Sunteți pe pagina 1din 61

ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

Cuprins:

1
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

1. BAZE TEORETICE

1.1. ASPECTE TEORETICO-METODOLOGICE PRIVIND RISCUL ÎN


AFACERI

1.1.1. CONCEPTUL DE RISC ÎN AFACERI

Orice intreprinzator care se angajează într-o anumită afacere, trebuie ca o dată cu


evaluarea resurselor să cuantifice şi să cantarească şi riscul pe care îl implică în acestă
angajare. Iar după finalizarea investiţiei, agentul economic trebuie să monitorizeze permanent
modul de recuperare a investiţiei din veniturile încasate, în vederea preîntâmpinării
eventualelor riscuri.
Termenul risc în general, şi cel de risc în afaceri, este definit diferit în lucările de
specialitate din ţară şi străinătate.
Conform Dicţionarului explicativ al limbii române1 termenul de risc provine din
limba franceză, de la cuvântul risqué şi semnifică o “posibilitate de a ajunge într-o primejdie,
de a avea de înfruntat un necaz sau de a suporta o pagubă: pericol posibil”.
Mihai Toma susţine că “orice investiţie comportă un risc. Cu cât riscul este mai mare
cu atât creşte pretenţia asupra remunerării capitalului investit”.2
Aurel Giurgiu înţelege prin risc, “probabilitatea survenirii unui eveniment nedorit”.3
Riscul unui activ, după părerea unor specialişti din domeniul finanţelor manageriale
se defineşte “prin variabilitatea probabilă a rentabilităţii viitoare a activului”.4
Un alt autor consacrat, Nicolae Hoanţă, este de parere că riscul este “probabilitatea
unui eveniment nefavorabil să aibă loc. Riscul poate fi definit şi ca probabilitatea succesului
sau a eşecului, în care succesul înseamnă obţinerea unui profit şi eşecul presupune suferirea
unei pierderi de bani dintr-o investiţie”.5
Noţiunea de risc nu are semnificaţie decât atunci când se prezintă viitorul şi când se
încearcă estimarea fluctuaţiilor posibile ale ratei rentabilitaţii în cadrul analizelor
previzionale.6
Prin analiza riscului, Rihard Koch, înţelege o analiză sistematică a oricărui risc de

1
I. Coteanu ş.c. – DEX, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998, pag. 929.
2
M. Toma – Finanţe şi gestiune financiară, Editura Didactică şi Pedagogică RA, Bucureşti, 1994, pag. 48.
3
A.I. Giurgiu – Mecanismul financiar al Întreprinzătorului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995, pag. 73..
4
Paul Halpern, J. Fred Weston, Eugene F. Brigham – Finanţe manageriale, Editura Economică, Bucureşti,
1998, pag. 479.
5
N. Hoanţă – Finanţele firmei, Editura Continent, Sibiu, 1996, pag. 306.
6
S. Pertescu, M. Mironiuc – Analiza economico-financiară. Teorie şi aplicaţii, Editura Tiparul, Iaşi, 2002, pag.
215.

2
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

afaceri, de exemplu cel ce face afaceri cu un client nou, al intrării pe o piaţă nouă sau de a
face o investiţie mare.7
Standardele Internaţionale de Contabilitate apreciază că riscul descrie varietatea
rezultatelor obţinute. Ajustarea în funcţie de risc poate implica creşterea valorii la care este
estimată o datorie. În evaluarea rezultatelor şi cheltuielilor afectate de condiţii de
incertitudine, trebuie aplicat principiul prudenţei, pentru a nu supraevalua activele şi a
subevalua datoriile. Totuşi, elementele de incertitudine nu justifică constituirea unor
provizioane excesive sau subevaluarea obligatiunilor.8

1.1.2. CARACTERISTICILE RISCULUI

Riscurile prezintă următoarele caracteristici:


• Riscul prezintă o gamă de incertitudini;
• Riscul constituie o renumerare a capitalului investit;
• Riscul exprimă o incapacitate de adaptare a firmei la condiţiile de mediu;
• Riscul inseamnă probabilitatea apariţiei unui eveniment nedorit;
• Riscul este o masură a vulnerabilităţii firmei;
• Riscul exprimă variabilitatea rezultatului sub presiunea mediului;
• Riscul este o măsură a probabilitaţii de apariţie a succesului sau eşecului;
• Ricul este un concept greu de definit de către economişti si investitori;
• Riscul nu are definiţii decât atunci când se încearcă estimarea fluctuaţiilor
posibile ale ratei rentabilităţii în cadrul analizelor previzionale;
• Prin analiza riscului se înţelege o analiză sistematică a oricărui risc de afaceri.
Analiza riscului în afaceri vizează patru coordonate:
o Strategia de adoptat;
o Starea naturii;
o Rezultatul acţiunii;
o Matricea încasărilor;
Strategia de adoptat impune selectarea unei alternative dintr-o mulţime dată care
poate fi implementată într-un mediu de afaceri, în vederea atingerii unei ţinte prestabilite.
Starea naturii este compusă din condiţiile minime de care depinde adoptarea unei
strategii. Se pot identifica următoarele stări:
- recesiunea economică;
- condiţii normale pentru afaceri;
- “boom”-ul economic;
Rezultatul acţiunii arată câştigul sau pierderea, evaluată în unităţi valorice, asociată cu
7
R. Koch – Dicţionar de finanţe, Editura Teora, Bucureşti, 2001, pag. 248.
8
XXX – Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001, Editura Economică, Bucureşti, 2001, pag. 1041-
1042

3
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

combinarea strategiei cu starea naturii. Rezltatul unei acţiuni poate fi profitul net realizabil pe
termen mediu şi lung.
Matricea încasărilor indică rezultatul acţiunii asociat cu fiecare combinare între
strategia de adoptat şi starea naturii.
Pentru calcularea riscului se folosesc următoarele instrumente si metode matematice:
probabilitatea, distribuţia probabilităţilor, valoarea scontată şi dispersia.
Probabilitatea unui eveniment (Pi) evidenţează frecvenţa relativă a apariţiei unui
eveniment în mai multe extrageri, adică:

0≤,�-� .≤1, �=1,�; ,--,�-�..=1.


unde:
Pi – probabilitatea unui eveniment;

Distribuţia probabilitaţilor este un tablou sintetic în care apare fiecare eveniment şi


probabilitatea sa de realizare.
Valoarea scontată (µ) este o masură a tendinţei principale de realizare a unui
eveniment, adică:

� = ,�=1-�-,�-�.,�-�..

unde:
µ - valoarea scontată;
Pi – probabilitatea unui eveniment;
xi - rezultatul unui eveniment “i”;

Dispersia (�) este o măsură a unui scop propus, care evaluează abaterile de la
valoarea aşteptată a diferitelor rezultate:

�=,-,�=1-�-,�-�.,,,�-�.−�.-2...

unde:
� - dispersia;
Pi – probabilitatea unui eveniment;
xi - rezultatul unui eveniment “i”;
µ - valoarea scontată;
1.1.3. STRUCTURA RISCULUI

4
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

RISC

Posibilitatea ca estimările să nu fie îndeplinite:

POSIBILITATEA DISTORSIONĂRII ESTIMĂRILOR

NU DA

CÂŞTIG

POSIBIL
Risc pur DIMENSIUNEA PSIHICĂ Risc speculativ

Direct legată de
NU DA
rezultatul
acţiunii?

Sunt ameninţate Este ameninţat


condiţiile manageriale rezultatul acţiunii

RISCUL LEGAT RISCUL ACŢIUNII


DE CONDIŢII

Figura 1.1. Structura riscului


Sursa: Marmuse C., Montaigne X., “Management du risque”, Vuibert Enterprise, 1989, pag. 48

1.1.4. TIPOLOGIA RISCULUI

Tipologia riscului vizează mai multe criterii de grupare:


 În funcţie de numărul de variante pentru adoptarea unei strategii avem:
o Riscul unic cu o singură alternativă şi cu o singură probabilitate de
realizare;
o Riscul substanţial în cazul mai multor variante, diferenţiate valoric,
având probabilităţi diferite de realizare;
 După modul de anticipare:
o Riscul potenţial, anticiparea unui eveniment care s-ar produce în viitor
sau anticiparea efectului unui eveniment în derulare;

5
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

o Riscul efectiv, transformarea riscului potenţial într-un eveniment


nedorit;
 După sfera de cercetare riscul se clasifică în:
o Risc politic, care vizează instabilitatea politcă a unui stat. Acest risc se
referă la “climatul politic şi condiţiile ţării respective”9 şi constă în “lipsa de siguranţă
a unei investiţii datorită regimului politic dintr-o ţară”10
o Risc social, caracterizat prin revendicările sociale
o Riscul economic, caracterizat prin starea generală a structurilor
economice. Acest risc este un “eveniment sau proces nesigur care poate cauza o
pagubă, o pierdere într-o activitate, operaţiune sau acţiune economică. Spre deosebire
de incertitudine, riscul economic se caracterizează prin posibilitatea descrierii unei
legi (reguli) de probabilitate pentru rezultatele scontate”11. Riscul economic este de
două forme şi anume:
 Riscul obiectiv, fiind caracterizat prin “variaţia rezultatelor
probabile, şi reprezintă o variabilă independent de individ”12
 Riscul subiectiv, care constă în estimarea unui “obiectiv şi
depinde de individ, de informaţia sa, de temperamentul şi atitudinea sa”13
Deasemenea riscul economic se mai clasifică şi după nivelul la care se
stabileşte:
o Risc mondoeconomic, care se prezintă ca risc de ţară;
o Risc macroeconomic care se prezintă sub următoarele forme:
- Risc social provocat de evenimente sociale majore (grevele);
- Risc politic, provocat de evenimente politice semnificative
(razboaie, schimbari de regim politic);
- Risc economic, caracterizat prin dezechilibre la nivel general,
cum ar fi inflaţia galopantă, şomaj de masă, recesiune;
o Risc microeconomic impărţit în următoarele forme:
- Risc pur, riscul împotriva căruia societăţile comerciale se pot
asigura, şi e posibil să aducă profit;
- Risc speculativ, se asigură mai greu, subiecţii implicaţi având
posibilitatea de a pierde sau de a câştiga;
- Risc de neplată, adică de insolvabilitatea unor firme aflate în
pragul falimentului;
- Risc de inovaţie, acel risc pe care întreprinzătorul şi-l asumă
când investeşte, şi se recompensează cu profitul inovaţional;
 După gradul de agregare riscul poate fi:
o Risc regional, care vizează o arie geografică;
9
N. Hoanţă – Op. Cit. pag. 307
10
M. Mihalciuc ş.c.- Dicţionar poliglot explicative. Termini uzuali în economia de piaţă, Editura Enciclopedică,
Bucureşti, 1995, pag. 138
11
N. Dobrotă – coordinator – Dicţionar de economie, Editura Economică, Bucureşti, 1999, pag. 408-409
12
idem
13
idem

6
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

o Risc de ţară (macroeconomic) care caracterizează starea


generală a unei ţări;
 Risc microeconomic, care se identifică la nivelul agenţilor economici.
În funcţie de natura activităţii, riscul microeconomic are două forme:
o Riscul investiţiei;
o Riscul operaţional al activităţii curente;

 Riscul investiţiei urmăreşte buna desfăşurare a performanţelor unei investiţii în


conformitate cu planul stabilit la început.
Acest risc poate fi măsurat cu ajutorul ratei rentabilităţii financiare (RRF),
indiferent de curesul de schimb al monedei naţionale sau de rata inflaţiei, cu ajutorul
formulei:

���= ,���-��.×100
unde:
RRF – rata rentabilităţii financiare;
RNE – rezultatul net al exerciţiului;
CS – capitalul social subscris şi vărsat.

Riscul investirii se referă la investiţiile noi şi are două componente: riscul sistematic
şi riscul nesistematic.
Riscul sistematic este o porţiune din variabilitatea câştigurilor unui proiect oarecare
de investiţii, care este determinată de factori care afectează piaţa în ansamblu, cum ar fi:
- Evoluţia ratelor dobânzii;
- Modificarea puterii de cumpărare (inflaţia);
- Schimbarea percepţiei investitorilor despre performanţa de anasmblu a unei
economii.
Riscul nesistematic (risc de firmă sau individual) al unui proiect, se referă la
variabilitatea rentabilităţii unui proiect, care este atribuită acţiunii următorilor factorilor:
- Capacitatea managerială a conducătorilor întreprinderii;
- Conflictele de muncă;
- Disponibilitatea materiilor prime;
- Efectul legilor de protecţie a mediului;
- Efectele concurenţei străine;
- Nivelul pârghiilor economice şi financiare utilizate de către întreprindere.14
De multe ori riscul investirii se confundă, în literatura de specialitate, cu riscul
financiar. Acest, risc financiar, “caracterizează variabilitatea indicatorilor de rezultate sub
incidenţa structurii financiare a firmei”15 şi se referă la “riscul ca o firmă să nu fie capabilă să-
şi onoreze obligaţiile financiare cerute de o finanţare prin îndatorare, caz în care se poate

14
F. Radu – Metode şi tehnici de analiză economico-financiară, Editura Scrisul Românesc, Craiova,
1999,pag.396.
15
M.Niculescu – Diagnosticglobal strategic, Editura Economică Bucureşti, 1997, pag.409.

7
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

înregistra falimentul firmei”16.


Riscul financiar “determină variabilitatea indicatorilor de rezultate ca urmare a
modificării structurii financiare a întreprinderii”17. Acest risc este “determinat de politica de
finanţare a întreprinderii prin capitaluri proprii sau prin împrumuturi”18.
Riscul proiectelor de capital se grupează în următoarele categorii:
• Riscul individual al proiectului, măsurat prin variabilitatea rentabilităţii
estimată a proiectului, care nu ţine seama de faptul că face parte din portofoliul de active a
firmei şi că firma respectivă nu este decât o acţiune în portofoliul investitorilor;
• Riscul de firmă, măsurat prin impactul proiectului asupra variabilităţii
profiturilor firmei, fiind efectul unui proiect asupra riscului companiei fără a ţine cont de
efectele diversificării personale ale acţionarilor;
• Riscul de piaţă sau beta, este riscul proiectului evaluat din partea investitorului
care deţine un portofoliu foarte divesificat. El poate fi măsurat de efectul proiectului asupra
coeficientului beta al firmei.19
Conform Standardelor Internaţionale de Contabilitate riscurile financiare sunt asociate
tranzacţiilor cu instrumente financiare20 şi în funcţie de evaluarea gradului de risc aferent
instrumentelor financiare, riscurile se clasează în:
- Risc de preţ;
- Risc de credit;
- Risc de lichiditate;
- Risc al fluxului de numerar.
Riscul de preţ, poate să aibă potenţial de pierdere sau, în acelaşi timp şi de câştig, şi se
grupează şi el în trei categorii:
- Risc valutar;
- Risc al ratei dobânzii;
- Risc de piaţă.
Riscul valutar este riscul ca valoarea instrumentului financiar să scadă sau să crească
odată cu schimbarea nivelului de piaţă a cursului valutar.
Riscul ratei dobânzii este riscul ca valoarea unui instrument financiar să fluctueze
datorită schimbărilor nivelului de piaţă a ratei dobânzii.
Riscul de piaţă este riscul ca valoarea instrumentului financiar sa fluctueze datorită
schimbării preţurilor pieţei, aceste schimbării fiind cauzate de factori ai titlurilor de valoare
individuale sau emitentului acestora, sau factori care afectează toate titlurile de valoare
existente pe piaţă.
Riscul de credit este riscul ca una din părţile instrumentului financiar să nu-şi execută
obligaţia contractuală şi provoacă celelilalte o pierdere financiară.
Riscul de lichiditate este riscul ca o întreprindere să nu-şi poată procura fondurile

16
N. Hoanţă – Op.cit.,pag.307.
17
I. Mihai – coordinator – Analiza siuaţiei financiare a agenţilor economici, Editura Mirton, Timişoara,1997,
pag.158.
18
T. Hada – Finanţele agenţilor economici din România, Editura Intelcredo, Deva,1999, pag.207.
19
Paul Halpern, J.Fred Weston, Eugene F. Brigham – Op.cit.,pag.499.
20
XXX - Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001, Op.cit., pag. 765-766

8
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

necesare îndeplinirii angajamentelor aferente instrumentelor financiare.


