Cae ee eet aces eet erred Ee) ee ee errr Preszes Polytechniques et Universitaires Romandes ~ Lausanne Se ee ere ete nee es ae Le De es evel eee eee) 0 ctr aaa DELI sian O INTRODUCERE Ns TEA CAPITEL AVANGARDEDe la forma Ja loc + tectonica Pierre von Meiss traducere de Ana Maria Hariton Sc |© Copyright: Editura Capitel Avangarde, 2015 COniginalul publicat in limba francezd sub tilul De la forme au lew + de la tectomique ® 2012 Presses polytecianiques et universitaires romandes, Lausanne, Elvetia ~ Toate dreptuile rezervate ‘Traducere din limba franceza: Ana Maria Hariton Redactor: Eeaterina lonesca Corectura: Fcateina fonescu , Ana-Maria Haricon DIP / Prepress: Paul Popescu Coperta: Paul Popescu Editor: Georgeta Gabrea ‘Acest volum a fost editatcu sprijiul Ordinulul Achiteilor in Rominia $l Uniuni Femeilor ‘Ashitect din Romania, Descrierea CIP a Biblioteci Nationale a Roméniei MEISS, PIERRE VON De la forma la loc+Tectonice : 9 introducere in studiul arhitecrurif/ Picere von Meiss: pref Kenneth Frampton : rad, din Ib. ft: Ana-Marla Hariton ; eww trad: Ana-Maria Harton, - Bucuresti :Capitel Avangarde, aoe Biblioge. Index ISBN 978-606-93901-0-9 1 Frampton, Kenneth (pref} 1, Hariton, Ana-Maria (trad) no ditura Capitel Avangarde Strada Semicereului ar 12, eaj 1 Sector 1, Bucuresti tel: 021 3186174 ‘e-mail: editura@eapitel.ro werwcapitelavanganie.r2 Cuvantul traducatorului Inca deta sparta primed edit (De (a forme au [few ~ une introduction a Verude de Uarchitecrure, 1986, ed. Presses polytechniques et ‘universiteires romandes) cartea Iui Pierre von Mess, analiza ccomprenensiva a fenomenulus arhitectural, rezulata din experienra ‘emarcablla de profesor s practician a autorului, a consttut un punct de referinta in teoria arhitecturi, Expliitind principlle generale ale compozitiel ahitectarale si urbanisticellustrate "in exemple istorice sicontemporane, carvea a fost prezenta, de i apantie, im facultatile de Fentume ca parte a bibliografies fandamentale a domeniulul. Aparsca fm limbile englezd, geemana, (liana, coreeana si chinezd, aceasti prima edie mu a beneficiat de o traducere in romana, Traducerea noit citi Imbogttite se datoreaza fm primul rand inttiativei lui Pierre von ‘Mess, care a dont publicarea unei citi accesbile destinate, in primul rind, studenilor facatailor de arhitecturs Republicata dupa un sfert de secol cartea revazuta si imbowstita se constituie intr-o aducere la zi a edict precedente, adaugand-i o sectune noua: -Tectoniea” Cartea pastveza In seciunea I (De la forme fw Hew) aceeasi stuctura generals, textul si lustrarea arhitectarala find reconformate cu gna, cw ajustas ale proportilor, tmbogatin ale explicailor si adaugarea de noi exemple din utimil ani. Sectlunea a doua abordeaz motivele si finalitatea materialitaii construtie, avind drept scop infelegerea principilor sl tehnicilor constructive, 2 xaporturilor intre structura si anvelopanta, a posfbilitatlor ofeite de tehnologile contemporane. Nowa edie se completeaza cu tei texte undamentale ale witimilar 50 de ani, care pun probleme cheie in ceva ce priveste compozitia, orapul si peisaul civilizatiel noastre, Unul dintre motivele revizuiri si completarti acest introduceri ‘sentiale in studiul arhitectuni este mediatizarea sustinutd 2 um singur segment al creatiet arhiteceurale, ia care ,originalitatea™ pare determinantulesental si cvasi-unic al reste! de arhitectara. Aurorul pune acestei prortizari exclusive a unui limbaj formal rellectiad ultimele tendinfe si tm totala ruptura cu continuitatea actulut arhitectural, 0 abordare In care capacitatea de compozitie side sinteza ‘fle Fundamentate de interpretarea criti a precedenteor istorce ‘Vazuti cu modestie de Pierre von Meiss ca 0 caramida care contribuie ta edificiul imvatamantului de arhitectard, carter Imbrdtiseazd Fenomtenul arhitectural in integime, oferind citoralutDet Forma i oe placerea de a descoperi caractenal mulifinetat si plurdiscplinae al domeniuiu. O carte de teorta proiectulu, lucrarea este o expunere fe 0 remacabilé limpezime a numeroaselor mecanisme pesceptuale si conceptuale care sustin demersul ceatiei arhitecturale, constituind © Tecturd esentiala mu numal pentru studenti ci si pentra orice Dractician, Dealtfelinteresul ctl nu se reduce Ia medial profesional, Aescoperizea principiler Fundamentale ale artes de a constral Aind facilitata de logica si calitatea textulul. De la forma la loc oferd un istrument esential de intelegere si analiza a cadrului omnipecent al ‘viet noascre, mediul eonstnat, Claitatea scrifturi, formulate