Descrierea nivelurilor si a debitelor industriale, de amplasare a podurilor, lucrarilor ce se folosesc pentru adancimi

Hidrografia nivelurilor si debitelor se ocupa cu de captare a apei din rauri. foarte mari.
descrierea si reprezentarea grafica a acestora si Nivelurile minime sunt necesare pentru Flotorii se plaseaza la distante diferite de mal
are ca scop punerea in evidenta a valorilor stabilirea amplasamentelor lucrarilor de si cu cel putin 10...20 m inaintea profilului din
caracteristice necesare atat in stabilirea alimentare cu apa din rau , a cotelor pana la amonte pentru uniformizarea miscarii pana in
prognozei datelor hidrologice cat si la care se pot face lucrari din lemn, pentru dreptul acestei sectiuni. Se cronometreaza
proiectarea, executia si exploatarea stabilirea senalului de navigatie, pe timpul timpii in care fiecare dintre flotori parcurge
constructiilor hidrotehnice. iernii pentru a sti daca este apa pentru distanta dintre profilele suplimentare. Cand
Hidrograful producerea curentului electric. flotorii trec prin profilul principal se noteaza
Hidrograful este reprezentarea grafica a Nivelurile medii sunt necesare pentru gradatiile de pe cablu prin dreptul caruia au
variatiei elementelor hidrologice (H sau Q) in intocmirea sirurilor statistice pentru calcularea tercut. Se determina pentru fiecare flotor
functie de timp.Hidrograful nivelurilor se probabilitatilor diferitelor fenomene viteza de deplasare ca raport intre distanta
poate obtine pe baza masuratorilor automate hidrologice. parcursa si timpul respectiv. Aceasta viteza se
(continue) effectuate la aparatele Hidrogradul inmulteste cu un coeficient « c » si rezulta
inregistratoare pentru apele de suprafata si Se foloseste adesea ca unitate de masura viteza medie a cursului de apa pe directia pe
subterane sau cu ajutorul observatiilor si pentru indicarea nivelului apei intr-o sectiune care s-a deplasat flotorul. Vitezele medii pe
maasuratorilor stationare (discontinue) transversala data. Este a zecea parte din verticalele flotorilor mai pot fi gasite cu
effectuate la mirele hidrometrice pentru apele amplitudinea maxima a variatiei nivelurilor ajutorul relatiei lui Forchheimer :
de suprafata si in foraje sau puturi pentru apele din sectiunea respectiva. Hg= V=v0- α h * J , unde v0 este viteza de
subterane. Hidrograful debitelor urmareste in
general hidrograful nivelurilor si se poate
H max − H min deplasare a flotorului ; h este adancimea medie
. Variaza de la un curs de pe traseul flotorului ; J panta longitudinala a
obtine pe baza masuratorilor de debite lichide 10 oglinzii apei ; α este coeficientul determinat cu
sau poate fi inregistrat direct cu aparate apa la altul sau in lungul aceluiasi curs de apa. ajutorul unor masuratori efectuate anterior cu
speciale. In practica se intelnesc frecvent Numerotarea hidrogradului incepe de la morisca privind viteza medie. Viteza medie in
urmatoarele hidrografe : hidrograful anual, nivelul minim inregistrat pana la nivelul sectiunea principala se determina ca medie
hidrograful mediu anual, hidrograful in ani maxim. In fiecare sectiune trebuie stabilit cat aritmetica a vitezelor medii pe verticalele
caracteristici si hidrograful reprezinta in m un hidrograd. Se foloseste la flotorilor.
viiturii.Hidrograful anual reprezinta variatia combaterea inundatiilor cand se cere la ce
Masurarea vitezei cu morisca hidrometrica
in decursul unui an a nivelurilor sau debitelor. inaltime este cota de inundatie. Daca H este
Morisca hidrometrica este un aparat care are
El se caracterizeaza prin anumite valori intre 1-2 Hg este nivel stationar ; daca H este un element(de obicei elice) antrenat in miscare
specifice ale elementului hidrologic analizat: intre 3-4 Hg este viitura ; iar daca H este 9 Hg
de rotatie de catre curentul de apa. CU ajutorul
valori medii, minime, maxime. Hidrograful atunci se poate inregistra nivelul Hmax.
