Academia de Studii Economice a Moldovei

Facultatea: Finanțe
Specialitatea: Finanțe și bănci grupa FBr-203 fr, l/i
Lucrarea individuală la disciplina
“ Macroeconomia”

Creșterea Economică și factorii ce o

influențează

Efectauat: Ceban Marina

Anul I, Gr. FBr – 203 fr
Controlat: conf.univ., dr.
AureliaTomsa
Șef departament „Teorie și Politici
Economice ”

Chișinău 2020
 Introducere
Economia este un mod de viață rațional care se caracterizeaza prin permanentizare. Nu
contează rezultatele obținute, nu are importanță dăcă oamenii vor sau nu să realizeze acte
economice, acestea se produc cu sau fără voia lor. De aceea este important ca activitatea
economică să fie analizată din punct de vedere evolutiv pentru a extrage informații care să
conducă la o alocare optimă a resurselor pentru obținerea celor mai bune rezultate.
Indivizii urmăresc permanent să se dezvolte și să se ridice cît mai sus pe treptele civilizației.
Suportul economic este baza acestor obiective, drept pentru care s-au stabilit o serie de indicători
cu ajutorul cărora să se poată urmări și analiza activitatea economică. Cea mai mare importanță
în acest sens o are produsul național brut real pe locuitor. Cu ajutorul sau pot fi aprofundate
concepte precum: dezvoltare economică, ciclu economic, progress economic, echilibru al
economiei naționale. Atît timp cît produsul național real pe cap de locuitor este în evoluție,
respectiv înregistrînd o dinamică pozitivă, atunci se poate vorbi despre creștere economică.
Pe lîngă aprecierea creșterii economice, produsul național brut pe cap de locuitor are mai multe
semnificații:
- surprinde rezultatele totale ale unei țări, indiferent dăcă activitatea economică a acesteia se
desfășoară în interiorul propriilor granițe sau nu
- poate converti sub formă fizică rezultatele economice exprimate în indicatori valorici, pentru
îndepartarea influențelor specifice inflației
- prezintă limita maximă a activităților curente desfășurate cu resurse achiziționate în perioadele
anterioare.
 Creșterea Economică în Republica Moldova și Factorii ce o influențează

Produsul Intern Brut (PIB), estimat pentru trimestrul III 2020, a însumat 61 719 mil. lei, prețuri
curente (de piață). Comparativ cu trimestrul III 2019, PIB a scăzut, în termeni reali, cu 9,7% pe
seria brută și cu 11,5% pe seria ajustată sezonier. Față de trimestrul II 2020, PIB s-a diminuat
cu 1,1% pe seria ajustată sezonier (vezi Tabelul 1).

În ianuarie-septembrie 2020 PIB a scăzut față de ianuarie-septembrie 2019 cu 8,2%, pe seria

brută (vezi Tabelul 2).

Evoluţia PIB trimestrial în perioada 2018 - 2020, calculată ca serie brută şi serie ajustată
sezonier, este prezentată în Tabelul 1.

Tabelul 1. Evoluția PIB trimestrial

Trim. Trim. Trim. Trim. An

I II III IV
-  în % față de perioada respectivă din anul precedent
Serie 2018 104,0 105,5 103,7 104,2 104,3
brută 2019 104,5  105,9 104,3 100,2 103,6
2020 100,9 86,0 90,3 - -
Serie 2018 104,4 105,8 103,6 104,2 -
ajustată 2019 103,8 106,4 104,6 99,8 -
sezonier3 2020 99,6 88,6 88,5 - -
-  în % fața de trimestrul precedent
Serie 2018 99,5 102,0 100,7 101,9 -
ajustată 2019 99,1 104,6 99,0 97,2 -
sezonier3 2020 98,9 93,0 98,9 - -
Tabelul 1 în format Excel

PIB în trimestrul III 2020 (serie brută)