pregnante, continuitatea s\bogatia Aiscursulut sunt caracteristici stlistiee care sporese considerabil placerea lecturi. Uiltatea traduceri fn limba romana este, in afara asiguraril accesibiitaui pene un mare numér de student si pracicent ~ tocmal redarea nuantelor subtile ale textului. Taducerea s-a fScut dupa editia tn l-ba francess, cu consultaea ultenoara a vaduceri tm engleza. Cartea este in cus de aparte in italiana, germand, ceha si portugheza. Editia in limba roména ofert posibiltatea accesului eneralizat al celor interesati la una dintre cele mai importante introduceri contemporane tn studi arhireecri Tin si-i multulese in primul rind lui Pier von Meiss pentru sprijinul sl nerederea acoedate Ordinulut Arhitectilorpentracontsbuia Ja costurile publicarit prin finantatrea din Timbrul Arhitecturl si cdituni Capte! Avangarde prin grija carea apart citi benefciaca de cele mat dune condi grfice ‘Asa Maria Hariton De a sparta sain 1986 aceasté carta fost unl dinte stuileinvoduetive furdamencale care atau arhirecturs In ine, destnata a cit dupa cum spune Pierre vor Meiss insu, nici ca stone, nica teorte ef mal degraba ‘3 o pragmatca teore a proiecrulu", adic un Fl de ghid comprehensiv| al unui repertoria generic de idei prvind arhitecrara, vdzute din punetul de vedere al unui arhiect sf universitae vest european. Dup3 cum ar concede von Meis,abordarea lula fest in mod categori fenomenologicd in sensu In care era un dgcur itera despre experimentarea ahiterua In termeni de ordine versus dezordine, oc versus spat, lumina versus vambri, simetre versus asimetre et Initial incislata Elemente de aritectrd = De la forma ia fo, carcea a fost turnata tnr-o forma nout, 26 de ani ‘mai trziu, sub ttl oarecum Schismatle De fa formed la loc» tectonica. Dupd cum o sugereazasubtiiul actual, inientia ete ca aceasta care st servensc dreptintroducere in arhitecrurd sin aceastdprvint se poate spune ea reuseste foarte bine, iitlindu-l pe arhitectul novice tnr-o ‘vaieate de feromene intnite in cultura constrctiel de-a nga wn considerabil interval stoic. Cast in prima edie, lucratea se bazeaz’ pe ous scoll de gindire Alozofce germane, oarecum opuse; pede o pars. Alozofla Gestalista si teoria formel simbolie, asa cum a fost elaborata Initial de personalitai ce Rudolph Armbeim si Fest Cassis, si, pede alta pare, viehunea fenomenologicéfondata de serene ll Hussers Heidegger si ulterior elaborat in furan li Gaston Bachelard, Mictel de Serres st Merleau Ponty. ln acelasi timp acest part-pris sintetizator se suprapunt reinterpecari Iu Palladio de cate Rudolt Wirtkower 9 influesei pe care aceasta 2 avu-o asupra citiciianglo-americane si asupra lui Colin Rowe In particular si, via Rowe, asupra autor Ins. Cele mai multe diniretemele i capitoleleprmei edi rear in prima pare a versunti curente, mai mult sau mai pus In aceeasi ovine, cx ‘exact aceleasi usta i pe alocuri aproape acelas text. Totsi, anumite secluni au fost mult extinse.altele modifica si, In anomie cazun a fost sidauget un material cu tanul nou Nous editiecuprinde zcecapitle plus tei asa-nusmite inert eae ‘tusteeaza reflec specifce pe marginea temelor de 6328 ae cepitoelo. ‘Adous parte a acestei eit, si anume captolele 5-10, este de depare cea ‘mal inovatoare incluzind o mare parte de materte ou, Capitol 5 dedicat temei spaiului este in mod special aducdtor de nou in aceasta prvi Intuit amples v gama largé de concepte spatiale pe cate suntem inDe a forms ia oe ericol se pierdem complet in aceasta era digitalé si mediated; cum ar A, de exempl, valentele spajale latent In anumite asamblari plastice create de juxtapunertplanare particulare. Vou Meiss continua tratind succesiv concepte ca: adancime, densitare, snterpenetrare, asamblare si comporiieo data cu snumite concepte spatiale de Bliera modernists ca -Ravmplar-ul [ul Adolf Loos si planul iber a li Le Corbusier, Capitol SGcwratind lumina si umbra, are un caracter fenomenologie particular, referindu-se la relatia directa dintre structura deschidedi de fereasta 51 ‘natura luminll rezultate, Dupa urmatorl interiudiy, tratand tecerea de la spatiu la loc, capitolul 7 este dedicat locului, aducind o cantitate Insemnati de material no. Diferenta principald ine prima sa doua elite apare in « doua parte 4 cari, focalizata asupra temel tectonicii. ncepdnd cu capitolul 8 consacrat caracterulul expresiv inerent al plete, betonult,eaamizi, Jemnulu,sticlet si otelul clttoru trece 1a capitol 9 tratand despre reaistcata anumitor configura structurale la impactul gravitate’ side act a estetica