoculare numita cristalin trebuie sa mergem la medic la
cel mai
mic semn pe care vederea ni-l indica pentru a nu fi prea tarziu.
Paradontoza reprezinta imbolnavirea prin inflamare si degenerare a
tesutului care
fixeaza dintii (atat gingia cat si osul) . In functie de cat a fost afectata gingia
boala
paradontala este de mai multe tipuri:
* gingivita – ce consta in aparitia unui proces inflamator localizat la nivel de
gingie.
58
* parodontopatia marginala – care pe langa afectarea gingiei, apare si o
afectare
partiala a ligamentelor dentare.
* parodontopatia profunda – este cea mai grava forma a bolii paradontale
in care sunt
afectate si toate structurile parodontiului (atrofierea osului alveolar) si
mobilitatea
dentara (caderea dintilor). Cauza principala consta in factorul microbian
(infectii, carii
netratate, tartrul dentar, periajul traumatic, absenta unuia sau mai multor
dintii de pe
arcada), tulburari endocrine sau de diabet. Un rol important il are si factorul
genetic.
In formele usoare de gingivita, pacientul acuza o usoara durere la periaj,
sangerarea
gingiei si eventual aparitia unei secretii la nivelul gingiei. In cazurile grave,
parodontopatiile profunde, semnele sunt mai complexe prin aparitia unor
tulburari de
fonatie (pronuntie) a consoanelor T si D, ca urmare a mobilitatii dentare
patologice.
Toate aceste manifestari sunt insotite de dureri mari si sangerari ale gingiei
localizate la nivelul radacinilor dentare, pana la caderea acestora. Cea mai
importanta
cauza care duce la paradontoza este acumularea de tartru la baza dintelui,
care
provoaca iritatia cronica a gingiei, un mediu bun de dezvoltare a bacteriilor in
interiorul
cavitatii bucale. Asfel se ajunge la aparitia inflamatiei de la nivelul gingiei
(gingivita)
primul semn al parodontozei. Inflamatia da gingiei un aspect bolnav,
devenind inrosita si
umflata sau palida si retrasa, gingia sangereaza usor, iar la baza dintelui vor
aparea
deseori depuneri de tartru, care deasemenea deterioreaza tesuturile de
sustinere ale
dintilor ( paradontita marginala). Apar pungile gingivale in care se aduna
resturi
alimentare care vor apasa si mai mult pe gingie, aparand si infectarea gingiei
si slabirea
si necrozarea tesutului de sustinere dento-alveolar, mobilitatea dintilor
(parodontopatia
profunda). In mod normal gingia se retrage 1 mm la fiecare 10 ani de viata,
incepand de
la 30 de ani.
In esenta, prevenirii si stoparii afectiunilor dentare, cel mai mare rol revine
igienei
corecte si zilnice a cavitatii bucale, iar in cazul unor afectiiuni stomatologice
sa se
59
adreseze neaparat medicului stomatolog, pentru detartraj supra si
subgingival, periaj
profesional mai ales cei cu boli cronice si de diabet.
Macroangiopatia –cele mai importante localizari
la arterele coronare – arteroscleroza arterelor care duc sange oxigenat la
inima
determinand infarctul miocardic, scleroza muschilor inimii, angina pectorala..
Infartul
miocardic este mai frecvent si se manifesta prin durere cea ce face sa fie
descoperit de
la inceput. Aparitia durerilor este insuficienta irigarii cu sange datorita
ingustarii
arterelor cu grasime (alimentatie incorecta), hipertensiune arteriala (sarea), si
nu in
ultimul rand cel mai nociv fumatul.
in arterele creierului – prin scoaterea din circuit (scleroza) unor portiuni din
creier
(infarcte cerebrale). Manifestarile imbolnavirii creierului sunt variate, tulburari
de
memorie (se uita repede) care apar la varsta de 45-50 de ani, emotivitate
crescuta (se
plange usor), paralizii la brate, fata, membrele inferioare sau paralizie la o
jumatate de
corp (hemiplegie) si paralizia unei parti a corpului (fata, brat, membru inferior
(hemipareza). Acesta imbolnaviri se datoreaza:
sclerozari ale arterelor mai mari sau mici – ceea ce duce la distrugerea
de celule
nervoase care nu primesc suficient sange
distrugera a unei zone din creier – produsa de ≪infundarea≫ arterelor
care iriga creierul
sau ruperea acestora (hemoragii cerebrale)
Aceste tulburarii la un pacient cu diabet nu se datoreaza toate ≪sclerozei≫
ele pot fi
provocate la insulinodependenti de aparitia frecventa de hipoglicemii sau a
fenomenelor nervoase ce se datoreaza neuropatiei diabetice periferice
(treminatiilor
vaselor de sange foarte mici, mai ales la membrele inferioare).
60
pe arterele membrelor inferioare – care determina “arterita” pana la
forma cea mai
grava gangrena.
Neuropatia diabetica la diabetul de tip 2
Toate tulburarile nervoase (terminatiile nervilor) atat ale sistemului nervos
periferic (de
al nivelul membrelor, in special inferioare), cat si ale sistemului nervos
vegetativ (ce
inerveaza organele interne) sunt manifestari ale neuropatiei diabetice (NED) -
sistemului nervos periferic.
Semnele neuropatiei diabetice se instaleaza lent, progresiv si cronic. Uneori
sensibilitatea dureroasa si termica se pierde si pacientii cu diabet neuropatic
nu-si dau
seama ca se inteapa, se taie sau se ard de cat atunci cand vad sangele
curgand sau simt
miros de carne prajita. Afectiunile fregvente cu neuropatii diabetice ale
membrelor
inferioare atat la femei cat si la barbati cu varsta peste 50 de ani sunt:
Arteriopatia diabetiaca (arterita, numita uneori impropiu), este o problema
a
membrelor inferioare ca o consecinta a aparitiei in interiorul vaselor de sange
a unor
“dopuri”care reduc diametrul arterelor iar in cazurile cele mai grave infunda
arterele
ducand la o inrautatire a circulatiei pana la gangrene avansate, amputatii si
chiar deces.
O alta cauza frecventa in producerea arteriopatiilor obliterante, este scleroza
prin
depunerea de grasime pe peretii arterelor care duce la formarea de
≪dopuri≫,
deasemenea hipertensiunea, fumatul, obezitatea, factori favorizanti ai acestei
grave
afectiuni.
Semnele arteriopatiei diabetiace (obliteranta) sunt:
Senzatie de raceala- a piciorului, care datorita circulatiei deficitare pacientii
incep sa
resimta durerea ca o crampa, muscatura, intepatura (claudicatia
intermitenta), la nivelul
pulpei, coapsei, sau feselor, durere ce dispare la repaus in cateva minute, in
functie de
localizarea obstructiei arteriale. La inceput durerea apare dupa distante de
mers mari,
61
pentru ca pe masura ce boala avanseaza, sa apara la distsnte din ce in ce mai
mici pana
cand pacientul este in repaus, ceea ce face sa limiteze activitatiile cotidiene
(afectiune
cu care ma lupt si eu personal).