Riscul fluxurilor de numerar este riscul ca valoarea viitoarelor fluxuri de numerar ale
unui instrument financiar monetar să fluctueze. În cazul unui instrument de împrumut cu rată
variabilă, fluctuaţiile constau în schimbarea dobânzii efective fără să se producă o schimbare
a valorii sale juste.
 Riscul operaţional viabilitatea unei afaceri putând fi măsurată prin volumul de
încasări şi prin dimensiunea profitului.
Riscul economic (de exploatare) reprezintă “incapacitatea întreprinderii de a se adapta
la timp şi cu cel mai mic cost la variaţiile mediului. Mai exact el exprimă volatilitatea
rezultatului economic la condiţiile de exploatare”.21
Din punct de vedere funcţional riscul se împarte în:
- Riscul economic, care se referă la variabilitatea sau nesiguranţa
obţinerii unui anumit rezultat brut de exploatare;22
- Riscul financiar, care se referă la variabilitatea suplimentară a
dividendului pe acţiune (cash-flow către investitori) şi la probabilitatea
creanţei de insolvabilitate (şi în cele din urmă la faliment), care se
produce atunci când o firmă foloseşte surse de capital cu costuri
relative fixe, cum ar fi creditele bancare sau capitalul preferenţial, în
cadrul structurii sale de capital;23
- Riscul combinat, care înseamnă în fapt combinarea riscului de
exploatare şi a riscului financiar;24
- Risc de faliment (de insolvabilitate).25
Riscul investiţional, în funcţie de evoluţia economică, se împarte în:
- Risc de piaţă;
- Risc specific;
- Risc valutar;
- Risc al ratei dobânzii.
Riscul de piaţă, chiar dacă activitatea firmei este profitabilă, acest risc poate intervenii
în cazul declinului economic general.
Riscul specific se datorează factorilor de mediu extern, afectând perspectiva
tranzacţiilor viitoare ale firmei şi poate afecta performanţele acesteia indiferent de
previziunile financiare viitoare.
Riscul valutar are două aspecte de urmărit:
-Profitabilitatea unui produs pe piaţa externă, având următaorea formulă de calcul:

,�-($).=,�-�.,,��-($).−,��-����..,,>0,,..���� ����-=
0 ,,.. ���� ���-<0,,.. ���� ����..
unde:
21
M. Niculescu- Op.cit.pag.397
22
F. Radu – Opt.cit. pag. 410
23
idem
24
ibidem, pag.425
25
ibidem, pag.430

9
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

P($) - profitul exprimat în USD;


Qe - cantitatea de produse vândute pe piaţa externă;
pv($) - preţul extern exprimat în USD;
CC - costul complet exprimat în lei;
RSLD - cursul de schimb a monedei naţionale;

-Efectul valutar al importurilor şi exporturilor unei firme, cauzat de deprecierea


cursului valutar al monedei naţionale:

�=,�-�.,��−,��-($).×����.,,>0,,..���� ����-= 0 ,,.. ����


���-<0,,.. ���� ����..
unde:
P - profitul exprimat în lei;
Qi - cantitatea de produse vândută pe piaţa internă.
pv - preţul de vânzare exprimat în lei;
ca - costul de achiziţie în USD;
RSLD - cursul de schimb a monedei naţionale;

Riscul ratei dobânzii este cauzat de deprecierea stării de echilibru monetar al unei
companii în urma creşterii ratei dobânzii pe piaţa creditului.
Riscul operaţional se poate structura pe următoarele componente:
-Risc partenerial;
-Risc comercial;
-Risc sistematic;
-Risc de decontare;
-Risc de faliment.
o Riscul partenerial provine din necunoaşterea partenerilor de afaceri şi constă din
costurile de acţionare în justiţie a partenerului şi din dobânzile plătite de furnizor pentru
creditul comercial acordat clienţilor până la recuperarea integrală a creditului.
o Riscul comercial se reflectă asupra activităţii curente a firmei. O extindere a
portofoliului a afacerii aduce un surplus de venituri care, dacă nu sunt investite în noi
oportunităţi, pot genera fenomene negative de iliciditate şi insolvabilitate financiară, pe
termen mediu şi lung.
Acest risc se poate evalua în două moduri:
a. Cu ajutorul indicatorului „rata de încasare a clienţilor”:

�Î� = ,,��-�.-,��-�..×100 ,,≤15% ,,..���� �����-≤30% ,,.. ����


�����->30 % ,,.. ���� ����..
inde:
RÎC - rata de încasare a clienţilor;
CRc - rulajul creditor al lunii curente al contului 4111 „clienţi”;

10
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

CRd - rulajul debitor al lunii curente al contului 4111 „clienţi”;


b. Cu ajutorul indicatorului „viteza de rotaţie a creanţelor”:

��� = ,��-���. ×�,,≤30 ���� ,,..���� �����-≤60 ���� ,,..


���� �����->60 ���� ,,.. ���� �������..

Unde:
DCR - viteza de rotaţie a creanţelor;
T - numărul de zile al perioadei (30 zile);
CR - soldul contului 4111 „clienţi”;
CAN- cifra de afaceri netă.
o Riscul sistematic este cauzat de falimentul unui partener şi duce la insolvabilitate
financiară care la rândul ei duce la faliment.
o Riscul de decontare, specific activităţii unor obligaţii scadente, apare în cazul
amânării plăţii acestora percepându-se majorări de întârziere, care deteriorează echilibrul
monetar.
o Riscul de faliment apare când firma nu mai are posibilitatea de a plăti sau de a livra
partenerilor produsele contractate.
„Riscul la nivel microeconomic se clasifică în funcţie de localizarea cauzelor
generatoare ale acesteia, existând astfel riscuri externe şi riscuri interne ale firmei”26
Riscul extern apare ca urmare a acţiunii unor factori din afara firmei. Aceste riscuri
pot fi:
- Riscul politic (de ţară);
- Riscul valutar;
- Riscul ratei dobânzii;
- Riscurile cu caracter natural;
- Riscul de piaţă.
Riscul intern are legătură cu specificul fiecărei firme, fiind strâns legate de modul de
conducere, organizare şi desfăşurare a activităţilor firmei şi de calitatea actelor de
management şi de execuţie.

 Riscul de audit, în funcţie de etapele de audit financiar-contabil, poate fi de


forma:

- Risc inerent;
- Risc de control;
- Riscul de nedetectare nelegat de eşantioane27;
26
Ibidem, pag.395
27
D.Cormier – L'evaluation du risque dans les missions d'audit externe: l'approche nord/americaine, RFC
222/martie 1991, pag. 69-74.

11
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

- Riscul de nedetectare prin eşantioane28.

1.2. RISCUL UNEI INVESTIŢII

1.2.1. MĂSURAREA RISCULUI UNEI INVESTIŢII

Efectele unei investiţii sunt proiectate pentru intervaluri foarte mari de timp, în cadrul
cărora pot surveni evenimente greu previzibile în prezent. „Obligatoriu, investitorul este
nevoit să-şi calculeze riscul la care se supune decizând aşa cum decide.”29
Calcularea acestui risc se poate face în două etape după cum urmează, în prima se
calculează nivelul cifric al riscului aferent unei anumite decizii şi pe urmă, riscul calculat, să
se integreze în decizie.
„Intuirea survenirii probabile a unor evenimente nedorite în ceea ce priveşte
profitabilitatea utilizării viitoare a investiţiei ce poate obţine din analiza comportamentului
trecut al unei investiţii asemănătoare.”30
Studiind evoluţia profitabilităţii unei investiţii, întrun interval mare de timp din trecut,
se poate presupune că în viitor va crea o evoluţie asemănătoare, ţinând seama de corectivele
ce se pot aplica. De aici se porneşte în aprecierea riscului la care investitorii se supun când
doresc să plaseze capital în active imobilizate.
Evoluţia trecută a profitabilităţii unei investiţii asemănătoare, într-un interval de timp
determinat, se poate exprima prin trei stări:
- Optimistă;
- Medie;
- Pesimistă.
Stării optimiste i se asociază cea mai mare stare a profitului net obţinut în trecut, într-
un an oarecare; stării pesimiste cel mai slab rezultat financiar din acelaşi trecut, iar stării
medii i se atribuie profitul mediu la care poate spera investitorul. Ţinând cont de frecvenţa
survenirii fiecărei stări în acel interval de timp bine stabilit, putem calcula şi probabilitatea
survenirii lor în viitor.(suma ratelor probabilităţii fiind = 0).
La următorul pas vom calcula dispersia pe intervalul determinat, deoarece nivelul
cifric al riscului trebuie să ne arate amploarea împrăştierii stărilor posibile în jurul mediei.
Pentru acest lucru efectuăm următoarele operaţiuni:
A. Stabilim media, prin înmulţirea nivelului cifric al fiecărei stări cu rata corespunzătoare
de probabilitate şi însumând produşii obţinuţi;
B. Determinăm diferenţele dintre media obţinută şi nivelul fiecărei stări şi pentru a eluda
sensul negativ al uneia dintre diferenţe, le ridicăm la pătrat;
C. Pătratele se înmulţesc din nou cu ratele de probabilitate şi se adună obţinându-se
abaterea medie pătratică;
D. Pentru a determina nivelul cifric al riscului procedăm la extragerea rădăcini pătrate.
Pentru a putea trage o concluzie cât mai valabilă despre acest risc, ar trebui să
28
E. Nicolăescu şi colab. – Norme minimale de audit, Editura Economică, Bucureşti, 2001, pag.63
29
A.I. Giurgiu – Finanţele firmei, Presa Universitară Clujeană, 2000, Cluj-Napoca, pag. 67.
30
Idem.

12
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

încadrăm cifra obţinută în intervalul cuprins între 1 şi 0. Apropierea de 1 însemnând un înalt


coeficient al riscului, iar îndepărtarea de 1 spre 0 ar fi o scădere a riscului, ceea ce ne-ar
permite să tragem concluzii aritmetice asupra investiţiei viitoare. Această expresie a riscului
ne-o oferă raportul din următoarea relaţie:

,�-�. = ,�-�.
Unde:
Vc - reprezintă coeficientul de variaţie;
σ - reprezintă dispersia pe intervalul determinat;
M - reprezintă media stărilor posibile pe intervalul considerat.

pi

200 500 600 700


1000 cfw

Figura 1.2. Evaluarea riscului în anumite condiţii de probabilitate


Sursa: A.I. Giurgiu – Finanţele firmei, Presa Universitară Clujeană, 2000, Cluj-Napoca

unde:
pi – ratele de probabilitate;
cfw – cashflow-ul.

1.2.2. METODE DE INTEGRARE A RISCULUI ÎN DECIZIA DE INVESTIŢIE

După calcularea nivelului cifric al riscului aferent unei decizii de investiţii, intervine o
altă mare problemă, care constă în găsirea modului în care la luarea deciziei să se ţină cont şi
de risc, cu alte cuvinte, integrarea mărimii calculate a riscului în decizie.
Pentru acest lucru există mai multe metode:
- Metoda ajustării coeficientului de actualizare cu rata riscului;
- Metoda echivalentelor certe;

13
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

- Metoda arborelui de decizii;


- Analiza de sensibilitate;
- Metoda simulării.
Prin calculul nivelului cifric al riscului şi prin integrarea lui în decizia de investiţii nu
se înlătură incertitudinea, se ştie doar că decizia este luată în deplină cunoştiinţă de cauză a
tot ce se va putea întâmpla în viitor cu efectele deciziei de azi. Prin integrarea riscului în
decizia de investiţii se pot iniţia unele măsuri compensaţii, dar care vor costa.

1.2.3. ANALIZA DE SENSIBILITATE

„Analiza de sensibilitate are ca scop evidenţierea influenţei pe care o exercită variaţia


fiecărei condiţii de funcţionare în viitor a investiţiei asupra criteriilor de opţiune: valoarea
actualizată netă, sau rata internă de randament, sau indicele de rentabilitate.”31
Procedeul acesta are două momente esenţiale:
- Condiţiile în care se prevede funcţionarea viitoare a investiţiei;
- Intervalul de variaţie a acestor condiţii.
Condiţiile funcţionării viitoare ale investiţiei se definesc prin mai mulţi parametrii
fundamentali:
- Pieţii căruia se adresează investiţia (dimensiunile cererii globale dimensionate
fizic şi valoric);
- Ponderea pe piaţă la care poate spera firma;
- Preţul de vânzare;
- Costurile variabile determinate de exploatarea viitoarei investiţii;
- Costurile fixe reclamate de administrarea viitoarelor active imobilizate.
„Înpletirea acestor condiţii va asigura sau nu rentabilitatea viitoare. Intervalul posibil
de variaţie a celor mai sus arătate poate fi cuprins între un nivel pesimist (cerere globală cât
se poate de mică, pondere proprie minimă pe piaţă, preţuri viitoare foarte mici, cheltuieli
variabile foarte mari şi cheltuieli fixe enorme) şi un nivel optimist (la antipodul celor arătate
la nivelul pesimist), precum şi un nivel intermediar.”
Această analiză constă în atribuirea fiecărei condiţie valori corespunzătoare celor trei
stări posibile, medie, pesimistă, optimistă, şi de a determina efectul acestora asupra criteriului
de opţiune. La ânceput se calculează unul dintre criterii – valoarea actualizată netă – la
nivelul mediu de definire a condiţiilor funcţionalităţii viitoare ale investiţiei. În al doilea pas
variăm, rând pe rând, fiecare condiţie de la starea medie spre starea optimistă şi apoi
pesimistă şi calculăm influenţa variaţei asupra valorii actualizate nete.
Analiza de sensibilitate este foarte utilă deoarece relevă o mare varietate de aspecte,
dar are şi anumite neajunsuri. Metoda are un caracter static, presupunând că variabilele nu au
nici o influenţă una asupra alteia.

1.2.4. METODA SIMULĂRII

31
Ibidem, pag. 72

14
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

Metoda simulării constă în efectuarea de previziuni pentru toate variabilele unui


sistem în anumite cazuri specifice. „Esenţa acestei metode constă în realizarea experimentală
a unui eveniment, a cărui probabilitate să fie exprimată prin numărul „n” şi estimarea
aproximativă a acestei probabilităţi.”32
D. Hertz a studiat separat factorii care determină rata randamentului unui proiect de
investiţii şi a examinat sensibilitatea acestor rate faţă de fiecare factor.
După modelul lui Hertz, această metodă are patru etape.
În prima etapă se stabilesc factorii caracteristici unui proiect de investiţii. Aceşti
factori sunt grupaţi în trei grupe după cum urmează:
- Factori ce caracterizează piaţa:
o Mărimea pieţei;
o Preţul de vânzare;
o Rata de creştere a pieţei;
o Ponderea firmei pe piaţă.
- Factori ce caracterizează investiţia:
o Preţul de deviz al investiţiei;
o Valoarea reziduală a investiţiei;
- Factori ce caracterizează costul de exploatare:
o Costuri variabile;
o Costuri fixe;
o Durata de exploatare utilă a instalaţiilor.
În cea de-a doua etapă se efectuează distribuirea probabilităţilor fiecărui factor.
Cea de-a treia etapă se face cu ajutorul calculatorului, care selectionează o valoare
întâmplătoare pentru fiecare distribuţie şi o asociază altor valori din alte distribuţii calculând
în acest fel rata corespunzătoare de rentabilitate. Acest proces se repetă de sute de ori
obţinându-se sute de variante.
Etapa a patra realizează clasamentul ratelor de rentabilitate corespunzătoare
distribuţiei probabilităţilor.
În tabelul următor se prezintă o distribuţie pentru o investiţie oarecare.

Tabelul 1. Ratele de randament şi probabilităţile cumulate


Rata de rentabilitate % Probabilităţi % Probabilităţi cumulate %
31 la 40% 5 5
21 la 30% 15 20
11 la 20% 40 60
0 la 10% 22 82
-10 la 0% 13 95
-20 la -11% 5 100

Datele arătate în tabel ne arată că există şansa în proporţie de 82% ca investiţia să


asigure o rentabilitate mai mare de 0, dar numai în proporţie de 20% rentabilitatea va fi cel
32
Raţiu-Suciu Camelia – Modelarea şi simularea proceselor economice, ed. Didactică şi
Pedagogică, Buc. 1995, pag. 184

15
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

puţin 21%. Profitabilităţile cumulate arată profilul riscului la care se supune investitorul.
Decizia priviind efectuarea sau nu a investiţiei, sau efectuarea variantei optime a
acesteia este deosebit de amplă şi complexă.

1.3. RISCUL COMERCIAL

1.3.1. DATE GENERALE

Am văzut până acuma că riscul este legat de orice acţiune umană, dar mai ales de cea
economică, de aceea în continuare se va prezenta un aspect al riscului care şi-l asumă
întreprinzătorul iniţiind o afacere, riscul comercial sau riscul de faliment.
„Riscul de faliment este legat inevitabil de variabilitatea profitului, determinat fie faţă
de o medie a profitabilităţii dintr-o perioadă anterioară, fie de variaţia cifrei de afaceri.”33
Riscul aferent unei investiţii pe termen lung este sesizabilă într-un orizont mai
îndepărtat de timp, riscul comercial, fiind legat de activitatea curentă de exploatare, este
sesizabil imediat, obligând întreprinzătorii la luarea de măsuri care să micşoreze riscul
înregistrării pierderilor în viitor. De aceea este foarte necesară şi importantă evaluarea
riscului comercial, pentru o firmă cât se poate de des.

1.3.2. MECANISMUL PÂRGHIEI DE EXPLOATARE

Metodele de programare a profitului au scos în evidenţă relaţia care există între profit
şi cifra de afaceri (masa vânzărilor). „Vânzările generează profit, dar pot genera şi pierderi”.34
Ca atare, apare o relaţie deosebit de interesantă, cea între profit şi cifra de afaceri. Costul de
exploatare, ca element esenţial în determinarea profitului nu variază strict proporţional cu
variaţia cifrei de afaceri, de aceea punctul de sprijin, în această relaţie, îl constituie cifra de
afaceri, iar efectul – profitul. Existenţa unui punct de sprijin, duce şi la existenţa unui
procedeu care să amplifice efectul datorită acestui punct, procedeu numit pârghia de
exploatare.
„Efectul pârghiei de exploatare este mare dacă o mai mică variaţie a volumului
vânzărilor antrenează o variaţie mai mare rezultatelor exploatării, adică a profitului şi acest
efect este mic în caz contrar.”35
Măsura intensităţii acţiunii pârghiei de exploatare se realizează cu ajutorul
coeficientului pârghiei de exploatare. Acest coeficient este calculat ca raportul între indicele
de variaţie a profitului şi indicele de variaţie a cifrei de afaceri:

CPE = ,,∆P-,P-0..-,∆CA-,CA-0...