anumitor forme tectonice cum at fi caret, botile, reelele Fzostatice,conslee, srucunle plate ete. Capitlul 1, sub tal ambivalent Corp si imbrdcaminte, trateazd oscilatiaIneviabila intr corp material, al cladis t ratamencul sau de suprafat, admitind in aceas timp situa pariculard in cae cele doud coitcid, Acestcapitot introduce concepre ‘are sunt poate mal sensiil articulate in franceaa train diferenteleintre concepte nuanate ca: aypareillage, madenature i revetement. Von Mess ‘concinuA tratind fensiumea inezenta Inte fat si masce, recunoseind prin aceasta contributia crucial a hi Gottted Semper, caze a introdsnotunea de sructurare a suprafere texcle in cultura arhitecrural Ait trebuie 5 distingem inte discursu rational structurat al lui Vielle-le-Duc, pe care ‘Ugtsim realizatinarhtecrura scheletal a lui Auguste Pere iaritecura semperiand ymaseati" a li Otto Wagner in care poezia forme tectonice eriva din jocul dint @ revela gia axcunde, La sfasitl acetai capitol, ‘von Melsstebuie sa se confrunte cu fenomenul pereelui coring. Act a ajuns ia un compromis ex transparenta aitecuri high tech” ce mbraca Inveaga structura in stcla asigurind asl probitavea imanenta a formel sale, daca trecem cu vedereainevitabllul joc al eflexii si refracted pin Suprafata membrane. In acest punt, i pofda talentalué incontesabil a lui Foster, Piano si Rogers, von Metss ceafirma valoatea nepicritoare a fatadet relat opace pe care o caracterizeaza ca .masindrie complex In acest scop va cta dept exemplar magazinul universal La Rinascente” al du Franco Abn Franca Helg,constult in piata Fume la Roma in 1969, ‘ncheindu-s discursul didactic prin demonstraree modilu in care fatada acestel clidit a fost proiectatétocmat pentra a satsface toate auantele complexe ale conditilor care -zu generar; crcumstante sti teéinologice si climatic, ct i istorce, culturale gi topografice. Aste Albini si Hele fu fost capabill s4 creeze o lucrare subula ne-reductionista la fe! de accesibilé omului neatent de pe srada, cits arkiteealui canosctor, ‘Aces obieciv dedica stoic von Meise ,eora proiectlu, aceasta ‘nd tnainte de toate opera unui veteran al educate! de aritecura care crede cu fermitate, ca pare a proprei experent, 4 tropi rational at aphitecturii ma trebule nlc! urmatiorbeste gi nic epudia! cu usuringa in ‘umele condifei volatile a modernitait noastre tardive. Nici ara, niet stint arhitectura raméne im ultima analiza o meserie flosoficd si in aceast privintd von Mels insist cu lantateasuprafaptulu cn puters svea inovatie semnificativa fara tradiie 3, pede alté pare, nu puter sustine o tate ve Prd inovate.Tocmai aceasta reciprocate paradoxala continua constituiesubiectl acestel crn ‘Kenneth Frampton, New York, mal 2012 PrtaceCuprins Cuvantul traducdtorului Ana Maria Hariton Prefaya Kenneth Frampton Introducere la noua editie Prima parte De la forma la loc Fenomene perceptive Placerea de a priv, asculta, simi, atinge si parcurge arhitectura Auzul Parfumul Mangaierea IMigcarea corpului ‘A ved si a percepe vederi Sfera si trandafiru! Ordine si dezordine Ordinea inevitabils Simul rain Factor de coerenté Proxima. Inchidere sau ford comun Orientirea elementelor:paraleism sau convergenta Spe un vid sao masa. al u 7 13 12 20 20 2 2 33 35 38 38 38i | De la ordine la haos I Omageritate si texturs I Alnier si sei I Gradatie lerarhie Contrast Complexia Contradiete Haos Interactiunes factorilor Regularitate si iregularitate Simplitate laritare Enceptia de Io veguls Ordinea ddezordine si viceversa 3 Masura si echilibru Spatiui pe masura omului Notiunes de sears Antropomorfism i arhitecturd scinatia numarull si proportion Proparti comensurabile Progorti incemersurabie Proporsiin dificutate Echilibr, Simevie Echlira asimetrc 4 Tesut si object Oras i monument CCompozitiaobiectulu Articulaa Continutat Obiectul fete, coltur,raporturi cu pimantuls cerul Ariculatapoztva: collin ele, solu, coronament Artiulatia negatva col itrind Cofultransant Fuaiuneafeetor Primul interludiu: De la obiect la spatiu Spatialitatea obiectelor Relatil intre obiccte a 2 “4 46 a7 50 2 53 58 56 56 60 65 7 6 n 75 78 n 78 80 37 31 93 100 102 104 106 108 109 m 13 uz us 122 Spatiul Elemente de definire spatial Adancimilespatiului Densitatea spatiu Deschideilespatilor. Juxtapuner i interpenetrii spatiale CCaracteristici spatiale ale figurilorelementare right 5 jocurile .Froebe!” Corbusier si cele 4 compozitit (1929) Gruparea verticald a elementelor Trei conceptii spatiale Spatiul-structura -Raumplan'=ul Plan ibe” Pardoseala, perete si plafon i umbra Lumina ne vine din lucruri CCanttate si caltate mina si sai. Ferestre in tate drecile enumlra si umbra Provocarea proiectlui de lumina in cinci puncte Lumina 5 Al doilea interludiu: De la spatiu la loc 7 Locuri Peisajul ~ 0 mare provocare Sits oe. Limite, praguri si spatii de tranzitie Locul ~ suport al identitati Dinamica pareursului Al treilea interludiu: orientare cosmicé, teritoriald si temporal capris 127 130 134 136 137 139 144. 