CUM SĂ AI SUCCES

LA EXAMENE.
TEHNICI DE
ÎNVĂȚĂRE
ACCELERATĂȘI
EFICIENTĂ

C R I S T I N A V A M E Ș U - P R O F. C O N S I L I E R Ș C O L A R
Provocarea #1
Care este primul lucru care îți vine în minte atunci când te gândești la cuvântul „examen”?

Provocarea # 2
George și Andrei învață pentru examen. George încearcă încă de la început să memoreze bine tot
ce poate să reţină. Andrei trece o dată peste lecţie, subliniind câteva repere şi apoi reia lecţia. La
început George are un avans consistent, dar la sfârşit constată că Andrei a terminat de învăţat mai
repede decât el. Şi mai bine. De ce? Dintre cei doi, care va reţine totuşi materialul mai bine, peste
trei luni, când au examen?
Provocarea # 3
Care este primul lucru care îți vine în minte atunci când auzi cuvintele „învățare accelerată”?

Provocarea # 4
1.Vereauşijohreau

2. Toateerauşircuţe

3. Răscoteau

4. ?

5. ?
 CUM MĂ PREGĂTESC PENTRU EX AMEN?

Pregătirea pentru examen se desfăşoară pe două planuri:

A. Pregătire cognitivă, intelectuală

Gestionarea
informațiilor

B. Pregătire psihologică

Gestionarea emoțiilor,
gândurilor,
comportamentelor
 Provocarea # 5
• Privește timp de un minut cuvintele și figurile din desenul alăturat.
• Încearcă apoi să îți amintești cât mai multe cuvinte și figuri, inclusiv culorile cu care sunt desenate
sau scrise.
• Pentru fiecare cuvânt/desen corect reprodus ai un punct.
 MEMORIA TE A JUTĂ DACĂ O A JUŢI!

Memoria = (1)întipărire + (2)stocare + (3)reactualizare!!

În timpul examenului, memoria este în faza de reactualizare a informațiilor, etapă care depinde
foarte mult de celelalte două care o preced.

Întipărirea Stocarea/ Reactualizarea

conservarea

• Introducere în • Păstrare în • Recuperare din

memorie memorie memorie

• Uitarea
 MEMORIA TE A JUTĂ DACĂ O A JUŢI!

• MSD este limitată și poate deveni supraîncărcată, astfel fiind afectată negativ învățarea.
• Trecerea de la MSD la MLD se petrece nu doar prin repetiție, ci mai ales prin legătura cu
informațiile deja existente.
 VREI SĂ MEMOREZI MAI BINE?

Utilizează (și) memoria vizuală (nu doar cea verbală)!

• Memoria verbală reprezintă abilitatea de a ne aminti informații referitoare la cuvinte iar

memoria vizuală reprezintă abilitatea de a stoca informații pe bază de imagini.
• Imaginile facilitează înțelegerea unui text și se memorează mult mai rapid decât cuvintele
(imaginile îmbunătățesc cu până la 90% capacitatea de înțelegere ș̦i memorare).
• Memoria vizuală stimulează învățarea activă – te forțează să gândești, pentru că trebuie să
extragi esențialul, să prioritizezi și să convertești informația verbală în informație vizuală.
• Te face să vezi relațiile, dependențele dintre concepte, le ierarhizezi, vezi unde se încadrează (și
cât de importante sunt).
 VREI SĂ MEMOREZI MAI BINE?

Folosește culori și subliniază!

• Sublinierea şi marcarea anumitor cuvinte (atât cât să te ajute, dar nu mai mult decât
trebuie) are o eficienţă de 1,5-2 ori mai mare decât în cazul memorării care nu face apel la astfel
de mijloace.
• Marcarea prin culoare devine eficientă atunci când există stabilit un anumit cod specific fiecărui
tip de informație:
– Roșu (subliniat) – capitole, subcapitole
– Galben (hașurat) – pentru elemente numerotate
– Verde (hașurat) – pentru informații principale
– Albastru (pix, subliniere ondulată) – elemente noi
• Explicaţia? Amintirea dispunerii culorilor în pagină generează automat amintirea datelor subliniate
cu aceste culori - fixarea unor puncte de reper permite memoriei vizuale să facă foarte uşor
diferenţieri între o pagină şi alta.
 VREI SĂ MEMOREZI MAI BINE?