ei se determina viteza dintr-un punct al
anual mediu sau hidrograful fictive reprezinta Hidrometria vitezelor in rauri
curentului de apa, numita viteza punctuala ce
variatia nivelurilor sau debitelor medii zilnice Masurarea vitezelor curentilor de apa este
este exprimata in functie de numarul de rotatii
sau lunare. Hidrograful in ani caracteristici necesara pentru : calculul debitelor ; stabilirea
ale elicei efectuate in unitatea de timp. Este
reprezinta variatia nivelurilor sau debitelor in sectoarelor de rauri in care au loc afuieri ale
instrumentul cel mai utilizat pentru
anumiti ani caracteristici (anul cel mai apropiattalvegului,eroziuni ale maulrior si
determinarea vitezei apei datorita preciziei
de valoarea medie, anul cel mai ploios, anul depuneri(colmatari pentru a interveni cu
ridicate si comoditatii in manipulare.
cel mai secetos etc).Hidrograful viiturii lucrari de regularizari) ; in stabilirea Aparatul introdus in apa se transforma prin
reprezinta variatia H si Q in timpul trecerii amplasamentului si dimensiunilor unor intermediul elicei, viteza orizontala a firelor de
unei viituri printr-o sectiune data. Se constructii hidrotehnice etc. curent in viteza de rotatie. Intre viteza locala v
caracterizeaza prin elementele Intr-o sectiune transversala a unui curs de apa, a apei si numarul de rotarii n al elicei in
urmatoare:debitul maxim, durata totala, durata viteza medie se poate obtine cu ajutorul
unitatea de timp, exista o relatie liniara, care
de crestere a viiturii, durata de descrestere a vitezelor punctuale distribuite pe intreaga
prin tararea moristii in conditii speciale de
viiturii si volumul viiturii. sectiune. Viteza punctuala este viteza laborator, este data sub forma : v = a + n * b ;
Regimul nivelurilor in rauri instantanee masurata intr-un punct al sectiunii unde a si b sunt 2 constante ale aparatului.
Variatia nivelurilor unui curs de apa este in transversale, viteza ce variaza datorita Morisca se lanseaza in punctul unde dorim sa
functie de factorii : variatia debitului; fenomenului de pulsatie in jurul unor valori efectuam masuratori si se lasa sa i se roteasca
fenomenele de iarna(inghet, dezghet etc) ; medii. Dupa principiul de functionare, elicea timp de 1-2 minute pentru unifromizarea
ingramadiri de materiale lemnoase, pietris etc ; mijloacele de masurare a vitezelor sunt :
miscarii. Daca intr-un punct al curentului s-au
uman, prin executarea constructiilor sondele de presiune, flotorii, moristile inregistrat S semnale in timpul cronometrat
hidrotehnice (acumulari, stavilare, prize de hidrometrice etc. T(dintre primul si ultimul semnal), atunci
unde se ia apa pentru irigatii etc). Se stabilesc Sondele de presiune se folosesc rar in cadrul
turatia n din ecuatia anterioara este data de
niveluri caracteristice pe anumite perioade de sistemelor cu nivel liber si anume numai
timp. Daca perioada este de un an deosebim atunci cand se poate realiza o citire rapida si
formula : n =
(
N * S −1 ) , acesta
urmatoarele niveluri caracteristice : maxim
anual, minim anual si mediu anual(media
cu precizie ridicata a diferentelor de presiune. T
Ele se folosesc de regula in sistemele de introdus in ecuatia moristii, stabileste viteza
aritmetica a nivelurilor din cele 365 de zile). presiune si fac obiectul unor cercetari din
Nivelurile caracteristice principale sunt cele domeniul hidraulicii. curentului de apa in punctul respectiv.
multianuale(25-30 de ani apropiati celui Sectiunea transversala a unui rau in care se fac
Masurarea vitezei cu flotori
curent). Se deosebesc urmatoarele niveluri : Flotorii sunt corpuri plutitoare antrenate de masuratori de viteza trebuie sa fie
maxim multianual, minim multianual si mediu catre curentul de apa ce prezintqa avantajul perpendiculara pe directia de curgere a apei.
multianual(media aritmetica a nivelurilor Ea se marcheaza pe maluri cu repere sau mire
simplei executii, dar si incovenientul ca hidrometrice la care urmeaza sa se citeasca
medii anuale pe toata perioada). masuratorile au o precizie scazuta. In practica variatia nivelului apei in timpul masuratorilor.
Niveluri specifice(sau speciale): nivelul in se intalnesc urmatoarele tipuri de flotori :
timpul formarii zapoarelor; nivelul din timpul Moristile hidrometrice pot fi cu tija sau
a) flotori de suprafata care masoara suspendate. Utilizarea moristilor cu tija se face
scurgerii ghetarilor; nivelul de la inceputul si viteza curentilor de la suprafata si pana la adancimi ale apei de 3,5 m, iar pentru
sfarsitul acoperirii cu pod de gheata; nivelul se folosesc in timpul viiturilor
apelor maxime din perioada de toamna; nivelul adancimi mai mari se folosesc moristi
pentru masuratori rapide si cand nu suspendate. Pentru albii accesibile cu o barca
de etiaj(intalnit in 355 din 365 de zile; nivel se poate utiliza morisca(adancimea sau de pe o punte, se recurge la morisca cu tija
scazut intalnit aproape tot anul, asigura apei este mai mica decat inaltimea care se introduce in apa vertical.