Categorii de resurse

Valoarea adăugată brută (VAB) total pe economie, cu o pondere de 88,5% la formarea PIB, a
contribuit la scăderea PIB cu 8,4%, volumul VAB fiind în descreștere cu 9,5% față de cel
înregistrat în trimestrul III 2019 (vezi Tabelul A1 din anexă). La scăderea PIB în trimestrul III
2020 față de trimestrul III 2019, au contribuit următoarele activități:

 agricultura, silvicultura şi pescuitul (au contribuit cu -4,8% la scăderea PIB), cu o

pondere de 14,3% la formarea PIB și o reducere a VAB pe activitățile respective cu
32,2%;
 comerțul cu ridicata și cu amănuntul; întreținerea și repararea autovehiculelor și a
motocicletelor; transport și depozitare; activități de cazare și alimentație publică (au
contribuit cu -2,8% la scăderea PIB), cu o pondere de 22,3% la formarea PIB și o
reducere a VAB pe activitățile respective cu 11,8%;
 industria extractivă și industria prelucrătoare; producția și furnizarea de energie  electrică
și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat; distribuția apei; salubritate, gestionarea
 deșeurilor, activități de decontaminare (au contribuit cu -0,7% la scăderea PIB), cu o
pondere la formarea PIB de 12,4% și o reducere a VAB pe activitățile respective cu
5,5%;
 tranzacţiile imobiliare (au contribuit cu -0,4% la scăderea PIB), cu o pondere de 6,1% la
formarea PIB și o reducere a VAB pe activitățile respective cu 6,5%;
 administrația publică și apărare; asigurări sociale obligatorii; învăţământ; sănătate şi
asistenţă socială (au contribuit cu -0,3% la scăderea PIB) cu o pondere de 10,4% la
formarea PIB și o reducere a VAB pe activitățile respective cu 3,3%;
 activități profesionale, științifice și tehnice, activități de servicii administrative și
activități de servicii suport (au contribuit cu -0,3% la scăderea PIB), cu o contribuție de
2,7% la formarea PIB și o scădere a VAB pe activitățile respective cu 11,6%.

Impozitele nete pe produs cu o pondere de 11,5% la formarea PIB, au contribuit la scăderea PIB
cu 1,3%, volumul lor reducându-se cu 11,2%.
 
Contribuții pozitive la evoluția PIB au avut:

 construcțiile (au contribuit cu +0,7 la modificarea PIB), cu o pondere de 11,2% la

formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 7,2%;
 activitățile financiare și asigurările (au contribuit  cu +0,2% la modificarea PIB), cu o
pondere de 3,4% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 7,8%.

Categorii de utilizări

Din punct de vedere al utilizării (vezi Tabelul A1 din anexă), scăderea PIB în trimestrul III 2020
față de trimestrul III 2019 s-a datorat, în principal:

 consumului final (contribuind cu -6,0% la scăderea PIB), îndeosebi consumului final al

gospodăriilor populației, al cărui volum s-a redus cu 8,0%, contribuind cu 76,3% la
formarea  PIB;
 exportului net de bunuri și servicii (au contribuit cu -1,2% la scăderea PIB), consecință a
reducerii cu 8,5% a volumului importurilor de bunuri și servicii corelată cu o scădere mai
accentuată a volumului exporturilor de bunuri și servicii (cu -20,6,%).

Contribuție pozitivă la evoluția PIB a avut-o formarea brută de capital fix (+1,9%), al cărei
volum s-a majorat cu 6,7%, contribuind cu 30,9% la formarea PIB.

În Figura 1 este prezentată evoluția PIB trimestrial în 2010 - 2020, exprimată în prețurile medii
ale anului 2010.
PIB în ianuarie-septembrie 2020 (serie brută)

În ianuarie-septembrie 2020 PIB a constituit 150 034 mil. lei, prețuri curente (de piața), în
scădere (în termeni reali) cu 8,2% față de ianuarie-septembrie 2019 (vezi Tabelul 2).

Tabelul 2. PIB în ianuarie-septembrie 2020 (serie brută)

Ianuarie-
Trim. Trim.I Trim.II
septembri
I I I
e
PIB, prețuri
curente, mil  lei 43 685 44 629 61 719 150 034
În % față de
perioada
corespunzătoar
e din anul
precedent 100,9 86,0 90,3 91,8
Tabelul 2 în format Excel