Durerea de repaus- apare la la nivelul degetelor piciorului, ea se accentueaza
noaptea si
se amelioreaza prin tinerea picioarelor atarnate la marginea patului, uneori
durerea este
permanenta afectandu-mi odihna nocturna. In cazul unei ischemii acute
(oprirea sau
insuficieta aportului sangvin datorita unei obstructi sau a unei compresi
arteriale) cand
circulatia este intrerupa complect brusc, durerea membrului este extrema iar
piciorul
amorteste, apare paloarea, paralizia, disparitia pulsului, piciorul trece la
stadiul de
gangrena care necesita de urgenta amputatia.
Alte forme frecvente ale neuropatiei la nivelul membrelor inferioare
sunt:
Ulcerul neuropatic diabetic – piciorul neuropatic are temperatura locala
normala fiind
bine irigat sangvin cu puls prezent, pielea este uscata,fragila, prezentand
tendinta de
fisurare pe fata plantara (talpa piciorului), in zona capetelor metatarsiene
(degetele
piciorului).Cauza frecventa este solicitarea mecanica din timpul mersului mult
sau statul
in picioare timp indelungat care genereaza un calus (structura de tesut alb,
umed,
macerat) ce indica iminenta aparitiei ulceratiei.
Ulcerul neuroischiemic – piciorul are o temperatura locala scazuta, puls
scazut,
diminuat sau absent, piele subtire, slalucitoare, cu pilozitate redusa.Tesutul
subcutanat
este atrofiat si senzatia de durere mare, crampa, intepatura (claudicatia
intermitenta)
este prezenta si la repaus. Ulceratia neuroischiemica se localizeaza pe
marginile laterale
ale piciorului si pe nivelul varfurilor degetelor ori subunghial.
62
Semnele Ulcerului ischiemic reprezinta se prezinta sub forma unei
vezicule care cu
timpul are aspectul de tesut de granulatie sau crusta inflamatorie cauzata
datorita
utilizarii de incaltaminte stramta sau incomoda, ce genereaza frictiune in
regiunile
vulnerabile.
Neuropatia diabetica este destul de greu de tratat, preocuparea pacientilor cu
diabet,
trebuie sa se indrepte in mod special spre ingrijirea picioarelor.
Atat la piciorul cu ulcer neuropatic cat si la piciorul cu tulburare ischiemica
prezenta la
medic este obligatorie, este interzisa toaletarea picioarelor la pedichiura sau
de o alta
persoana deoarece se poate produce infectarea leziunilor si pierderea unui
deget sau
labei piciorului, prin gangrenarea lui daca nu sunt tratate steril de cadre
medicale
competente. In cazul piciorului neuropat trebuie realizata o redistribuire a
presiunilor
exercitate la nivel plantar prin folosirea unei incaltaminte captusite pana la
vindecarea
leziunilor.In cazul piciorului neuroischiemic unde ulcerele tind sa afecteze
marginile
piciorului se folosesc pantofi clasici unde piciorul sa stea comod si fara sa
stranga.
Bolile asociate diabetului zaharat
Pacientul cu diabet poate sa se imbolnaveasca de orice boala ca si un pacient
nediabetic, dar cele mai frecvente boli care se asociaza cu diabetul este
obezitatea,
cresterea in sange a colesterolului, litiaza biliara, hipertensiunea si guta.
Obezitatea cel mai mare dusman al organismului, prin acumulare excesiva de
tesut
adipos celule grase (adipocite) ceea ce duce la cresterea in greutate cu peste
25% fata
de normal. Obezitatea in diabet favorizeaza producerea de numeroase
afectiuni,
dusmani redutabili, prin cresterea colesterolului in sange si depunerea lui pe
peretii
vaselor sangvine sub forma de placi de aterom (depozit lipidic), aceste placi
se pot
63
calcifica sub forma de calculi in vezica biliara (colelitiaza) sau litiaza biliara.
Afectarea
imaginii de sine conduce la multe complexe de inferioritate si dificultati de
integrare
sociala mai ales la persoanele mai tinere; de aceea regimul alimentar si
miscarea au un
rol important in pierderea kilogramelor. Pierzand numai 5% din greutate se
reduc
considerabil riscurile complicatiilor si evitarea degradarii anumitor functii
vitale ale
inimii, ale disfunctiilor biliare si sistemului circulator pe arterele principale.
Abaterile de
la un regimul alimentar corect, un tratament ineficient si lipsa miscarii face ca
persoanele cu diabet obeze sa nu slabeasca ci sa se ingrase, o mare gresala
care nu
poate fi corectata usor sau nu mai poate fi corectata niciodata. Dieta sau
alimentatia
rationala la persoanele cu diabet este unul din aliatii principali in normalizarea
glicemiei.
Regimul alimentar va fi dat de medicul diabetolog-nutritionist care va tine
seama atat de
varsta si profesia pacientului, cat si de eventualele boli asociate (obezitate,
arteroscleroza, hipertensiune arteriala).
Hipertensiunea arteriala crescuta la persoanele cu diabet, inca nu are
cunoscuta cauza,
dar existenta acestei boli netratata agraveaza complicatiile produse de
diabetul zaharat
mai ales cele de inima. Scaderea in greutate a pacientului cu diabet obez,
respectarea
alimentatiei fara sare sunt arme in tratarea hipertensiunii arteriale la
persoanele cu
diabet.
Dislipidemiile (cantitatea sau calitatea grasimilor in sange) au rol in
producerea
arterosclerozei si cea mai periculoasa este cresterea colesterolului sau a
trigliceridelor
(transportorii colesterolului in sange) care in diabet se depune pe peretii
vaselor
sangvine ingustand interiorul vaselor de sange. Cea mai mare parte a
colesterolului din
organism este de origine animala, provenind din alimentatie nesanatoasa si
neadecvata
in diabetul zaharat, greseli care duc la cresterea glicemiei.
Un control glicemic prin echilibru metabolic, la obtinerea unei glicemii a jeun
(pe
nemancate) normala (mai mica de 110mg%) si a unei glicemii dupa mese mai
mica de
64
150mg%, la orice ora din zi si din noapte, indiferent de tipul de tratament,
glicemiile sa
nu fie mai mici de 70mg% si nici mai mari de 160mg% in aceste conditii
glicozuria fiind
absenta, duc la un echilibru glicemic perfect.
Toti pacientii cu boala de diabet ’’la vedere’’trebuie sa se trateze corect si nu
dupa
propriile lor idei, lipsa de timp, activitate prelungita, conditii neadecvate de a
efectua
controlul glicemiei sau neglijenta de nu a-si gasi timp sa mearga la controlul
periodic din
policlinica, justificand valorile mari de glicemie ca ceva ce nu poate fi evitat,
si nu o
delasare in detrimentul sanatatii propriei persoane.
2.4 De ce diabetul de tip 2 a devenit mai comun
Dacă toată istoria umană ar fi fost reprezentată in 24 de ore, secolele 19 şi 20
ar fi fost
suprapuse pe ultimele 12 minute ale zilei, datorită faptului că, prin ochii
geologiei, stilul
nostru de viaţă s-a schimbat mai mult in aceste secole decat in ultimii 1100
de ani.
