Iluminismul

Iluminismul reprezintă o mişcare filosofică apărută la sfârsitul sec XVII-lea începutul sec XVIII-lea, care
consideră ca raţiunea este singura care poate să ilumineze calea către fericire. Acesta pune accent pe spiritul
inventive, cercetarea enciclopedismul, concepţia optimistă, credinţa în progres, înlocuirea obiceiurilor şi
tradiţiilor.
Cauzele
-transformările produse în societatea umană, pe multiple planuri, în perioada Renaşterii.
Umanismul, ascensiunea economico-socială a burgheziei
Caracteristicile iluminismului
1. Raţional: logic – iluminiştii explicau lumea cu ajutorul raţiunii
2. Anti bisericesc– împotriva bisericii ca instituţie, se pronunţă pentru toleranţă religioasă.
3. Antiabsolutist – împotriva absolutismului monarhic

Reprezentanții iluminismului
Montesquieu: Spiritul legilor
J. J. Rousseau - Contractul social
Voltaire
Enciclopedia Diderot.
Iluminismul în Țările române
Școala ardeleană, mișcare filosofică și culturală care promovează valorile iluministe. Reprezentanți Ion Budai
Deleanu, Petru Maior,  Gheorghe Șincai

Revolutia glorioasa

-În timpul regelui Carol I se declanşează un conflict între rege şi Parlament pe fondul stabilirii de către rege a
taxelor şi impozitelor fără acordul Parlamentului.
-1628 Parlamentul în adresează regelui “Petiţia dreptului”, regale dizolvă Parlamentul.
-Pe fondul războiului cu Scoţia, regale convoacă Parlamentul
-Cu această ocazie Parlamentul condamnă abuzurile regelui şi stabileşte taxele şi impozitele stabilite de rege
ilegale
-Carol I încearcă să aresteze membrii opoziţiei care însă fug din Londra.
Războiul civil englez
-între rege ( biserica, nobilimea) și Parlamentului(noua nobilime şi oraşele)
- Războiul este câştigat de către armata parlamentului condusă de Oliver Cromwell
Protectoratul lui Oliver Cromwell
-este declarată republica, iar puterea aparținea lui Cromwell (lord protector)
-după moartea s-a se revine la monarhie
Restaurația stuarţilor
-Revine casa Stuard prin reprezentanți săi Carol al II-lea și Iacob al II-lea, care vor avea o politică absolută și
aveau intenția de a reinstaura catolicismul.
-pe tronul Angliei urcă în 19689 Wilhelm de Orania Declaraţia Drepturilor astfel se instaurează monarhia
constituţional.
-1707 – Anglia +Scoţia = REGATUL UNIT AL MARII BRITANII

Constituirea SUA

-existau 13 colonii ocupaţii: agricultura (în S), industria(în N), comerţ cu Anglia(metropolă), viaţă culturală
dezvoltată, toleranţă religioasă, conduse de guvernatori(reprezentanţii regelui)
Cauze
-lupta împotriva dominației străine, dorinţa de independenţă şi  realizare a unui stat federal ,dezvoltarea
comerțului și a manufacturilor.
 -dorința de emancipare politică a colonilor, măsurile impune de metropolă, răspândirea ideilor iluministe
Desfăşurarea războiului de independentă
-1773: „ Partida de ceai de la Boston”;
-4 iulie 1776: „Declaraţia de independenţă”;
-1777: victoria americană de la Saratoga;
-1783: Tratatul de pace de la Versailles;
-1787: Constituţia S.U.A.
Declaraţia de independenţă adoptată de Congresul reprezentanţilor la 4 iulie  1776
- proclamă drepturile: la viaţă, libertate,dobândirea fericirii;
 Constituţia S.U.A:
- principiul separării puterilor în stat;
- puterea: -  legislativă: Congresul: Senat, Camera reprezentanţilor;
- executivă: Preşedinte ales pentru 4 ani;
- judecătorească: Curtea Supremă.

Revoluţia franceză
Cauzele  revoluţiei
- clerul şi nobilimea erau stări privilegiate, membrii lor erau scutiţi de taxe, ocupau cele mai importante funcţii
în stat şi armată etc.;
- burghezia dorea să joace un rol mai mare în conducerea statului;
- ţărănimea şi muncitorii de la oraşe erau  nemulţumiţi de condiţiile de viaţă;
- izbucnirea crizei financiare
Regele Ludovic al XVI-lea a hotărât convocarea Adunărilor Stărilor Generale(erau adunări excepţionale în care
îşi aveau locul reprezentanţii naţiunii întregi).
Revoluţia moderată
- reprezentanţii stării a III-a s-au constituit într-o Adunare Naţională (17 iulie 1789) şi apoi în Adunare
Naţională Constituantă.
-la 14 iulie este cucerită Bastilia, simbol al absolutismului regal.
- în provincie au loc acţiuni, uneori violente împotriva clerului şi nobilimii.
-Adunarea Naţională a decretat abolirea privilegiilor feudale şi a adoptat ,,Declaraţia drepturilor omului şi
cetăţeanului’, înseptembrie 1791
-este adoptată o nouă constituţie se introducea principiul suveranităţii poporului şi principiul separării puterilor
în stat.
-regele a fost suspendat din funcţiile sale, judecat şi condamnat la moarte (executat în 1793).
-Noua Adunare, Convenţia Naţională proclamă republica (septembrie 1792).
Revoluţia radicală
-iacobinii preiau puterea  în frunte cu Robespierre
-au instaurat teroarea revoluţionară
-în 1793 se adoptă o nouă constituţie, armata va fi reorganizată, în fruntea ei se vor impune generali tineri.
-În iunie 1793-iulie 1794 se înlătură dictatura