Categorii de resurse

Valoarea adăugată brută total pe economie, cu o pondere de 87,4% la formarea PIB, a contribuit
la scăderea PIB cu 6,7% în ianuarie-septembrie 2020 față de ianuarie-septembrie 2019, volumul
VAB fiind în descreștere cu 7,7% (vezi Tabelul A2 din anexă). La scăderea PIB au contribuit
semnificativ următoarele activități economice:

 comerțul cu ridicata și cu amănuntul; întreținerea și repararea autovehiculelor și a

motocicletelor; transport și depozitare; activități de cazare și alimentație publică (au
contribuit cu -2,4% la scăderea PIB), cu o pondere de 20,4% la formarea PIB și o scădere
a VAB pe activitățile respective cu 11,2%;
 agricultura, silvicultura şi pescuitul (au contribuit cu -2,1% la scăderea PIB), cu o
 pondere de 8,7% la formarea PIB și o scădere a VAB pe activitățile respective cu 23,6%;
 industria extractivă; industria prelucrătoare; producția și furnizarea de energie electrică și
termică, gaze, apă caldă și aer condiționat; distribuția apei; salubritate, gestionarea
deșeurilor, activități de decontaminare ( au contribuit cu -0,9% la scăderea PIB), cu o
pondere de 14,0% la formarea PIB și o scădere a VAB pe activitățile respective cu 6,3%.

Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 12,6% la formarea PIB, au contribuit cu la scăderea

PIB cu 1,6%, volumul lor reducându-se cu 12,0%.

Contribuții pozitive asupra indicelui volumului fizic al PIB au avut:

 construcțiile (au contribuit cu +0,2% la modificarea PIB), cu o pondere de 10,6% la

formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 1,7%;
 activitățile financiare și asigurările (au contribuit cu +0,1% la modificarea PIB) cu o
pondere de 4,0% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 3,1%.

Categorii de utilizări

Din punct de vedere al utilizări PIB (vezi Tabelul A2 din anexă), scăderea s-a datorat, în
principal:

 consumului final (cu -7,7% la scăderea PIB), îndeosebi a consumului final al

gospodăriilor populației, al cărui volum s-a redus cu 9,0%, contribuind cu -7,3% la
diminuarea PIB;
 formării brute de capital fix, al cărei volum s-a redus cu 0,8%, contribuind cu -0,2% la
diminuarea PIB.

Exportul net a contribuit cu +1,3% la rata de modificare a PIB.

Legătura dintre inflație și PIB este următoarea: când inflația crește, moneda națională
depreciindu-se, crește corespunzător și PIB-ul, în situația în care acesta este calculat în prețuri
actuale ale pieței, iar condițiile producției de bunuri nu se schimbă. 
Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ianuarie-octombrie 2019 a fost de 47,8%
(47,0% - în ianuarie-octombrie 2018). Cu țările Uniunii Europene (UE–28) gradul de acoperire a
importurilor cu exporturi a fost de 62,9% în ianuarie-octombrie 2019, iar cu țările CSI – de
30,8%.
Deficitul balanței comerciale a fost de 2,5 miliarde de dolari SUA în intervalul menționat, în
creștere cu 0,1% (3,4 milioane dolari) comparativ cu ianuarie-octombrie 2018. Exporturile au
fost în creștere cu 3,4% față de anul 2018, iar importurile – cu 1,7%.
Factorii de influență asupra ratei inflației este cererea la fructe proaspete din roada anului
current, majorarea tarifelor la călătoriile în transportul interurban, micșorarea prețurilor
internaționale la resursele energetice, contractarea cererii interne ca urmare a măsurilor
restrictive, adoptate în luna martie pentru oprirea răspândirii pandemiei COVID-19 și diminuării
remiterilor primite de peste hotare, aprecierea monedei naționale în trimestrul II 2020, care
micșorează prețurile produselor și mărfurilor importate.
Anularea prețurilor minime pentru țigările comercializate în R. Moldova în Legea bugetului
pentru anul
2020. Cea mai mare contribuție la creșterea ratei inflației au avut produsele alimentare:
 Produsele alimentare - 117,4% din creșterea IPC general, (inclusiv 65,9% revin fructelor,
24,5% - produselor de morărît şi de panificaţie, 24,2% -legumelor);
 Mărfurile nealimentare - -43,9% (inclusiv – -51,9% revin combustibililor, -1,1% -
medicamentelor, -0,8% - țigărilor și confecțiilor);
 Tarifele la servicii – 26,5% (inclusiv 18,9% revin tarifelor pentru transportul de
pasageri).
 Creșterea Economică și factorii ce o influențează în România și țările EU

Previziunile economice din toamna anului 2020: În România - PIB-ul va scădea cu 5,2 % în
2020 și va crește cu aproximativ 3,3 % în 2021, respectiv cu 3,8 % în 2022.