Consecinţele mediului in care trăim incă se fac simţite, insă deja se pot
observa adaptări
la noul stil de viaţă industrializat, ceea ce nu este deloc bine. Pe scurt, noi ne
mişcăm
corpurile mai puţin, mancăm mai mult şi consumăm mai multe alimente
toxice.
Ne mişcăm mai puţin: De la munca de fermă la Cartoful de canapea
Revoluţia industrială a schimbat modul şi volumul de muncă realizat de noi.
Inaintea
acestei revoluţii industriale, majoritatea dintre noi a muncit din greu fizic şi
psihic. Din ce
in ce mai mult, maşinăriile au redus munca fizică pe care trebuie sa o facem.
Expresia
„Mă duc la muncă” are acum alt sens decat cel de acum 100 de ani. Din ce in
ce mai
puţini oamnei realizează astăzi muncă fizică intensivă şi din ce in ce mai mulţi
dintre noi
işi petrec la birou majoritatea timpului dintr-o zi.
65
Cel mai bun exemplu cu privire la acest tip de muncă este agricultura. In anii
1700, mai
mult de 90% din populaţia din S.U.A. munceau in ferme pentru a-şi prelucra
singuri
mancarea. 200 de ani mai tarziu, maşinării automate şi mecanizate au redus
numărul
oamenilor ce munceau in ferme cu aproximativ 1% din forţa de muncă activă.
In locul
fermelor, oamenii lucrează in fabrici, construiesc tractoare şi alte
echipamente
ajutătoare pentru ferme, devenind mai eficienţi şi optand pentru o solicitare
psihică mai
redusă. Nu doar că numărul populaţiei ce muncea in ferme s-a redus, dar şi
munca la o
fermă s-a schimbat. Un fermier muncitor, slab din Grand Wood a fost inlocuit
de un
fermier supraponderal, ce conduce o combină cu aer condiţionat, recoltand
de unul
singur foarte mulţi acri de ovăz şi grau pe zi. Deşi populaţia ce muncea in
ferme in S.U.A.
s-a redus cu aproape 90% de la descoperirea acestei naţiuni, acei fermieri
produc in
prezent destulă mancare pentru a hrăni o mare parte din continente.
Maşinăriile ce reduc o parte din muncă – tractoare, dispozitive pentru furci,
mecanisme
de asamblare, maşinile de tuns iarba, exhaustor de zăpadă, aspiratoare şi
sprayuri de
pictat – au transformat nu doar munca la ferme, ci toate slujbelece presupun
efort fizic,
in activităţi mai puţin solicitante. Ca recompensă, aceste avantaje, ne-au
oferit mai mult
timp liber. Dar majoritatea dintre noi nu joacă mai mult forbal, nu plantează
mai multe
lalele sau nu se plimbă mai mult după cină. In schimb, ne uităm mai mult la
televizor, ne
jucăm mai multe jocuri la computer, navigăm mai mult pe internet.
Activităţile
sedentare ocupă pentru majoritatea oamenilor mai mult tip decat cele bazate
pe efort
fizic.
Un studiu recent realizat de Supravegherea Modelului de Activităţi Umane
Naţionale
(NHAPS) a realizat o imagine clară dar infiorătoare a culturii noastre. NHPS a
supravegheat 7,1515 adulţi in perioada Octombrie 1992-Septembrie 1994.
Voluntarii
studiului, au fost rugaţi să spună tot ce au făcut şi pentru cat timp. Deloc
surprinzător,
oamenii au petrecut cel mai mult timp dormind sau moţăind (in medie 8 ore
pe zi). Insă
topul activităţilor ce necesită mişcare (bazat pe numărul de ore petrecut de
oameni şi pe
66
energia eliminată) era: condusul maşinii, muncă de birou (scriere), privitul la
televizor
sau la filme (acasă sau la cinema), ingrijirea copiilor (hrănit, spălat, imbrăcat),
activităţi
realizate pe scaun şi mancatul. In fiecare zi, doar 14% din voluntari au
petrecut timp prn
activităţi fizice (spre exemplu gimnastică sau inot).
Nivelurile de activităţi intreprinse variază de la persoană la persoană, insă un
lucru este
cert: lumea in care trăim descurajează mişcarea. Pe langă schimbările ce au
avut loc la
serviciu sau acasă, la şcoală, orele de educaţie fizică s-au redus (procentul de
participare
la aceste ore s-a redus de la 42% in anul 1991, la 29% in anul 1999).
Americanii petrec
mai mult timp la serviciu, avand slujbe sedentare, spre depsebire de alte ţări
ce au
impus un anumit timp ce trebuie petrecut prin activităţi fizice. Intre anii 1990-
2000
numărul oamenilor ce aveau activităţi fizice cu o durată mai mare de 30 de
minute, s-a
modificat de la 42% la 20%. Chiar şi atunci cand avem timp liber, tindem să il
folosim in
mod pasiv. Potrivit NHAPS, adulţii petrec aproximativ trei ore pe zi uitandu-se
la
televizor sau la un film şi aproximativ o oră şi jumătate „stand liniştiţi”. Ca şi
cultură,
vom prinde rădăcini pe canapea.
Mâncăm mai mult decât avem nevoie: De la Foamete la Bufete
Datorită mecanizării fermelor, mancarea este mai multă şi mai accesibilă.
Spre exemplu,
producţia de peşte şi oferta de legume s-au dublat in ultimii 30 de ani,
depăşind
creşterea populaţiei.
67
In afara produselor proaspete, procentul caloriilor prezente in meniurile
oamenilor prin
grăsimi şi grăsimi saturate, ambele asociate cu apariţia bolilor de inimă,
rămane ridicat
in America de Nord şi in Europa.
Disponibilitatea unei cantităţi mari de mancare pe piaţă nu este, evident, un
lucru rău,
insă astfel s- a creat un şablon de supranutriţie. Acest lucru inseamnă că noi,
consumăm
mai multe calorii decat ardem. Nu doar că există foarte multă mancare, dar
nici nu
trebuie să consumăm prea multă energie să obţinem o masă. Stilul de viaţă al
fermierilor, in care este arsă fiecare calorie consumată prin obţinerea
mancării, a
dispărut.
Cu alte cuvinte, nu doar fasr-food- urile sunt problema noastră. Majoritatea
inconvenienţelor create de modeul de obţinere al mancării au fost reduse.
Foarte puţini
dintre noi vanează sau cresc animale pentru a avea mancare. Chiar din ce in
ce mai
puţini dintre noi aprind un aragaz să gătească, scot apă din puţ sau spală
vasele cu
mana. Supermarket-urile au făcut mai uşor modul de a face cumpărături.
Cumpărăturile
de regulă includ şitransportorii cu clopoţei ce ne livrează mancarea in maşini
(sau chiar
acasă, in faţa uşii). Congelatoarele cu o capacitate de stocare mare au redus
frecvenţa
cumpărăturilor, cuptoarele cu microunde prepară mancarea mai uşor şi mai
repede, iar
maşinile de spălat vase curăţă tot fără niciun efort fizic. Maşinăriile şi
magazinele fac
accesul la mancare foarte simplu, fără necesitatea consumului de calorii. Nu
mai trebuie
Ce este o calorie?