Napoleon Bonaparte

Directoratul
-conform constituţie din 1795, Franţa era condusă de un directorat format din 5 membri.
–   -după o serie de succese militare precum campania din Italia şi Egipt el preia puterea şi impune consulatul
Consulatul
–    -devine prim consul şi elaborează o nouă constituţie. Ţara este împărţită în departamente, este impusă cenzura
politică, adversarii politicii sunt eliminaţii, libertatea de gândire este limitată. Este elaborat codul civil, criminal,
penal şi civil.
–       - este ales consul pe viaţă, se proclamă împărat.
 Imperiul
–   -Anglia redeschide un conflict cu Franţa, pe acest fond încheie o alianţă politică cu Rusia
   -În timpul campaniei împotriva celei de a treia coaliţie Napoleon ocupă Berlinul şi declară blocada continental
iar comunicarea cu englezii este interzisă
    -Ocupă Portugalia, statul papal, Spania.
–        Campania din Rusia 1812 
      -dorea cucerirea Rusie într-o bătălie decisive însă nu reuşeşte şi se retrage
–      -Ţarul Alexandru I pune bazele unei coaliţii antifranceze formată din Rusia, Prusia, Anglia, Napoleon este
înfrânt la Lipsig, abdică şi este exilat pe Elba.
–     -pe tronul Franţei sunt readuşi Burbonii care nu au susţinere, Napoleon este reîncoronat
     -obţine câteva victorii, dar este învins la Waterloo şi exilat pe insula Sf. Elena unde moare.

Congresul de la Viena

-în anul 1814 este organizat Congresul internaţional de la Viena

- în 1815“Actul final”; Angliei, Rusiei, Austriei, Prusiei, Franţei, Suediei şi Portugaliei.
Prevederile congresului de la Viena

        Izolarea Franţei
     Se consacră principiul legitimităţii conform căruia în Europa sunt restaurate dinastiile înlăturate în
timpul revoluţiei şi în timpul lui Napoleon
        Se recunoştea existenţa confederaţiei germane
        Fostele provincii unite (Olanda) împreuna cu Belgia formează Regatul ţărilor de jos
        Peninsula italică rămâne divizată în zece state
         Polonia este împărţită între Rusia, Austria şi Prusia

Se impune dominație marilor puteri europene

-în 1815 la la Paris ţarul Rusiei, împăratul Austriei, regele Prusiei formează Sfânta alianţă care avea drept
obiective menţinerea statu-quo-ului ( situaţia frontierelor stabilite la un moment dat) stabilit la Viena.

Românii în contextul relațiilor internațional în sec. XIX

Revoluţia  de la 1821
-Revoluția lui Tudor Vladimirescu a avut ca rezultat înlăturarea domniilor fanariote din Moldova şi Ţara
Românească şi revenirea la domniile pământene.
Problema Orientală
-Declinul Imperiului Otoman, slăbirea autorităţii sultanului
-Crește putere Rusiei
-Afectează Țările Române direct și indirect; suferă pierderi
Regulamentele organice
-În anul 1829 prin Tratatul de la Adrianopol se instaurarea protectoratului rusesc în Ţările române
-care duce la slăbirea suzeranităţii turceşti asupra
-Regulamentele organice; legii fundamentale bazate pe principii moderne se introduce principiul separării
puterilor în stat
Dominația habsburgică
-Transilvania era principat autonom 
-Regimul politic era absolutist se caracteriza prin asuprirea naţională: Românii erau nesocotiţi ca naţiune, fiind
consideraţi toleraţi erau lipsiţi de drepturi şi libertăţi, religia ortodoxă era marginalizată. -Se va declanșa o lupa
pentru emancipare naționala sub formă de memorii adresate Curţii de la Viena pentru a obține drepturi și
libertății.
 Revolutia de la 1848 in Europa
Cauze:
-   -Politice ideologice: apariţia unor noi ideologii şi curente politice: naţionalismul, liberalismul, socialismul
-         -Cauze naționale autonomie mai largă, eliberarea de sub stăpânire străină, realizarea unităţii naţionale
-       -Cauze politice regimuri democratice, drepturi şi libertăţi cetăţeneşti,  constituţii liberale
-Cauze economice şi sociale: desfiinţarea privilegiilor feudale, împroprietărirea ţăranilor, condiţii de muncă mai
bune pentru muncitori
Revoluția în Franța
-      -Cauze politice,izbucnește la Paris. Regele Ludovic Philip abdică
-     -Se organizează un guvern provizoriu condus de Louis Blanc: se înfiinţează Atelierelor naţionale, se introduce
votul universal, proclamarea republici,
-        -au loc alegeri în urma cărora este ales preşedinte prinţul Louis Bonaparte.
-      -în 1852 acesta instaurează imperiul si isi ia numele numele de Napoleon al III-lea. Revoluția din statele
germane
Revoluţia în statele germane
-Scopul revoluţie era lichidarea fărâmiţării politice, şi unificarea Germaniei
-revoluţia germană a suferit înfrângerea din cauza fărâmiţări politice a Germaniei, și lipsei unei acțiuni
convergente a  forţelor revoluționare.
Revoluția în imperiul habsburgic
-Scopul principal a fost lichidarea acestui imperiu multinaţional, emanciparea popoarelor subjugate: ungurilor,
polonezilor, sârbilor, cehilor,slovacilor,romanilor, italienilor și obținerea independenței
-revoluţiile au zdruncinat edificiul imperiului

