Sunteți pe pagina 1din 7

Ministеrul Еducаțiеi, Culturii și Cеrcеtării аl Rеpublicii Mоldоvа

Univеrsitаtеа Tеhnică а Mоldоvеi


Fаcultаtеа Cаlculаtоаrе, Infоrmаtică şi Micrоеlеctrоnică
Dеpаrtаmеntul Ingineria Software și Automatică

RAPORT

Lucrarea de laborator Nr.3


Disciplina: Analiza și Modelarea Orientată pe Obiecte
Tema: Analiza rezultatelor modelării din diagramele cazurilor de utilizare și
dezvoltarea în diagramele de secvență

A efectuat: st. gr. TI-192


Mereuță Ana
A verificat: L. Univ. Sava Nina
L. Univ Melnic Radu

Chișinău – 2021
Scopul lucrării: studierea noțiunii de obiect, focus control, relație sincronă și asincronă, tipuri
de stereotipuri.
Sarcina lucrării: de realizat 3-4 diagrame de secvență pentru sistemul informațional ales:
“Analiza și modelarea jurnalului de evenimente cu reminder”.

Diagramele de secvență prezintă interacțiunile între obiecte din punct de vedere temporal,
contextul obiectelor, nefiind reprezentat în mod explicit ca în diagramele de colaborare,
reprezentarea concentrându-se pe exprimarea interacțiunilor.
O diagramă de secvență reprezintă o interacțiune între obiecte insistând pe cronologia (ordinea
temporală) a expedierii mesajelor-Obiecte.

Obiectul este prima și unica entitate. Obiectul este instanța unei clase. Elementul al cărui nume
este subliniat reprezintă instanță.

Există 2 tipuri de relații:


Sincronă-relație care așteaptă returnarea răspunsului.
Asincronă-relația care nu invocă un răspuns.

Stereotipurile specializează clasele metamodelului.


Sunt 5 tipuri de stereotipuri în diagrama de secvențe:
1. Call - invocă chemarea operației sau procedurii obiectului apelant cu întoarcere a
rezultatului mai apoi.
2. Send - relație asincronă, un mesaj care nu invocă nimic.
3. Return - returnarea valorii operației sau procedurii.
4. Create - momentul de creare a unui obiect.
5. Destroy - momentul de distrugere a unui obiect.

Focus control (FOC) este utilizat în diagramele secvențiale pentru a arăta perioada de timp în
care un obiect efectuează o acțiune. FOC este redat ca un obiect subțire, dreptunghiular, care se
află deasupra liniei de viață a obiectului. Partea de sus a dreptunghiului FOC coincide cu
primirea unui mesaj. Partea de jos a dreptunghiului coincide cu finalizarea unei acțiuni și poate fi
marcată cu un mesaj de returnare.
Reprezentarea diagramei de secvență în sistemul informațional “Analiza și modelarea jurnalului
de evenimente cu reminder”.

Fig 1. Logarea în aplicație

În diagrama dată, avem un actor care reprezintă utilizatorul și 3 obiecte: interfața, sistemul și
baza de date care vor comunica între ele.
Accesând aplicația, utilizatorul inițial trebuie să se logheze, navigând aplicația el vede fereastra
Logare și urmează pașii reprezentați în diagrama din figura 1.
Legătura dintre utilizator și interfața sunt în strânsă legătură deorece toate interacțiunile dintre
utilizator-interfață-sistem-baza de date (BD) sunt afișate de către interfață către utilizator.
Fig 2. Creare cont

În diagrama dată, avem un actor care reprezintă utilizatorul și 3 obiecte care stau la baza
aplicației: interfața, sistemul și baza de date. Pentru a crea un cont, utilizatorulului i se cere să
introducă numele, parola și reintroducerea parolei pentru verificare, toate aceste date, sistemul
nostru le salvează în baza de date. Astfel, în diagramă sunt enumerați toți pașii de creare a unui
cont.
Fig 3. Adăugarea unui task

În diagrama dată este reprezentat pe pași cum adăugăm un task în aplicație. Pentru aceasta, în
diagrama avem un actor care reprezintă utilizatorul și 3 obiecte: interfața, sistem și baza de date
care vor comunica între ele. Utilizatorului la accesarea aplicației i se afișează spațiu pentru
adăugarea task-ului care urmează după scrierea lui cu butonul +, iar sistemul va transmite datele
bazei de date pentru a stoca task-urile scrise de utilizator, ceea ce presupune salvarea lui și
afișarea task-ului în interfață. După care, utilizatorul are posibilitatea de a seta fiecare task, deci,
prin urmare, fiecare task are setările lui ce permite setarea timpului, după ce utilizatorul
introduce timpul, interfața transmite datele către sistem, iar sistemul către baza de date pentru a
stoca datele în ea. Astfel, setările utilizatorului vor fi salvate cu succes.
Fig 4. Ștergerea task-ului

În această diagramă este reprezentat cum are loc ștergerea task-ului în aplicația To Do List.
Deci avem reprezentați utilizatorul și 3 obiecte: interfața, sistemul și baza de date.
Pentru a șterge un task, utilizatorul inițial accesează aplicația, aceasta are loc cu ajutorul relației
sincrone de la utilizator către interfață, iar interfața prin relația de răspuns afișează aplicația.
Utilizatorul poate șterge un task prin intermediul accesării setării task-ului, și selectează butonul
ștergere task care o afișează interfața, după care apelează la sistem, transmite datele către baza de
date, baza de date șterge task-ul și transmite către utilizator prin sistem, apoi interfață ștergerea
cu succes.
Concluzie:
În această lucrare de laborator am avut de studiat noțiunile de obiect, focus control, tipurile de
relații și de stereotipuri. Astfel, după studierea lor, și obținerea cunoștințelor necesare, am avut
ca sarcină de realizat 4 diagrame de secvență pentru sistemul ales „Analiza și modelarea
jurnalului de evenimente cu reminder” cu ajutorul aplicației Enterprise Architect. În urma acestui
laborator, am dobândit cunoștințe despre diagramele de secvență și utilizarea lor în practică.

Bibliografie:
1. Metoda de proiectare orientată [Rersursă electronică]
https://www.scritub.com/stiinta/informatica/Metoda-de-proiectare-orientata35839.php
2. UML Sequence Diagrams [Rersursă electronică]
https://www.codemag.com/Article/0203081/UML-Sequence-Diagrams

S-ar putea să vă placă și