A=97%). paletei) ;
Nivelul maxim istoric este nivelul cel mai Masurarea vitezelor se face in dreptul unor
b) flotori dublii, alcatuiti din 2 flotori verticale de sondaj, iar numarul acestora
mare cunoscut vreodata (transmis oral sau simpli(unul de suprafata si unul la depinde de latimea cursului de apa si anume :
inscriptionat). In Romania nivelurile cele mai 0.6 H pentru a obtine o valoare
mari apar primavara, in timpul viiturilor, 5-8 verticale pentru B≤1,0 m ; 8-10 verticale
apropiata de viteza medie), ce se pentru B intre 1-50 m ; 10-15 verticale pentru
produse de topirea zapezilor, ploile de folosesc pentru rauri cu adancimi B inter 50m- 100 m si 15 verticale pentru
primavara etc. Cele mai mici niveluri se mari ;
intalnesc la sfarsitul verii si in mijlocul iernii. B>100 m.
c) flotori de adancime, alcatuiti din 2
Nivelurile maxime sunt necesare pentru flotori simpli legati intre ei si
stabilirea cotelor : a digurilor de aparare sustinuti de un flotor de suprafata,
impotriva inundatiilor, a platformelor
Notiuni de HIDROGELOGIE
Apele subterane si mai ales care se au pietrisurile ascutite.La fractiunile fine
gasesc in straturile freatice din acvifere,
servesc ca surse de apa potabila, apa curativa
sau pentru alte folosinte in domenii variate,
cum ar fi alimentarea cu apa a centrelor
populate, zonelor industriale, irigatiilor etc.
Stiinta care se ocupa cu studiula apelor
subterane este hidrogeologia. Ea studiaza
originea, repartitia, dinamica acestor ape,
precum si proprietatile fizice, chimice,
biologice si bacteorologice. Pentru studierea porozitatii totale . Creste spatiul poros capilar dintr-o zona in lata.
legilor de miscare a apelor subterane,
hidrogelogia face apel la hidraulica subterana Porozitatea efectiva creste cu dimensiunile si permeabile cu grosime si extindere spatiala
cu care este in stransa iterdependenta.
Extinderea si complexitatea problemelor
hidrogeologice a condos la definirea a doua
directii de cercetare hidrogelogica: cercetarea alcatuite din formatiuni lamelare aproximativ saturate in parte sau in totalitate cu apa.
matematica(bazata pa mecanica fluidelor) si paralele separate prin straturi in care poate sa Acviferele pot fi libere (cu nivel liber) sau
cercetarea practica(bazata pe observatii in
teren).Sursa principala a apelor subterane
provine din precipitatiile care patrund in sol. timp datorita cimentarii.
Proprietati ale rocilor
Apa care se infiltreaza in roci se acumuleaza inraportul dintre volumul total de apa ce poate intr-un sistem de referinta relativ). Suprafata
porii acestora formand reserve, strate sau
zacaminte de ape subterane. Cantitatea de apa Porozitatea de drenaj este o parte a porozitatii saturata a mediului poros.
pe care o pot acumula rocile depinde de
proprietatile lor hidrogeologice: compozitia
granulometrica, porozitatea, permeabilitatea,
umiditatea, higroscopicitatea, absorbtia etc.
Compozitia granulometrica
Partea solida a rocilor e alcatuita din
particule ( granule, fractii si fractiuni)
elementare de diferite marimi de la f mici
( coloidale- argile) pina la grosiere ( nisipuri,
pietrisuri). Se separa pe marimi prin analize
granulometrice sau mecanice . Separarea se
face in functie de natura lor prin cernere sau
decantare.
Insusiri in raport cu apa ale
particulelor :argila – particule ff mici, pori ff
fini , permeabilitate ff redusa , prin imbinare
cu apa devine impermeabila. Praful retine ff
bine apa , permeabilitate slaba, capilaritate
buna. Nisipul retine mai putin apa ,
permeabilitate medie , capilaritate redusa sau
nula . Pietrisul nu retine apa , permeabilitate
mare, nu are capilaritate.