Revoluţia de la 1848 în Ţările Române

Revoluţia în Moldova
-are un caracter moderat
-programul revoluţionar Petiţiunea Proclamaţiune: îmbunătăţirea vieţii ţăranilor, reformă şcolară, înfiinţarea
gărzilor cetăţeneşti, responsabilitate ministerială
- revoluţionari: Vasile Alecsandri, Al. I. Cuza, Alecu Russo, etc.
-domnul cere arestare revoluţionarilor, care reuşesc să scape şi se refugiază în Transilvania sau Ţara
Românească, participând la revoluţiile de acolo
Revolutia Transilvania
-caracter naţional- radical
- la 3- 15 mai 1848- Marea Adunare Naţională de la Blaj
-programul revoluţionar Petiţia Naţională- prin care se dorea libertatea şi independenţa naţiunii române în care
se cer : drepturi egale pentru românii din Transilvania, armată care să apere ţara, învăţământ în limba română,
respingerea unirii Transilvaniei cu Ungaria.
- revoluţionari :Avram Iancu,Simion Bărnuţiu, Gheorghe Bariţiu.
- au loc confruntări militare intre armata maghiara si trupele transilvane conduse de Avram
- În august-septembrie 1849 prin intervenţia armatelor austriece are loc înăbuşirea revoluţiei
Revoluţia în Ţara românească
-caracter social –politic
- programul revoluţiei Proclamaţia de la Islaz: independenţa naţiunii române, reforma armatei, şcolară, drepturi
şi libertăţi, etc
-revoluţionari: Nicolae Bălcescu, Gheorghe Magheru, Ştefan Golescu etc
- se formează un guvern provizoiu: înfiinţarea Gărzii Naţionale, organizarea armatei, se stabileşte steagul
naţional, împroprietărirea ţăranilor, sunt stabilite drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, înfiinţarea de şcoli pentru toată
populaţia.
-Revoluţia este înăbuşită de trupele turceşti şi ruseşti

Revolutia industrială
Revoluţia industrială: procesul istoric prin care manufacturile, cu fabricile unde operaţiile sunt executate cu
ajutorul maşinilor cu abur iar muncitorii devin muncitorii industriali.
-Ceea mai importantă invenţie din această perioadă a fost maşina cu aburii inventată de James Watt
-Ţara în care apare a fost Anglia, se dezvolta industria textilă, exploatările miniere, industria siderurgică şi
construcţii.
- Franţa, SUA, unele state germane vor depune eforturi în vederea industrializării.
-creşte producţia, cresc vânzările si profitul, scad preturile, cresc numărul de cumpărători, dar şi concurenţa
- revoluţia transporturilor, astfel s-a extins construcţia şoselelor, au  apărut primele căii ferate şi primele
vapoare.
-Fabrica în care lucrau sute apoi mii de muncitorii va devenii simbolul capitalismului
-se dezvolta oraşele 

Apariţia statelor naţionale 

1. România 
Unirea lui Cuza
-În urma războiului Crimeei, in anul 1856 are loc Congresul de pace de la Paris, se pune pentru prima data
unirea principatelor romane
-Se hotărăşte convocarea adunărilor ad-hoc
-convenţia de la Paris 1858 se horărşte; cele două ţări se vor numi PRINCIPATELE UNITE MOLDOVA ŞI
VALAHIA, nou stat avea vor avea doi domni, două guverne, şi două Adunări legiuitoare, doar armata şi justiţia
erau comune.
-Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, mai întâi, la 5 ianuarie 1859, în Moldova, apoi, la 24 ianuarie
1859, domn şi în Ţara Românească
Domnia regelui Carol I (1866-1914)
-Reforme: adoptarea Constituţiei liberale (1866), crearea partidelor politice moderne (Partidul Liberal, Partidul
Conservator), proclamarea României ca regat (1881), legi de încurajare a industriei, reorganizarea
învăţământului
-Politică externă: recunoaşterea independenţei (Tratatul de la Berlin, 1878), proclamarea independenţei (1877),
aderarea României la Puterile Centrale (1883), participarea la al Doilea Război balcanic (1913)
2.Germania
-La jumătatea sec.XIX, Prusia a cunoscut un progres economic spectaculos, când au apărut numeroase fabrici și
bănci și s-a dezvoltat rețeaua de căi ferate.
-Unificarea Germaniei a fost pregătită de apariția unei uniuni vamale 
- Personalitatea care a jucat un rol de seamă în aceste evenimente a fost cancelarul Bismarck

-Sub conducerea lui Wilhelm II, Germania a inițiat o politică de înarmare terestră și navală, care a pus în pericol
pacea mondială.Pe plan economic, Germania a cunoscut o înflorire remarcabilă
3.Austro-Ungaria
-Imperiul Habsburgilor, care îngloba un nr mare de națiuni(germani, maghiari, cehi, sârbi, croați, sloveni,
români, polonezi etc.)
-în 1867 a apărut imperiul austro-ungar 
-Fiecare stat avea instituții proprii, dar aceeași politică în domeniul afacerilor externe, apărării și finanțelor