148 149 180 184 155 158 161 164 171 173 173 4 180 182 185 197 198 202 as 224 230 237De forma i oe Partea a doua Tectonica 8 A face matrialele sa cante Forma si materie Beton armat Caramia Lama St De la metale is carton 9 Estetica gravitatiei Soliditates manifesta ‘Stabilitate 5! perFormanta clegants Dezechilibru reechilorat limpingerilaterale si greutatea pamantului Tehnologii si moderitate Adevir sau fletiune? Tehnica in imagini nica exatata Tehnica ‘rag Tehniea falsficats Tehnica Servanta Thies domestic 10 Corp si imbracaminte Mize Texturd, pareiaj si modensturs Grosimi Fata sau masea? Brat au piele? sur de inspira tila De a expresionismul High-Tech” la mister voaiuui, Fatada ca smasinare” complex Epilog 245 247 269 281 258 287 260 282 267 270 272 276 277 280 293 284 285 286 287 208 233 291 293 296 307 308 309 an 314 37 321 327 Anexe Anexa 1 Transparency: Literal and Phenomenal Colin Rove & Robert Sluzky Anexa2 —Arhitectura contra orasului Bernard Huet Anexa3_Alternativa peisajului (extras) Sébastien Marot Bibliografie Referinge iconografice a7 339 353 365 379 383Introducere tems tsee ee eee ee eee ee eae eo fe capabil sa justifice ceca ce face. In acest scop, Oe ee eer ene ae eee Cd one ete ne ee ee es ee ee eet aaeney Ps ane ee ee ee es ete cee Spud mai bine ceca ce ams de spus, re shitectura este mal putin un .lucra de vant deat 0 sine de a extraordinar regizoraonim, interpreta cu onaturalee stupefiant de secaton, comerient.cheiner ele, copii intorcindu-se de n mod infallibil. Putem s8 stingem radioul cind tonalite anjeaza 5 im pe Dali sau Rothke tmergem $4 ne cumparaim discul bun de Cézanne; putem 52 adoram literatura si sii ltstm pe James Joyce feoparte.Arhitectura nu acorda aceasta libertate de alegere; e ach He co vrem sau nu, eo ubim sau o detest: este imposibil si spam ccepta tza. dupa care coll arhitectulul arf cel al unt art ce Los subinglege spundnd acestea este céarhitectura ebuie aproape intotdeauna si fie utils, cerinta cAreia pletorul, seulptoral citoal gi compocitoral ti scapa. Tons aumesos arhitec si benefilart fe mare fenume au slit s8 profite de statutul ambiguu al aritectri rt; efi ca Sema cultural este astel.vndut” separa de obiectl nera de bale, un persona) cu @ mare sensbilitate st cunostitele ecesare diagnosticulut nevoitor si dorintelor att spiituale, cit si pragmatice ale actorlor sk spectatorilar. El va avea o remarcabiia apacitae de compozite si de sinceza. Va st sa se foloseasca bine de Sea realizat in decursl secoleiot. Va 8 de asemenea, un excelent atizan “0 aptitudine de a concepe side a coordona constructia in sprit protectui,Totusi, doar cateva aspecte ale acestor cunostine sf sav tire-usi vor Ml abondate ail. Aceasa care nu este decito carémida ce Adolf Loos‘manierd ne-exhaustiva, numeroasele mecanisme perceptive $i sonceptuale, care ajuté Ia rationalizarea demersului nostra peatrs & ‘jung la proteceul de achiteturs I acest sens, ea este mal degrada‘o sane de core proiectulu” decito carte de tore istorie a arhitecur, neinlocun in niciun fel peetioasele analizeisorice. In cautarea unei bune effcaitat idactice, sncercdm s4imbrétstm nomena arhitectural into singura care introductiva. Aceasta cere 0 seleielimitativa so anumité umiinta tn vapor. cu ambitile stitrifice, A preda arhitectura, Inseamna a oferi plicerea de a descoperi si de a iubt campus principalele aspecte ale unei discipline eaze ‘organizeara si dd un sens scenel vier oamenilor de azi si de maine Aspectul multiform al acestei discipline trebuie prezentat ci slaritate, Acestinvatamant se exerlta de o maniera destul de diferita In diversele scoli de arbitecturd, insd mu se mai serie: prin urmare, iscursul variaza de la un dascdl la altu, de lao scoala la alta, De-a ‘ungul anilor, stadentul se loveste de ererogenitatea conceptclor si limbajeior privind aceleasi principi fundamentale ale achitecturt Spre deosebie de oamentt de stint, nol inca mu organiza congrese ‘mondiale pentru a ne pune de acord asupra unei nomenclaturt, si chiar mai r4u, mulfi daseali tsi laventeaza propriul vocabular ambiguu si careodata obscur, 1m realitate, diferentele