Sunteți pe pagina 1din 1

Crionivatia reprezinta un termen compus care defineste actiunea complementara a doi agenti

frigul si zapada. Primul se exprima prin succesiuni de faze de inghet si dezghet iar cel de al doilea
indeosebi prin tasari si eroziune – transport - acumulari nivale.
Conditiile ce faciliteaza producerea proceselor sunt in principal de natura climatica la care se
adauga caracteristicile rocilor (indeosebi proprietatile fizice si mecanice), gradul de acoperire a
terenului cu vegetatie si alcatuirea acesteia, gradul de umectare al rocii sau depozitului etc. ce au
rol de diversificare spatiala si evolutiva a proceselor.
Daca actiunea gerului se produce peste tot pe suprafata Pamantului unde temperaturile oscileaza
in jurul valorii de 00 cea a zapezii este concludenta pe pantele ce permit acumularea in volum
mare si deplasarea acesteia. Ca urmare, ele vor fi specifice regiunilor polare, subpolare si in
muntii inalti indiferent de latitudinea unde se afla dar a caror creste sunt la altitudini la care
temperaturile multe luni sunt negative sau in vecinatatea lui 00. Procesele sunt active pe pantele
lipsite de vegetatie, pe rocile heterogene ca alcatuire si cu multe diaclaze crapaturi in care exista
o anumita cantitate de apa, pe versantii subpolari si alpini expusi cetii sau ploilor reci etc. Astfel
de conditii sunt frecvent intalnite la latitudini de peste 600 (Siberia, Arhipelagul nord
canadian, Alaska, nordul Peninsulei Scandinavia, Patagonia etc.) precum si pe crestele lanturilor
muntoase situate in zona temperata (la peste 2000 m) si zona calda (la peste 3500 m). La
periferia acestora exista regiuni intinse in care producerea proceselor crionivale se face sezonier
sau pe intervale de timp mai scurte iar rezultatele sunt forme de relief cu dimensiuni reduse care
se asociaza altora create de alti agenti.

2. Agenti, procese, structuri si forme de relief:


in regiunile cu temperaturi negative si zapada in cantitati moderate actioneaza in crearea
formelor de relief mai multi agenti si procese dar doua (frigul si zapada) au rol esential prin
durata, intensitate si rezultate.
2.1. Actiunile frigului sunt exprimate prin variatii termice in jurul valorii de 00. El constituie
agentul morfodinamic principal care da nastere la cele mai multe forme de relief periglaciare si
contribuie indirect la actiunea altor factori genetici din regiunile reci.
- Gelivatia este o actiune complexa a frigului asupra atat a rocilor ce intra in contact direct cu
variatiile termice cat si a elementelor din depozitele existente pe platouri sau versanti.
Mecanismul manifestarii gelivatiei se face prin doua procese de natura termica – cresteri si
scaderi de volum ale componentelor ce alcatuiesc masa rocilor. Ele sunt urmate pe de o parte de
sfaramarea acesteia (dezagregare) in elemente cu dimensiuni variabile in functie de diferit e
conditii locale. Actiunea frigului este deosebita in raport cu prezenta sau absenta apei in fisurile
sau crapaturile din roca. in prima situatie prin inghetarea apei creste volumul ocupat de aceasta
sub forma solida situatie care genereaza presiuni asupra peretilor crapaturilor si largirea dar si
cresterea in lungime a lor. La temperaturi pozitive gheata se topeste partial sau total la baza
crapaturilor acumulandu-se materiale desprinse de pe peretii ei. Prin repetarea procesului
rezultatele se insumeaza si conduc la desfacerea rocii in blocuri si bolovani colturosi (grohotisuri).
Procesul de dezagregare a rocilor prin acest mecanism este numit criofractie.