Lumea la cumpăna secolelor XIX-XX

Diversitate europeană
-în Europa în ţări precum Marea Britanie si Franta se consolidează democraţia, în ţări
precum Germania ţi Rusia guvernari autoritare
Civilizaţii  asiatice si africane 
a) India
-cea mai importantă colonie a imperiului britanic
- au loc revolte “Marea revoltă
-dominaţia străină a avut şi efecte pozitive prin introducerea noilor tehnologii (căii fereate, construirea de
fabricii)
b) China
- în urma războaielor anglo-chineze decade din punct de vedere economic
-În urma înfrângerii din războiul chinezo-japonez decade din punct de vedere politic
-1911 a fost proclamata republica
c) Japonia
-Era Meiji au fost realizate reforme, este restabilita autoritatea împăratului
-în urma războiului chinezo-japonez si ruso-japonez, devine pentru o perioada de timp o
importanta putere mondiala
d) tarile africane
-făceau parte din imperiile coloniale europene
-Etiopia şi Liberia erau independente
SUA
-Expansiunea continentala se realizează pe tot parcursul sec.XIX prin cumpărarea
teritoriului Louisiana , a Floridei , a teritoriului Oregon , al Alaskai 
-războiul de secesiune(1861-1866) are ca pretext sclavia negrilor
- preşedintele  Abraham Lincoln aboleşte  sclavia
- Pe plan politic prin doctrinele Monroe. 
Alianţele polico-militare
-Tripla alinţă: Germania, Autro-Ungaria,Italia
-Antanta: Anglia, Franta, Rusia

Primul razboi mondial (1914-1916)

Cauzele;
-dorinţa Germaniei de a deţine mai multe colonii, conform statutului de mare putere
-formarea alianţelor politico-militare, Tripla Alianţă – Germania, Austro -Ungaria( 1879),Italia( 1882), Tripla
Înţelegere (Antanta)- Franţa, Rusia( 1892-1893), Marea Britanie (1904-1907)
-crizele politico-militare de la începutul  sec.  XX -Balcani, nordul Africii, creşterea cheltuielilor militare
Asasinatul de la Sarajevo, a prinţului moştenitor al imperiului Autro-ungar de către un tânar sârb va constituia
pretextul războiului
- Cu acordul Germaniei pe data de 28 iulie 1914, Austro-Ungaria declară război Serbiei. Conflictul local va
deveni unul european şi apoi mondial prin implicarea sistemelor de alianţe politico-militare şi anume Tripla
Alianţă iar la polul opus Antanta.
Războiul s-a desfăşurat pe două fronturi principale frontul de Vest (  pe teriroriul Belgiei şi Franţei) şi frontul de
Est ( pe teritoriul Prusiei, Rusiei), fronturi secundare au fost în România, Italia, Africa, Asia, Oceanul Pacific.
-La început acesta ce preconiza a fi un război de scurtă durată.
Anul  1914 
-a fost o campanie a surprizelor, francezi au fost atacaţi din N-E de către germani, în aceste condiţii britanicii şi
ruşii intervin în război printr-o ofensivă rapidă. Astfel războiul se prelungeşte.
Anul 1915
- se introduce modul de luptă în tranşee săpate în pământ protejate de ţărusi şi sârmă ghimpată
- Pentru protejarea soldaţilor s-au generalizat casca de fier, masca de gaze, uniforme de camuflaj
-Sunt introduse noi tipuri de arme: grenada, mitraliera, obuzele de artiliere grea.
-Statele beligerante au trecut la organizarea economiei de război
Anul 1916
- în Vest germani au declanşat cea mai mare bătălie a războiului, bătălia de la Somme, ruşii au obţinut succese
importante. 
- pe frontul de vest, bătălia de la Verdun 
-La 28 august 1916 România intră în război alături de Antanta, după primele succese, armata română este
înfrântă se retrage şi stabilizează frontul în sudul Moldovei.
Anul 1917 
-reprezintă anul marilor cotiturii în desfăşurare războiului, Germania declanşează războiul submarin total, însă
vor suferii pierderii marii provocate de către aliaţii. 
-Intrarea SUA  în război a avut o importanţă majoră în plan economic şi moral. 
-Tot în acest an în Rusia are loc revoluţia bolşevică iar ţărul abdică.
-Au loc profunde crize morale pe fronturi şi în spatele lor, s-au înregistrat revolte, fraternizării între inamicii,
criza a fost reprimată prin formarea unor guverne autoritare.
Anul 1918
-În primavara lui 1918, Rusia a semnat pacea separate cu Puterile centrale, România
rămasă izolată este nevoită de semneze şi ea o pace separată. 
- Germania îşi concentrează toate forţele de frontul de vest, aliaţii din Antanta pornesc
contra ofensiva
- rând pe rând aliaţii Germaniei capitulează
-la 11 noiembrie Germania capitulează

Participarea României în cadrul Primului război mondial

-Consiliul de Coroana de la Sinaia (21 iulie 1914)hotăreşte neutralitatea României

-pe 4 august 1916,România semnează la Bucureşti tratatul cu ANTANTA
-14 august 1916-Romania declară război Austro-Ungariei.
-pe frontul din sudul României,trupele germane-bulgare au declanşat o puternică ofensivă pierdută de romani.
-trupele romane au început să se retragă din Transilvania pentru a apăra teritoriul statului roman
-La sfârşitul anului capitala este ocupata de trupele germane şi două treimi din teritoriul ţării.
-regele,guvernul si parlamentul se retrag la Iaşi în Moldova începe refacerea armatei
-Frontul romanesc este stabilit în sudul Moldovei
-Bătăliile de la Maraşti,Maraseşti şi Oituz(iulie-august 1917), ofensivă declanşată de romani a avut rolul de a
opri înaintarea trupelor germane care aveau în plan ocuparea Moldovei..
-la sfârsitul anului 1917 izolată în faţa Puterilor Centrale, încheierea armistiţiului de la Focşani (9 decembrie
1917). Prevederile acestui armistitiu au fost concretizate prin tratatul de la Buftea
-Tratatul de la Buftea nu a fost niciodată aprobat de regele Ferdinand si de Parlamentul Romaniei.
-Guvernul condus de gen.Constantin Coandă decide reintrarea României în război.
-În 1919 România şi Ungaria au continuat ostilităţile, punctual culminant fost ocuparea Budapestei,la 4 august
1919.