privesc mai degrabi modalitaile decat fondul. Uni isi bazeazd discursul pe analiza ertica si aprofundata a catorva studi de car alti cred cd preerabila sbordarea materi! prin studi comparativ al elementeortipiee (coloana, peretel, soc, colt, coronamentul,fereastra, usa, seara, playa, sada etc). All ince aleg ‘eme generice ale compozitici; va fl optiunea noastr In aceasta lucraze, Dricare ar fi modaltaile ales, ceea ce conteaza pentru student este si-si facd o idee mai clara despre disciplina, s& descopere citeva certitudini sl principi, sd tnvere metodele sf sd inceapa s4-3t edifice Proprile refernte car Ui vor permite st continue si favete ‘Abordarea noastra este esenialmenteFenomenologica Ne serviz cu ‘ont iberatea de exemplele storie, mat degraba decitslstee, penta 8 extrage prinipi fundamentale sau cel putin relativdrbile. itor {ste chemat sisi facd alegerie gis selectioneze mijloacele cele mai Jiudicioase pene a-si duce sarcina la bun sist inspiral gi respect lune singe a construc" acumulate rabditorde-a lungul tmpull, lata contextul cultural al acestei cdi. Cu riscul omisiunilor ‘nevitabile, prima parte, De la forma la loc ese elaborata fn jurul temelor geometriei i ale perceptel mediulul, in vederes dobindint referinfelor conceptuale si gramatcaleesentise. Acestea organizeaza cunoasterea actuala despre forma construtta luatd in sine eat si ca Instrumental proiectulu Forma este consideratéciteodaté aici cu un ‘recare grad de autonomie in raport cu semnifcalle: ea este mai int sgolul sensului” inainte de a fl tnvestita cu semnificatii diverse, ‘modtulabile tn cmp, 4 (Slippers Aceast gramatiea" va Incerca, de exempl, sa explice Fenomencle fonmale cae fac ca anumite ansamblur urbane (Hydra, San Giminiano, Bema etc) sd fle apreciate ca avand o mare coerenta formala sau ~ dimpotriva ~ motivele pentru care orasul contemporan este deseors resimtit ca haotic. Acceasireflecie poate si se aplice ferestelor unei ‘aade, Vor incerca s@ inelegem de ce anumite disposi planimerice si spatiale par mai echllibrate deci altele; <4 detectam datorita citor Fenomene o anume cladire joact rolul wnt abiect si 9 alta pe cel de ‘verigd @ unut fesut urban; sa injelegem cum se definieste spatiul arhtectural eu economie de miloace si care sunt principle eseniale pentru a regi legit inte spa 8 descoperim caracteristcle spatiale ale anumitor geomet s elu in caze pot manipulate. Disecia st clasficarea atibutelor forme! arhitecturale au sunt Prd sur, Ele mu relect nici percepta lumii fice care se Face intotdestna 1 globalitate, aici procesul conceptie aritecturle. Penta preda si Invafa uebule consi sé tvecem prin analiza stucturilor lumi formetor ‘Cittorul va Injelege repede ca nu este vorba aici de un tata, nit de wa Gictionar, nici de o carte de reete azhtecturale, ci mai degrabs de 0 ‘nteducere Int-o dseplin, ‘Viaiunea adopeat situeazd arhtecrura inze humea reality Haice siceza dorinei st imeginaralu. Arhitectura nu poate R deci o suing, ‘ns se olosete de tinge: stimtele exact pentru stabilitate,durabiitate si confor; stintele umaniste pentru @ inflege mai bine raporurie pe ‘are le tncetine omul cu locul si cimpul. Ashitectul verfica inuiile aristce si culturale exprimate im proiecrat stu prin miloace rationale, Actioneaza ciinoscind progresele stintel. dees seducatoare a unei arhitecturi pe de-a intregu! rationale, stinifice, Condate pe fapte si ddebarasate de orice speculate, este dimpotriva iuzorie; sau reludnd ccvintele lui Colin Rowe: ... daca legile stariit pot fi admize cu cettudin,.legie” woul sé pldcert nu au fost in mod sigur pind acura supuse unel revoluit newroniene; si, dacd mu e de neconceput sd fle intro zi, orice idetprivind urill 51 frumosul rimxén pentru moment Ipotezeneverifeabite. In arhtectura, ca sin viata, sting si ata au pozitit de importa chivalent fnruedt ne preocups in mod special forma, tea ce mumimt srincipit” se constitule in final din observatit si din ipoteze asupra, Cotmponentelor cu grad mai mare de permanent ale arhtectari, Ne-vor ‘refer la cercetaiestnfifice in situatile in care au contibut la intrirea certtudinilor, Alteori abordarea noastra va ramane mai degraba Fenomenologica si ne vom stradui st ne stabllim regulle cx un maxim de cersudine. Corpusul precedentelor ne va atunci de mare autor Epoca noasra este marcata de nceriudines dine arhitecrrt rap silstorie. Ashitectara Incepuras de secol2t pares trascainte-o lame fara store, chiar intr-un prezent etern, cum ar spune Antoine Picon. ‘Tendintele gi scolile" sunt multiple si clteodata