Porozitatea
Totalitatea spatiilor goale din roca
alcatuind spatiul la final total sau volumul total
al porilor, este o proprietate a rocilor
sedimentare , dar se intalneste si in roci
metamorfice si cristaline( mai mica de 1%). Se
clasifica in :
- primara- asupra careia nu s-a
intervenit
- secundara- se datoreaza vantului,
apelor , radacinilor, activitatii fizice
sau chimice asupra rocilor.
- Dupa marimea porilor- porozitate
capilara – pori cu diametru mai mic
de 0.25 mm
- - porozitate
necapilara (supracapilara)- diametru
>0.25 mm.
- Dupa volumul porilor : - totala sau
absoluta , se exprima prin
coeficientul de porozitate n= Vpori /
V roca
- - partiala sau
efectiva , raportul dintre volumul
porilor aflati in intecomunicatie si
volumul rocilor.
Factorii ce influenteaza
porozitatea rocilor sunt urmatorii :
- forma particulelor dimensiunea lor ,
dispozitia sau aranjamentul lor si
gradul de indesare si cimentare
Froma granulelor determina forma
si dimensiunile porilor : ex. : forma cubica fata
de cea sferica provoaca un volum de goluri
mai mare . Porozitatea totala cea mai mare o raportul dintre masa apei retinuta de roca in
stare naturala si masa rocii uscate la etuva
forma lor e neglijabila ptr porozitate. ( 105 grade C).
Dimensiunea particulelor- Panze acvifere
porozitatea totala creste cu micsorarea Rocile prin care apa poate curge se
particulelor. numesc roci acvifere, iar apa continuta in pori
Dispozitia sau aranjamentul la formeaza panze acvifere. Stratele acvifere se
dimetru egal porozitatea totala depinde de numesc omogene cand porii rocilor comunica
modul de aranjare. inte ei si se asigura o circulatie continua si
Gradul de indesare si cimentare poate eterogene cand apa subterana circula prin
reduce f mult volumul porilor si valoarea fisuri sau pori ai rocilor comunicand neregulat
si capacitatea de inmagazinare a apei . Acviferele naturale sunt cantonate in depozite
modul de aranjare a particulelor, nisipurile si importanta, limitate la baza de un strat
pietrisurile au porozitate de aproximativ 30%. impermeabil(pat impermeabil) si uneori si in
Argilele – categorie speciala de roci partea superioara printr-un tavan impermeabil,
existe sau nu apa .Au proprietatea de umflare captive (sub presiune). Acviferele cu nivel
in raport cu apa. Porozitatea poate varia in liber sunt limitate in partea superioara de o
suprafata libera(de depresie) aflata in echilibru
Porozitatea cinematica a unui mediu este cu presiunea atmosferica Patm (considerate nula
circula si volumul unui mediu poros. libera delimiteaza zona nesaturata de cea
ce poate fi drenata gravitational. Dupa modul de dispunere a rocilor acvifere in
Permeabilitatea scoarta pamantului panzele acvifere libere pot
- este proprietatea rocilor de a permite fi din zonele aluvionare sau continute in fisuri
trecerea apelor prin ele atunci cand ale rocilor. Panzele din zonele aluvionare se
sunt saturate cu apa si se afla sub gasesc in vacinatatea cursurilor de apa la
influenta unei presiuni hidrostatice varsarea unui afluent intr-un curs superior, in
subterane in conditii naturale. conurile de dejectie ale cursurilor de apa sau in
- exprimarea cantitativa se face cu vecinatatea marilor sau oceanelor.Rocile
coeficientul de conductabilitate acvifere respective sunt formate din nisipuri,
hidraulica sau coeficient de filtratie pietrisuri, bolovanisuri, formatiuni de loess cu
sau coef. de permeabilitate. un continut nic de argila, roci marnoase,
- Coeficientul de conductabilitate nisipoase etc, iar panza freatica are un nivel
hidraulica- debitul ce trece printr-o variabil , fiind influentat de precipitatii si de
sectiune transversala a unui mediu nivelul apelor din rauri, oceane sau mari.
poros sub influenta gradientului Panzele acvifere continute in fisuri se pot
hidraulic. Valoarea acestui ceof forma in crapaturi sau fisuri numite litocloze,
rezulta din legea lui H. Darcy 1856. formate in rocile metamorfice prin racirea
Primulo cercetator care a stabilit ptr magmei. Fisurile mici se numesc leptoclaze ,
miscarea apei subterane in regim ele putand fi profunde (sinclaze) sau
permanent relatia dintre gradientul neregulate (piezoclaze).
hidraulic ( i) si caracteristicile Acviferele sub presiune sunt situate intre 2 sau
cinematice ale scurgerii ( viteza de mai multe straturi impermeabile, alimentarea
infiltratie si debitul apelor panzelor freatice facandu-se astfel incat sa se
subterane) creeze o crestere a presiunii hidraulice peste
Umiditatea cea normala.