Marea Unire
Basarabia 27 martie
-Puterea este preluată de către rusi
-Se constituie Sfatul Țării condus de Ion Inculeț
-Se contituie  Partidului National Moldovenesc
-se proclamă republica democratică Moldovenească
-aramata romană intervine datorită pericolului rusesc
-la 27 martie Sfatul Ţării proclama unirea
-este promulgata prin decret regal la 22 aprilie 1918 

Bucovina (15 noiembrie)
-Este favorizată de destrămarea imperiului autro-ungar
- se constituie Consiliul Naţional al Bucovinei condus de Iancu Flondor
-Armata română intervine datorită pericolului anexării în cadrul Ucrainei
-La 15 noiembrie 1918 Congresul Naţional votează unirea
-Este promulgată prin decret regal în 24 decembrie 1918

Transilvania (1 decembrie)
-12 octombrie declaraţia de autodeterminare a Partidului Naţional Român
-La 7 noiembrie 1918 CNRC convoacă public Adunarea Naţionala de la Alba Iulia
-Se formează Consilile Naţionale zonale aleg delegaţii pentru Adunare
-1 decembrie 1918 Marea Adunare Naţională de Alba Iulia care proclama unirea
-Este promulgată prin decret regal la 24 decembrie

Relatiile internationale interbelice

-1919- 1920 are loc Conferinţa de pace de la Paris: Germania (Versailles), Austria ( Saint- Germain), Ungaria
(Trianon),  Bulgaria (Neuilly), Turcia (Sevres)
-Cele 14 puncte ale lui Wilson
-consiliul celor patru mari format din reprezentanţii SUA, Marea Britanie, Italia, Franţa
-Se recunosc formarea noilor state naţionale şi federative: dispariţia imperiului Austro-Ungar şi Otoman,
România, Ungaria, Autria, Turcia, Cehoslovacia, regatul Sârbo-croato-sloven
-Pactul Societății Națiunilor urmărea dezvoltarea cooperării dintre state, menținerea păcii mondiale
Acorduri internaţionale
-Conferința de la Geneva
-Acordurile  de la Locarno
Mica Înțelegere
Pactul Briand- Kellog
Eşecul Ligii Naţiunilor incapacitatea de a asigura apărarea  integrității teritoriale a statelor supuse agresiunilor
din afară, politica expansionistă a lui Hitler, formarea axei Berlin, Tokyo, Roma
România în cadrul relaţiilor internaţionale 1921, a realizat un sistem de alianțe cu Cehoslovacia și Iugoslavia,
Mica Înțelegere, în 1934 a fost constituită Înțelegerea Balcanică, prin Pactul semnat de Grecia, România,
Iugoslavia și Turcia

Perioada interbelica

-După terminarea războiului statele beligerante au suferit pierderi materiale şi omenești mari
-SUA își întăreşte poziția de prima putere economică a lumii iar state precum Anglia, Franța devin datoare în
fața acesteia
-după 1924, economia a luat avânt

Marea criză economică 1929-1933

-Începutul crizei l-a constituit căderea bursei din New York, din octombrie 1929.
În această perioadă numeroase firme au dat faliment, şomajul a luat proporții de masă, schimburile comerciale
internaționale au scăzut în mod spectaculos, scade nivelul de viață
-Ieșirea din criză s-a produs datorită intervenției statului în economie
-Cel mai important plan de refacere economică a fost New Deal a lui :Franklin D. Roosevelt.

Economia  românească
-Marea Unire de la 1918 a adus noi resurse pentru dezvoltarea economiei românești
-Între 1929-1933 economia românească este afectată de criză
-După ieșirea din criză ritmul de dezvoltare economică a fost intens, anul 1938 reprezentând anul de vârf al
economiei.

Viaţa cotidiană
Nivelul de trăi este unul ridicat, cresc
-În SUA este adoptată prohibiţia
Mişcarea feministă , au avut drept scop obţinerea dreptului la vot, astfel îl obţin în 1918 în Marea Britanie, în
1922 în SUA, 1923 în România. Femeile încep să intre în campul muncii, însă munca lor era slab plătită.