efemere; pare deci uti a discursu asupra arhitectari st caute sa adune, puna in evident’ Tosoducere a nova eineBe forma ate si 8 ontoneze cera ce acesterendinte ar avea in comun. Accasta care este 0 culegere de observa, de cercetini, de experiente side reflect ordonate care se vor utile learuia in judecata rational «propre! mun, chiara proiectelor si realizar altora, Formula de prezentare aeasa pentrs aceasta lucrare este cea de a vA invita lao vizita ghidata a miculsi .muzea imaginar” al autora ‘are ig va comentacolecia tematic. Imagini sl texte formesza un cupla indisoclabi. A serie sa cit sunt eforuri obositoare, imaginea le exte sintez. Referintele i vor incta poate pe uni ine cio sisi aprofundeze studtile prin consuitarea de lucrari mai specializate atunci cmd cariozitaes sau nevois 0 si-l Indemne. Colectia trideaza simpatile ‘utorutul: miscrile arhiwecrart modeme din prima treime a secaluli 1 20Cea, Antihitateagreace, Romanica i Goticuls cteodata Barocal, De ce aceasta noua edie? Jn cursul aces ser de seco, ce la sciereaoriginard a acest luca, ontextul student Is arhitecura 2 evoluat considerabil ~ se immpunea \ecio veadaptare. Aceast evolute se caracteizeazé esentiamente prin tet ‘sspecte:gestunea resurselornoaste de medi wtintr-o data” imitate, ‘Seneralizarea utilizar ealeulatorl 3 intemetui. mediaizarea sus ‘unui segment al produce arhiterurale, Limite resurselornoastre de mediu pun probleme seroase intrest “umanitdis in aceasachestiune arhicectura este unl dincre actor chee, ‘Am preferat sa inroducem acest aspect in mod discret 3i contin, fd {face rorui din el un capitol distinct. Literatura dsponibilaasupea acse teme este de altfel mai mule decdt abundents, Sunt inca prea rare ‘comisitle de judecaté de proiec de sfasie de semestri sau de fart de studi care sé integreze aceasta provacare in critics judecaté. Stadennul este. prin natura lucrulor, foarte inteesat ina cunoaste stadiul prezen in privinta concepteiarhhiteturale, Online, sursele sale de investigaties-au multiplicar gigantic; pe de alta parte tucreaz’ din ‘e Ince mat mult cu Proiectarea asistata de calculator (CAD), 0 teanice ct isi are proprite neajunsur, conducdnd repede la penderea vederi de ansambl Scara de valori a studentloearkitet inde si fle mai marcata de ‘media deci de scoala care se gises. De partea lor, media profesionale su ceusesc sd atraga un public academie decit cu condita de a Face 38 se descopere .noutai’, chiar de promova noi ero” si asa mal depare, -Litimul eaener” este un angrenaj mediatic grew de urpris, cdteodata twil pedagocic, dar cel mai adesea nefast, dezordonat si seapand contol Farga ain materi in mod specific asupraaesstor solicit, am profitat mai ales de proprile cercetae i experieate In decursul acestor tultime decent petra a rafina si completa aceasta “introducere fa stud shite O revizuire a primelor sapce captole sintestudi din De ia forma la foe constitwe prima parte @ noite. "Noua pare a doua Despre tectonic (cap. 8-10) caute 8 integreze mai bine motivele si scopurile materalitai si construitl in abordarea proecralu diners incepural studilo. ‘Trebule st constatim ca universtate, cempl al gana cxtice si al abstactiei, nu este neaparat cel mai bun mediu pentns a cultiva snegrarea inte proiect, materiale si construti. fn aceste ire capitole Jncercim 8 ezim gust pentma tectonics, .constaital” ca ingredient iaconturnabil al proiectul ‘Nowa anexa este un parti-prs. Referintele uizate fa aceasta care sunt mliple si numeroase ~ pentra novice, este in consecinté greu de ‘acu oalegere gestionabil. SubzistaIntrebares Chie si studi carat articol mu ar treoui sa Le raver le niclun caz 7, Am considerat dec jportun sa adaugam aici trei texte-cheie ale utimilor 50 de ani, ce teateard chest Fundamentaleprivind compositia, orapul si pesajul 1 vst cre tac nin Po intg cae BES Ge giell elea Fenomene perceptiveFenomene perceptive ee Seen Phicerea de a piv, ascults, simi tinge eer si par ge arhitectura peer Avertisment: pentrs 9 persoan dispune de totalitatea simputilo, te expertenfaarhitectur este in prim rind vtawala si kinestez eee) misciei parlor corpuui). Esentialul aeste ci este consacrat acest Peper eran fe Mu inseam cd ster sure, insensbil la murs 5 naif Gece ieee Geaeees Beste sia mare casio casi y Se erate secunare, este cel care perturba calit ediului sunt globale si exist chiar situa in i ne straduim sé ne imaginém ecoul spailor pe cas ale sau activa, expe 1a Toeal de muncé etc, O clash de scoala, cit ne amplasaca, bine lumnata nite Unite, dla val des dlntr-un exces inayime. 