- este raportul dintre greutatea apei Panzele acvifere captive se gasesc denivelate
fata de sursa de alimentare, ceea ce face sa se
din roci si greutatea rocilor.U(%) =
creeze o presiune hidraulica care e captiva,
(Ga/ Gr)*100
deci nu se poate manifesta din cauza cel putin
Umiditatea hidroscopica – umiditatea
a unui strat impermeabil ce o separa de un alt
rocii uscate la aer pina se ajunge la o greutate
strat acvifer.
constanta
Suprafata piezometrica indica variatia
Umiditatea de saturatie – umiditatea
nivelului piezometric pe suprafata ocupata de
maxima – umiditatea unei roci saturate cu apa.
acvifer. In cazul acviferului cu nivel liber
Gradul de saturatie a rocilor- raport dintre
suprafata piezometrica exista fizic in natura,
umiditatea rocii la un moment dat si
fiind identica cu suprafata libera a acviferului,
umiditatea de saturatie a rocii respective .
iar in cazul acviferului sub presiune suprafata
S (% )= (U mom / U sat )*100
piezometrica este o suprafata imaginata situata
Dupa gradul de saturatie rocile pot fi :
deaspura tavanului impermeabil.
- S <0.4 ---------- 40% uscate
Pentru folosirea apelor subterane in diferite
- S = 0.4 – 0.8 ---- roci umede
scopuri practice trebuie cunoscute elementele
- S = 0.8-0.1 -----roci ff umede
caracteristice care servesc ca date primare in
- S = 1.0 ------------ roci saturate
elaborarea diferitelor studii sau proiecte.
Hidorscopicitatea
Aceste elemente sunt : parametrii cantitativi
Proprietatea rocilor de a a bsorbi vapori
(rezultati din structura geologica a rocilor);
de apa din aer, depinde de natura si porozitatea
parametrii legati de calitatea apei subterane;
rocilor .
parametrii geometrici si hidrologici(inaltimea
Hidroscopicitatea maxima este
sau grosimea stratului acvifer, panta hidraulica
umiditatea abosrbita de o roca aflata intr-o
a apei subterane, sarcina hidraulica, viteza apei
atmosfera saturata cu vapori de apa.
subterane si debitul apei subterane).
Coeficientul de hidroscopicitate a rocii
Grosimea stratului acvifer liber reprezinta
este greutatea apei absorbite de roca in
distanta verticala de la stratul practice
unitatea de suprafata in unitatea de timp.
impermeabil pana la nivelul maxim al apei
Absorbtia
gravitationale. Grosimea stratului acvifer
- este proprietatea rocilor de a se imbiba cu
captiv este distanta pe verticala intre cele 2
apa ( sau alte lichide ) , Se exprima in
strate impermeabile. Nivelul hidrodinamic este
coeficent de absorbtie in procente , este
in general variabil si este influentat de -panta hidraulica a scurgerii i naboiului si debitil maxim istoric transmis din
urmatorii parametrii : regimul de infiltratie- -coeficientul de filtratie, K, ce depinde de generatie in generatie , acesta fiind debitul
evaporare ; influenta apelor de suprafata ; caracteristicile mediului poros (granulometrie, maxim inregistrat vreodata( cunoscut ).
fluxul si refluxul ; miscarile tectonice si porozitate, temperature.) In practica avem 2 bazine hidrografice de
lucrarile artificiale. Exprimarea matematica acestei legi este data ceeasi suprafata, se considera ca raul cu
-1
Tipuri de curenti acviferi de relatia: U=K*i [m*s ] unde scurgerea mai bogata are debitul cel mai
Curentii acviferi cu nivel liber, cat U-viteza aparenta(fictiva) a apei subterane mare.Exprimarea scurgerii numai prin debit nu
si cei sub presiune pot avea miscari i-panta hidraulica a apei subterane e suficienta si nu e concludenta. Daca supraf
stationare(permanente) uniforme sau K-coeficient de filtratie al rocii prin care sa bazin. Hidrografica e diferita
neuniforme si miscari nestationare scurs apa subterana q- debit specific [l/s*km2]
(nepermanente) si neuniforme. Curgerea poate Pentru experienta lui Darcy s-a folosit o q = 1000 *Q /s 1000*Q= [ m3/s] ‚ s=
fi considerata stationara atunci cand conditiile instalatie care se compune din doua rezervoare [ km2]
de margine ale acviferului sunt constante cel legate intre ele printr-un cilindru umplut cu Debitul specific ‚q’ reprezinta o valoare
putin o perioada de timp. material (sol) poros, de exemplu nisip. medie a scurgerii pe tot baz. hidrografic ; este
In functie de conditiile de laimentare pe Separatia intre rezervoare si cilindru se face cantitatea de apa exprimata in litri care se
verticala- din infiltrare de la suprafata prin site care trebuie sa aiba dimensiunea scurge de pe suprafata de 1km2 in timp de o
terenului sau prin drenanta din acviferele ochiilr mai mica decat cea mai mica granula desecunda.