Regimuri democratice. Regimuri Totalitare 

Regimuri democratice
După terminarea războiului, sistemul politic s-a caracterizat prin alternanţa la putere a partidelor politice. SUA
alege izolaţionismul de neimplicare în marile probleme internaţionale

Regimuri totalitare 
Fascismul
După război Italia înregistrase pierderi enorme, şi scade nivelul de trai. Pretenţiile teritoriale ale Italiei nu au
fost acceptate în totalitate în cadrul tratatelor de pace
Partidul fascist, întemeiat şi condus de Benito Mussolini, a atras de partea s-a foşti combataţi, marii proprietari
de pământ, industriaşi, intelectuali. Puterea este preluată în urma unui marş împotriva capitalei în 1922.
Corporatismul preconiza o societate organizată din grupuri profesionale (corporaţi), alcătuite din reprezentaţi
muncitorimii şi ai patronilor acestora. Pe plan politic, Parlamentul înlocuit cu instituţie a delegaţilor
corporaţiilor, i-a naştere statul corporatist, care asigura prosperitate. În realitate statul fascist încalcă drepturile
omului.
Nazismul
 La baza teroriei naziste de afla naţionalismul, rasismul, antiseministul.
Hitler arata ca sistemul democratic este vinovat pentru problemele economice şi sociale ale Germaniei. Singura
soluţie era dictatura unui singur partid. Hitler urmărea crearea unui imperiu 
Rasismul promovat de Hitler justifica politica de expansiune, în căutarea spaţiului vital.
În urma alegerilor din 1933, Hitler devine cancelar, şi instaurează dictatura, toate partidele sunt scoase în afara
legii, îşi elimină toţi adversari politici. 
Un rol important în cadrul statului l-au avut SS (grupuri de protecţie), poliţia SD (poliţia internă a partidului),
poliţia politică (Gestapo), propaganda 
 Politica externă expansionistă şi cea internă de încalcare a drepturilor omului, va duce la izbucnirea celui de al
doilea război mondial.
Comunismul
În februarie-martie 1917, a izbucnit o revoluţie, ţarul abdică şi a fost instituit un guvern provizoriu. La 25
octombrie/7 noiembrie 1917 s-a format primul un guvern bolşevic condus de Lenin, a fost adoptată o nouă
Constituţie.
În 1922 s-a format URSS
Ideologie, are la baza marxismul, care promovează o nouă societate care avea la baza proletariatul, era
desfinţată proprietatea privată.
După moartea lui Lenin (1924), la conducerea statului comunism vine Iosif Stalin
Stalin dorea transformare URSS într-un stat puternic şi modern cu ajutorul planificărilor, colectivizărilor şi
industrializării. În agricultură are loc colectivizarea în mod forţat şi sunt înfiinţate colhozurile. În industrie are
loc industrializarea şi sunt realizare planurile cincinale, s-au înregistrat astfel progrese în domeniul energie,
metalurgiei, construcţiilor de maşini, însă progresele nu au fost pe măsura aşteptărilor lui Stalin.
În primi ani după revoluţie a înflorit cultura, se reduce analfabetismul, se introduce cultul personalităţii

 Al doilea război mondial

Cauzele războiului
politica de expansiune a Germaniei si Italiei
dorinţa Japoniei de a deveni o mare putere mondiala

Forţele participante
puterile Axei: Germania, Italia, Japonia
Aliaţii: SUA, Marea Britanie, URSS
Fronturi:
Europa, Africa, SE Asiei, M. Mediterană, O. Atlantic, O. Pacific
Desfăşurarea războiului:
anul 1939
-1 sept. Planul Alb - Germania atacă şi cucereşte Polonia
 -tactica Războiului fulger 
-sept. 1939 - mai 1940 Războiul ciudat
anul 1940
-aprilie Germania ocupă Danemarca şi Norvegia si Tarile de Jos 
- Planul galben - Germania ocupă Franţa, în sept. - mai 1941
 - bătălia pt. Anglia - primul eşec al Germaniei
- Italia atacă Grecia
Anul 1941
- în aprilie germanii invadează Iugoslavia
- operaţiunea Barbarrosa, atacarea URSS
- în iulie Japonia ocupă Indochina
- în 7 dec Atacul japonez de la Pearl Harbour - SUA intră în război
- Japonia cucereşte Asia SE- războiul devine mondial
Anii 1942- 1943
-Japonia pierde bătălii în Pacific
-bătălia Stalingradului - ofensiva rusă
-1943 operaţiunile Voinicul şi Avalanşa
Anii 1944 – 1945
-Germanii pierd bătălia Atlanticului
-6 iunie 1944 op. Overlord - debarcarea aliaţilor în Normandia,
- Armata roşie îşi eliberează teritoriul şi înaintează spre Germania
- 8 mai 1945 Germania capitulează
- 6 - 9 august bombardamentele americane atomice de la Hiroshima şi Nagasaki, 2 sept. Japonia capitulează.
Urmările războiului: peste 50 de milioane de decedaţi, imense pagube materiale, 

Holocaustul
Holocaust  în sec XX defineşte  cea mai mare crimă împotriva umanităţii declanşată de germani şi aliaţii
acestora.
Genocid, crimă comisă cu intenția de a distruge un grup uman.
Ghetou cartier al unui oraș în care erau constrânși să trăiască evreii din unele țări.
Categorii de victime:  evreii, opozanţi politici, oameni care se împotriveau regimului lor pe motive 
ideologice, romi ;germani care prezentau un handicap mental sau fizic, soldaţi slavi capturaţi în război, dizidenţi
religioşi (Martorii lui Iehova etc.)
Cronologie
1933-Hitler şi Partidul Nazist  ajung la putere in Germania
 1933-construirea primului lagăr de concentrare la DACHAU
 1935-LEGILE DE LA NUREMBERG  
 1938-”NOAPTEA DE CRISTAL”
 1939-1941-CONSTRUIREA DE GHETOURI  ÎN POLONIA
 20 ian. 1942- CONFERINŢA DE LA WANNSEE- “ SOLUŢIA FINALĂ”
 1942-1945-MASACRE LA   AUSCHWITZ, CHELMNO, TREBLINKA, MAIDANEK  LAGARE DE
CONCENTRARE: BERGEN-BELSEN,  DACHAU,  MAUTHAUSEN,                                       
RAVENSBRUCK,  FLOSSENBERG
Solutia finală; prin împuşcare, în cadrul lagărelor de concentrare şi exterminare, experimentele medicale.
Victimele evreieşti ale Holocaustului: 6 milioane de decedaţi