33
Negoescu Gheorghe – Risc şi incertitudine în economia contemporană, Ed. Alter-Ego Cristian, Galaţi, 1995,
pag. 45
34
A.I. Giurgiu - Finanţele firmei, Presa Universitară Clujeană, 2000, Cluj-Napoca, pag. 231
35
Pezrard Josette – Gestion financiere, Ed. Presses Universitairies de France, 1990, Paris, pag. 45

16
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

unde:
CPE – coeficientul pârghiei de exploatare;
ΔP – variaţia profitului din momentul 1 faţă de momentul 0;
P0 – profitul în momentul 0;
ΔCA – variaţia cifrei de afaceri între cele două momente;
CA0 – cifra de afaceri în momentul 0.

Coeficientul pârghiei de exploatare poate fi exprimat şi în funcţie de volumul fizic al


vânzărilor, de nivelul preţurilor şi al costurilor variabile şi a celor fixe. Dacă se admite
invariaţia costurilor fixe avem:

∆P = ∆Q,p -cv.
unde:
ΔP – variaţia profitului din momentul 1 faţă de momentul 0;
ΔQ – volumul fizic al vânzărilor;
p – nivelul preţurilor;
cv – costuri variabile.

,P-0. = ,Q-0.,p -cv.

iar indicele de variaţie a profitului (Ip) ar fi:

,�-�. = ,∆�,p -cv.-,�-0.,,p -cv. −��..


unde:
Ip - ind icele de variaţie a profitului;
ΔP – variaţia profitului din momentul 1 faţă de momentul 0;
p – nivelul preţurilor;
cv – costuri variabile;
CF – cheltuieli fixe;
ΔQ – variaţia volumului vânzărilor.

Deci coeficientul pârghiei de exploatare poate fi scris şi sub forma:

��� = ,�-� .= ,,∆�,p –cv.-,�-0.,,p –cv. –��..-,∆Q-�.. =


= ,∆�,p –cv.-,�-.,,p –cv. –��.. + ,,�-0.-∆�. = ,,�-0.,p –cv.-,�-.,,p –
cv. –��..
unde:
CPE - coeficientul pârghiei de exploatare;
Ip - ind icele de variaţie a profitului;
ΔP – variaţia profitului din momentul 1 faţă de momentul 0;

17
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

p – nivelul preţurilor;
cv – costuri variabile;
CF – cheltuieli fixe;
ΔQ – variaţia volumului vânzărilor.

Coeficientul pârghiei de exploatare este o mărime pozitivă, mai mare, mai mică sau
egală cu unitatea. Cu cât este mai mare decât 1 cu atât riscul este mai mare.
Din relaţiile de mai sus rezultă că riscul de exploatare este direct proporţional cu
dimensiunea cheltuielilor fixe şi cu depărtarea cifrei de afaceri faţă de pragul de rentabilitate
0.

1.4. RISCUL FINANCIAR

1.4.1. DATE GENERALE

Pentru orice firmă, îndatorarea implică suportarea unor sarcini financiare


suplimentare, a căror nivel este cunoscut de la început „fără nici o legătură cu nivelul
profitabilităţii utilizării capitalului înprumutat, ceea ce constituie un risc determinat.”36
Datorită faptului că sarcinile financiare suplimentare nu au legătură cu profitul, diferenţa
dintre rata rentabilitaţii economice şi rata dobânzii rămân firmei, sporiind capacitatea de
autofinaţare cât şi posibilitatea sporirii dividendelor.
Deoarece dobânda datorată băncii nu are legătură cu profitabilitatea utilizării
capitalului înprumutat, atunci când rata rentabilităţii economice este mai mare decât rata
dobânzii, firma are un câştig, dar dacă această rată scade sub nivelul ratei dobânzii firma intră
în pierderi. Din această cauză se impune evaluarea unui risc financiar potenţial în momentul
contractării unui înprumut.

1.4.2. EVALUAREA RISCULUI FINANCIAR

Exprimările cifrice ale implicaţiilor îndatorării unei firme se pot realiza ţinând seama
de acţiunea pârghiei financiare şi de efectul pârghiei financiare:

,�-�. = ,,�-�.+,�-,�-�..,,�-�.−�..−,,�-�.+,�-,�-�..,,�-�.
−�..×� =

=,,�-�.+,�-,�-�..,,�-�.−�..×,1−�.
unde:
RF - rata rentabilităţii financiare;

36
A.I. Giurgiu - Finanţele firmei, Presa Universitară Clujeană, 2000, Cluj-Napoca, pag. 249.

18
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

RE - rata rentabilităţii economice;


D - capital înprumutat;
Cp - capital prpriu;
i - cota impozitului pe profit;
d - rata dobânzii capitalului înprumutat.

Din definiţie, pârghia este un procedeu care permite obţinerea unui efect sporit
datorită unui punct de sprijin; în acest caz punctul de sprijin este cifra de afaceri şi mărimea
cheltuielilor financiare, antrenate de îndatorare.
„Efectul pârghiei financiare amplifică, în orice sens, efectul variaţiei cifrei de afaceri
asupra profitului net ce revine pe o acţiune.”37
Următoarea figură ne arată modul în care îndatorarea poate mării rentabilitatea
financiară a unei firme (un efect pozitiv al pârghiei financiare) sau reducerea acesteia, până la
intrarea în starea de pierdere (efectul negativ al pârghiei financiare).

13200 profit pe o actiune

Cu credit avantajele creditului

Fără credit

52000 punct mort

0
200.000 300.000 profitul înainte de plata dobânzii

Dezavantajele creditului
-3500

1. DESCRIEREA SOCIETĂŢII
Figura 1.3. Implicaţiile îndatorării asupra rentabilităţii
Sursa: A.I. Giurgiu – Finanţele firmei, Presa Universitară Clujeană, 2000, Cluj-Napoca

Coeficientul pârghiei financiare se calculează potrivit următoarei formule:

37
Ibidem, pag. 250

19
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

CPF = ,Q,p-cv.-CF-Q,p-cv.-CF- ,D-d..

unde:
CPF - coeficientul pârghiei financiare;
Dd - dobânda datorată;
Q - volumul de vânzări;
CF - cheltuieli fixe;
p - preţul unitar;
cv - cheltuieli variabile unitare.
Cifrele rezultate după calcularea coeficientului pârghiei financiare într-un caz particular
ne arată proporţiile riscului la care se supun firmele îndatorându-se.

Mai nou se evaluează şi un risc global, care implică atât riscul financiar cât şi riscul de
exploatare, încercând să determine influenţa totală a variaţei vânzărilor asupra rezultatelor
finale. Acest risc se exprimă cu ajutorul efectului pârghiei globale şi se obţine înmulţiind
coeficientul pârghiei financiare cu coeficientul pârghiei de exploatare:

��� = ,�,� –��.-�,� –��.− ��. × ,�,� –��. –��-�,� –��.− ��


–,�-�.. =

= ,�,� –��. -�,� –��.− �� –,�-�..

unde:
CPT - efectul pârghiei globale;
Dd - dobânda datorată;
Q - volumul de vânzări;
CF - cheltuieli fixe;
p - preţul unitar;
cv - cheltuieli variabile unitare.

În concluzie, dacă o firmă are un coeficient de exploatare mare şi un coeficient al


pârghiei financiare important, o mică variaţie a cifrei de afaceri va exercita o puternică
influenţă asupra profitului net.

1.5. RISCUL DE FALIMENT

1.5.1. DATE GENERALE

Falimentul este o „stare de insolvabilitate a unei persoane fizice sau juridice, stabilită
(constatată) prin hotărâre judecătorească şi urmată de lichidarea integrală, în beneficiul

20
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

tuturor creditorilor, a patrimoniului falitului, care pierde dreptul de a efectua acte de comerţ şi
dreptul de administrare şi dispoziţie asupra bunurilor sale; bancrută; falimentar = insolvabil; a
da faliment = a nu izbuti într-o acţiune.”38

De asemenea autorii DEX, apreciază falimentul ca o „situaţie de insolvabilitate în care


se află un comerciant, un industriaş etc., declarată de o instanţă judiciară; a da faliment = a) a
nu-şi putea face plăţile (în calitate de comericant, industriaş etc.); b) a da greş, a nu reuşi într-
o acţiune; a se prăbuşi; falimentar = insolvabil.”39

Falimentul şi procedurile conexe sunt consecutive actului de constatare juridică a


eşecului unui întreprizător. Procedurile conexe nu urmăresc eliminarea falitului, ci pot
permite întreprinderii sale să se repună pe „picioare”, creditorii să fie plătiţi şi falitul să fie
reabilitat.

De aceea se consideră că riscul de faliment reprezintă posibilitatea apariţiei


insolvabilităţii financiare, iar falimentul este starea de fapt, adică insolvabilitatea financiară
(transformarea posibilităţii în realitate).

În continuare amintim câteva din mulţimea de cauze care pot determina falimentul la o
întreprindere:

- Cauze interne de natură managerială: decizii eronate, management neperformant,


pregătire profesională managerială necorespunzătoare;

- Cauze endogene de natură gestionară: gradul de valorificare scăzut al materiilor


prime, lipsa de personal, calificare necorespunzătoare, utilaje învechite etc.;

- Cauze externe priviind conjuctura pieţei: cerere în scădere, falimentul unor


parteneri, recesiune economică, inflaţie etc.

Dacă starea de incapacitate de plată este declarată de tribunal, atunci falimentul este
numit bancrută, iar dacă acest lucru este datorat relei credinţe a administratorului atunci
termenul se schimbă în bancrută frauduloasă. Conform dicţionarului de termeni juridici
uzuali bancruta frauduloasă „constă în una din următoarele fapte: falsificarea, sustragerea sau
distrugerea evidenţelor societăţii sau ascunderea unei părţi din activul societăţii, înfăţişarea de
datorii neexistente sau prezentarea în registrele societăţii, în alt act ori în bilanţ, a unor sume
nedatorate, precum şi în caz de faliment al societăţii, înstrăinarea în frauda creditorilor a unei
părţi însemnate din activ.”40

1.5.2. MODALITĂŢI DE EVALUARE A RISCULUI DE FALIMENT

Metodele de evaluare a riscului de faliment se pot grupa în următoarele categorii:

38
M.D. Popa – coordonator – Dicţionar Enciclopedic, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1996, pag. 280-281
39
I. Coteanu, ş.c. – Op. Cit., pag. 365
40
I.Pitulescu, E.Derşidan. A.Abraham, I.Ranete – Dicţionar de termeni juridici uzuali, Editura Naţională,
Bucureşti, 1999, pag. 60

21
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

- Metode matematice;

- Metode analitice;

- Metode grafice;

- Metode combinate.

a) Metode matematice constau în atribuirea unei valori numerice atribuite firmei


supusă evaluării.

Valoarea numerică a riscului de faliment se determină cu ajutorul următoarei formule


de calcul:

,�-�.=� �
unde:

G - nivelul de gravitate a consecinţelor posibile ale falimentului;

P - probabilitatea de activare a factorilor de risc.

Nivelurile de gravitate identificate în cadrul firmei se stabilesc pe criteriile de


performanţă financiară selectate:

Tabelul 2. Nivelul de gravitate ale activităţii firmei

Nivelul de Consecinţa Niveluri pentru Probabilitatea asociată


gravitate clasificarea firmelor nivelului de gravitate %
1 Minore Excelent 5
2 Semnificative Puternic 20
3 Grave Bun 40
4 Foarte grave Slab 60
5 Catastrofale Foarte slab 80
6 Dezastroase Extrem de slab 100

Pe baza acestor date din tabel se pot stabili nivelurile de risc, prezentate în tabelul
următor:

Tabelul 3. Valori asociate nivurilor de risc

Niveluri de risc Valori


Inexistent 0,05

22
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

Mediu 0,4
Satisfăcător 1,2
Ridicat 2,4
Foarte mare 4,0
Iminent 6,0

Valoarea obţinută pentru riscul de faliment se compară cu cele două intervaluri de


riscuri: risc acceptabil ,�-�.∈,0,05;1,2. şi risc inacceptabil ,�-��. ∈,2,4;6,0..

b) Metodele analitice de evaluare a riscului de faliment constau în identificarea


şi analizarea tuturor disfuncţiilor ce pot apărea în sistemul cibernetic al unei firme şi a căror
finalitate este falimentul.

c) Metodele grafice de evaluare a acestui risc se bazează pe exprimarea riscului


ca o funcţie de doi parametrii şi compararea ei cu domeniul de acceptabilitate, respectiv cel
de inacceptabilitate.

,�-�.=�,�,�.
unde:

P – probabilitatea

G – gravitatea

1.5.3. METODE DE ANALIZĂ A RISCULUI DE FALIMENT

Metodele de analiză a riscului de faliment, după forma legăturii dintre fenomen şi


factorii de influenţă se grupează în următoarele categorii:

- Metode manageriale;

- Metode patrimoniale;

- Metode statice;

- Metode bancare;

- Alte metode de evaluare a riscului;

- Metode de stabilire a diagnosticului economic al firmei.

23
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

1.5.3.1. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT CU AJUTORUL


METODELOR PATRIMONIALE

„Riscul de faliment poate fi evidenţiat prin ecuaţiile echilibrului financiar în cazul în


care se realizează corespondenţa biunivocă dintre lichiditatea activelor şi exigibilitatea
pasivelor.”41

În acest sens trebuie respectate două reguli financiare:42

- Active imobilizate = Capitalul permanent

- Activele curente = Datorii curente

Activele curente includ activele circulante şi cheltuielile în avans. Datoriile curente


cuprind datoriile ce trebuie achitate într-o perioadă de până la un an şi veniturile în avans.
Prima ecuaţie arată faptul că finanţarea investiţiilor s-a concretizat în imobilizări necorporale,
corporale şi financiare şi prin urmare firma nu dispune de fond de rulment necesar finanţării
activelor circulante. Cea de-a doua ecuaţie arată faptul că firma este solvabilă şi că creditorii
temporali ai firmei îşi pot recupera sumele. Dar în cazul în care:

-Activele curente < Datoriile curente


atunci firma nu-şi poate onora obligaţiile, putând intra în starea de incapacitate de plată.
Riscul de incapacitate de plată poate fi arătat şi cu ajutorul indicelui de corelaţie a
vitezei de rotaţie a activelor şi pasivelor curente, calculate, fie ca durată în zile, fie ca număr
de rotaţii.
Dacă durata în zile a unei rotaţii a activelor este inferioară duratei în zile a obligaţiilor,
atunci finanţarea activităţii se face din resurse atrase temporar în firmă:

,�-1.= ,����-���. <1

Acelaşi fenomen se formează şi în cazul în care indicele de corelaţie este supraunitar şi


se calculează ca raport între coeficienţii rotaţiei activelor şi pasivelor curente:

,�-2.= ,����-����. >1


Acestă analiză trebuie completată cu indicatorii lichidităţii şi solvabilităţii patrimoniale
pentru a se evidenţia riscul de ilichiditate şi insolvabilitate financiară.
Lichiditatea generală arată capacitatea activelor curente disponibile (stocuri, facturi

41
I. Mihai – coordonator – Op.cit., pag.165
42
Idem, pag. 165

24
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

neîncasate, plasamente pe termen scurt, cheltuieli în avans) de a se transforma în numerar,


care să acopere datoriile curente ale firmei. Lichiditatea generală are două forme:
- Forma absolută, calculată ca diferenţa între activele curente şi datoriile curente:

��=���−��� ,,>0,,..�������� �� ���ℎ������� �������ă-


=0,,..��ℎ������� ������� �� ���ℎ����ăţ��-<0,,..����ℎ������� �������ă
..
unde:
LG - Lichiditatea generală;
ACR - active circulante şi cheltuieli în avans;
DCR - datorii ce trebuie achitate într-o perioadă de un an şi venituri în avans.
- Forma relativă, calculată ca rată a lichidităţii generale (RLG):

���=,���-���.×100,,>100,,..��������� ����������ă �
����������-=100,,..��������� ��������ă � ����������
-<100,,..��������� ���ţ���ă � ���������� ..
unde:
RLG – rata lichidităţii generale;
ACR - active circulante şi cheltuieli în avans;
DCR - datorii ce trebuie achitate într-o perioadă de un an şi venituri în avans.