Termenii: fără carbamaţi, carbamaţi puţini, grăsimi puţine şi multe proteine
au
eliminat din vocabularul nostru cuvantul „calorie”. O calorie este o unitate de
măsură a căldurii şi reflectă cantitatea de energie ce trebuie consumată. In
mod
similar, cantitatea de căldură eliminată de organism este expimată in calorii
consumate sau „arse”. Folosind acest termen comun: „căldură” sau energie,
putem calcula balanţa intre cantitatea de energie conţinută de alimente şi
cantitatea de energie consumată prin diverse activităţi - sau doar prin odihnă.
68
să muncim – insemnand să mai depunem muncă fizică – pentru a obţine şi
prepara
mancare.
Dar aceasta este doar jumătate din poveste. Potrivit Centrului de Controlare şi
Prevenire
a Bolilor, Americanii mănancă mai mult decat niciodată (Tebelul 1.2). De unde
provin
toate aceste excese de calorii? Nu contează atat de mult ce mancăm, ci cat
mancăm.
Mărimea porţilor a crescut, şi acasă, dar mai ales atunci cand mancăm in
oraş.
Mancăruri preparate precum Meniul-Omului-Infometat servit la televizor la
cină (o
combinaţie foarte periculoasă), porţii de mancăruri precum supele, au o
mărime
aproape dublă decat ar fi necesar. In ultimii 20 de ani, mărimea şi conţinutul
caloric al
unui ou, al unei gogoşi, al unui hamburger şi al unui covrig a crescut de la
20% la 50%.
Am devenit obişnuiţi cu mărimi gigante, economii la ambalaje mai mari şi la
porţii.
In medie, Americanii mănancă una dintre cele trei mese in oraş, iar
competiţia dintre
ofertanţi s-a transformat intr-un război, scopul fiind acela de a vinde cantităţi
cat mai
mari, relativ ieftine in fast-food-uri sau alte restaurante. Mesele din fast-food-
uri
formate din meniuri hipercalorice, au fost o invenţie a americanilor in anii
1950.
Hamburgerii au devenit cheeseburgeri, cheeseburgei dubli, cheeseburgeri cu
bacon
dubli şi „cărucioare de burgeri” (alături de un ou prăjit). Restaurantele oferă
16, 24 şi
chiar 32 de bucăţi de carne şi coaste primare.
Tabel 1.2 Schimbări în alimentaţie între anii 1971 şi 2000
1971 2000
Media caloriilor zilnice
(bărbaţi)
2,450 2,618
Media caloriilor zilnice
(femei)
1,542 1,877
Procentul caloriilor din
carbohidraţi (bărbaţi)
42,4% 49,0%
69
Procentul caloriilor din
carbohidraţi (femei)
45,4% 51,6%
Procentul caloriilor din
grăsimi (bărbaţi)
36,9% 32,8%
Procentul caloriilor din
grăsimi (femei)
36,1% 32,8%
Coastele dintr-un restaurant obişnuit au 3,410 calorii, 2,200 din acestea (sau
65%) fiind
din grăsimi.Acestea sunt toate caloriile necesare să supravieţuieşti două zile.
Bufeturile,
pizza cu branză injectată in aluat, alături de un desert copios şi de cutii de suc
(toate
depăşesc volumul unui stomac normal) sunt alte exemple relevante (Tabelul
1.3).
Nu mâncăm alimentele corecte
Nu numai că mancăm prea mult, dar mult prea multe mese conţin tipurile de
alimente
incorecte. Procesate, bogate in grăsimi, sărace in fibre, alimente cu un
conţinut mare de
zahăr sunt uşor de cumpărat din orice loc. Din păcate, acestea alcătuiesc o
mare parte
din meniurile Americanilor şi cunt combinate cu grăsimi saturate, toate fiind
asociate cu
scleroza şi bolile de inimă. Chiar şi porţiile individuale de chipsuri, alune şi
stiksuri au
intre 250 şi 400 de calorii, 35-50% din acestea fiind reprezentate de grăsimi.
Deseori,
atunci cand zbori cu avionul, primeşti o cutie cu alimente, conţinand 0,5 uncii
de
chipsuri, 1,35 uncii de stiksuri cu branză, 0,5 uncii de srafide, 0,7 uncii de
prăjituri şi un
baton de ciocolată. Toate acestea au 500 de calorii, cu 45% grăsimi (25 de
grame de
grăsimi, 6 grame din ele fiind saturate) şi 48% (60 de grame) din carbohidraţi.
Pe timpul
zborului consumi aproximativ 350 de calorii (stai pe scaun, fără a face vreo
activitate
fizică, decat aceea de a „porni” un film.
Mulţi dintre noi mănancă fast-food de cateva ori pe săptămană. Tabelul 1.3 iţi
prezintă
ce primeşti in schimbul banilor.
70
Tabelul 1.3 Ce conţine un meniu de fast-food?
Meniu fastfood
Calorii Grăsimi(g) Proteine(g) Carbamaţi(g)
McDonalds –
hamburger,
porţie mică de
cartofi, 16 unci
de Coca Cola
690 24 18 103
2 felii de pizza
de la Domino
Pepproni şi 2
Cinna Stix
824 32 28 106
Kentuckz Fried
Chiken Original
– piept de pui,
salată de
cartofi, 20 unci
de Pepsi
860 28 42 119
Piept de
curcan, carne
de vită prăjită,
şuncă, 1 uncie
de chipsuri
470 16 26 62
Starbucks – un
cappuccino (16
unci) şi gogoaşă
cu vişine
530 27 13 62
71
2.5 Sindromul metabolic
Sindromul metabolic reprezintă o constelaţie de probleme ce includ de obicei
diabetul
sau prediabetul. Care sunt celelalte condiţii? Supraponederalitatea, mai ales
dacă
kilogramele acumulate in exces se depun in zona de mijloc; presiunea mare a
sangelui;
nivelurile de trigliceride mari; niveluri ale HDL (colesterol bun) mici. Mai clar,
manifeşti
sindromul metabolic dacă ai diabet sau prediabet şi incă două complicaţii din
următoarele:
talie mare (40 de inci sau mai mult la bărbaţi şi 34 de inci sau mai mult la
femei)
Presiunea mare a sangelui (mai mare sau egală cu 130/85 mmHg)
Un nivel mare al trigliceridelor (mai mare sau egal cu 150 mgdL)
Un HDL scăzut (sub 40 mg/dL la bărbaţi şi sub 50 mg/dL la femei)
Este foarte uşor să apară complicaţii ale sănătăţii din cauza catorva kilograme
in plus. Fie
datorită unei presiuni a sangelui mai mari decat in mod normal. Fie datorită
nievelurilor
de grăsime crescute. Ignorarea acestor probleme este o greşeală foarte mare.