vecine, miscarea stationara sau nestationara, in nisip. De asemenea, marginile sitei se chituiesc Se poate calcula si pe portiuni, pe anumiti
acviferele cu nivel liber sau sub presiune, este bine pt a nu permite creeare de vine de apa, afluenti. Volumul de apa scurs printr-o
considerata conservativa sau neconservativa. deci o circulatie turbulenta a apei si care ar sectiune intr-o perioada data raportat la
In functie de raportul dinter gradientul mediu putea eventual antrena particulele de nisip. suprafata bazinului reprezinta inaltimea
al profilului de depresiune si panta patului Printr-o conducta rezervorul 1 este permanent stratului de apa.
impermeabil, curentii acviferi cu suprafata alimetat astfel incat sa se mentina acelasi h[mm] = V[m3]/ 1000*s [ km2]
libera si miscare neuniforma gradual variata nivel hidrostatic in el, iar rezervorul 2 se leaga Aceste elemente prin care putem exprima
pot fi consecventi- descendenti, consecventi- printr-o conducat la un vas etalonat. scurgerea sunt : marimi dimensionala (adica se
ascendenti si obsecventi. Pe conducte, de alimentare si de evacuare se pot masura), uneori e necesar sa exprimam
Curentii acviferi naturali au dezvlotare mare in monteaza cate un robinet. Se maiprevad 2 scurgerea in marimi adimensionale:
plan orizontal si extindere redusa pe verticala, piezometre ce se monteaza in imediata - coeficientul modul e raportul dintre
putand fi considerati plan-orizontali. In vecinatate a celor 2 rezervoare. Distanta dintre valoarea scurgerii la un moment dat
situatiile in care liniile de curent sunt paralele bazele celor 2 rezervoare se noteaza cu L, iar si valoarea totala pe o perioada de
intre ele in plane verticale succesive cu aria sectiunii cilindrului umplut cu sol este referinta.
directia principala de curgere, curentii acviferi A=πd2/4 ; d-diametrul sectiunii aparente K = Qi / Qt; K=Vi / Vt
2
sunt considerati plan-verticali. transversale de scurgere [m ] Se adminte ca valoarea multianuala ptr K=1
Experienta se realizeaza astfel: daca K>1 rezulta ape mari, daca K< 1 rezulta
Legea si experimental lui Darcy deschidem vana de alimentare si evacuare si se ape mici , daca K=0 raurile seaca.
Apa subterana se scurge dinspre observa cum decurge scurgerea. Dupa Coeficientul de scurgere „ c” este
nivelele de energie ridicata spre nivelele de uniformizarea scurgerii miscarea devine raportul dintre volumul de apa scurs pe
energie mai scazuta, aceasta energie fiind in permanenta si uniforma, se asigura un nivel unitatea de suprafata si volumul precipitatiilor
mod essential rezultatul altitudinii si al constant in rezervorul 1. Intre cele 2 care au produs scurgerea de apa respectiva
presiunii(Ec. Lui Bernoulli). Energia cinetica, rezervoare se creeaza o denivelare c = V / pp < 1
proportionala cu patratul vitezei, este piezometrica Δh. Darcy determina panta c = 0.2 ....0.8 in general
neglijabila deoarece vitezele sunt foarte mici, aparenta de scurgere prin mediul poros pentru
mai ales in curgerea laminara. In timpul regimul de curgere laminar i=Δk/L. Debitul ce
1.6 Relatia debit nivel , curba
curgerii intervine o pierdere de energie, s-a scurs intr-un timp cunoscut t se determina
debitelor sau cheia limnimetrica
rezultata din frecarea de solidele mediului pe baza volumilui de apa scurs V in vasul
- debitul este in functie de inaltime Q
granula. etalonat: Q=V/t [m3*s-1] , rezulta ca viteza
= f (H)
Aceasta pierdere de energie, pe unitate de aparenta de scurgere este: U=Q/A )[m*s-1].