„Se apreciază că firma are o lichidiate favorabilă în cazul în care rata lichidităţii este
cuprinsă între 200% şi 250%.”43
Lichiditatea imediată arată capacitatea activelor curente (altele decât stocurile) de a
participa la finanţarea datoriilor scadente. La rândul ei, lichiditatea imediată, are două forme:
- Forma absolută, calculată ca diferenţa între activele circulante, mai puţin
stocurile, şi datoriile curente:

��=,���−�.−���,,>0,,..�������� �� ���ℎ�������-
=0,,..��ℎ������� �� ���ℎ����ăţ��-<0,,..����ℎ������� �����������ă..
unde:
LI – lichiditate imdeiată;
ACR – active circulante şi cheltuieli în avans;
S – stocuri;
DCR – datorii curente;

- Forma relativă, calculată ca un raport procentual între activele circulante

43
O.MF nr. 596 din 28.03.1995, de aprobare a Normelor metodologice priviind întocmirea bugetului de venituri
şi cheltuieli de către regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital de stat, M.Of.nr.70 din 18.04.1995,
pag.15

25
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

rămase (după deducerea stocurilor) şi datoriile scadente:

���=,���−�-���. ×100,,>100,,..��������� �����������ă


����������ă-=100,,..��������� �����������ă ��������ă
-<100,,..��������� �����������ă ���ţ���ă ..
unde:
RLI – rata lichidităţii imdeiate;
ACR – active circulante şi cheltuieli în avans;
S – stocuri;
DCR – datorii curente;

„Normele legale prevăd ca valoarea indicatorului să fie cuprinsă între 50% şi


100%.”44Acest interval fiind intervalul de siguranţă financiară a indicatorului.
Lichiditatea efectivă măsoară gradul în care numerarul şi echivalentele de numerar
acoperă părţile scadente:
- Forma absolută, este diferenţa dintre investiţiile financiare pe termen scurt,
disponibilităţile băneşti şi valorile aflate în caserie şi conturi bancare (TR), şi datoriile
curente(DCR):

��=��−���,,>0,,..���������� ����������ă-=0,,..��ℎ������ ��
����������-<0,,..������� �� ���������� ..
unde:
LE – Lichiditatea efectivă;
TR – trezorerie;
DCR – datorii curente;
- Forma relativă, este calculată ca un raport procentual între numerarul şi
echivalentele de numerar al unităţii, pe o parte şi datoriile curente, pe de altă parte:

���=,��-���.×100,,>100,,..��������� �� ����������
����������ă-=100,,..��������� ��������ă �� �������
-<100,,..��������� ���ţ���ă �� ������� ..
unde:
RLE – rata lichidităţii efective;
TR – trezorerie;
DCR – datorii curente;
Lichiditatea este favorabilă în cazul în care indicatorul se apropie de 100%45 iar
intervalul de siguranţă finaciară este cuprins între 50% şi 100%.
Solvabilitatea financiară generală arată capacitatea unei firme de a rambursa la

44
O.MF nr. 596 din 28.03.1995, Op. cit., pag.15
45
I.P.Pântea – Managementul contabilităţii româneşti, vol II, pag.594

26
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

scadenţă ratele curente pentru creditele pe termen mediu şi lung rămase de achitat. Se poate
exprima în mărimi absolute şi relative.
- Forma aabsolută se determină ca diferenţă între activele rămase (după
deducerea obligaţiilor curente) şi datoriile pe termen lung:

��= ,�-�-�.− ���,,>0,,..�������� �� �������������-


=0,,..��ℎ������ �� ����������ăţ��-
<0,,..��������������� ..

unde:
SG – solvabilitate generală;
,�-�-�. = AI + LG
DTL = ÎTL + PV + SINV

în care:
AI - active imobilizate;
ÎTL - datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an;
PV - provizioane pentru riscuri şi cheltuieli;
SINV - subvenţii pentru investiţii.
- Forma relativă se calculează ca un raport procentual între cele două mărimi
din relaţia de mai sus:

���= ,,�-�-�.-���.×100,,>100,,..���� �� ���������


���������� -=100,,..������������� ��������ă
-<100,,..������������� ���ţ���ă ..
unde:
RSG – rata solvabilităţii generale;
,�-�-�. = AI + LG
DTL = ÎTL + PV + SINV

în care:
AI - active imobilizate;
ÎTL - datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an;
PV - provizioane pentru riscuri şi cheltuieli;
SINV - subvenţii pentru investiţii.

O altă modalitate de calculare a riscului are în vedere costul capitalului investit în


afacere. De aceea, acţionarii şi creditorii, atunci când investesc sau împrumută firma cu bani,
aşteaptă ca rentabilitatea, pe care le-ar fi adus-o alte alternative de investiţie, să fie egală cu

27
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

costul de oportunitate.
Costul de oportunitate este pragul minim al rentabilităţii, pe care firmele îl realizează cu
activele de care dispune astfel încât obiectivele acţionarilor şi creditorilor să fie satisfăcute.
Din această cauză costul de oportunitate este un instrument de previziune şi ajustare a riscului
şi elimină abordările subiective ale acestuia.

Tabelul 4. Structura financiară a firmei


Capital propriu Rata rentabilităţii
(CPR) financiare (RRF)
Împrumuturi Rata dobânzii
bancare (CB) (RD)

Profitul net (PN) ce trebuie generat anual de activitatea firmei cu activele existente este:

��=,��-100.×��+,1−,�-�..×,���-100.×���
unde:
PN - Profitul net;
RD - Rata dobânzii;
CB - Împrumuturi bancare;
RRF - Rata rentabilităţii financiare;
CPR - Capital propriu;
iD - impozitul pe dividende.
Rata rentabilităţii (RRN) în acest caz va fi:

���=,��-���−��.×100
unde:
RRN - Rata rentabilităţii;
PN - Profitul net;
CB - Împrumuturi bancare;
CPR - Capital propriu;

Pragul minim al riscului pentru firmă este evidenţiat de situaţia în care acţionarii nu vor
încasa dividende, adică, se calculează profitul net monetar de echilibru:

���=,��-100.��
deoarece RRF = 0%.
unde:
PNE – profitul net de echilibru;
RD - Rata dobânzii;
CB - Împrumuturi bancare;
Atunci rata rentabilităţii va fi:

28
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

�����=,���-���+��.×100
unde:
RRPNE – rata rentabilităţii de echilibru;
PNE – profitul net de echilibru;
CPR - Capital propriu;
CB - Împrumuturi bancare;
Astfel se elimină riscul pierderii capitalului propriu investit de acţionari în afacerea
respectivă.

1.5.3.2. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT PRIN METODA


SCORURILOR

Principala ţintă a acestei metode de calcul a riscului de faliment, este de a stabili pentru
firmă un indicator de sinteză numit „scor”, care să poată estima starea de faliment a firmei.
Această analiză, a scorului Z, se foloseşte atunci când se urmăreşte eliminarea restricţiilor
impuse de analiza tradiţională prin rate. Cu ajutorul ei se evaluează stabilitatea companiei şi
se prevăd eşecurile probabile ale companiei. Toate prviziunile şi predicţiile se bazează pe
datele publicate în sitaţiile financiare.
Predicţia falimentului foloseşte o tehnică statică (analiza discriminantă) pentru
transformarea informaţiilor din indicatorii economico-financiari într-un scor capabil să
prezică succesul sau insuccesul unei afaceri.
„Analiza discriminantă multiplă (MDA) este o tehnică statistcă utilizată pentru a
clasifica aprioric o observaţie în două sau mai multe grupuri, în funcţie de caracteristicile
individuale observabile”46
Pe scurt, această tehnică permite ca după analiza unei firme să obţinem o cifră (scor)
care spune dacă firma intră sau nu în faliment. Acest scor se obţine din următoarea relaţie:

�= ,�-1.,�-1.+,�-2.,�-2.+…+,�-�.,�-�.=,�=1-�-,�-�.,�-�..

unde:
ai - coeficienţii de ponderare;
xi - variabilele (rate financiare).
Pentru determinarea scorului cu ajutorul aceste tehnici este nevoie de parcurgerea
următorilor paşi:
1) Alegerea unui eşantion de întreprinderi care să cuprindă două grupuri, unul
cu întreprinderi falimentare sau aflate în dificultate şi un alt grup ce cuprinde firme fără
probleme financiare;
2) Compararea de-a lungul perioadei de timp47, pe baza unui set de indicatori

46
M. Bătrâncea – Risc şi faliment, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003. pag. 110
47
Altman E.I.(1977) – Some Estimates of the Cost of Lending Errors for Commercial Bank, Journal of

29
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

susceptibili de a fi semnificativi48, a celor două grupuri;


3) Selectarea indicatorilor care realizează cea mai bună discriminare. Rezulatul
acestei etape fiind alegerea indicatorilor cu acţiune permanentă şi puternică în eşantioanele
cercetate;
4) Elaborarea, prin tehnica analizei discriminante a unei combinaţii liniare Z a
indicatorilor semnificativi (xi);
5) Alegerea unui punct (sau a unor puncte) de inflexiune care să realizeze
clasificarea predictivă a firmelor, având scop diminuarea erorilor predicţiei.
6) Analiza apriori a ratei de succes a funcţiei Z prin compararea clasificării
prdictive cu situaţia cunoscută a firmelor din eşantion. Este o rată de succes apriorică pentru
că se bazează pe o testare a eşantionului care a stat la baza construirii funcţiei scor.
7) Analiza aposteriori a ratei de succes a funcţiei Z cu ajutorul analizei gradului
de relevanţă pentru alt eşantion de firme.
Metoda are mai multe modele, ditre care cele mai cunoscute sunt: modelul Altman,
modelul Canon&Holder, Modelul Centralei Bilanţurilor Băncii Franţei, modelul Taffler şi
modelul Robertson.

1.5.3.2.1. MODELUL ALTMAN

Modelul „Z” este un model statico-matematic de prognoză a stării de faliment a


firmelor, fiind folosit pentru prima dată în S.U.A. în anul 1968 şi dezvoltat de profesorul
Altman în 1977. Modelul lui Altman cuprinde cinci variabile considerate a fi cele mai
reprezentative substări financiare ale unei firme.
Coeficienţii variabilelor au fost stabiliţi după analiza stării economice şi financiare a
unui număr considerabil de firme, dintre care şi unele falimentare.
Prima ecuaţie elaborată a scorului „Z” este:

� =0,012,�-1.,+0,014�-2.+,0,033�-3.,+0,006�-
4.,+0,999�-5.

Ecuaţia folosită de Altman pentru analiza riscului de faliment este:

� =1,2,�-1.,+1,4�-2.+,3,3�-3.,+0,6�-4.,+0,999�-5.

unde:
• Variabila X1 este măsura flexibilităţii firmei şi se determină ca raport între
capitalul circulant (active circulante de exploatare – pasive circulante de
exploatare)(KC) sau fondul de rulment (FR), şi activele totale (AT):

,�-1.= ,��-��. ��� ,�-1.= ,��-��.


Commercial Bank Lendings.
48
Centrala Bilanţurilor din Banca Franţei.

30
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

• Variabila X2 rata autofinanţării activelor totale, şi are ca determinare raportul


dintre profitul reinvestit (PRI) şi activele totale:

,�-2.= ,���-��.

Profitul reinvestit se determină ca diferenţa dintre rezultatul net al exerciţiului


(RNE) şi dividendele acordate acţionarilor (DIV):

��� =���−���
• Variabila X3 reprezintă rata rentabilităţii economice şi se calculează ca raport
între profitul înainte de plata dobânzilor şi impozitelor (RBIT) şi activele totale:

,�-3.= ,����-��.

• Variabila X4 reprezintă capacitatea de îndatorare a firmei şi este calculată ca


raport între valoarea de piaţă a acţiunilor (CSVP) (pentru firmele care nu sunt
cotate la bursă, valoarea de piaţă a acţiunilor va fi egală cu capitalul social) şi
datoriile totale (DT) ale firmei:

,�-4.= ,����-��.

• Variabila X5 măsoară randamentul activelor şi se calculează ca raport între cifra


de afaceri netă (CAN) şi activele totale (AT):

,�-5.= ,���-��.

În funcţie de scorul obţinut firmele se clasează în următoarele trei niveluri:


- Nivelul I: firme solvabile pentru � ∈ ,�; +∞.; limita inferioară a
intervalului poate coborî până la vaoarea 2,7.
- Nivelul II: firme cu dificultăţi financiare temporare (aflate în zona gri) pentru
� ∈ ,�,�; �,�.;
- Nivelul III: firme falimentare pentru � ∈ ,−∞;�,�.;
Modelul din 1968 era capabil să prevadă succesul sau eşecul unei firme cu doi, trei ani
înainte de producerea lui, iar modelul dezvoltat în 1977 face o predicţie cu cinci ani înaintea
producerii evenimentului.
Pentru toate avantajele care le aduce, aplicarea acestei metode are şi câteva dezavantaje
printre care:
• Utilizarea unor informaţii „istorice”;

31
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

• Contabilizarea diferită a mişcării patrimoniului;


• Contabilitatea „creativă”;
• Evaluăricontabile depăşite.
Modelul profesorului Altman se aplică cu rezultate foarte bune pentru firmele cotate la
bursa de valori.

1.5.3.2.2. MODELUL CANNON & HOLDER

Un alt model de analiză a riscului de faliment este modelul analiştilor francezi J.


Cannon şi M. Holder. Acest model se aplică întrepriderilor industriale cu un număr de
angajaţi de la 10 până la 500 şi se bazează pe analiza „lichiditate – exigibilitate”. Modelul a
fost constituit în anul 1978 prin observarea unui număr de 31 de rate pe un eşantion de 190 de
întreprinderi mici şi mijlocii, din care jumătate au dat faliment în perioada 1970-1975.
Modelul se bazează tot de un model Z dar cu următoarea structură:

� =16,�-1.+22,�-2.−87,�-3.−10,�-4.+24,�-5.
în care:
• Variabila X1 reprezintă rata lichidităţii intermediare şi se determină ca raport
între creanţe (CR) şi disponibilităţi băneşti (TR), pe de-o parte şi datorii curente,
pe de altă parte:

,�-1. = ,,��-∗. +��-���. = ,,��-∗.− �-���.


unde:
CR* - creanţe şi cheltuieli în avans.

• Variabila X2 reprezintă stabilitatea financiară a firmei şi se stabileşte ca raport


între capitalul permanent (CPM) şi pasivul bilanţier (PB):

,�-2. = ,���-��.

• Variabila X3 evidenţează gradul de finanţare a vânzărilor din resurse externe şi


se calculează ca un raport între cheltuielile financiare (CF) şi veniturile din
vânzări (CAN):

,�-3. = ,��-���.

• Variabila X4 exprimă gradul de remunerare a personalului, şi se calculează ca


raport între cheltuielile cu personalul (CP) şi valoarea adăugată (VA):

32
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

,�-4. = ,��-��.

• Variabila X5 exprimă ponderea rezultatului exploatării în totalul valorii


adăugate, şi se calculează ca un raport între rezultaul din exploatare (RE) şi
valoarea adăugată:

,�-5. = ,��-��.
Posibilitatea falimentului scade odată cu creştrea scorului înregistrat de firmă,
conform următoarei scheme:

Valoarea scorului Probabilitatea


falimentului

Z <0 ⇒ >80%
0 < Z < 1,5 ⇒ 75-80%
1,5 < Z < 4 ⇒ 70-75%
4 < Z < 8,5 ⇒ 50-70%
Z = 9,5 ⇒ 35%
Z = 10 ⇒ 30%
Z = 13 ⇒ 25%
Z = 16 ⇒ 15%
Z > 16 ⇒ <10%

Gruparea firmelor după scorul „Z” obţinut prin metoda Cannon & Holder se face astfel:
• Z<4 ⇒ firmă aflată într-o situaţie financiară dificilă;
• 4 < Z < 9 ⇒ firmă cu o situaţie financiară incertă;
• Z>9 ⇒ firmă cu o situaţie financiară solidă.

Din dezavantajele aplicării acestei metode amintim următoarele:


- Sunt utilizaţi doar indicatori de stare financiară;
- Indicatorii folosiţi vizează numai o parte din renumerarea capitalului;
- Stabilirea financiară se poate realiza printr-un grad de mare îndatorare a firmei;
- Lichiditatea intermediară se poate realiza prin creşterea creditului comercial
acordat clienţilor.

1.5.3.2.3. MODELUL CENTRALEI BILANŢURILOR BĂNCII FRANŢEI

În Franţa se foloseşte funcţia scor „Z” stabilită de Centrala Bilanţurilor Băncii Franţei şi
este compusă din opt variabile:

33
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

� = −1,255,�-1.,+2,003�-2.−0,824,�-3.+5,221,�-
4.−0,689,�-5.−1,164,�-6.+0,706,�-7.+1,408,�-8.−85,544
în care:
• Variabila X1 reprezintă rata de prelevare a cheltuielilor financiare şi se
determină ca raport între cheltuielile financiare (CF) şi rezultatul din
exploatare (RE):

,�-2.= ,��-��.

• Variabila X2 reprzintă rata de acoperire a capitalului investit sau rata


stabilităţii financiare şi se calculează ca un raport între capitalul permanent
(CPM) şi capitalul investit (active totale (AC) ori pasivul bilanţier (PB)):

,�-2.= ,���-��. = ,���-��.

• Variabila X3 reprezintă rata capacităţii de rambursare a datoriilor din resurse


proprii şi se determină ca raport între capacitatea de autofinanţare şi datorii
totale:

,�-3.= ,���-��.

• Variabila X4 reprezintă rata rentabilităţii vânzărilor şi se determină ca un


raport între rezultatul de exploatare şi cifra de afaceri netă:

,�-4.= ,��-���.

• Variabila X5 exprimă viteza de rotaţie a obligaţiilor faţă de furnizori şi se


determină ca durată a unei rotaţii (exprimată în zile):

,�-5.= ,,��.-�.×360

unde:
,��. - reprezintă soldul mediu al datoriilor comerciale, calculat între două
momente succesive iniţial şi final, ale perioadei: ,��.= ,,��-1.+,��-�.-
2.;
S – reprezintă total stocuri;

• Variabila X6 reprezintă abaterea relativă a valorii adăugate:

34
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

,�-6.= ,∆��-,��-0..

• Variabila X7 reprezintă viteza de rotaţie a creanţelor, calculată ca durată a unei


rotaţii (exprimată în zile):

,�-7.= ,,��.-���.×360
unde:
,��. - reprezintă soldul mediu al creanţelor, calculat între două momente succesive
iniţial şi final ale perioadei ,��.= ,,��-�.+,��-�.-2.;

• Variabila X8 exprimă rata investiţiilor fizice din resurse proprii şi se calculează


ca raport între valoarea investiţiilor şi valoarea adăugată:

,�-8.= ,∆��-��.