Medicii şi
cercetătorii spun că impactul sindromului metabolic asupra sănătăţii este mai
mare
decat impactul cumulat al fiecărei complicaţii. De-a lungul anilor, această
constelaţie a
riscurilor asupra sănătăţii a fost denumită in mai multe moduri. Pe langă
„cvartetul
mortal”, a mai fost denumit sindromul X, sindromul rezistenţei la insulină,
diabetul sau
sindromul dismetabolic.
Sindromul metabolic, deşi nu este atat de uşor de reţinut ca celelalte, este
termenul
folosit de majoritatea medicilor şi cercetătorilor de astăzi.
72
2.6 Care sunt cauzele pentru care stilul nostru de viaţă este un
factor important în
apariţia diabetului de tip 2
In 1985, existau aproximativ 30 de milioane de cazuri de diabet in toată
lumea. Acest
număr a crescut la 177 milioane in anul 2000 şi a fost estimat la 370 milioane
pană in
anul 2030, aproape toate avand ca diagnostic diabetul de tip 2, asociat cu
inaintarea in
varstă, obezitatea, inactivitatea. In Statele Unite, numărul cazutilor de diabet
şi de
obezitate a crescut in paralel. Diabetul şi prediabetul afectează 18 pana la 40
de
milioane de persoane, iar sindromul metabolic afectează aproape 25% din
populaţia
Statelor Unite.
Este foarte simplu să atribui aceste statistici alarmante existente datorită
numărului
mare de obezi şi de bătrani. Dar numai 2.3% din populaţie este obeză şi doar
3.3% din
populaţie are varsta de peste 80 de ani (procenraje mici). Problema majoră de
sănătate
nu o au persoanele bătrane sau obeze. Cele mai multe cazuri de diabet şi
prediabet sunt
cauzate de creşterea populaţiei supraponderale sau uşor obeze. Procentul
populaţiei
supraponderale din S.U.A., in anul 2000 (procent definit pe baza indicelui
greutăţii sau
BMI corpului, intre 25 şi 30), a crescut cu aproximativ 35%, iar procentul
populaţiei
obeze ( BMI mai mare sau egal cu 30) a crescut de la 13% in 1960 la 31% in
2000.
(observă modul de calculare al BMI). Astfel, procentul populaţiei din S.U.A.
obeze sau
supraponderale a crescut cu aproximativ 65%.
Ai o greutate normală? Măsoară-ţi BMI-ul
Indicele masei corpului (BMI), este o măsură inetrnaţională de verificare dacă
greutatea
ta corespunde cu inălţimea. Deoarece oamenii mai inalţi vor cantări mai mult
decat cei
scunzi, modul de calcul ia greutatea ta (in kilograme), o imparte la inălţime
(in metri
pătraţi) şi astfel rezultă o unitate exprimată in kg/m2. Modul de calcul este
valabil şi dacă
73
iţi cunoşti greutatea şi inălţimea exprimate in unităţi de masă şi respectiv
picioarele in
inci (Tabelul 1.4).
BMI reprezintă o unitate de măsură pentru inălţime şi greutate; nu reprezintă
o măsură
directă pentru obezitate, adică pentru cei ce au exces de grăsime. Pentru
majoritatea
oamenilor, un BMI mare (intre 25 şi 30 este definit ca supraponderal, iar peste
30 este
considerat obez) este sinonim cu o cantitate de grăsime prea mare. Foarte
rar, se
intamplă ca atleţii sau antrnorii de fitness sa aibă o greutate prea mare şi un
BMI
ridicat, acesta fiind compus din muşchi, nu din grăsime. Majoritatea dintre
noi, nu se
află in acest caz.
Estimarea Indicelui tău de masă corporală (BMI)
Poţi folosi tabelul 1.4 pentru a-ţi estima BMI-ul. In primu rand, selectează-ţi
greutatea
din coloane. Apoi gaseşte randul ce reprezintă inălţimea ta. Acolo unde
greutatea şi
inălţimea ta se intalnesc, este un număr ce estimează BMI-ul tău. Spre
exemplu, dacă tu
cantăreşti 160 unităţi de masă şi ai 5,7 inci de picioare, BMI-ul tău este 25.
Tabelul 1.4 Estimarea BMI-ului
Înălţime Greutate(în unităţi de masă)
74
3. MITURILE DIABETULUI ŞI ADEVĂRUL DESPRE
ACESTE MITURI
3.1 Mituri comune
Mitul1: Dulciurile cauzează diabet
Adevărul: Nu se intamplă aşa – sau cel puţin nu in modul in care consideră
majoritatea
oamenilor. Diabetul este cauzat de factori genetici , de aspecte ale stilului de
viaţă sau
de alte reacţii ale organismului fiecăruia. Oricum, in cazul tipului 2 de diabet,
consumarea unei cantităţi mari de zahăr poate influenţa sau nu genele ce
determină
apariţia diabetului.
Foarte multe persoane bolnave de diabet cred in acest mit. Sunt convinşi că
au diabet
datorită faptului că au mancat multă plăcintă sau multă ingheţată luna
trecută sau in
opilărie. Multe persoane spun in timp ce mănancă o prăjitură:”Ar trebui să nu
mănănc,
deoarece mama mea are diabet de tipul 2 şi am şi eu predispoziţie la această
boală”. O
astfel de afirmaţie nu este greşită, deoarece persoana respectivă se poate
imbolnăvi de
diabet dacă va consuma multe prăjituri şi va deveni supraponedarală, dar nu
pentru că
toate kilogramele in plus apar datorită consumului de zahăr.
Diabetul melitus este o denumire formală a ceea ce numim noi in mod comun
diabet –
un grup de neregului metabolice, toate caracterizate de un nivel al zahărului
in sange
ridicat, sursa nefiind consumul excesiv de zahăr, ci nivelul insuficient de
insulină,
hormonul ce menţine nivelul zahărului in sange la un nivel normal. Toate
tipurile de
diabet, inclusiv tipul 2, tipul 2 şi diabetul gestaţional apar din aceleaşi cauze
şi niciunul
75
nu apare datorită unui consum excesiv de dulciuri. Tipul 2 de diabet este
cauzat fie de
deficitatea secreţiei de insulină, fie de lipsa acţiunilor insulinei, fie de ambele.
Cu alte
cuvinte, ori pancreasul nu produce suficientă insulină, ori organismul nu
răspunde la
acţiunile insulinei. Ultima condiţie se referă la rezistenţa la insulină.
Rezistenţa la
insulină este practic incapacitatea organismului de a folosi insulina in mod
eficient,
zahărul din sange neputand pătrunde in celule.
In cazul tipului de diabet 1 sistemul imunitar, ce protejează in mod normal
organismul
de viruşi şi bacterii, atacă şi distruge celulele beta (producătoare de insulină)
din
pancreas. Pe parcursul mai multor luni sau chiar unui an, organismul fie va
produce
foarte puţină insulină, fie nu va produce insulină deloc. Motivele pentru care
se
intamplă aceste lucruri sunt incă neclare, insă cercetătorii cred că totul are o
bază
genetică, alături de unul sau mai mulţi factori ai mediului in care trăim. De
regulă, tipul 1
de diabet, apare in cazul copiilor, deşi teoretic se poate manifesta la orice
varstă. Şi intradevăr
este foarte oisibil ca toţi pacienţii ce au tipul 1 de diabet să creadă in mod
eronat
că zahărul este motivul apariţiei diabetului.