0 Jn drum ies i viaitatoalu, pe cid, oda ochii pentrs a elimins insistenta lum vizuale in scopul de 8 as al dovada deliciuiul acetor ex ul pasilor! experienge le intireste actanea: dist reamintim ca si spunem aga pentru toata viata: mlros va att de solid an at In memoria noastr, incatsimplulfape dowizeet de a ajungefccupa un loc special in arhitecrura din doua vitabls din causa gravitate alta pare, exe anticipate prin facultatea noastra de a vedeaformele 5 ture. Pleloarele omalai in np cu solul ~ ls sau magos, dur sau moale, plat sau tncln (Cand putem sd alegem, comoditatea are deseori cist de cauzd priveste obiectelefrumoase 3 ¢ suficient sf Le vedem: dorim Si mainile? Este cunoscut cain ceea ce ne sunt oferite de standur, au si le atingem sa le examina greutatea 91 cal aries ulpturt placa, vith la acest gest al mangile sunt solicitate de anumite dspun. tzepteior, soclurlor, bancilor si scaunelor: ochiul si cdteodata excamineaza inti judecindule calitates si curdtenia, coloane et sunt cele ferathie fra ambiguitte 9 5, Tear implies del dominatia vidulul sau a oblectelor. Ne servim tn mod cotdian de ‘erarhi pent a ne organiza gandirea, Avem nevoie ite aceste repere pentru a ne faelitaorlentarea in spatiul comple Cad ierarulle de valoare egala se multiplied prea mult, rola lor de eper se prabuseste, Nu mal exist frase, a8 — t— Contrast Contrastul serveste fa a da o identitate imediaté si fara ambiguitate 4 dowd sisteme formale. Conduce la punere in valoare mutuala fara a securge tm mad necesar la frarhia explicit. Interdependenta ementelor se cealizeaea pe 4 din natura lor contrarie-Termenii opozitiei pot #1 aumerosi dar, pentru a face si conve dialogul, o anuimita proxtmitare chiar suprapuneretebuie si Te respectata ~ pozitio si negatv Blinivid, convesiconcay,curbaldzeapea humina/umbra,reflecant/absorbane, larg/stamt,Inallos, = onzoneal si vertical natural 5 asic cugesllis vege: Contrastul ne permite sd utizam diferentele; cum sva vi privinta Fenomenl 8 jralfond, Mai mult deca atat dows eemrente Dpuse puse in situatie de contrast stablese un .dialog” Inte ele; cu lee, pat sau mai multe elemente lucral devine dic. chierimposibi Contrastul lun principia pentru ordonarea mediulu nostra Caracteral uel forme este pus in valoae in interatiunea cu contrarul stu; cand luraky spune cin ca2u lu Le Corbusier eparilenegarive ecu 0 valoare formal echivalentd ca cea a obi are le genereazd™, face aluzi¢ la aceasta exigenta pr compozitiei prin contrast: 2 modifica 0 forma su actunea ¢ vidul ne ele devenind un sermen de opozite. Pemers wintrarea in comunicare” a contrailor,crebuie totusi ca diferenjele si fle sufcient de marcate. Nu cuncastem niclun fel de regul de realizare, natura opozitillor putdnd lua formele cel principalul jude viel sun fe mai di ne. Dehivl ramaneComplexitate Coneeprul de compleitate in aritectur se poate defini prin opozitie cu simplitaten, cu ceea ce este net gi elementar. Privind Parthenon sub wa unghi oblc, suntem in masura sa-i percepem chiar feele {ascunse. Toate elementele sale, baa, caloane,capitelur,arhittave ee, alizcilor peste asteptar. [n lumea vazulul, slmetria atinge mai seu aceasta pluraltate, dar poate sto facd. in arhitecturd utilizar simetsi- ti ate dous fundamente roretce de natu: dient: (1) Simerria ca principiu esteic. Pentru Palladio simeria este 0 cerns sine qua now a armonlel. O erjeazd in regula absoluté si nu se-va depirta de ea niciodata. fn simetria axiala se evita ocuparea centrulu! printrun element solid; templele si palatele antice cu ex- cept celor minoice, au {ntordeauna un front ex un numar par de coloane, pentra ca mijlocu! safle un interval-tecere. Din Egipt it Renastere i pin tn secolul al 18-1, simetria bilaterald sau centra- Ia ete rezervata esentialmentecladirilor de cults celor care tncearea si simbolizeze 0 puterelaicd. Din secolul al 19-lea simetria este din cen ce mai wilizata pentew tot fel de clade obisnuite, mick pavi- lioane de locuinte, imobile de raport, uzine, abatoare, transforma toare etc. Prin vulgarizarea sa, simetria si-a pierdut valoarea de except sin consecintao parte din intinderea sa simbolica colectiva D consecingd a acestel devalorizar: este ef secolul al 20-lea poste recurga Ia fel de bine (a asimetie ca sila simetce pentru a realiza ‘lain reprezentative ale unei puted sau ale unui cult f@ 100) Desigus, fu ese singurel motly de apariie «noi concept spatile, ina amu” simetrie! axiale a jucat probabil un rol indirect In discreditarea sa temporart (2) Simeria ca principiu constructs, Pentey