Firmele se grupează în trei categorii, în funcţie de scorul Z obţinut:


- Categoria I – firme aflate în dificultate financiară, pentru Z < - 0,25;
- Categoria II – firme cu sitaţie financiară incertă, pentru -0,25<Z<0,125;
- Categoria III – firme cu situaţie financiară corespunzătoare, pentru Z>0,125.
-
Situaţia financiară în raport cu valoarea scorului şi probabilitatea de faliment poate fi
prezentată prin următoarea schemă:

Probabilitatea
Valoarea scorului Situaţia financiară
falimentului

Z<-1,875 ⇒ 100%
-1,875 ≤ Z < -0,875 ⇒ 95,6% Nefavorabilă
-0,875 ≤ Z < -0,25 ⇒ 73,8%
-0,25 ≤ Z < 0,125 ⇒ 46,9% Incertă
0,125 ≤ Z < 0,625 ⇒ 33,4%
0,625 ≤ Z < 1,25 ⇒ 17,7% Favorabilă
Z ≥ 1,25 ⇒ 9,5%

Dezavantajele aplicării acestui model sunt:


- Minimizarea importanţei capacităţii de autofinanţare a datoriilor;
- Dinamizarea accentuată a afacerilor, care măreşte riscul de ilicitate financiară;
- Luarea în considerare ca variabilă negativă a valorii adăugate;
- Existenţa unei valori reziduale foarte mari (-85,544).

1.5.3.2.4. MODELUL TAFFLER

35
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

Modelul Taffler este reprezentat printr-o funcţie liniară complexă de forma:

�= ,�-0.+ ,�-1.,�-1.+,�-2.,�-2.+,�-3.,�-3.+,�-4.,�-4.
unde:
X1 – reprezintă rata rentabilităţii activelor curente şi se calculează ca un raport între
rezultatul brut al exerciţiului şi activele curente (53%);
X2 – reprezintă rata lichidităţii generale şi se calculează ca un rapor între activele
curente şi datoriile curente (13%);
X3 – reprezintă rata dependenţei financiare curente şi se calculează ca un raport între
datoriile curente şi activele totale (18%);
X4 – reprezintă intervalul de timp în care compania işi poate finanţa activitatea de
producţie cu ajutorul activelor proprii fără sa încaseze facturile emise (16%).
c0, c1, c2, c3, c4 reprezintă coeficienţi de ponderare care se determină prin analiza
regresională, iar valorile procentuale din paranteze reprezintă contribuţia indicatorilor la
reprezentativitatea modelului. Există un punct de inflexiune între succes şi insucces, 0,2.
Firmele care au un scor mai mare de 0,2 nu vor da faliment, iar cele care au un scor mai mic
de 0,2 vor avea un eşec în viitorul apropiat.
Această tehnică este adaptată de Taffler pentru dezvoltarea scorului PAS (performance
analysis score). Cu ajutorul acestui scor, PAS, se evaluează performanţele companiei prin
raportarea la alte companii şi se generalizează rezultatele în întreaga economie.
Scorul PAS grupează toate scorurile Z ale companiilor în termeni procentuali, măsurând
performanţa relativă pe o scară cuprinsă între 0 şi 100. Un scor PAS al variabilei X înseamnă
faptul că 100 – X% din companii au înregistrat un scor mai mare decât scorurile Z, asadar un
scor PAS de 80 înseamnă că numai 20% din firmele analizate au înregistrat un scor mai mare
scorului Z.
1.5.3.2.5. MODELUL ROBERTSON

Profesorul Robertson49 a identificat patru elemente care produc modificări ale stării
financiare ale firmei: stabilitatea pe piaţă, scăderea profitului, scăderea capitalului de lucru,
creşterea împrumuturilor. Funcţia scor folosită de profesorul Robertson are forma:

� =3,0,�-1.+3,0,�-2.+0,6,�-3.+0,3,�-4.+0,3,�-5.

în care:
X1 = (cifra de afaceri – activele totale) / cifra de afaceri;
X2 = rezultatul brut al exerciţiului / active totale;
X3 = (active curente – datorii totale) / datorii totale;
X4 = (capitaluri proprii - împrumuturi) / datorii totale;
X5 = (active lichide – descoperirea de cont) / împrumuturi.
49
J.Robertson – Company failure-measureing change in financial helth through ratio analzsis Management
Accounting Review, UK, November, 1983

36
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

Funcţia Z urmăreşte modificările ce intervin în situaţia financiară a firmei de la o


perioadă la alta. Dacă scorul Z se depreciază cu 40% sau mai mult, într-un an, analiza trebuie
să identifice cauzele reducerii scorului. Dacă acest lucru se repetă doi ani consecutivi, atunci
firma nu poate supravieţui din cauza instabilităţii financiare.

1.5.3.3. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT PRIN METODE


BANCARE

O modalitate de prevenire a riscului în afaceri este evaluarea bonităţii agenţilor


economici.50,51,52
Din această cauză băncile clasifică creditele şi plasamentele în funcţie de serviciul
datoriei şi iniţierea de prevederi judiciare în următoarele categorii:
a) Creditele standard sunt creditele care nu implică deficienţe şi riscuri care ar
putea periclita administrarea datoriei în maniera convenită prin contractul de credit, la
acordarea împrumutului, clientul fiind solvabil. Pentru aceste categorii de credite banca nu-şi
poate constitui provizioane.53
b) Credite în observaţie sunt acordate unor clienţi cu rezultate economico-
financiare foarte bune şi care au probleme , pe termen scurt, cu rambursarea ratelor bancare
curente (rata scadentă + dobânda). Provizioanele constituite pentru acest tip de credit sunt în
limită de 5% din valoarea creditului şi pot fi incluse în cheltuieli.54
c) Creditele substandard sunt credite ce pot prezenta deficienţe şi riscuri care
pot periclita lichidarea datoriei, fiind insuficient protejate de valoarea netă a capitalului şi/sau
capacităţii de plată a beneficiarului de credit. Nivelul provizioanelor în acest caz este de
20%.55
d) Crediitele tip îndoielnic sunt acele împrumuturi în cazul cărora rambursarea
sau lichidarea condiţiilor, valorilor sau garanţiilor existente, este incertă. Nivelul
provizionului este de 50% din valoarea creditelor acordate.56
e) Creditele pierdere sunt acele împrumuturi ce nu pot fi restituite băncii.
Nivelul provizionului specific în acest caz este de 100%.57
Pe baza analizei performanţelor economico-financiare, în funcţie de punctajul obţinut la
criteriile financiare şi la criteriile nefinanciare, agenţii economici se încadrează într-o
categorie.
Serviciul datoriei este capacitatea debitorului de a-şi onora datoria la scadenţă,
exprimată ca număr de zile de întârziere la plată de la data scadenţei.
50
Normele BNR nr. 3 din 24 februarie 1994 privin clasificarea creditelor şi constituirea provizioanelor specifice de risc,
publicate în M.Of. nr. 72 din 22 martie 1994
51
Normele BNR nr. 8 din 26.04.1999 privind limitarea riscului de credit al băncilor, publicate în M.Of. nr. 245 din 1 iunie
1999
52
Regulamentul nr.2 din 07.04.2000, privind clasificarea creditelor şi plasamentelor, precum şi constituirea, regularizarea şi
utilizarea provizioanelor specific de risc de credit, publicat în M.Of. nr. 316 din 07.07.2000
53
Normele BNR nr.3 din 24.02.1994
54
Idem
55
Idem
56
Idem
57
Idem

37
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

Prin iniţiere de proceduri judiciare se înţelege cel puţin una dintre următoarele măsuri
luate în scopul recuperării creanţelor:
a) Faţă de debitori:
- Acceptarea de către instanţă a cererii introductive depusă de bancă pentru
declanşarea procedurii de reorganizare judiciară sau a procedurii de faliment;
- Declanşarea procedurii de executare silită a patrimoniului în cazul persoanelor
fizice.
b) Faţă de contract:
- Investirea cu formă executorie a contractului de credit şi a contractelor de
garanţie;
- Investirea cu formulă executorie a hotăririi judecătoreşti definitive ce dispune
asupra contractului de credit, precum şi contractelor de garanţie sau asupra contractului de
plasament.

1.5.3.3.1. METODA BĂNCII COMERCIALE ROMÂNE

Banca Comercială Română încadrează firmele, care apelează la credite, într-o categorie
de bonitate, în funcţie de punctajul obţinut la criteriile cuantificabile coroborat cu punctajul
obţinut la criteriile nefinanciare.
Rezultatul obţinut prin adunarea punctelor acordate fiecărui criteriu cuantificabil,
determină clasificarea preliminară, care poate fi menţinută sau modificată în funcţie de
concluziile analizei necuantificabile, determinând astfel performanţa finală a celui care a
solicitat creditul.
A. Clasificarea preliminară se va face în funcţie de punctajul obţinut la analiza
criteriilor din tabelul următor:

Tabelul 5. Evaluarea criteriilor de performanţă economico-financiară la B.C.R. S.A.


Nr. Indicatorul Formula de calcul Rezultatul Nr. de
puncte
obţinute
1 Lichiditatea Lc≤80% -2
curentă 80<Lc≤100% -1
,�-�.=,��−��−��-�<1 ��.×100 100<Lc≤120% 1
120<Lc≤150% 2
150<Lc≤170% 3
Lc>170% 4
2 Solvabilitatea S≤80% 0
80<S≤100% 1
�=,�−��−��-�−��.×100 100<S≤120% 2
120<S≤140% 3
140<S≤160% 4
160<S≤180% 5
S>180% 6
3 Gradul de Gi>100% -1

38
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

îndatorare 80<Gi≤100% 0
globală ��=,�-����.×100 60<Gi≤80% 1
40<Gi≤60% 2
Gi≤40 3
4 Viteza de Rac≤5 1
rotaţie a ���= ,���-��. 5<Rac≤10 2
activelor Rac>10 4
circulante
5 Rentabilitatea Rcp≤0% 0
capitalurilor ���=,��-����.×100 0< Rcp≤10% 1
proprii 10< Rcp≤30% 3
(rentabilitatea 30< Rcp≤50% 4
financiară) Rcp>50% 2
6 Acoperirea 0<Ad≤20 3
dobânzii ��=,��-���.×100 20<Ad≤40 2
40<Ad≤60 1
60<Ad≤80 0
Ad>80 -1
7 Dependenţa de At>50,1% şi De>50,1% 4
pieţele de Ai>50,1% şi De>50,1% 3
aprovizionare x At>50,1% şi De>50,1% 2
şi desfacere Ai>50,1% şi De>50,1% 1
Garanţii x -garanţii necondiţionate primite de la 4
guvernul României;
-garanţii bancare irevocabile primite de la 4
bănci româneşti şi străine de prim rang;
-depozit bancar; 4
-ipoteca; 3
-gajul cu deposedare; 2
-gajul fără deposedare; 2
-cesiunea de creanţă; 1
-cauţiunea; 1
-gajul general; 0
TOTAL PUNCTAJ INTERMEDIAR Până la 5 6-10 11-16 17-25 Peste 25
inclusiv
CATEGORII ÎMPRUMUTAŢI E D C B A
Sursa: Normele de creditare B.C.R. S.A.

Legenda:
Lc – lichiditate curentă;
Ac – active circulante;
Sn – stocuri nefavorabile;
Ci – clienţi incerţi;
D<1 an – datorii cu scadenţă mai mică de un an;
S – solvabilitate;
A – toatal active;
D – datorii totale;
Cp – diferenţe de conversie pasiv;
Gi – gradul de îndatorare generală;
CPNs – capitaluri proprii nete în sens srtict;
Rac – viteza de rotaţie a activelor circulante;

39
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

Cd – cheltuieli cu dobânzile;
Car – cifra de afaceri realizată;
At – aprovizionări în ţară în raport cu totalul aprovizionat;
Ai – aprovizionări din import cu totalul aprovizionărilor;
Dt – desfaceri în ţară în raport cu totalul desfacerilor;
De – desfacri la export în raport cu totalul desfacerilor.
Pentru determinarea punctajului firmelor care garantează creditul cu mai multe tipuri
de garanţii se va folosi media ponderată.

B. Analiza nefinanciară se face în funcţie de următoarele criterii: calitatea


conducerii, calitatea organizării, sectorul de activitate a firmei, poziţia firmei în ramură,
strategia de dezvoltare şi perspectiva unităţii.

Tabelul 6. Analiza criteriilor nefinanciare ale B.C.R. S.A.


Nr. Denumirea criteriului Comentariu Rezultatul analizei
1 Calitatea conducerii Se va explica şi justifica calitatea • Foarte bună
profesională a managerilor, respectiv:
-cunoştiinţe tehnice de specialitate; • Bună
-experienţă managerială;
-prestigiul şi reputaţia în relaţiile cu • Satisfăcătoare
furnizorii şi beneficiarii etc.
2 Calitatea organizării Se vor trata explicit şi detaliat • Bună
aprecierile inspectorului cu privire la
organizarea activităţii unităţii • Medie
economice (fluxuri tehnologice,
capacitatea de adaptare la modificările • Slabă
structurale, utilizarea bazei materiale
şi a resurselor umane etc.)
3 Sectorul în care îşi Analiza se va axa pe comentariul • Perspectivă bună a
desfăşoară activitatea asupra conceptului de „piaţă dezvoltării sectorului;
profitabilă” în care îşi desfăşoară • Perspectivă slabă a
activitatea agentul ecomonic. dezvoltării sectorului;
• Sector de activitate
nevalabil
4 Poziţia unităţii în Din analiză va rezulta gradul în care • Capacitate mare de
ramură şi subramura de unitatea este cunoscută în sectorul său influenţă a pieţii;
activitate de activitate având un cuvânt de spus • Capacitate medie de
şi în cea ce priveşte nivelul preţurilor, influenţă a pieţii;
concurenţa etc. • Capacitate redusă de
influenţă a pieţii;
5 Strategia de dezvoltare Se va analiza: • Foarte bună
Existenţa unei strategii pe următorii 3-
5 ani. Dacă aceasta este realistă, • Neconvingătoare
realizabilă sau cu risc de eşec;
Modalitatea de realizare a strategiei • Inexistentă
propuse;
Alternative şi implicaţii în cazul
nerealizării strategiei propuse;
Existenţa sau nu a planurilor de
restructurare şi redresare financiară.
6 Perspectiva unităţii Se vor prezenta programele de
(programul de acţiune restructurare şi retehnologizare • Activitate viabilă;

40
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

priviind reducerea aplicate, cele în curs de aplicare • Activitate cu slabe


riscului în creditare) precum şi cele ce urmează a fi perspective
aplicate. Se vor detaila etapele
parcurse şi rezultatele obţinute.
Sursa: Normele de creditare B.C.R. S.A.

C. Performanţa economico-financiară finală a împrumutului, în urma coordonării


punctajului criteriilor financiare cu criteriile de analiză nefinanciară se clasifică în cinci
categorii de bonitate:
• Categoria „A” – performanţele financiare sunt foarte bune şi permit achitarea
la timp a dobânzii şi a ratei. Totodată se prefigurează menţinerea şi în perspectivă a
performanţelor financiare la un nivel ridicat;
• Categoria „B” – performanţele financiare sunt bune sau foarte bune, dar nu se
pot menţine la acelaşi nivel într-o perspectivă mai îndelungată;
• Categoria „C” – performanţele financiare sunt satisfăcătoare, dar au o tendinţă
de înrăutăţire;
• Categoria „D” – performanţele financiare sunt scăzute şi cu o evidentă
ciclitate, la intervale scurte de timp;
• Categoria „E” – performanţele financiare arată pierderi şi există perspective
clare că nu pot fi plătite nici ratele, nici dobânzile.

1.5.3.3.2. METODA BĂNCII ROMÂNE DE DEZVOLTARE

Banca Română de Dezvoltare Groupe Societe Generale S.A., grupează agenţii


economici pe cele cinci tipuri de categorii de bonitate pe baza indicatorilor de performanţă
financiară din următorul tabel:

Tabelul 7. Criterii de performanţă financiară ale B.R.D. Groupe Societe Generale S.A.
Criterii de apreciere % Categorii de credite
Categ. A Categ. B Categ. C Categ. D Categ. E
Gradul de îndatorare 0-30,0 30,1-50,0 50,1-65,0 65,1-80,0 peste 80,0
Lichiditatea imediată peste 110,0 85,1-110,0 65,1-85,0 50,1-65,0 sub 50
Solvabilitatea patrimonială peste 50,0 40,1-50,0 30,1-40,0 20,1-30,0 sub 20,0
Rentabilitatea în funcţie de cifra peste 10,0 5,1-10,0 3,1-5,0 1,1-3,0 sub 1,0
de afaceri
Gradul de acoperire a peste 120 100,1-120,0 90,1-100,0 70,1-90,0 sub 70
cheltuielilor din venituri
TOTAL PUNCTAJ 41-50 26-40 11-25 1-10 0
Sursa: Normele de creditare ale BRD Groupe Societe Generale S.A.

2. DESCRIEREA FIRMEI
2.1. ISTORIC AL ACTIVITĂŢII

S.C. METROPOLIS GROUP S.R.L. a fost constituită în actuala formă juridică în anul
1994 prin încheierea de autentificare nr. 7598/13.09.1994.