Intr-o anumita sectiune transversala a unui
lungime a drumului parcurs(in lungul liniilor Coeficientul de filtratie (conductivitatea
curs de apa exista o legatura directa intre
de curent), denumita gradient hydraulic, este hidraulica) se determina din legea
debite si niveluri numita curba debitelor sau
direct proportionala cu viteza apei in curgere experimentala a lui Darcy: K=U/i.
cheia limnimetrica .( limnis = nivel): creste
laminara. Ecuatia care exprima aceasta Daca experienta se repeta, variind diferenta de
debitul- cresc nivelurile si invers. Ptr
proportionalitate a gradientului hydraulic cu nivel Δh vom constata ca valoarea lui K
intocmirea curbei debitelor sunt necesare
viteza de curgere este legea lui Darcy. Aceasta ramane constanta pentru acelasi mediu poros.
masuratori de debite si niveluri in aceeasi
constituie baza fundamentala de calcul a Vom defini curgerea in mediul poros printr-un
sectiune, curba intocminduse grafic sau
cantitatilor de apa subterana, de debit al unei vector, fluxul de curgere, care este debitul
analitic.Procedeul grafic consta in
panze, prein hidrodinamica subterana. specific q=Q/A ) [m*s-1] sau viteza medie
reprezentarea punctelor intr-un sistem de axe
Cavalerul Henry Darcy, studiind fantaniile Darcy U.aceasta marime reprezinta media
rectangular , iar prin aceste puncte trasam
orasului Dijon, stabileste in 1856 experimental globala a fluxurilor microscopice intr-un
curba debitelor ce va trece prin mijlocul lor.
ca debitul de apa ce se scurge printr-un masiv volum de sol sufficient de mare in comparative
Daca raul are albie stabila se intocmeste cheia
de nisip se poate calcula astfel: ci dimensiunile porilor si cu eterogenitatile
3 -1 limnimetrica unica iar punctele de pe grafic au
Q=K*A*(Δh/L)[m *s ] microscopice. Debitul specific q reprezinta
abatere de cel mult 10% fata de curba optima
A-aria sectiunii masivului de nisip [m2] volumil de apa scurs prin unitatea de timp.
la care nr de puncte este aproximativ egal in
Δ-pierderea de sarcina a apei intre varf si baza Acest flux are dimensiunile unei viteze fictive
ambele parti . O dispersie stransa a punctelor
masivului de nisip [m] pe care ar avea-o apa daca ar traversa toata
se intalneste si in cazul sectiunii si a vitezei
K-o constanta depinzand de mediul poros, suprafata A a solului.
medii : ω = f(H), Vm = f(H)
numit coeficient de filtratie [m*s-1] 1.5 Regimul debitelor raurilor :
Verificare : Q = ω * V
L-grosimea masivului nisipos [m] exprimarea scurgerii
Dupa trasarea grafica a curbei ptr usurinta
Impartind ambii membrii ai ecuatiei prin Scurgerea totala a raurilor e formata din 2
determinarii debitului in fuctie de nivel se
sectiunea A obtinem U=Q/A care reprezinta surse: apele care ajung in rau pe cale subterana
intocmeste cheia limnimetrica tabelara. Se
viteza fictive a fluidului la iesirea din masivul si apele care ajung de la suprafata. Scurgerea
pot inregistra ptr aceleasi debite niveluri
nisipos, numita viteza de filtratie. apei se exprima cel mai des prin debit.
diferite.
Daca notam i=Δh/L pierderea de sarcina pe Q m 3/ s ; l/s ; km 3 / an .
Nu exista legatura unica. Cauze :
unitate de lungime de mediu poros traversat, Variatia debitelor in timp e data de
- variatia pantei hidraulice a nivelurilor
numita si gradient hydraulic, obtinem cea mai hidrografele debitelor.
: mai mare in perioade cu niveluri
simpla expresie a legii lui Darcy: Debitul total e egal cu debitul de suprafata +
crescatoare decat in cele cu niveluri
U=K*i [m*s-1] debitul apelor subterane ( Qt= Qsubt+Qsupraf)
descrescatoare
Qsupraf = Qpp+Qzap
- modificarea sectiunii transversale in
Experienta lui Darcy. Distingem 3 tipuri de debite : minime,
timp datorita eroziunii sau
Darcy a facut un sir de experimente pe maxime si medii.
depunerilor de aluviuni.
terenuri diferite, variind parametrii ce pot Sunte debite anuale sau multianulae.