Holocaustul în România
Intrarea României în sfera de influență a Germaniei naziste a constituit prilejul aplicării practice a programelor
antisemite. Autoritățile românești sunt considerate vinovate de moartea unui număr cuprins între 280.000 și
380.000 de evrei.
Progromul de la Iași  27-29 iunie 1941, A fost unul din cele mai violente pogromuri din istoria evreilor din
România, inițiat de generalul Ion Antonescu

Organizaţii internaţionale. Prăbușirea comunismului în Europa

Organizaţiile internaţionale
Bilanţul celui de al doilea război  mondial, a fost unul imens, în jur de 55 de milioane de victime, regiuni din
Europa şi Asia distruse complet , milioane de refugiaţi . SUA şi URSS devin două superputerii mondiale.
În cadrul conferinţei de la Posdam puterile învingătoare stabilesc noile frontiere ale Germaniei fiind divizată în
patru zone (americană, engleză, franceză, sovietică). În feb 1947 în cadrul conferinţei de pace de la Paris s-au
semnat tratatele cu aliaţii Germaniei, erau stabilite revendicării teritoriale şi despăgubirii.

ONU
În cadrul întâlnirii de la Ialta (feb 1945) s-a hotărât convocarea unei conferinţe internaţionale, acesta a avut loc
la San Francisco 1945 unde a fost adoptată Cartea Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Organismele ONU
Adunarea Generală formată din toate statele membre,  Consiliului de securitate (crize între state), Consiliul
Economic şi Social (proiectele economice), Consiliul de Tutelă, Secretariatul general (funcţii administrative). În
fruntea s-a se găseşte un secretar general ales pe 5 ani de Adunarea generală

Consiliul Europei

În 1949 se formează Consiliul Europei cu scopul de a îmbunătăţii relaţiile între statele membre, sediul este
stabilit la Strasbourg, organisme Comitetul miniştrilor, Adunarea Parlamentară, Congresul autorităţilor locale şi
regionale, curtea europeană a drepturilor omului. Astăzi are 45 de membri şi are scopul de a apăra drepturile
omului, democraţia, combaterea rasismului,etc.

Prăbuşirea comunismului în Europa

În 1989 din cauze complexe regimurile comuniste se prăbuşesc, statele din estul Europei au ieşit din
sfera de influenţă sovietică, se desfiinţează pactul de la Varşovia (1990), URSS se destramă 1991, SUA devine
unica superputere.

Războiul Rece (1947-1991)

Confruntare deschisă, nonmilitară  şi limitată, care s-a dezvoltat după Al Doilea Război Mondial  între  SUA și
URSS 
Cauzele Războiului Rece
-accentuarea divergenţelor dintre S.U.A. şi U.R.S.S. după al doilea război mondial
-diferenţele de sistem politic, economic şi social între cei doi rivali
-fiecare parte dorea să-şi impună sistemul, într-o zonă cât mai vastă şi să-şi întindă influenţa politică,
economică, militară
-puterile occidentale erau nemulţumite de politica sovietică de ocupare a Europei răsăritene
La nivel militar-politic a fost o confruntare între NATO (Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord) şi Pactul
de la Varşovia.
La nivel economic, a fost o confruntare între capitalism şi socialism.
La nivel ideologico-politic a fost o confruntare între democraţiile liberale occidentale  (aşa-numita "lume
liberă," "societatea deschisă") şi  regimurile comuniste totalitare(aşa-numita "societatea închisă").
Crize ale Războiului rece:
•Criza Berlinului (1948)
•Războiul din Coreea (1950-1953)
•Criza din Cuba (1962)
•Războiul din Vietnam
•Războiul din Afganistan

SFÂRŞITUL RĂZBOIULUI RECE

întâlnirile bilaterale americano-sovietice la nivel înalt au dus la detensionarea relaţiilor.
1989 – prăbuşirea regimului comunist
1990 – căderea zidului Berlinului şi reunificarea Germaniei
M. Gorbaciov primeşte premiul Nobel pentru Pace
autodizolvarea Tratatului de la Varşovia
1991 – dezagregarea U.R.S.S

Regimuri politice democratice și totalitare

Regimuri democratice

După cel de al doilea război mondial SUA, ţării din Europa occidentală cunosc o perioadă de dezvoltare
economică, creşte standardul de viaţă. Statele occidentale fie sunt republici (SUA,  Franţa, Germania) fie
monarhii constituţionale (Anglia, Japonia). În aceste state fie sau afirmat la conducerea statului două partide sau
coaliţii (SUA, Anglia), fie un singur partid (Japonia). Aceste ţării au trebuit să îşi refacă şi econimiile distruse
de război. De asemenea au fost zguduite de agitaţii şi revolte. La sfârşitul anilor 70 prin venirea la putere a lui
Regan (SUA) şi Margaret Thatcher (UK) aceste state vor cunoaşte o perioadă de evoluţie. 