41
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

Înca de la înfiinţare societatea a avut ca principale activităţi:


între anii 1994-1995:
- alte activităţi recreative;
- cafenele si baruri fară spectacol.
între anii 1995-1999:
- alte activităţi recreative;
- jocuri de noroc;
- comerţ cu amanuntul.
din 1999-prezent:
- alte activităţi recreative;
- lucrări de construcţii, inclusiv lucrări de artă;
- alte activităţi de spectacole ( organizarea şi prezentarea altor activităţi recreative cum sunt:
activităţile sălilor de dans, discotecilor, şcolilor de dans, parcurilor de distracţii şi alte forme
recreative analoge, spectacole de circ, marionete, realizatorilor de desene animate,
scenografilor, consultanţilor si ale altor tehnicieni din domeniul realizării de spectacole );
- comerţ cu amănuntul cu băuturi;
- comerţ cu amănuntul cu produse din tutun;
- alte tipuri de comerţ cu amănuntul cu produse alimentare, băuturi şi produse din tutun în
magazine specializate.
Activităţile enumerate s-au desfăşurat în mai multe puncte de lucru din toată ţara.

2.2. PRINCIPALELE CAPACITĂŢI DE PRODUCŢIE

1. Clădire situată în Bistrita, str. M. Eminescu, nr. 1-4, desfăşurată pe o suprafaţă de


2.574,63 mp.
2. Autovehicule.
3. Instalaţii şi echipamente de sonorizare, lumini, climatizare.

2.3. PRINCIPALII FURNIZORI

S.C. AGROBIS BAZA 6 S.A.


S.C. CAFFE RIVER S.R.L.
S.C. DOBOCO IMPEX S.R.L.
S.C. DECIS COM S.R.L.
S.C. ELECTROPLAST S.A.
S.C. EMI CORPORATION S.R.L.
S.C. INTERBRANDS S.R.L.
S.C. MEDEIROS S.R.L.
S.C. MACON S.A.
S.C. ROMELMAR S.R.L.
S.C. ZAJ DISCOTECHIKA S.R.L.
S.C. YORK INTERNATIONAL S.R.L.
S.C. PHOENIX CONSTRUCT S.R.L.

42
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

S.C. EUROPLEICOM S.R.L.

2.4. DESCRIEREA SUMARĂ A ACTIVITĂŢII

S.C. METROPOLIS GRUP S.R.L. are o bogată experienţă în organizarea activităţilor


recreative. În perioada 1994-1998 societatea era organizatoarea celei mai puternice discoteci
din Bistriţa şi organiza activităţi de bingo în sală în mai multe oraşe din România. Începând
cu anul 1999 societatea s-a reorientat spre activităţi de comerţ şi prestări servicii, de
construcţii datorită faptului ca una din societăţile din grupul de firme era organizatoarea
jocului de bingo televizat SUPER BINGO PROTV. Începând cu anul 2001 societatea a
început o campanie masivă de investiţii în vederea desfăşurăii de activităţi recreative prin
adoptarea unui nou concept în România, şi anume CENTRU DE DISTRACŢII ŞI
AGREMENT. Acest centru cuprinde discoteci, săli de jocuri distractive pentru toate vârstele,
restaurante, terase, toate regăsindu-se în acelaşi spaţiu. Până în acest moment aceste investiţii
au fost susţinute din surse proprii, surse provenind nu numai din activitatea curentă ci şi din
activităţi excepţionale (operaţiuni de capital).

2.5. CLIENŢII

S.C. METROPOLIS GRUP S.R.L. este o societate care se adresează în general


populaţiei, prin faptul că desfăţoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi prestări de sercicii.
Pe lângă acest important segment, societatea este în relaţii cu mai mulţi clienţi în special prin
prestările de servicii care le face în domeniul construcţiilor:

S.C. BOWLING S.R.L.


S.C. BINGO CLUB S.R.L.
S.C. SCANDIC COMPANY S.R.L.
S.C. GCM INTERGAMES S.R.L.
S.C. PHOENIX S.R.L.

2.6. STAREA CONCURENŢIALĂ

Slab reprezentat la nivel regional, segmentul de piaţă al agenţilor economici având ca


obiect de activitate prestarea de servicii de agrement-distracţii se caracterizează prin
infrastructura slab dezvoltată, un numar mare de locaţii cu spaţii de dimensiuni reduse şi
standarde calitative inferioare cerinţelor moderne. Ca enumerare, principalii concurenţi ai
complexului de distracţii şi agrement Metropolis vor fi: Disco Parc Bistriţa, Disco Galaxy
Bistriţa, Disco Tequila Dej, Disco Atlantic Cluj-Napoca, Disco Wake-Up Cluj-Napoca, Club
Kharma Cluj-Napoca – cu un target de piaţă relativ diferit ca etate/scară ierarhică socială a
clientelei şi fară capacitatea de a presta servicii integrate (divertisment diferenţiat şi
alimentaţie publică).

43
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

2.7. PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

Tabelul 8. Principalii indicatori economico-fianciari ai S.C. Metropolis Grup S.R.L.


Nr. Denumire U.M Formulă Anul 2003 Anul 2004 Anul
2005
1 Cifra de afaceri lei 2478023 1615187 3142036
2 Număr de angajaţi Pers. 88 59 101
3 Situaţia netă lei Total active – Toatal datorii 960331 1730154 2174490
4 Lichiditate generală Lei/ ,������ ����������-������� �� 0,64 0,30 1,34
leu ������ �����.
5 Lichiditate redusă Lei/ ,������ ����������−�������-������� 0,56 0,18 1,06
leu �� ������ �����.
6 Lichiditate imediată Lei/ ,������������ăţ�-������� �� ������ 0,002 0,005 0,009
leu �����.
7 Solvabilitate Lei/ ,����� ������-����� �������. 1,18 1,43 1,50
generală leu

8 Solvabilitate % ,���������� �������-����� 15,28 36,89 34,86


patrimonială �����.×100

9 Rata autonomiei Leu/


financiare la termen leu ,���������� �������-������� �� 0,37 1,52 0,81
������ ����.
10 Rata de îndatorare Leu/
globală leu ,����� �������-���������� �������. 5,54 1,71 1,87

11 Rata de îndatorare Leu/


la termen leu ,������� �� ������ ����-���������� 2,68 0,66 1,24
�������.

12 Fondul de rulment lei ���������� ���������� − -983225 -1108866 620927


net – ������ ������������
13 Nevoia de fond de ,���.����������− ���.����������. -987737 -1121716 607432
rulment net Lei − ,������� �� ������
�����−������ �� ����������.
14 Trezoreria netă lei FRN – NFRN 4511 12850 13495
15 Rata rentabilităţii ,������ ���� ��� ����������- 26,49 5,29 13,42
economice % ���������� ������.×100
16 Rata rentabilităţii ,������ ���-���������� �������.×100 2,24 1,23 7,64
financiare %
Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.C. Metropolis Grup S.R.L.

3. ANALIZA RISCULUI LA S.C. METROPOLIS GRUP S.R.L.


3.1. ANALIZA RISCULUI CU AJUTORUL METODEI PATRIMONIALE

Tabelul 9. Evoluţia indicatorilor de echilibru patrimonial


Nr Indicatori U.M. 2003 2004 2005
1 Active imobilizate Lei 4543336 5051926 4531397

44
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

2 Capitaluri proprii Lei 967295 2377735 2304643


3 Subvenţii pt. investiţii Lei 0 0 0
4 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 1565325 2847681
perioadă mai mare de un an
5 Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 0 0
cheltuieli
6 Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 3943060 5152324
7 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 -1108866 620927
Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.C. Metropolis Grup S.R.L.

2003: societatea are un fond de rulment negativ ceea ce exprimă un dezechilibru


financiare pe termen lung. (o parte din activele imobilizate sunt finanţate cu resurse curente).
2004: fondul de rulment al firmei înregistrează o valoare negativă, mai scăzută ca şi în
anul precedent însemând ca parte mai mare a activelor imobilizate sunt finanţate cu resurse
curente.
2005: fondul de rulment are o valoare de 620.927 lei, valoare prozitivă ceea ce
înseamnă că s-a stabilit un echilibru financiar pe termen lung, şi o parte din capitalurile
permanente finanţează activele curente.
Riscul de incapacitate de plată a firmei se poate evidenţia şi prin indicele de corelaţie a
vitezei de rotaşie a pasivelor şi activelor curente, calculate, fie ca durată în zile a unei rotaţii,
fie ca număr de rotaţii după cum urmează:
Tabelul 10. Evoluţia indicatorilor de gestiune
Nr Indicatori U.M. 2003 2004 2005
1 Active circulante Lei 1780317 746633 1949533
2 Cheltuieli în avans Lei 8492 651991 142626
3 Active curente (1+2) Lei 1788809 1398624 2092159
4 Datorii ce trebuie plătite până la un Lei 2770506 2503080 1458759
an
5 Venituri în avans Lei 1529 4410 12473
6 Datorii curente (4+5) Lei 2770035 2507490 1471232
7 Cifra de afaceri netă Lei 2478023 1615187 3142036
8 Durata unei rotaţii a activelor curente Zile 263,48 316,06 243,04
(3:7) x 365
9 Durata unei rotaţii a datoriilor curente Zile 408,31 565,75 170,91
(6:7) x 365
10 Indicele de corelaţie a duratelor unei 0,65 0,56 1,42
rotaţii (8:9)
11 Numărul de rotaţii a activelor curente 1,39 1,15 1,50
(7:3)
12 Numărul de rotaţii a datoriilor 0,89 0,64 2,14
curente (7:3)
13 Indicele de corelaţie a numărului de 1,56 1,80 0,70
rotaţii (11:12)
Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.C. Metropolis Grup S.R.L.

Durata unei rotaţii a activelor curente, se explică prin intervalul de timp de


aprovizionare, de lansare, de fabricaţie, de stocare, de expediţie şi de încasare, şi este în anul
2003 de 263,48 zile, în anul 2004 este de 316,06 de zile şi în 2005 scade la 243,04 zile.
Durata unei rotaţii a datoriilor curente în anul 2003 este de 408,31 zile, de 565,75 zile

45
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

în 2004 şi scade în anul 2005 până la 170,91 zile, ceea ce înseamnă că firma în anul 2005
beneficiează de o finanţare suplimentară anuală mai mare decât în anii precedenţi.
Indicele de corelaţie a duratelor de rotaţie în anii 2003 şi 2004 este subunitar, 0,65
respectiv 0,56 ceea ce înseamnă ca firma în aceşti doi ani nu a reuşit să-şi finanţeze
activitatea proprie din resurse proprii. În anul 2005 indicele are o valoare de 1,42 ceea ce
înseamnă că în anul 2005 s-a reuşit finanţarea din resurse proprii atât a activităţii proprii cât şi
a unei părţi din livrările către clienţi.
În anul 2003 numărul de rotaţii a activelor curente (1,39) este superior numărului de
rotaţii a datoriilor curente (0,89) ceea ce înseamnă că rambursarea obligaţiilor este mai lentă,
în comparaţie cu încasările de la clienţi şi cu rotaţia stocurilor, acelaşi fenomen se petrece şi
în anul 2004, doar valorile fiind diferite şi anume 1,15, respectiv 0,64. În anul 2005 se
produce o schimbare în ceea ce priveşte o rambursare mai rapidă a obligaţiilor, în comparaţie
cu încasările de la clienţi şi rotaţia stocurilor, efect cauzat de inferioritatea numărului de
rotaţii al activelor curente (1,50) faţă de numărul de rotaţii a datoriilor curente (2,14).
Indicele de corelaţie a numărului de rotaţii este supraunitar în anii 2003 şi 2004 (1,56 şi
1,80), ceea ce înseamnă că firma îşi finanţează afacerile din resurse atrase temoral de la terţi
în procent mai mare decît din resurse proprii. În anul 2005 acest indice este subunitar (0,70)
ceea ce înseamnă că finanţarea din resurse proprii este într-o proporţie mai mare decît din
resursele atrase temporar de la terţi.
Pentru evidenţierea riscului de ilichiditate şi insolvabilitate financiară, analiza firmei se
continuă cu determinarea indicatorilor specifici lichidităţii generale, imediate şi efective.
Acest lucru se poate realiza în felul următor:

Tabelul 10. Evoluţia indicatorilor de lichiditate


Nr Indicatori U.M. 2003 2004 2005
1 Active imobilizate Lei 4543336 5051926 4531397
2 Capitaluri proprii Lei 967295 2377735 2304643
3 Subvenţii pt. investiţii Lei 0 0 0
4 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 1565325 2847681
perioadă mai mare de un an
5 Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 0 0
cheltuieli
6 Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 3943060 5152324
7 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 -1108866 620927
8 Active circulante Lei 1780317 746633 1949533
9 Cheltuieli în avans Lei 8492 651991 142626
10 Active curente (8+9) Lei 1788809 1398624 2092159
11 Datorii ce trebuie plătite într-o Lei 2770506 2503080 1458759
perioadă de până la un an
12 Venituri în avans Lei 1529 4410 12473
13 Datorii curente (11+12) Lei 2772035 2507490 1471232
14 Lichiditate generală (10-13) Lei -983226 -1108866 620927
15 Rata lichidităţii generale (10:13)x100 % 65 56 142
16 Stocuri Lei 213041 290747 401246
17 Lichiditatea imediată (10-13-16) Lei -1196267 -1399613 219681
18 Rata lichidităţii imediate (10- % 57 44 115
16):13x100
19 Investiţii financiare pe termen scurt Lei 0 0 0

46
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

20 Casa şi conturi la bănci Lei 4511 12850 13495


21 Trezoreria (19+20) Lei 4511 12850 13495
22 Lichiditate efectivă (21-13) Lei -2767524 -2494640 -1457737
23 Rata lichidităţii efective (21:13)x100 % 0,2 0,5 0,9
24 Datorii totale (3+4+5+11+12) Lei 5364851 4072814 4318913
25 Active totale (1+8+9) Lei 6332145 6450550 6623564
26 Solvabilitate generală (25-24) Lei 967294 2377736 2304651
27 Rata solvabilitaţii generale % 118 158 153
(24:25)x100
28 Gradul de dependenţă financiară % 85 63 65
(25:24)x100
29 Rezultatul net al exerciţiului Lei 21623 29191 175981
30 Impozit pe profit Lei 14355 10464 24512
31 Cheltuieli cu dobânzile Lei 116448 119140 54793
32 Rata de acoperire a dobânzilor % 131 133 466
(29+30+31):31
33 Gradul de dependenţă financiară la Lei 555 171 187
termen (24:2)x100
Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.C. Metropolis Grup S.R.L.

În anul 2003 firma a înregistrat o ilichiditate de 1196267 lei ceea ce înseamnă că firma
nu are capacitatea de a acoperi datoriile curente cu numerar sau facturi de încasat decât în
proporţie de 57 %, lucru acceptabil deoarece rata lichidităţii imediate se încadrează în
intervalul de siguranţă financiară, fiind cu 7 % peste limita inferioară a pragului de siguranţă.
În anul 2004 firma înregistrează o ilichiditate mai scăzută faţa de cea din anul 2003, în
valoare de 1399613, deci este într-un deficit de acoperire a datoriilor curente, procentul ratei
lichidităţii fiind de 44 % sub nivelul pragului de siguranţă cu 6 procente.
În anul 2005 firma înregistrează un excedent de lichiditate, ceea ce înseamnă că firma
are capacitatea de a acoperi datoriile curente cu numerar sau facturi de încasat, rata lichidităţii
imediate fiind de 115 %, fiind cu 15 procente peste pragul optim al indicatorului (100%)
În toţi cei trei ani analizaţi, la S.C. Metropolis Grup S.R.L. s-a înregistrat un deficit de
numerar şi echivalente ale numerarului, de 2767524 lei, 2494640 lei şi respectiv 1457737 lei,
înregistrând o scădere a deficitului, din 2003 până în 2005 de 1,9 ori. Luând în considerare
ratele lichidităţii efective, firma, în anul 2003 firma poate să-şi acopere doar 0,2 % din
datoriile curente cu numerar, în 2004 0,5 % şi 0,9 % în 2005. Toate cele trei valori ale ratei
lichiditaţii efective se află în afara intervalului de siguranţă (50-100 %) creeînd un aspect
negativ firmei.
În anii analizaţi, firma înregistrează un excedent de solvabilitate, crescând considerabil
din 2003 (967294 lei) până în 2004 (2377736 lei) menţinând aproape aceeaşi valoare şi în
2005 (2304651 lei), ceea ce dă un aspect pozitiv în care activele imobilizate şi activele
curente rămase după acoperirea datoriilor curente, se transformă în numerar şi echivalente ale
numerarului.
Ratele solvabilităţii generale pentru cei trei ani sunt 118 %, 158 % şi 153 %, însemnând
o acoperire excedentară a datoriilor pe termen lung, cu active transformabile în numerar, de
1,2 ori în 2003, de 1,58 ori în 2004 şi de 1,53 ori în 2005.
Gradul de dependenţă financiară a firmei înregistrat în cei trei ani analizaţi este de 85 %
în 2003, 63 % în 2004 şi 65 % în 2005, ceea ce înseamnă că în anul 2003, 85 % din capitalul

47
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

firmei este finanţat din împrumuturi, iar în 2004 63 % şi în 2005 65%.


Rata de acoperire a dobânzilor are un nivel încadrat peste limita minimă a pragului de
siguranţă ceea ce înseamnă că firma dispune de resurse proprii pentru achitarea dobânzilor
bancare, în 2003 indicatorul având valoarea de 131 %, în 2004 139 %, iar ăn 2005 există un
excedent de 4 ori mai mare decât obligaţiile la bănci (466 %).