Pandemia cauzată de noul coronavirus reprezintă un șoc enorm pentru economii, atât în UE, cât
și la nivel mondial, cu consecințe foarte grave din punct de vedere socioeconomic. Se
preconizează că economia României se va redresa de pe urma scăderii producției din prima
jumătate a anului. Deși contracția înregistrată de economie în 2020 pare mai puțin gravă decât se
estimase inițial, incertitudinea rămâne foarte ridicată, având în vedere evoluția recentă a
pandemiei, iar producția reală probabil că nu va reveni la nivelurile de dinainte criză până la
sfârșitul anului 2022. Se estimează că deficitul bugetar va crește semnificativ, deoarece efortul
bugetar necesar pentru combaterea crizei se adaugă derapajelor fiscale din trecut.
Activitatea economică din Europa a suferit un șoc major în prima jumătate a anului și s-a
redresat puternic în al treilea trimestru, concomitent cu eliminarea treptată a măsurilor restrictive.
Cu toate acestea, recrudescența din ultimele săptămâni a pandemiei duce la o serie de perturbări,
în timp ce autoritățile naționale introduc noi măsuri de sănătate publică pentru a limita
răspândirea virusului. Situația epidemiologică înseamnă că previziunile de creștere pe perioada
analizată fac obiectul unui grad extrem de ridicat de incertitudine și de riscuri.

O redresare întreruptă și incompletă

Potrivit previziunilor economice din toamna anului 2020, economia zonei euro va înregistra o
contracție de 7,8 % în 2020, înainte de o creștere de 4,2 % în 2021 și de 3% în 2022. Conform
previziunilor, economia UE se va contracta cu 7,4 % în 2020, înainte de a se redresa cu o
creștere de 4,1 % în 2021 și de 3 % în 2022. În comparație cu previziunile economice din vara
anului 2020, previziunile de creștere pentru zona euro și pentru UE sunt ușor mai optimiste
pentru 2020 și mai temperate pentru 2021. Nici în zona euro, nici în UE producția nu este
preconizată să revină la nivelul pre-pandemic în 2022.
Impactul economic al pandemiei a variat foarte mult în UE și aceeași variabilitate este valabilă și
în ceea ce privește perspectivele de redresare. Această neuniformitate reflectă răspândirea
virusului, strictețea măsurilor de sănătate publică adoptate pentru a-l ține sub control, compoziția
sectorială a economiilor naționale și forța răspunsurilor politice naționale.

Creșterea ratei șomajului atenuată în contextul scăderii activității economice

Pierderea locurilor de muncă și creșterea șomajului au exercitat presiuni mari asupra mijloacelor
de subzistență ale multor europeni. Măsurile de politică adoptate de statele membre, împreună cu
inițiativele la nivelul UE, au contribuit la atenuarea impactului pandemiei asupra piețelor forței
de muncă. Datorită amplorii fără precedent a măsurilor luate, în special prin intermediul
programelor de lucru pe termen scurt, creșterea ratei șomajului a fost atenuată în contextul
scăderii activității economice. Se estimează că șomajul va continua să crească în 2021, deoarece
statele membre elimină treptat măsurile de sprijin de urgență și noi persoane intră pe piața forței
de muncă, însă ar trebui să se îmbunătățească în 2022, pe măsură ce economia continuă să se
redreseze.
Conform previziunilor, rata șomajului din zona euro va crește de la 7,5 % în 2019 la 8,3 % în
2020 și la 9,4 % în 2021, urmând să scadă la 8,9 % în 2022. Se estimează că rata șomajului în
UE va crește de la 6,7 % în 2019 la 7,7 % în 2020 și la 8,6 % în 2021, urmând să scadă la 8,0 %
în 2022.
Deficite și datorii publice în creștere
Se așteaptă ca deficitele publice să crească în mod semnificativ în UE în acest an, având în
vedere creșterea cheltuielilor sociale și reducerea veniturilor fiscale, ambele fiind o consecință a
măsurilor de politică excepționale menite să sprijine economia, precum și a existenței
stabilizatorilor automați.
Conform previziunilor, deficitul public agregat al zonei euro va crește de la 0,6 % din PIB în
2019 la aproximativ 8,8 % în 2020, înainte de a scădea la 6,4 % în 2021 și la 4,7 % în 2022.
Această evoluție reflectă eliminarea treptată a măsurilor de sprijin de urgență în cursul anului
2021, pe măsură ce situația economică se va îmbunătăți.
Reflectând creșterea deficitelor, previziunile estimează că ponderea datoriei în PIB la nivel
agregat din zona euro va crește de la 85,9 % din PIB în 2019 la 101,7 % în 2020, 102,3 % în
2021 și 102,6 % în 2022.