Cea de-a treia formă comună de diabet este diabetul gestaţional. Această
formă a
diabetului este similar tipului 2 de diabet, numai că apare doar in cazul
femeilor
insărcinate. Potrivit Asociaţiei Americane de Diabet, diabetul gestaţional
afectează
aproximativ 4% din totalul femeilor insărcinate, sau 135000 de femei pe an
din S.U.A.
Cauza acestei forme de diabet nu este incă conoscută, insă se presupune că
hormonii
placentei blochează acţiunea insulina. Din această cauză nivelul zahărului in
sange
creşte.
Mitul 2: Trebuie să fiu supraponderal ca să am diabet
Adevărul: De fapt, aproape 20% dintre cei ce au tipul 1 şi 2 de diabet nu sunt
supraponderali.
76
Majoritatea oamenilor asociază tipul 2 de diabet cu a fi supraponderal şi
practic, cum
am putea să nu facem această corelaţie cand in mod constant auzim că
obezitatea
reprezintă cauza principală apariţiei tipului 2 de diabet? Ceea ce nu auzim de
obicei este
că unul din 30 de persoane obeze din S.U.A. au diabet. Potrivit Institutului de
Sănătate,
şi că aproximativ 20% dintre cei ce au tipul 2 de diabet au o greutate
normală. Deşi dacă
eşti suăraponderal, eşti mai mult expus la diabetul de tip 2, greutatea nu
influenţează
diagnosticul intr-unul din 5 cazuri. Cei ce sunt diagnosticaţi cu diabet de tip 1,
tin să aibe
fie o greutate normală, fie o greutate sub cea normală. De ce? Pentru că
acest tip de
diabet depinde de condiţii ale sistemului imunitar, nu de cele ale insuficienţei
insulinei şi
pentru că persoanele bolnave de tipul 1 de diabet pe langă faptul că nu
produc insulină
pentru a introduce zahărul in celule, ele excretă exces de zahăr, ceea ce
inseamnă mai
multe calorii.
Cel mai mare procentaj al tipului de diabet 2 prezent in randul populaţiilor
slabe,
precum Japonezii, arată că nu este nevoie să fii supraponderal ca să fii
diagnosticat cu
diabet. Specilaiştii in diabet sunt de acord cu faptul că un exces al greutăţii
reprezintă o
singură cauză a apariţiei tipului 2 de diabet şi că celelalte motive sunt foarte
complexe şi
incă necunoscute.
De regulă, obezitatea cauzează rezistenţă la insulină, ce determină niveluri
ridicate ale
zahărului in sange, iar apoi apare diabetul. Potrivit Doctorului Irl Hirsch,
specialist in
tratarea diabetului şi profesor la Facultatea de Medicină din Washington,
„sunt multe
alte cauze ce determină rezistenţa la insulină, in afară de obezitate.
O altă teorie – oamenii slabi pot fi graşi în interior
Se spune de obicei că „doar pentru că eşti slab, nu inseamnă că eşti sănătos”,
iar
doctorii consideră că grăsimea noastră inetrioară, ce inconjoară organele
vitale precum
77
inima, ficatul şi pancreasul poate fi la fel de periculoasă ca grăsimea
exterioară, ce se
poate vedea cu ochiul liber.
De asemenea, se spune că atunci cand ne creăm o dietă singuri, pentru a ne
menţine
greutatea, este foarte posibil să favorizăm apariţia grăsimii in jurul organelor
noastre
vitale.
Descoperirea si protejarea impotriva diabetului de tip 2
Factorii de risc ai diabetului de tip 2, sunt valabili chiar daca eşti slab sau
gras:
ereditatea, inaintarea in varstă, dietă săracă sau sedentarismul. Riscul in
cazul femeilor
creşte dacă au avut diabet gestaţional, boli de inimă sau chisturi ovariene.
Din păcate,
majoritatea nutriţioniştilor se gandesc la diabet doar atunci cand văd că un
pacient
manifestă simptomele tipice -inactiv şi obez- şi deseori neglijează verificarea
greutăţii
oamenilor pentru detectarea diabetului sau pre-diabetului. Foarte mulţi
oameni ce au
diabet nu sunt supraponderali şi nu sunt consultaţi de la inceput pentru
derectarea
diabetului.
In cazul in care eşti expus la factorii de risc sau prezinţi simptome ale
diabetului de tip 2
precum sete constanta, urinatul foarte des, durere de cap, oboseala, presiune
a sangelui
de 140-90 sau chiar mai mare, infectii urinare, consulta-ti medicul si cere-i un
test de
glucoză (FPG), precum si un test oral de toleranţă a glucozei (OGTT) pentru a
verifica
nivel zahărului in sange.
Mitul 3: Tipul 2 de diabet nu este aşa de grav precum tipul 1 de
diabet.
Medicii vor spune că ambele tipuri de diabet sunt grave deoarece acestea pot
provoca
aceleaşi complicaţii , precum atacuri de cord, infracturi, boli de rinichi,
amputaţii, orbire
sau disfuncţii sexuale, toate acestea ameninţand viaţa pacienţilor. Deşi Tipul
1 de diabet
şi Tipul 2 de diabet diferă in ceea ce priveşte tratamentul aplicat sau varsta
apariţiei,
78
ambele sunt cauzate de lipsa de insulină. In ambele cazuri, niveluri ridicate
ale zahărului
in sange pot determina apariţia mai multor vase de sange in corp, ceea ce
aduce
complicaţii.
Pacienţii cu diabet de tip 2 sunt la fel de expuşi complicaţiilor
Barry are diabet de tip 2 de la 30 de ani. După o scurtă perioadă de
entuziasm, pe
parcursul căreia a urmat o dietă sănătoasă şi a făcut sport regulat, a inceput
să revină la
vechile obiceiuri, mancand neregulat şi avand o viaţă sedentară. După
aproimativ 5 sau
6 ani, medicul i-a prescris un tratament cu o simgură pastilă pe zi, după
caţiva ani a
urmat un alt medicament prescris, iar la aproape 50 de ani, Barry a inceput
să ia insulină
inaintea fiecărei mese. La inceput, după ce a fost diagnosticat cu diabet,
nivelul
zahărului in sange era sub control, insă apoi acesta a fost neglijat, iar Barry a
suferit in
ultimii şapte ani o operaţie la inimă, iar durerea picioarelor era atat de mare,
incat
uneori nici nu putea merge. El a recunosctu că toate acestea se datorează
nivelului de
zahăr prea mare in sange.
Acesta este unul din miile de situaţii neplăcute cauzate de diabet. Foarte
mulţi pacienţi
care şi-au neglijat sănătatea după ce au fost diagnosticaţi cu diabet de tip 1
sa 2, au avut
de suferit complicaţii. Excepţia fac oamenii ce au avut diabet de tip 1 in urmă
cu patru
decenii, cand testele medicale nu erau aşa de răspandite. Se pare că atunci,
oamenii ce
sufereau de diabet nu erau atat de expuşi la complicaţii.