Tabelul 11. Evoluţia indicatorilor de risc


Nr Indicatori U.M. 2003 2004 2005
1 Active imobilizate Lei 4543336 5051926 4531397
2 Capitaluri proprii Lei 967295 2377735 2304643
3 Subvenţii pt. investiţii Lei 0 0 0
4 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 1565325 2847681
perioadă mai mare de un an
5 Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 0 0
cheltuieli
6 Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 3943060 5152324
7 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 -1108866 620927
8 Active circulante Lei 1780317 746633 1949533
9 Cheltuieli în avans Lei 8492 651991 142626
10 Active curente (8+9) Lei 1788809 1398624 2092159
11 Datorii ce trebuie plătite într-o Lei 2770506 2503080 1458759
perioadă de până la un an
12 Venituri în avans Lei 1529 4410 12473
13 Datorii curente (11+12) Lei 2772035 2507490 1471232
14 Lichiditate generală (10-13) Lei -983226 -1108866 620927
15 Rata lichidităţii generale (10:13)x100 % 65 56 142
16 Stocuri Lei 213041 290747 401246
17 Lichiditatea imediată (10-13-16) Lei -1196267 -1399613 219681
18 Rata lichidităţii imediate (10- % 57 44 115
16):13x100
19 Investiţii financiare pe termen scurt Lei 0 0 0
20 Casa şi conturi la bănci Lei 4511 12850 13495
21 Trezoreria (19+20) Lei 4511 12850 13495
22 Lichiditate efectivă (21-13) Lei -2767524 -2494640 -1457737
23 Rata lichidităţii efective (21:13)x100 % 0,2 0,5 0,9
24 Datorii totale (3+4+5+11+12) Lei 5364851 4072814 4318913
25 Active totale (1+8+9) Lei 6332145 6450550 6623564
26 Solvabilitate generală (25-24) Lei 967294 2377736 2304651
27 Rata solvabilitaţii generale % 118 158 153
(24:25)x100
28 Gradul de dependenţă financiară % 85 63 65
(25:24)x100
29 Rezultatul net al exerciţiului Lei 21623 29191 175981
30 Impozit pe profit Lei 14355 10464 24512
31 Cheltuieli cu dobânzile Lei 116448 119140 54793
32 Rata de acoperire a dobânzilor % 131 133 466
(29+30+31):31
33 Cifra de afaceri netă 2478023 1615187 3142036
34 Durata unei rotaţii a activelor curente Zile 263,48 316,06 243,04
(10:33) x 365
35 Durata unei rotaţii a datoriilor curente Zile 408,31 565,75 170,91
(13:33) x 365
36 Indicele de corelaţie a duratelor unei 0,65 0,56 1,42

48
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

rotaţii (34:35)
37 Numărul de rotaţii a activelor curente 1,39 1,15 1,50
(33:10)
38 Numărul de rotaţii a datoriilor 0,89 0,64 2,14
curente (33:13)
39 Indicele de corelaţie a numărului de 1,56 1,80 0,70
rotaţii (37:38)
40 Capital social 27300 1000000 1000000
41 Rata rentabilităţii financiare % 79 3 18
(29:40)x100
42 Împrumuturi bancare 1662304 1501848 875255
43 Rata dobânzii (31:42) % 7 7,93 6,26
44 Impozit pe dividende % 0 0 0
45 Profitul net monetar de echilibru Lei 116361 119097 54791
46 Rata rentabilităţii de echilibru % 4,39 3,07 1,72
47 Dividende plătite Lei 0 0 0
48 Cheltuieli financiare Lei 259568 119140 135090
49 Cheltuieli cu personalul Lei 481772 419572 377673
50 Cheltuieli cu materialele Lei 881575 842549 1366771
51 Cheltuieli priviind prestaţiile externe Lei 945678 696985 960966
52 Producţia exerciţiului Lei 1480561 1809808 1404711
53 Marja industrială (54-52-53) Lei -346698 270274 -923062
54 Venituri din vânzarea mărfurilor Lei 1469780 1264322 2230259
55 Cheltuieli priviind mărfurilor Lei 724053 619686 898461
56 Marja comercială (56-57) Lei 745727 644636 1331798
57 Valoarea adăugată (55+58) Lei 399029 914910 408772
58 Rezultatul exploarării (profit) Lei 261105 125935 311595
59 Venituri totale Lei 2984782 3106990 3658958
60 Cheltuieli totale Lei 2948804 3067335 3458465
61 Rezultatul brut al exerciţiului Lei 35978 39655 200493
62 Cheltuieli de exploatare Lei 2689236 2948195 3323375
Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.C. Metropolis Grup S.R.L.

Tabelul 12. Structura financiară a firmei în anul 2003


Capital propriu Rata rentabilităţii financiare
967.295 lei 79 %
Împrumuturi bancare Rata dobânzii
1.662.304 lei 7%
Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.C. Metropolis Grup S.R.L.

Tabelul 13. Structura financiară a firmei în anul 2004


Capital propriu Rata rentabilităţii financiare
2.377.735 lei 3%
Împrumuturi bancare Rata dobânzii
1.501.848 lei 7,93 %
Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.C. Metropolis Grup S.R.L.

49
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

Tabelul 14. Structura financiară a firmei în anul 2003


Capital propriu Rata rentabilităţii financiare
2.304.643 lei 18 %
Împrumuturi bancare Rata dobânzii
875.255 lei 6,26 %
Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.C. Metropolis Grup S.R.L.

Firma analizată trebuie să obţină un profit monetar de 116361 lei, şi o rată a


rentabilităţii monetare de cel puţin 4,39 % în anul 2003, şi de 119097 lei şi rata de 3,07 % în
2004, şi în 2005 un profit de 54791 lei şi o rată a rentabilităţii monetare de 1,72 % pentru a
putea face faţă plăţilor către creditorii bancari ai firmei şi pentru a prevenii în acest fel,
intrarea firmei în încetare de plăţi.

3.2. ANALIZA RISCULUI CU AJUTORUL FUNCŢIILOR SCOR

3.2.1. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT CU AJUTORUL METODEI ALTMAN

Acestă metodă foloseşte următoarea ecuaţie:

� =1,2,�-1.,+1,4�-2.+,3,3�-3.,+0,6�-4.,+0,999�-5.
În următorul tabel vom urmării situaţia indicatorilor de risc specifici modelului Altmen:

Tabelul 15. Evoluţia indicatorilor de risc specifici modelului Altman


Nr Indicatori U.M. 2003 2004 2005
1 Active imobilizate Lei 4543336 5051926 4531397
2 Capitaluri proprii Lei 967295 2377735 2304643
3 Subvenţii pt. investiţii Lei 0 0 0
4 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 1565325 2847681
perioadă mai mare de un an
5 Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 0 0
cheltuieli
6 Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 3943060 5152324
7 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 -1108866 620927
8 Active circulante Lei 1780317 746633 1949533
9 Cheltuieli în avans Lei 8492 651991 142626
10 Datorii ce trebuie plătite într-o Lei 2770506 2503080 1458759
perioadă de până la un an
11 Venituri în avans Lei 1529 4410 12473
12 Datorii totale (3+4+5+10+11) Lei 5364851 4072814 4318913
13 Active totale (1+8+9) Lei 6332145 6450550 6623556
14 Rezultatul net al exerciţiului Lei 21623 29191 175981
15 Impozit pe profit Lei 14355 10464 24512
16 Cheltuieli cu dobânzile Lei 116448 119140 54793
17 Cifra de afaceri netă Lei 2478023 1615187 3142036
18 Capital social Lei 27300 1000000 1000000
19 Dividente plătite Lei 0 0 0

50
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

20 Flexibilitatea firmei (7:13) Lei -0,16 -0,17 0,09


/leu
21 Profit reinvestit (14-19) 21623 29191 175981
22 Rata autofinanţării activelor totale Lei 0,003 0,005 0,027
(21:13) /leu
23 Rezultatul brut înaintea achitării Lei 152426 158795 255286
dobânzile şi taxelor (14+15+16)
24 Rata rentabilităţii economice % 0,024 0,025 0,039
(23:13)x100
25 Capacitatea de îndatorare (18:10) Lei 0,01 0,40 0,69
/leu
26 Randamentul activelor () Lei 0,39 0,25 0,47
/leu
Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.C. Metropolis Grup S.R.L.

Scorul Z obţinut în anul 2003:

�=1,2,−0,16.+1,4,0,003.+3,3,0,024.+0,6,0,01.+0,999,0,39.=0,287

Scorul Z obţinut în anul 2004:

�=1,2,−0,17.+1,4,0,005.+3,3,0,025.+0,6,0,40.+0,999,0,25.=0,379

Scorul Z obţinut în anul 2005:

�=1,2,0,09.+1,4,0,027.+3,3,0,039.+0,6,0,69.+0,999,0,47.=1,158

Toate cele trei scorului obţinute de S.C. Metropolis Grup S.R.L. în cei trei ani analizaţi
au valori cuprinse în intervalul (-∞; 1,8), ceea ce înseamnă, conform modelului profesorului
Altman, că firma este falimentară.
Evoluţia scorului are o tendinţă uşoară de creştere, de la valoarea 0,287 la 0,379, din
2003 până în 2004, iar din 2004 până în 2005, scorul Z creşte de aproximativ 3 ori atingând
valoarea de 1,158, aspect pozitiv pentru firmă.

3.2.2. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT CU AJUTORUL METODEI CANNON


& HOLDER

Modelul de calcul a riscului de faliment cu metoda Cannon & Holder se bazează tot pe
scorul da dar are altă ecuaţie de calcul:

� =16,�-1.,+22�-2.−,87�-3.,−10�-4.,+24�-5.
Tabelul 16. Evoluţia indicatorilor de risc specifici modelului Cannon & Holder
Nr Indicatori U.M. 2003 2004 2005
1 Active imobilizate Lei 4543336 5051926 4531397
2 Capitaluri proprii Lei 967295 2377735 2304643
3 Subvenţii pt. investiţii Lei 0 0 0
4 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 1565325 2847681
perioadă mai mare de un an
5 Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 0 0
cheltuieli

51
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

6 Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 3943060 5152324


7 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 -1108866 620927
8 Active circulante Lei 1780317 746633 1949533
9 Cheltuieli în avans Lei 8492 651991 142626
10 Active curente (8+9) 1788809 1398624 2092159
11 Datorii ce trebuie plătite într-o Lei 2770506 2503080 1458759
perioadă de până la un an
12 Venituri în avans Lei 1529 4410 12473
13 Datorii curente (11+12) Lei 2772035 2507490 1471232
14 Stocuri Lei 213041 290747 401246
15 Lichiditatea imediată (10-13-14) Lei -1196267 -1399613 219681
16 Rata lichidităţii imediate (10- % 57 44 115
14):13x100
17 Active totale (1+8+9) Lei 6332145 6450550 6623556
18 Cifra de afaceri netă Lei 2478023 1615187 3142036
19 Cheltuieli financiare Lei 259568 119140 135090
20 Cheltuieli cu personalul Lei 481772 419572 377673
21 Cheltuieli materiale Lei 881575 842549 1366771
22 Cheltuieli priviind prestaţiile externe Lei 945678 696985 960966
23 Producţia exerciţiului Lei 1480561 1809808 1404711
24 Marja industrială(23-21-22) Lei -346698 270274 -923062
25 Venituri din vanzarea mărfurilor Lei 1469780 1264322 2230259
26 Cheltuieli priviind mărfurile Lei 724053 619686 898461
27 Marja comercială (25-26) Lei 745727 644636 1331798
28 Valoarea adăugată (24+27) Lei 399029 914910 408772
29 Rezultatul exploarării (profit) Lei 261105 125935 311595
30 Stabilitatea financiară (6:17) 0,562 0,611 0,778
31 Gradul de finanţare a vânzărilor din 0,105 0,074 0,043
resurse externe (19:18)
32 Gradul de renumerare a personalului 1,207 0,459 0,924
(20:28)
33 Ponderea rezultatului exploatării în 0,654 0,138 0,762
valoarea adăugată
Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.C. Metropolis Grup S.R.L.

Scorul Z obţinut de firmă în anul 2003 este:


� =16,0,568.+22,0,562.−87,0,105.−10,1,207.+24,0,654.=15,943

Scorul Z obţinut de firmă în anul 2004 este:


� =16,0,442.+22,0,611.−87,0,074.−10,0,459.+24,0,138.=12,522

Scorul Z obţinut de firmă în anul 2005 este:


� =16,1,149.+22,0,778.−87,0,043.−10,0,924.+24,0,762.=40,807

Toate cele trei scoruri obţinute de societate în cei trei ani analizaţi, cu ajutorul metodei
Cannon & Holder, sunt favorabili arătând că riscul de faliment este în probabilitate de sub 10
%.
Evoluţia scorului Z în anul 2004 are o scădere cu aproximativ trei unităţi faţă de anul
2003, iar în 2005 se înregistrază o creştere a scorului Z faţă de anul 2003 de aproximativ 3
ori.

52
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

3.3. ANALIZA RISCULUI CU AJUTORUL METODELOR BANCARE


3.3.1. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT CU AJUTORUL METODEI BCR

Tabelul 17. Criterii de performanţă financiară


Nr Indicatori U.M. 2003 2004 2005
1 Active imobilizate Lei 4543336 5051926 4531397
2 Capitaluri proprii Lei 967295 2377735 2304643
3 Subvenţii pt. investiţii Lei 0 0 0
4 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 1565325 2847681
perioadă mai mare de un an
5 Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 0 0
cheltuieli
6 Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 3943060 5152324
7 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 -1108866 620927
8 Active circulante Lei 1780317 746633 1949533
9 Cheltuieli în avans Lei 8492 651991 142626
10 Active curente (8+9) Lei 1788809 1398624 2092159
11 Datorii ce trebuie plătite într-o Lei 2770506 2503080 1458759
perioadă de până la un an
12 Venituri în avans Lei 1529 4410 12473
13 Datorii curente (11+12) Lei 2772035 2507490 1471232
14 Lichiditate generală (10-13) Lei -983226 -1108866 620927
15 Rata lichidităţii generale (10:13)x100 % 65 56 142
16 Stocuri Lei 213041 290747 401246
17 Lichiditate imediată (10-16-13) Lei -1196267 -1399613 219681
18 Rata lichidităţii imediate (10- % 57 44 115
16):13x100
19 Investiţii financiare pe termen scurt Lei 0 0 0
20 Casa şi conturi la bănci Lei 4511 12850 13495
21 Trezorerie (19+20) Lei 4511 12850 13495
22 Lichiditate efectivă (21-13) Lei -2767524 -2494640 -1457742
23 Rata lichidităţii efective (21:13)x100 % 0,2 0,5 0,9
24 Datorii totale (3+4+5+11+12) Lei 5364851 4072814 4318913
25 Active totale (1+8+9) Lei 6332145 6450550 6623564
26 Solvabilitate generală (25-24) Lei 967294 2377736 2304651
27 Rata solvabilităţii generale % 118 158 153
(25:24)x100
28 Gradul de dependenţă financiară % 85 63 65
(24:25)x100
29 Rezultatul net al exerciţiului Lei 21623 29191 175981
30 Impozit pe profit Lei 14355 10464 24512
31 Cheltuieli cu dobânzile Lei 116448 119140 54793
32 Rata de acoperire a dobânzilor % 131 133 466
((29+30+31):31)x100
33 Cifra de afaceri netă Lei 2478023 1615187 3142036
34 Numărul de rotaţii a activelor curente Rotaţii 1,39 1,15 1,50
(33:10)
35 Gradul de îndatorare globală % 655 271,29 287,40
(24:2)x100
36 Acoperirea dobânzii (31:33)x100 % 4,70 7,38 1,74
37 Rentabilitatea capitalurilor proprii % 2,24 1,23 7,64
(29:2)x100
Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.C. Metropolis Grup S.R.L.

53
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

• 2003:
- Rata lichidităţii generale: 65% obţine -2 puncte;

- Solvabilitatea firmei: 118% obţine 2 puncte;

- Gradul de îndatorare generală: 665% obţine -2 puncte;

- Viteza de rotaţie a activelor curente: 1,39 rotaţii obţine 1 punct;

- Rentabilitatea capitalurilor proprii: 2,24 % obţine 1 punct;

- Acoperirea dobânzii: 4,70 % obţine 3 puncte

- Dependenţa faţă de pieţele de aprovizionare din ţară şi faţă de pieţele de


desfacere din străinătate este mai mare de 50,1 % obţine 2 puncte

- Firma constituie garanţii prin iptecarea unor active de natura clădirilor


obţine 2 puncte;

Rezultă că scorul S.C. Metropolis Grup S.R.L. este de 7 puncte, firma încadrându-se în
grupa D de bonitate.

• 2004:

- Rata lichidităţii generale: 56% obţine -2 puncte;

- Solvabilitatea firmei: 158% obţine 4 puncte;

- Gradul de îndatorare generală: 271,29% obţine -1 puncte;

- Viteza de rotaţie a activelor curente: 1,15 rotaţii obţine 1 punct;

- Rentabilitatea capitalurilor proprii: 1,23 % obţine 1 punct;

- Acoperirea dobânzii: 7,38 % obţine 3 puncte

- Dependenţa faţă de pieţele de aprovizionare din ţară şi faţă de pieţele de


desfacere din străinătate este mai mare de 50,1 % obţine 2 puncte

- Firma constituie garanţii prin iptecarea unor active de natura clădirilor


obţine 2 puncte;

Rezultă că scorul S.C. Metropolis Grup S.R.L. este de 10 puncte, firma încadrându-se
în grupa D de bonitate.