Viollet-le-Duc, acu ogival comanda simetia - deci constructia. Rationslitatea acesui gind se bazeaz pe lege stall pentru deschiderle simple, cadre arcs cupole axe. Dar dacd constructia rarionala cere simecria incarcatilon ea nt impune simetia asupra unti ansamblu de inctrcis. Mai mult, metodeie de constuctie moderne, In special contnuitatea Detonul si postbiita- tea de ac varia armaturile, ne permit s4 recurgem in mod rational la asimetria structurald atunel cind conditil sitului,conginurull sau intents plastics o justice Btilibru perfect, inst deseort pro- voaea un riu ciudat. chiar in operele masilor maestri, Ceea sanjeaza nu este simetrla in sine, ci mai degraba apropierea axiala prea des corolacsi stu, A merge pe coarda reaped a unui axe imposibil, pravoaca un devechi 3 omului de carve arhitectura este cea care ne face 5-0 taxi. mal ales cd este legata de caracteral colosal, de arhi= tecturd fascist. Totusi, daca putem califica drept fasciste g2ndiri si atiudini, nu exist® azhit ra fascisca: nu exista ,arhitectuct fasista", 268 cum au exist’ .arhitectura democraticd”, .egalist sau ,markist@”. Monumentalitatea nu este prerogativa uel singure forme de societate 1 maiestuoasd catedrala goticd este construita pe o simetre axiala cu un porealcentrat. $4 nu uitém ca madul in care este con- ceeput acest loe de cule au corespunde cu practica turistic de az. La origine ea au era destinata unei spropieriaxiale. Portal axl sit consacrau o idee si au parcursul normal, ideea de Dumne eu, de viata si moarte a unui sfint, ideea de univetsin. axa -2 parcurs era rezervata procesiunsi parcurssimbolizind ideea iia. 01 Jn masura fu care astazi au exists o asemenea convergenta spre 0 idee, unde axa 27 f destinata mai degraba unul ritval decét uni Darcurs, acest gen de simetrie se gaseste zepus in cau’ 2 Inseamnd aceasta c& tebuie sf respingem once idee de simeer Deloc,stmesria ofet itoxeauna ochiulul nostra satsfactie de echi- cestul bru st put tuediului, Dar sencatia de frumusete nu mai e tributes simetric: ca in simpul Remaster a. Dimpottiva, och Secofalu al 23-Iea& avatar sa apreceze asimetile ehilibrate st tiunile subtle lao ordine stabilita simeticA san au apreciem obiecte asimesrce ol simeurice Se pot face analog inre fatada si fard. Daca fara este mal mult sau mai posin simetriea, nu este oare mat voluptuos s8 o vedem dintr-un unghi oblic mai degraba deci .walgar" din faa? Privim ust interiocutor in och cind i vorbima, dar rareor dia fata stniciodaca in permanent. Insistenya creeaza 0 stare de rau, Ziarele nu prezinta in fotografi frontale decit eriminalll cAutay, niciodaca poesi sau acrril Revisele de arhitectura prezinta dimpocriva fotografie edi Fieior simetrce in vedert frontale pentrw a le asimila cu desenul geometric cu care sunt obisnulti arhicect. Simetris este delicata de ntlieat cu o apropiere axiala, Axa au este un loc pencru cotiian, ene eezervata neurloe Pentra 2 arita cit de aificila te stebilirea sregullor” tn acest doment, voi lua un exemplu care vine tocmai din epoca In aceasta mare epoca a arhitecturi, opere remarcabile stailese efectiv simetria perfects, dar neaga {a acelasi simp suprapuneres axeicu parcursul Voi lua rept exemplu piaya Capitoliului realizata de Michelangelo la Roma in secolul al XVI-ie (10). Marea scara cate dd acces spre piara este efeciv situatd in ax. insd topogr indepararea considerabila a clad s\atimea mare i dau 0 anumita autonomie: aceasta scard este necesara pentrs a pregati si face sé se perceapi rolul si situatia parsieulard a Capitollulu) In fesural urban. Decum ajungem in plara coral este pus in opera pentra ca parcursul pieronului s& scape axei: patra alte accese se situeaza la colfur, poarta princi adevar centrala Insa searile conduc Ia ea iau nastere spre colruri. Mijlocu pietel este ocupat sldee”(statuia ecvestra a lui Mars Aurelia) si textura pardoseli ste relizata cu a azemenea forra si desicarete incr capata din now © anumita autonome fara de clade, respectind in acelasi timp poral cu axa. Accesul la poarta principal se efectuezzé prin doud scart tangensale si nu th ax. ln arhitectura secolului 20, simetria a constituit céteod: gula, dar a fost mai degraba tabu, Pentru Rietveld, Gropius gi orbusier ea nu se regaseste decit In primele opere. Pentru Mies van der Rote, Asplund si mai téreiu pentru Kaln a fost un princi csearlal al compozitie, emai ales in operele tardive. Scolile de arni- (ectura modere tncepdnd cu anii 1920 cu Baubaus-ul png in anil 1960-1970 au descurajat-o mai degraba, daca nu reprimat-0, ca a