Regimuri politice totalitare 

Comunismul trăsături; partidul unic, încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, puterea aparţinea unei
singure persoane , existenţa poliţiei politice, economia a fost în întregime controlată de stat prin naţionalizare
(industrie) şi colectivizare (agricultură).
Ideologie; se dorea realizare unei societăţii fără clase sociale care să permită progresul economic,
prosperitatea cetăţenilor. Burghezi, proprietarii funciari, intelectualii erau consideraţii duşmani, iar măsurile
care se luau erau considerate necesare pt edificarea comuniştilor. Presa radioul televiziunea erau sub controlul
comunistilor. Îndoctrinarea cetăţenilor se facea încă din şcoală
Revolte datorită salariilor mici, lipsa de piaţă a alimentelor, criza de locuinţe , dominaţia URSS au dus la
izbucnirea unor revolte sau revoluţii ex; Ungaria (1956), Cehoslovacia (1968)
Criza economică; economiile ţărilor socialiste nu au putut să asigure progresul tehnic, regimul a fost incapabil
să cointereseze muncitorii în procesul de producţie, lipsa bunurilor de consum şi produselor alimentare devine
apăsătoare. Astfel începând cu 1986 Mihail Gorbaciov sa iniţiat încercării de reformă economică (perestroika)
şi politică ( glasnost).
Căderea regimului, în 1989 are loc cădrea comunismului în Europa răsăriteană iar mai apoi în 1991 în URSS.

Regimul comunist în România 

La 6 martie 1945 s-a instaurat guvernul condus de Petru Groza iar în noiembrie 1946 alegerile parlamentare au
fost câştigate de către comunişti. Aceste evenimente l-au determinat pe regele Mihai I să abdice la 30 decembrie
1947 şi să părăsească ţara.
După 1947 comunismul a evoluat după mai multe etape:
-între 1948-1964 a fost perioada preluării, organizării şi consolidării puterii de către comunişti în cadrul unui
proces specific de stalinizare;
-între 1965-1974 perioada unei relative destinderi interne;
-între 1974-1989 perioada regimului ceauşist de esenţă neostalinistă.
 Alegerile ulterioare au fost câştigate de către Gheorghe Gheorghiu-Dej care se va afla la conducerea statului
până 1965. În această perioadă se va forma partidul unic- Partidul Muncitoresc Român care mai târziu se va
numi Partidul Comunist Român, au fost înlăturate celelalte partide şi conducătorii acestora, au fost naţionalizate
fabricile, întreprinderile şi terenurile agricole, în 1948 se va adopta o constituţie prin care România devine
Republică Populară. În martie 1965 a murit Gheorghe Gheorghiu-Dej iar conducerea partidului şi a statului a
fost preluată de Nicolae Ceauşescu. Datorită acestei schimbări se modifică şi constituţia care intră în vigoare la
21 august 1965. Denumirea ţării era Republica Socialistă România, PCR era forţa conducătoare a întregii
societăţi, era încheiat procesul de colectivizare a agriculturii şi de distrugere a proprietăţii private în economie.
Această constituţie a rămas în vigoare până în decembrie 1989 când regimul comunist a fost înlăturat prin
revoluţie.

Lumea postbelică
Reconstrucţia economică
După terminarea războiului centrele urbane se aflau în ruină, drumurile poduri, căi ferate au fost distruse.
Producţia agricolă era mică, iar scăderea producţiei industriale a dus la scăderea producţiei de consum.
Condiţiile economice dificile au determinat SUA să ajute Europa prin Planul Marshall (1947), plan destinat
pentru ajutorarea economică a statelor europene, însă respins de URSS şi sateliţii ei. Planul Marshall a constat
în ajutor economic acordat unui număr de 16 state din apusul Europei. Pentru administrarea  acestuia s-a
înfiinţat Organizaţia pentru Cooperare Economică Europeană.
Planul Marshall a relansat economia, astfel începutul anilor 70 au fost cunoscuţi sub numele de ani glorioşi,
astfel s-au dezvoltat ţării precum RFG, Franţa, Italia. A crescut nivelul de trai, această perioadă de având a fost
stopată de criza petrolului din 1973.

Revoluţia ştiintifico-tehnică 

Odată cu dezvoltarea economică din perioadă postbelică se dezvoltă şi ştiinţa

Computerul personal, primul computer apare în anul 1946 în SUA şi avea dimensiuni uriaşe, în 1971 a fost
inventat microprocesorul, care a permis mai apoi apariţia primului PC (1981).
Internetul , prima reţea de calculatoare a luat naştere în 1971, în anul 90 a devenit posibilă concertarea PC-urilor
la internet.
Tehnologia spaţială a făcut progrese importante, primul obiect în spaţiu Spuntik I, primul om în spaţiul Iuri
Gagarin, primul om pe lună Neil Armstrong.
Biotehnologia descifrarea ADN-ului (1953)

Drepturile omului
Drepturile omului devin o chestiune vitală a secolului XX, astfel Adunarea Generală ONU a adoptat la 10 dec
1948 Declaraţia universală a drepturilor omului. Convenţia europeană a drepturilor omului semnat la Roma
1951 protejează drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului. Curtea Europeană a drepturilor omului are
sediul la Strasbourg şi examinează încălcările Convenţia Europene ale drepturilor omului.
Drepturile minorităţiilor naţionale sunt apărate de către Consiliul Europei care a adoptat o Convenţiei cadru
pentru protecţia minorităţilor naţionale.