Secretul unei vieţi mai sănătoase
In general, specialiştii recomandă pentru o viaţă mai sănătoasă controlarea
nivelurilor
de zahăr in sange.
79
Cel mai bun exemplu in acest sens sunt fraţii Cleveland, ce au fost
diagnosticaţi amandoi
cu diabet de tip 1 la varsta de 5, respectiv 16 ani. Astăzi ei au 88, respectiv
92 de ani şi
amandoi au o carieră frumoasă şi o familie implinită. Fiecare dintre ei
manifestă
complicaţii minore – dureri de picioare sau degete – şi amandoi sunt in acelaşi
timp şi
foarte activi. Medicii sunt de părere că longevitatea acestora se datorează şi
eredităţii,
insă ceea ce i-a ţinut in viaţa a fost curajul, vigilenţa şi determinarea.
Stările emoţionale sunt afectate atăt de tipul 1 de diabet, cât şi de
tipul 2
O altă caracterustucă comuna a tipurilor de diabet este reprezentată de
starea
emoţională – frustrare, depresie, ingrijorare, furie. Pacienţii diabetici cer
foarte multă
atenţie şi trebuie să fie foarte persevernţi, chiar dacă uneori efortul lor nu se
află in
concordanşă cu rezultatele obţinute.
Oamenii ce suferă de diabet de tip 1 sau 2, prezintă un risc de trei ori mai
mare să
devină depresivi, in comparaţie cu alte persoane. Diabetul te poate face să te
simţi
foarte diferit şi incapabil de a depăşi această boală. Tot ce trebuie să facă
aceşti pacienţi
este să trateze cu seriozitate orice tip de diabet, să fie responsabili şi să se
trateze
pentru a nu provoca apariţia complicaţiilor.
Mitul 4: Tocmai am fost diagnosticat cu diabet; încă nu pot apărea
complicaţii
Atunci cand sunt diagnosticaţi, aproape 25% dintre pacienţii cu ripul 2 de
diabet, au
complicaţii precum modificări ale retinei, boli de inimă sau semne ale
distrugerii
rinichilor. Motivul este simplu: Mulţi oameni au diabet de tipul 2 sau pre-
diabet cu mulţi
ani inainte să fie diagnosticaţi. Pe parcursul acestei eprioade, niveluri mari de
zahăr in
sange creează vase de sange noi.
80
In prezent, din 24 milioane de oameni din S.U.A (250 milioane de oameni in
lume),
aproximativ 6-7 milioane nu sunt incă diagnosticaţi. In plus, cel puţin 57
milioane de
oameni din S.U A ce manifestă pre-diabet, nici măcar nu ştiu acest lucru.
Multe
persoane află că audiabet abia după ce o complicaţie serioasă ii determină să
meargă la
medic. Probleme cu vederea şi cu picioarele sunt primele simptome ale
diabetului.
Majoritatea copiilor şi adolescenţilor cu diabet de tip 1 nu au complicaţii,
deoarece acest
tip de diabet apare pe neaşteptate, pe parcursul catorva luni. Datorită acestui
lucru,
putem spune că tipul 1 de diabet nu are faza de pre-diabet. Chiar dacă
pacienţii nu par
să aibe complicaţii cronice, unii dintre ei acuză simtome precum
keteroaciditate sau
niveluri ale zahărului ridicate in sange. Oricum, tipul 1 de diabet la adulţi,
apare de
obicei cand nivelul zahărului in sange este ridicat ani la rand. Adulţii sunt mai
predispuşi
complicaţiilor ce insoţesc tipul 2 de diabet.
Teste pentru detectarea complicaţiilor după diagnosticare
Dacă eşti diagnosticat cu diabet sau cu pre-diabet, medicul ar trebui să iţi
facă unele
teste pentru a verifica dacă există şi complicaţii.
Nivelul zahărului in sange – Dacă este prea ridicat, poate provoca atac de
cord,
infarct sau afecţiuni ale rinichilor şi ochilor.
Testul de colesterol şi trigliceride - Dacă are un nivel prea ridicat, poate
provoca
boli cardiovasculare
Electrocardiograma – Verifică starea de sănătate a inimii
Testul de microalbumină – Verifică prezenţa microalbumiurinei (proteină
din
urină), ce poate provoca boli ale rinichilor.
Examinarea dilatării ochilor – Verifică dacă retina este afectată de diabet
Examinarea picioarelor – Detectează circulaţia sangelui la picioare şi
neuronii
periferici (prezenţa afcţiunilor in cazul nervilor)
Indexul gleznei – Verifică prezenţa bolilor vasculare
81
Testul THS – Test de sange ce detectează hipo/hipertiroidism, condiţii
autoimune
asociate cu tipul 1 de diabet.
Cum să sistezi evoluţia complicaţiilor
Dacă complicaţiile deja au apărut, probabil că se află in fazele de inceput.
Pentru a opri
evoluţia lor şi pentru a preveni apariţia altora trebuie să ţii cont de anumiţi
factori:
Nivelul zahărului in sange – Un nivel al zahărului din sange compact este cea
mai bună
cale de a reduce riscul complicaţiilor. Realizarea testului HbA1c făcut periodic
şi
păstrarea indicelui A1C sunb 7%, reduce riscul complicaţiilor cu aproape 35-
40%.
Presiunea sangelui – Potrivit ADA, presiunea sangelui mai mică de 130/80
mmHg,
reduce riscul pentru boli cardiovasculare cu aproape 35-40%.
Colesterol – Un LDL mai mic de 100 mg/dl, un HDL mai mare de 45 mg/dl şi
trigliceridele
la un nivel mai mic de 150 mg/dl, pot reduce complicaţiile cardiovasculare cu
aproape
20-50%. Dacă muşchii sunt foarte slăbiţi, se recomandă un surplus de
coenzime Q10.
Ochi – Tratarea ochilor in cazul prezenţei diabetului cu ajutorul terapiei cu
laser, poate
reduce dezvoltarea afecţiunilor de vedere cu aproape 50-60%. Operaţiile cu
laser nu
rezolvă problema ochilor definitiv, dar pot preveni o viitoare pierdere a
vederii.
Picioare – Programe de vindecare a picioarelor pot reduce amputaţia cu 45%
pana la
85%. Există de asemenea medicamente ce pot calma durerile şi pot
imbunătăţi circulaţia
in cazul picioarelor.
82
Rinichi – Descoperirea şi tratatrea bolilor de rinichi devreme pot reduce
disfuncţiile
rinichilor cu 30% pana la 70%. Menţinerea controlului asupra nivelului de
zahăr in sange,
reduce apariţia bolilor de rinichi cu 21%, potrivit unui studiu realizat de
Asociaţia
Diabeticilor din America in anul 2008. La pacienţii aflaţii in stadiile incipite ale
bolilor de
rinichi, se pot folosi medicamente numite ARB sau ACE.
Mitul 5: Dacă va trebui sa iau insulină, va fi începutul sfărşitului.