Creează conexiuni între noțiuni! Fă scheme și extrage ideile principale

Harta conceptuală Harta mentală

Se concentrează pe mai multe concepte sau
idei (o rețea de concepte interconectate)
Are un concept central care se ramifică prin
legături cu alte concepte
Mai potrivită pentru reprezentarea
informațiilor complexe, ierarhice
De obicei, este un proces mai lung, care
necesită gândire în detaliu
De obicei, este mai mult obiectivă decât
subiectivă
Structură de copac cu multe ramuri
Se concentrează pe un singur concept (o
diagramă arborescentă a organizării
cunoștințelor)
Relația este reprezentată de linii de conectare
(sunt intuitive, nu sunt explicate direct)
Mai potrivită pentru informații simple,
generarea de idei noi, luarea de notițe etc.
De obicei, este un proces de creație rapid și
spontan
De obicei, este mai mult subiectivă decât
obiectivă = nu poate fi corectă sau greşită
Structură mai puțin flexibilă în comparație cu o
hartă conceptuală
 VREI SĂ MEMOREZI MAI BINE?
Construiește singur o hartă mentală! (vezi și: https://www.mindmeister.com sau http://coggle.it)

1. Deschiderea
4. Adăugați ramurilor:
imagini sau Creați legături
desene care provin din
conceptul central

Creați o idee de
bază: scrieți
conceptul în mijlocul
hărții minții
3. Colorați și
organizați: 2. Adăugați
cuvinte cheie:
Setați o culoare
pe fiecare ramură descompuneți
și găsiți teme fiecare ramură
între cuvinte și principală în mai
culoarea multe subseturi
codurilor
 VREI SĂ MEMOREZI MAI BINE?

Învață învățând pe alții!

• Foarte multe lucruri complicate pot fi învățate rapid dacă încerci sa le explici cuiva în timp ce nici
tu nu știi foarte bine. Omul reţine 70% din ceea ce vorbeşte şi doar 10% din ceea ce citeşte.
• În timp ce memorezi un material, încearcă să te gândești cum l-ai putea „preda” altcuiva.
• Este important ca, atunci când le explici altora noile cunoștințe, sa NU folosești exact cuvintele
și formulările din textul inițial, ci să reformulezi textul cu cuvintele tale. Gândește-te că ai în fața
ta un copil de 8 ani care trebuie să înțeleagă ce îi spui.
• De ce se întâmplă asta? Explicând un lucru complicat în cuvinte simple se rețin mult mai repede
informațiile de bază.
 VREI SĂ MEMOREZI MAI BINE?

Fă din orice o poveste!

• Metoda are în vedere legarea tuturor cuvintelor pe care trebuie să le memorăm sub forma unei
poveşti.
• Să presupunem că vrei să reții o listă de cumpărături ce conține lapte, săpun, pahare,
mere și pâine.
• Știind că memoria reține mai bine informațiile care au un sens sau o legătură, poți
să construiești o frază care să includă toate aceste elemente.
• De exemplu: Pâinea a căzut în paharul cu lapte, care apoi s-a vărsat peste mere și a trebuit să le spăl
cu săpun.
 VREI SĂ MEMOREZI MAI BINE?

Intercalează două sau mai multe subiecte!

• Vrei sa înveți la română? Bun, după o lecție oarecare, fă ceva și la matematică.