- Existenta podurilor de gheata ce
influenta scurgerea. Astfel el a constatat ca Avem si debite speciale la formarea podurilor
opune o rezistenta hidraulica mai
scurgerea apelor subterane depinde de: de gheata, la scurgerea gheturilor, la formarea
mare decat cea a aerului.
 In cazul variatiei pantelor la 1.8 Hidrometria apelor
cresterea si descresterea viiturilor punctele subterane.
de pe grafic se grupeaza strans in partea
inferioara a graficului si in 2 grupe distincte a) Hidrometria nivelurilor
in partea inferioara. apelor sunbterane
In acest caz se traseaza bucle ale cheii Se face in foraje cu fluierul
limnimetrice sau cheia limnimetrica cu hidrogeologic sau sonda electrica care la
bucla sau bucle. contactul cu apa se aprinde un bec.
Dezavantajele aparatelor:
Se mai stabilesc si alte chei
- nu pot masura in foraje inclinate
limnimetrice :
- dau erori destul de mari in foraje
- in conditiile unei albii mobile se
adanci
fac atat chei periodice cat si cea de
- nu pot masura in foraje partial
baza ;
opturate
- chei limnimetrice multianuale
- durata mare a masuratorilor .
- chei limnimetrice de iarna
In functie de aparatura clasica sau
- chei limnimetrice in perioada de
moderna citirea se face periodic sau
vegetatie.
continuu daca in partea de sus a forajului
1.7 Hidrometria debitelor solide.
exista un limnigraf.
Debitul solid e debitul de fund si
Nivelurile sunt relative sau absolute, cu
cel in suspensie, se masoara separat si se
ajutorul lor se stabilesc hidroizohipsele
raporteaza la debitul lichid si la nivelul din
( unesc puncte de aceeasi cota ) si
momentul masurarii.
hidroizofreatele unesc puncte de aceeasi
adacime fata de sol. Regimul nievlurilor
a) Masurarea debitului solid
apelor subterane este redat prin harti pe
tarat.( de fund)
care sunt trecute valori maxime, minime si
E important ptr navigatie,
medii ale acestora.
exploatarea constructiilor hidotehnice ( lacuri,
prize, ecluze, etc). Debitul de fund e format
b) Hidrometria vitezelor apelor
din nisipuri si pietisuri si obtinut prin
subterane
masurarea unor debite elementare.( cantitati de
Metoda amestecului :
aluviuni tarate ce trec prin unitatea de timp pe
- amestecul unei substante chimice cu
o anumita latime partiala, gr./m *s). Ptr
apa
colecatrea aluviunilor se foloseste batometru.
- se foloseste ptr masurarea vitezei
Cel mai simplu batometru: cutie din plasa de
- se folosesc 3 piezometre
sarma deschisa la o latura ce se fixeaza pe
Concentratia amestecului se transforma in
patul albiei cu o tija metalica.Se inregistreaza
intensitate naturala cu miliampermetrele A1
timpul cat a stat pe fund . Se descarca
,A2 si viteza v= l/t
aluviunile, se cantaresc, se stabileste
compozitia granulometrica. La cursuri mici de
apa se sapa un sant perpendicular pe albie la
dimensiuni cunoscute.Nu trebuie scoase
aluviunile si cantarite.Calculul debitului tarat
se poate face prin metodele : analitica ,
grafomecanica, grafoanalitica prin insumarea
debitelor partiale.

b) Masurarea debitelor solide

in suspensie
Se face tot cu batometrul , cantitatea de
apa recoltata depinde de turbiditate .
Turbiditate f mare > 5 -10 gr/ l
-------------0.5 l si turbiditate f mica < 0.01 –
0.02 gr/l -----------2-5 l
Determinatrea debitului solid in suspensie se
face simultan cu determinarile de viteza .Un
batometru specific este Jukovski Kole care
consta intr-o cutie metalica prevazuta cu 2
capete actionate prin cabluri. Din batometru se
separa partea solida prin filtrare sau
centrifugare. Aluviunile se ususca , se
cantaresc si se raporteaza la volumul
batometrului.( gr/cm 3)
Cantitatea maxima de aluviuni este la fund si
minima la suprafata.Pe mijlocul curentului
sunt valori mai mari. Masuratorile se fac in
diferite puncte pe verticala de viteza.Pot fi
complete ( se fac in toate verticalele si in toate
punctele standard pe verticala ) sau se fac la
0.6 H pe toate verticalele ; se fac doar la
suprafata sau sunt masuratori simple doar in
unele puncte de pe verticala.calculul debitelor
se face prin metoda analitica , grafomecanica,
grafoanalitica . Metoda analitica presupune
calcularea unor debite partiale si insumarea lor
pe intreaga sectiune.