Foarte mulţi oameni asociază inceperea tratamentului cu insulină cu
inrăutăţirea stării
de sănătate, sau sunt de părere că insulina poate aduce complicaţii. Aceste
lucruri nu
sunt adevărate. Pnetru majoritatea macienţilor, insulina este inceputul
ameliorării stării
de sănătate, nici pe departe „inceputul sfarşitului”.
Iniţial, tratamentul ce se recomandă pentru diabetul de tip 2 constă in
exerciţii fizice şi o
dietă echilibrată, iar uneori se pot prescrie şi medicamente administrate pe
cale orală.
De obicei, in cateva luni sau caţiva ani, sunt necesare mai multe
medicamente pentru a
controla nivelul zahărului in sange şi astfel, tratamentului ii mai sunt
adăugate cateva
pastile. Pentru că celulele beta se degradează tot mai mult, pacienţilor li se
prescriu mai
multe medicamente, iar in anumite cazuri insulină.
Acest tratament urmăreşte să amelioreze rezistenţa la insulină, pentru ca
pancreasul să
fie capabil sa recepţioneze cererea de insulină. Mai mult de 40% dintre
pacienţii bolnavi
de diabet folosesc insulina. In prezent, este recomandată folosirea insulinei
mai
devreme in tratamentul bolnavilor.
83
De asemenea, mulţi oameni cred că insulina poate provoca complicaţii
precum orbire,
boli de rinichi şi amputaţie. Insă, aceste complicaţii nu apar datorită insulinei,
ci datorită
faptului că nivelul zahărului in sange nu a fost controlat o perioadă lungă de
timp.
Efecte benefice şi efecte secundare ale insulinei
Beneficiile folosirii insulinei se manifestă atat pe termen scurt, cat şi pe
termen lung.
Avantajele pe termen scurt includ un control mai bun al zahărului in sange,
ceea ce
oferă un sentiment de oboseală mai redus, o doză mai mare de energie, o
vedere mai
bună, un somn mai odihnitor şi o posibilă recuperare sau o reducere a
complicaţiilor.
Beneficiile pe termen lung ale insulinei sunt: reducerea riscurilor de
complicaţii, inclusiv
boli de inimă, boli ale ochilor, probleme de circulaţie, pareză gastrică,
pierderea auzului,
tremuratul degetelor.
De asemenea, insulina nu cauzează efectele secundare ce pot fi provocate de
medicamentele orale (efecte precum diaree, tuse, piele crăpată). Se pot
produce
depresii slabe sau ghemotoace vizibile ce apar la injectarea insulinei ca şi
consecinţă a
pieredrii sau a ridicării grăsimii de la suprafaţă. Acest lucru se poate intampla
datorită
injecşiilor repetate in acelaşi loc. In cazuri rare, pacienţii pot fi alergici la
insulină.
Mitul 6: Diabetul poate fi cauza orbirii, atacului de cord, bolilor de
rinichi şi amputaţiei
Nu este niciun secret că şi cei mai educaţi oameni bolnavi de diabet cred că
sunt
inevitabile complicaţiile. De fiecare dată cand auzim despre complicaţii,
trebuie să ştim
că nu există nicio diferenţă intre cei ce au diabet şi cei ce nu au. Cei care nu
au diabet,
au şanse mai mari intr-adevăr să ducă o viaţă mai lungă şi mai sănătoasă.
84
Mitul 7 : Cei care au diabet nu pot manca zahar
De fapt, cei care au diabet pot manca orice, inclusiv zahar.
Acest mit este unul dintre cele mai intalnite si cel mai greu de pus la odihna.
Chiar daca puteti manca orice, cand vine vorba despre dulciuri, cel mai bine
ar fi sa le
lasati pentru ocaziile speciale. Pentru a tine zaharul in sange la un nivel
moderat,
inlocuiti zaharul din bauturi cu indulcitori, alegeti produse fara zahar care au
un continut
scazut de carbohidrati, alegeti versiuni cu mai putin zahar ale deserturilor
preferate,
mancati o portie mica de desert in locul uneia mari, cand mancati in oras,
impartiti
desertul cu cei de la masa dvs,
Mitul 8 : Injectia cu insulina este foarte dureroasa
In ziua de astazi, pacientii care folosesc insulina nu simt nici un fel de durere
la injectare.
Acele seringilor din ziua de astazi sunt atat de scurte si de subtiri incat nici nu
se simt.
Insulina este injectata in tesutul gras, chiar sub piele. Mai mult, acele sunt
acoperite cu
silicon, lucru ce face ca acul sa intre in pielea dvs fara nici un fel de
discomfort.
Acum, ca sa fim sinceri, unele injectii s-ar putea sa doara. Daca din greseala
faci injectia
in muschi s-ar putea sa simti o intepatura. La fel, daca atingi un nerv s-ar
putea sa simti
durere. De asemenea, refolosirea acului va poate da o stare de discomfort si,
cateodata,
injectarea de insulina rece poate fi dureroasa.
Cateva solutii pentru o injectie nedureroasa ar fi :
- folositi intotdeauna o seringa noua. Aceasta este si o precautie sanitara,
si cea mai buna cale de a va feri de infectii.
- Nu faceti doua injectii in acelasi loc. Lasati tesutul injectat sa se refaca
inainte de a injecta din nou in acelasi loc.
85
- Lasati insulina sa fie la temperatura camerei inainte de a va face injectia.
Mitul 9 : Medicatia te face sa acumulezi kilograme
O parte din medicamente fac asta, o parte nu. De fapt, recent a aparut o serie
de
medicamente care te fac sa slabesti.
Multe medicamente mai vechi te faceau sa te ingrasi. Toate acele
medicamente
stimulau celulele beta din pancreas sa produca mai multa insulina pentru a
controla
nivelul de zahar din sange. Hipoglicemia si cresterea in greutate sunt doua
dintre cele
mai intalnite efecte adverse ale acestor medicamente. Pentru a preveni
ingrasarea,
medicii recomandau o ingestie mai mica de alimente.
Noile medicamente nu mai necesita ingestia mica de alimente. Noile
medicamente te
fac de fapt sa pierzi din kilograme.
Mitul 10 : Femeile cu diabet cu ar trebui sa ramana insarcinate
Multumita tehnologiei si medicatie din ziua de astazi, femeile bolnave de
diabet tip 1
sau 2 pot avea copii. Totusi, femeia trebuie sa tina foarte bine sub control
diabetul
inainte de a ramane insarcinata si si in timpul sarcinii pentru a-si proteja
bebelusul.
Cheia spre o sarcina sanatoasa este un bun control al nivelului zaharului in
sange si
planning prenatal.
Expertii recomanda ca femeia sa se sfatuiasca cu obstreticianul si
endocrinologul cu sase
luni inainte sa ramana insarcinata pentru a se asigura ca nivelul zaharului in
sange,
tensiunea, nivelul colesterolului, inima si nivelul vascular sunt sanatoase
astfel incat sa
poata fi insarcinata.
86
Mitul 11 : Nu ar trebui sa beau alcool pentru ca imi ridica nivelul
zaharului din sange
De fapt, majoritatea bauturilor alcoolice lucreaza impreuna cu metabolismul
pentru a
micsora nivelul zaharului in sange.