• Este o formă de spațiere, care ajută la fixare.
• Este bine să se alterneze două subiecte înrudite, dar nu foarte apropiate, pentru a nu produce
confuzia formulelor, a conceptelor etc.
• Alternează disciplinele sau temele mai ușoare cu cele considerate mai grele,
disciplinele cu caracter intuitiv cu disciplinele cu un grad ridicat de abstractizare.
• În felul acesta, îi lăsăm creierului timp să proceseze informația și îi oferim șansa de a face
conexiuni între capitole, evitând solicitarea acelorași funcții ș̦i procese psihice.
• În psihologie există mai multe teorii care explică fenomenul uitării, una dintre ele se numește
teoria interferenței, care explică uitarea prin efectele negative pe care Ie au cunoștințele învățate
unele asupra altora. Interferența este cu atât mai mare cu cât similaritatea materialelor memorate
este mai mare.
 VREI SĂ MEMOREZI MAI BINE?
Ține cont de curba uitării!
Curba uitării (Hermann Ebbinghaus) indică felul cum reţinerea unei noi informaţii se descompune,
având cea mai accentuată „cădere“ după 20 de minute de la memorare şi ajungând să se stabilizeze
la un nivel destul de constant după o zi.
 VREI SĂ MEMOREZI MAI BINE?
... și de curba învățării!
• Curba învăţării este inversa curbei uitării = atunci când folosim tehnica „efectului de spaţiere”
– de repetare a informaţiei la anumite intervale de timp – curba uitării se schimbă.
• Memorarea unei informaţii vine din expunerea repetată la materialul respectiv.
• Învăţatul pe de rost, repetatul mecanic nu este eficient, fiindcă reţinerea nu este de durată.
 VREI SĂ MEMOREZI MAI BINE?

Și nu uita! Mai întâi înțelege și apoi memorează!

• Profunzimea înțelegerii reprezintă cea mai importantă condiție a eficienței reținerii și

reactualizării cunoștințelor.
• Memorarea mecanică este foarte slabă în durabilitate şi veridicitate. Întotdeauna o să fii sigur
de o informaţie pe care ai înţeles-o şi nu doar parafrazat-o.
• Definițiile, denumirile, formulele, datele etc. trebuie memorate corect de la început deoarece
dezvățarea este de zeci de ori mai grea decât învățarea.
• Când vă aflați în situația de a memora o serie de materiale cu caracter factologic (denumirile,
datele istorice, clasificările, enumerările etc.) încercț̦i să stabilți̦i cât mai multe conexiuni între
ele.
DECI, CUM ÎNVĂȚĂM?
 ÎNVĂȚARE = MEMORARE?

Învățarea nu înseamnă doar memorare, ci și:

– Percepția și forma ei superioară - observația
– Atenția și concentrarea ei
– Motivația
– Gândirea și funcția ei cea mai importantă - înțelegerea
– Voința și efortul de a învăța
– Autocontrol emoțional
– Management al timpului de studiu
– Altele…. Ce?
 CÂTEVA CONCLUZII DESPRE ÎNVĂȚARE ȘI MEMORIE:

• A citi nu înseamnă a învaţa!

• Zilnic trebuie să înveți, chiar și atunci când crezi că nu ai timpul necesar.
• Este recomandabil să înveți mai puțin și mai bine dacât mai mult și superficial.
• De regulă, nu se vor învăța în acelaşi timp două materii înrudite (de ex, două limbi străine).
Există riscul amestecului lingvistic și al transferului.
• O materie (disciplină) se poate compara cu o cetate ce poate fi cucerită numai atunci când se
asediază toate căile de acces - ascultarea, vorbirea, citire, scriere, reformulare, discuție,
folosește mai multe canale senzoriale!
– ascultă informațiile care trebuie învățate!
– realizează-ți o schemă cu ce ai (de) învățat, vizualizează!
– explică și altei persoane ceea ce a învățat!
– pune-ți întrebări!
– descrie cu propriile cuvinte ceea ce ai învățat, reformulează!
 PREGĂTIREA PSIHOLOGICĂ PENTRU EX AMEN
Pregătirea psihologică = gestionarea emoțiilor, gândurilor, comportamentelor
 PREGĂTIREA PSIHOLOGICĂ PENTRU EX AMEN
Pregătirea psihologică = gestionarea emoțiilor, gândurilor, comportamentelor

Aoleu, vine
examenul! E
nașpa.! Dacă o
să-l pic sau o să
iau notă mică?