Inflația se menține moderată

În lunile august și septembrie, o scădere abruptă a prețurilor la energie a determinat o inflație
totală negativă. Inflația de bază, care include toate produsele cu excepția energiei și a alimentelor
neprocesate, a scăzut, de asemenea, în mod substanțial în cursul verii, din cauza cererii reduse de
servicii, în special de servicii legate de turism și de bunuri industriale. Cererea scăzută, contracția
pieței forței de muncă și o rată ridicată de schimb a monedei euro vor exercita o presiune
descendentă asupra prețurilor.
Inflația în zona euro, măsurată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), este
estimată la 0,3 % în 2020, înainte de a crește la 1,1 % în 2021 și la 1,3 % în 2022, pe măsură ce
se stabilizează prețurile petrolului. În UE, inflația este estimată la 0,7 % în 2020, 1,3 % în 2021
și 1,5 % în 2022.

Concluzie
Dupa datele analizate mai sus, presupunem că Creșterea economică va cunoaște probabil o
decelerare în anii 2020-2021 în raport cu anul 2019, dar va rămîne solidă, cu un ritm așteptat să
coboare doar în 2021 vizibil sub acel potențial, perspectiva ce implică o plafonare inițială a
excedentului de cerere agregată la valori superioare celor prognozate anterior, urmată de
înscrierea lui pe o traiectorie lent descendenta.

La randul ei, dinamica investitiilor este anticipata sa ramana relativ robusta - desi, in scadere fata
de 2019 - date fiind inclusiv previziunile privind cresterea cheltuielilor publice cu aceasta
destinatie, asociata cu o ameliorare a absorbtiei fondurilor europene.

De asemenea, incertitudinile ce decurg din conduita politicii fiscale si a celei de venituri, precum

si riscurile astfel induse la adresa perspectivei cresterii economice, implicit a celei a inflatiei,
continua insa sa fie deosebit de mari.
"S-au facut referiri la cresterea mult peste 3 la suta din PIB a deficitului bugetar in anul 2019,
evolutie ingrijoratoare inclusiv din perspectiva costurilor de finantare, dar si cu posibile
implicatii asupra executiei bugetare curente, mai ales in contextul calendarului electoral si al
prevederilor noii legi a pensiilor.

In acelasi timp, insa, a fost evocat cadrul de guvernanta fiscala al UE, implicand o posibila
initiere a consolidarii fiscale in cursul acestui an, de natura sa impuna masuri corective
suplimentare celor deja incorporate in programul bugetar.

Totodata, este nevoia corectarii controlate a dezechilibrului extern, prioritar printr-o ajustare
bugetara, complementata de reforme structurale consistente, care solicita insa timp, subliniind
din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care sa evite o
supraimpovarare a politicii monetare, cu efecte indezirabile in economie.

In acest context, a fost reiterata importanta unui dozaj si a unei cadente adecvate de ajustare a
conduitei politicii monetare, in vederea ancorarii anticipatiilor inflationiste pe termen mediu si a
readucerii si mentinerii ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta de inflatie, in conditii de protejare
a stabilitatii financiare.

In acelasi, timp, s-a apreciat ca, date fiind conditiile macroeconomice si riscurile interne si
externe, pastrarea controlului strict asupra lichiditatii de pe piata monetara este esentiala.

Bibliografie
 Read more: https://sputnik.md/analytics/20191218/28563658/PIB-crescut-2019-niciun-
motiv-bucurie.html

 Banca de date statistice / Statistica economică / Conturi naționale / SCN-2008/SEC-

2010 / Produsul Intern Brut

 Metadate de referinţă / Conturi Naționale

 Concepte şi definiţii / Conturi Naționale

 Calendarul de diseminare electronică a informațiilor statistice în anul 2020