Ce fac? Ce simt?
PREGĂTIREA PSIHOLOGICĂ PENTRU EX AMEN

Stresul și modul cum gândim:

• apare atunci când ne simțim depășiți de o situație.
• cantitatea de stres ține de resursele de care credem că dispunem, precum și de cât de grav este
percepută problema:

Anxietatea față de examen:

• este un simptom emoţional al stresului și se exprimă prin nelinişte, nesiguranţă, neîncredere în
viitor, îngrijorare, frică excesivă, emotivitate, reacții fiziologice (senzaţii de greaţă, palpitații,
creşterea temperaturii corpului, migrene etc) care interferează negativ cu capacitatea de
concentrare a atenţiei şi performanţa mnezică.
• cea mai mare rată de succes nu o ai atunci când scapi complet de anxietate, ci atunci cand înveți
să îți gestionezi anxietatea și astfel să o folosești în avantajul tău.
• gestionarea anxietății începe cu o schimbare de perspectivă.
PREGĂTIREA PSIHOLOGICĂ PENTRU EX AMEN

Rupe cercul vicios al procrastinării!

• Folosește tehnica Pomodoro. Setează-ți un timer în felul următor: 20 de minute sunt alocate învățării,
apoi iei o pauză de 5 minute. După ce completezi acest ciclu de 4 ori, ia o pauză de 15 minute și reia de la
început: 20 – 5 – 20 – 5 – 20 – 5 – 20 – 5 + 15 x Repete!
• Construiește un plan solid de învățare. În loc să te uiți la teancul de cărți de pe birou și să îți spui Nu
am cum să învăț/repet totul până la examen, poți începe să setezi mici obiective (ex un capitol pe zi, 20 pagini
pe zi) care te vor aduce mai aproape de scopul final. Vei observa că pe măsură ce parcurgi și asimilezi
materia, te vei simți mai puțin anxios în legătură cu examenul.
• Evită multitasking-ul. Ține două degete în fața ochilor și încearcă să focalizezi simultan pe amândouă. Ai
reușit? Evită să faci mai multe lucruri în acelați timp, mai ales când sunt diferite ca natură (de exemplu, nu
privi la televizor în timp ce înveți).
PREGĂTIREA PSIHOLOGICĂ PENTRU EX AMEN

Somnul este superputerea ta!

• Trebuie să dormi după ce ai învățat pentru a salva noile informații, astfel încât să nu le uiți.
• Trebuie să dormi și înainte de a învăța, pentru a pregăti creierul, ca pe un burete uscat, să
absoarbă noile informații.
• Evită să folosești tableta, telefonul sau laptop-ul cu două ore înainte să te culci. Ideal ar fi să
îți transformi dormitorul într-o zona device-free.
• Fă-ți un obicei din a te culca și a te trezi la aceleași ore în fiecare zi, chiar și în
weekend. Somnul de calitate necesită constanță. Este important să ai un minim de 7 ore de somn
pe noapte.
• Perioadele optime de învățare pe parcursul unei zile sunt dimineața, între orele 8-
13 și după-amiaza între orele 16,30 - 21,30.
• Nu îţi pierde nopţile încercând să recuperezi timpul pierdut în timpul zilei. Ai nevoie de odihnă
pentru a fi eficient.
 PREGĂTIREA PSIHOLOGICĂ PENTRU EX AMEN

Bucură-te de relaxare!

• Relaxarea este o metodă de autocontrol asupra emoțiilor.

• Nu amesteca relaxarea cu anxietatea. Atunci când îți oferi o pauză de relaxare,
focusează-te exclusiv pe activitatea care te relaxează. Deși mintea ta tinde să se îngrijoreze
constant în legătură cu examenul, încearcă să îți amintești că îngrijorarea nu schimbă absolut
nimic. Din contră, îți va strica complet momentul de relaxare în care ai ocazia să te revitalizezi.
• Alege o activitate care implică zero efort și stres. O activitate relaxantă este o
activitate care nu implică nicio formă de efort cognitiv sau emoțional din partea ta. Este
momentul în care mintea poate să se distanțeze de orice factor care îi perturbă calmul. Așa ar
trebui să arate relaxarea!
ȘI ÎN FINAL …