• 2005:

- Rata lichidităţii generale: 142% obţine 2 puncte;

- Solvabilitatea firmei: 153% obţine 4 puncte;

54
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

- Gradul de îndatorare generală: 287,40% obţine -1 puncte;

- Viteza de rotaţie a activelor curente: 1,50 rotaţii obţine 1 punct;

- Rentabilitatea capitalurilor proprii: 7,64 % obţine 1 punct;

- Acoperirea dobânzii: 1,74 % obţine 3 puncte

- Dependenţa faţă de pieţele de aprovizionare din ţară şi faţă de pieţele de


desfacere din străinătate este mai mare de 50,1 % obţine 2 puncte

- Firma constituie garanţii prin iptecarea unor active de natura clădirilor


obţine 2 puncte;

Rezultă că scorul S.C. Metropolis Grup S.R.L. este de 14 puncte, firma încadrându-se
în grupa C de bonitate.

3.3.2. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT CU AJUTORUL METODEI BRD

Tabelul 18. Evoluţia indicatorilor financiari


Nr Indicatori U.M. 2003 2004 2005
1 Active imobilizate Lei 4543336 5051926 4531397
2 Capitaluri proprii Lei 967295 2377735 2304643
3 Subvenţii pt. investiţii Lei 0 0 0
4 Datorii ce trebuie plătite intr-o Lei 2592816 1565325 2847681
perioadă mai mare de un an
5 Provizioane pentru riscuri şi Lei 0 0 0
cheltuieli
6 Capital permanent (2+3+4+5) Lei 3560111 3943060 5152324
7 Fond de rulment (6-1) Lei -983225 -1108866 620927
8 Active circulante Lei 1780317 746633 1949533
9 Cheltuieli în avans Lei 8492 651991 142626
10 Active curente (8+9) Lei 1788809 1398624 2092159
11 Datorii ce trebuie plătite într-o Lei 2770506 2503080 1458759
perioadă de până la un an
12 Venituri în avans Lei 1529 4410 12473
13 Datorii curente (11+12) Lei 2772035 2507490 1471232
14 Lichiditate generală (10-13) Lei -983226 -1108866 620927
15 Rata lichidităţii generale (10:13)x100 % 65 56 142
16 Stocuri Lei 213041 290747 401246
17 Lichiditate imediată (10-16-13) Lei -1196267 -1399613 219681
18 Rata lichidităţii imediate (10- % 57 44 115
16):13x100
19 Datorii totale (3+4+5+11+12) 5364851 4072814 4318913
20 Active totale (1+8+9) 6332145 6450550 6623564
21 Gradul de dependenţă financiară % 85 63 65
(19:20)x100
22 Cifra de afaceri netă 2478023 1615187 3142036
23 Rezultatul exploatării (profit) 261105 125935 311595

55
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

24 Venituri toatale 2984782 3106990 3658958


25 Cheltuieli totale 2948804 3067335 3458465
26 Solvabilitatea patrimonială % 15,28 36,86 34,79
(2:20)x100
27 Rentabilitatea vânzărilor (23:22)x100 % 10,54 7,67 9,92
28 Gradul de acoperire a cheltuielilor % 101 101 106
din venituri (24:25)
Datele au fost preluate şi calculate pe baza situaţiilor financiare anuale ale S.C. Metropolis Grup S.R.L.

În anul 2003 S.C. Metropolis Grup S.R.L. obţine următorul punctaj:


- Gradul de îndatorare a firmei: 85% (0 puncte);
- Solvabilitatea patrimonială: 15,28% (0 puncte);
- Rata lichidităţii imediate: 57% (8 puncte);
- Rentabilitatea în funcţie de cifra de afaceri: 10,54% (50 puncte);
- Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri: 101% (26 puncte);
În total firma a acumulat 84 puncte şi se situează în grupa D de bonitate.

În anul 2004 S.C. Metropolis Grup S.R.L. obţine următorul punctaj:


- Gradul de îndatorare a firmei: 63% (2 puncte);
- Solvabilitatea patrimonială: 36,86% (23 puncte);
- Rata lichidităţii imediate: 44% (0 puncte);
- Rentabilitatea în funcţie de cifra de afaceri: 7,67% (35 puncte);
- Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri: 101% (26 puncte);
În total firma a acumulat 86 puncte şi se situează în grupa D de bonitate.

În anul 2003 S.C. Metropolis Grup S.R.L. obţine următorul punctaj:


- Gradul de îndatorare a firmei: 65% (2 puncte);
- Solvabilitatea patrimonială: 34,79% (22 puncte);
- Rata lichidităţii imediate: 115% (50 puncte);
- Rentabilitatea în funcţie de cifra de afaceri: 9,92% (39 puncte);
- Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri: 106% (29 puncte);
În total firma a acumulat 142 puncte şi se situează în grupa B de bonitate.

CONCLUZII

Incertitudinea şi riscul sunt două coordonate ale mediului economic în care agenţii
economici îşi desfăşoară activitatea. Calcularea riscului şi determinarea influenţei lui asupra
activităţii economice a unei societăţi comerciale este o problemă permanentă , de care
managerii se lovesc atunci când iau decizii în coordonarea activităţii curente a firmei sau
când vor să înceapă noi investiţii.

56
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

În această lucrarea am descris tipurile de risc care apar în sectorul economic, în


activitatea unei societăţi comerciale şi am prezentat principalele metode de calcul a acestui
fenomen.

Pentru a ne familiariza cu termenul de risc am prezentat în prima parte a lucrării


conceptul de risc, caracteristicile riscului şi tipologia riscului.

Prin definiţie termenului „risc” i se atribuie termenul „pericol” sau „primejdie” după
cum găsim şi în Dicţionarul explicativ al limbii române: „posibilitatea de a ajunge într-o
primejdie”.

Unii autori de specialitate definesc riscul ca „probabilitatea survenirii unui fenomen


nedorit”(A. Giurgiu) sau „probabilitatea succesului sau a eşecului, în care succesul este
obţinerea unui profit şi eşecul presupune suferirea de pierderi de bani dintr-o investiţie” (N.
Hoanţă).

Am prezentat în lucrare trei mari tipuri de risc cum ar fi riscul investiţiei, riscul
comercial şi riscul de faliment.

Riscul investiţiei se referă la riscul la care se supune un investitor în momentul plasării


de capital într-un proiect de lungă durată. Acest risc se poate calcula prin analiza unei
investiţii asemănătoare, pe un interval de timp din trecut, presupunând că în viitor va avea o
evoluţie asemănătoare.

Riscul comercial este direct legat de activitatea curentă de exploatare a unei societăţi
comericale şi este vizibil imediat obligând întreprinzătorii la luarea de decizii pentru
micşorarea înregistrării de pierderi în viitor.

În momentul accesării unui credit, firma suportă nişte cheltuieli financiare


suplimentare. Când rata rentabilităţiii este mai mare decât rata dobânzii firma are un câştig,
dar dacă rata dobânzii este mai mare decât rata rentabilităţii firma intră în pierderi. De aceea
se cere o analiză a riscului financiar înaintea îndatorării.

Riscul de faliment reprezintă posibilitatea apariţiei insolvabilităţii financiare, iar


falimentul este starea de fapt, adică insolvabilitatea financiară.

Există mai multe metode de evaluare a riscului de faliment, prezentate şi în lucrare,


după cum urmează: metode manageriale, metode patrimoniale, metode statice şi metode
bancare.

În partea practică a lucrării am calculat şi analizat, pe baza situaţiilor financiare anuale


ale S.C. Metropolis Grup S.R.L., riscul de faliment prin metoda patrimonială, două din
metodele statice (metoda Altman şi metoda Cannon&Holder) şi prin două metode bancare,
cea folosită de BCR şi cea folosită de BRD.

57
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

ANEXE
ANEXA 1 BILANŢUL S.C. METROPOLIS GRUP S.R.L.

Denumirea indicatorului Nr. 2003 2004 2005

A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE 1 8633 37173 61358
II. IMOBILIZĂRI CORPORALE 2 4534704 5009967 4465252
III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE 3 0 4787 4787
TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 4 4543336 5051926 4531397
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI 5 213041 290747 401246
II. CREANŢE 6 1562765 443036 1534792
III. IVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT 7 0 0 0
IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI 8 4511 12850 13495
TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 9 1780317 746633 1949533
C. CHELTUIELI ÎN AVANS 10 8492 651991 142626
D. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O 11 2770506 2503080 1458759
PERIOADA DE PÂNĂ LA UN AN
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV 12 -983226 -1108866 620927
DATORII CURENTE NETE
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 13 3560111 3943060 5152324
G. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O 14 2592816 1565325 2847681
PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN
H. PROVIZIOANE PT. RISCURI ŞI DEPRECIERI 15 0 0 0
I. VENITURI ÎN AVANS, din care: 16 1529 4410 12473
- Subvenţii pt. Investiţii 17 0 0 0
- Venituri înregistrate în avans 18 1529 4410 12473
J. CAPITAL ŞI REZERVE
I. CAPITAL, din care: 19 27300 1000000 1000000
- Capital subscris nevărsat 20 0 0 0
- Capital subscris vărsat 21 27300 1000000 1000000
- Patrimoniul regiei 22 0 0 0
II. PRIME DE CAPITAL 23 0 0 0
III. REZERVE DIN REEVALUARE, sold C 24 0 408549 159476
sold D 25 0 0 0
IV. REZERVE 26 934110 934110 934110
V. REZULTATUL REPORTAT, sold C 27 0 5885 35076
sold D 28 0 0 0
VI. REZULTATUL EXERCIŢIULUI FINANCIAR, 29 21623 29191 175981
Sold C
Sold D 30 0 0 0
Repartizarea profitului 31 15738 0 0
TOTAL CAPITALURI PROPRII 32 967295 2377735 2304643
Patrimoniul public 33 0 0 0
TOTAL CAPITALURI 34 967295 2377735 2304643
Sursa: Sitaţiile financiare anuale ale S.C. Metropolis Grup S.R.L. din 2003, 2004, 2005

58
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

ANEXA 2 CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE AL S.C. METROPOLIS GRUP


S.R.L.

Denumirea indicatorului Nr 2003 2004 2005

1. Cifra de afaceri netă 1 2478023 1615187 3142036


Producţia vândută 2 1008243 350865 911777
Venituri din vânzarea mărfurilor 3 1469780 1264322 2230259
Venituri din dubvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 4 0 0 0
2. Variaţia stocurilor, sold C 5 0 0 0
sold D 6 0 0 0
3. Producţia imobilizată 7 0 0 0
4. Alte venituri din exploatare 8 472318 1458943 492934
TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE 9 2950341 3074130 3634970
5. a). Cheltuieli cu materii prime şi materiale consumabile 10 127831 98423 0
Alte cheltuieli materiale 11 52 73848 20166
b). Alte cheltuieli din afară(cu energie şi apă) 12 29639 50592 448144
c). Cheltuieli priviind mărfurile 13 724053 619686 898461
6. Cheltuieli cu personalul 14 481772 419572 377673
a). Salarii 15 369492 318410 280810
b). Cheltuieli cu asigurările şi protcţia socială 16 112281 101162 96863
7. a). Amortizări şi provizioane pentru deprecierea 17 309865 263931 451261
imobilizărilor corporale şi necorporale
a1). Cheltuieli 18 309865 263931 451261
a2). Venituri 19 0 0 0
b). Ajustarea valorii activelor circulante 20 0 0 0
b1). Cheltuieli 21 0 0 0
b2). Venituri 22 0 0 0
8. Alte cheltuieli de exploatare 23 1016023 1422143 1091169
8.1. Cheltuieli priviind prestaţiile externe 24 945678 696985 960966
8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 25 40094 16563 56375
8.3. Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi active cedate 26 30252 708595 73828
Ajustări priviind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli 27 0 0 36501
- Cheltuieli 28 0 0 36501
- Venituri 29 0 0 0
TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE 30 2689236 2948195 3323375
REZULTATUL DIN EXPLOATARE – profit 31 261105 125935 311595
-pierdere 32 0 0 0
9. Venituri din interese de participare 33 0 0 0
- Din care, în cadrul grupului 34 0 0 0
10. Venituri din alte investiţii financiare şi creanţe care fac 35 0 0 0
parte din activele imobilizate
- Din care, în cadrul grupului 36 0 0 0
11. Venituri din dobânzi 37 13 17 98
- Din care, în cadrul grupului 38 0 0 0
Alte venituri financiare 39 34427 32843 23890
TOTAL VENITURI FINANCIARE 40 34440 32860 23988
12. Ajustarea valorii imobilizărilor financiare şi a 41 0 0 0
investiţiilor financiare deţinute ca active circulante
- Cheltuieli 42 0 0 0
- Venituri 43 0 0 0

59
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

13. Cheltuieli priviind dobânzile 44 116448 119140 54793


- Din care, în cadrul grupului 45 0 0 0
Alte cheltuieli financiare 46 143120 0 80297
TOTAL CHELTUIELI FINANCIARE 47 259568 119140 135090
REZULTATUL FINANCIAR – profit 48 0 0 0
- pierdere 49 225128 86280 111102
14. REZULTATUL CURENT – profit 50 35978 39655 200493
- pierdere 51 0 0 0
15. Venituri extraordinare 52 0 0 0
16. Cheltuieli extraordinare 53 0 0 0
17. REZULTATUL EXTRAORDINAR – profit 54 0 0 0
- pierdere 55 0 0 0
VENITURI TOTALE 56 2984782 3106990 3658958
CHELTUIELI TOTALE 57 2948804 3067335 3458465
18. REZULTATUL BRUT – profit 58 35978 39655 200493
- pierdere 59 0 0 0
19. IMPOZIT PE PROFIT 60 14355 10464 24512
20. Alte cheltuieli cu impozite care nu apar în elementele de 61 0 0 0
mai sus
21. REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI 62 21623 29191 175981
FINANCIAR – profit
- pierdere 63 0 0 0
Sursa: Sitaţiile financiare anuale ale S.C. Metropolis Grup S.R.L. din 2003, 2004, 2005

BIBLIOGRAFIE

1. Altman E.I.(1977) – Some Estimates of the Cost of Lending Errors for Commercial
Bank, Journal of Commercial Bank Lendings
2. M. Bătrâncea – Risc şi faliment, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003
3. D.Cormier – L'evaluation du risque dans les missions d'audit externe: l'approche
nord/americaine, RFC 222/martie 1991
4. I. Coteanu ş.c. – DEX, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998,
5. N. Dobrotă – coordinator – Dicţionar de economie, Editura Economică, Bucureşti,
1999
6. A.I. Giurgiu – Mecanismul financiar al Întreprinzătorului, Editura Dacia, Cluj-
Napoca, 1995
7. A.I. Giurgiu – Finanţele firmei, Presa Universitară Clujeană, 2000, Cluj-Napoca
8. T. Hada – Finanţele agenţilor economici din România, Editura Intelcredo, Deva,1999
9. Paul Halpern, J. Fred Weston, Eugene F. Brigham – Finanţe manageriale, Editura
Economică, Bucureşti, 1998

60
ANALIZA RISCULUI ÎN AFACERI

10. N. Hoanţă – Finanţele firmei, Editura Continent, Sibiu, 1996


11. Pezrard Josette – Gestion financiere, Ed. Presses Universitairies de France, 1990
12. R. Koch – Dicţionar de finanţe, Editura Teora, Bucureşti, 2001
13. I. Mihai – coordinator – Analiza siuaţiei financiare a agenţilor economici, Editura
Mirton, Timişoara,1997
14. M. Mihalciuc ş.c.- Dicţionar poliglot explicative. Termini uzuali în economia de
piaţă, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1995
15. Negoescu Gheorghe – Risc şi incertitudine în economia contemporană, Ed. Alter-Ego
Cristian, Galaţi, 1995
16. E. Nicolăescu şi colab. – Norme minimale de audit, Editura Economică, Bucureşti,
2001
17. M.Niculescu – Diagnosticglobal strategic, Editura Economică Bucureşti, 1997
18. I.P.Pântea – Managementul contabilităţii româneşti
19. S. Pertescu, M. Mironiuc – Analiza economico-financiară. Teorie şi aplicaţii, Editura
Tiparul, Iaşi, 2002
20. I.Pitulescu, E.Derşidan. A.Abraham, I.Ranete – Dicţionar de termeni juridici uzuali,
Editura Naţională, Bucureşti, 1999
21. M.D. Popa – coordonator – Dicţionar Enciclopedic, Editura Enciclopedică, Bucureşti,
1996
22. F. Radu – Metode şi tehnici de analiză economico-financiară, Editura Scrisul
Românesc, Craiova, 1999
23. Raţiu-Suciu Camelia – Modelarea şi simularea proceselor economice, ed. Didactică
şi Pedagogică, Buc. 1995
24. J.Robertson – Company failure-measureing change in financial helth through ratio
analzsis Management Accounting Review, UK, November, 1983
25. M. Toma – Finanţe şi gestiune financiară, Editura Didactică şi Pedagogică RA,
Bucureşti, 1994
26. xxx – Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001, Editura Economică,
Bucureşti, 2001
27. xxx – O.MF nr. 596 din 28.03.1995, de aprobare a Normelor metodologice priviind
întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli de către regiile autonome şi societăţile
comerciale cu capital de stat, M.Of.nr.70 din 18.04.1995
28. xxx – Centrala Bilanţurilor din Banca Franţei
29. xxx – Normele BNR nr. 3 din 24 februarie 1994 privin clasificarea creditelor şi
constituirea provizioanelor specifice de risc, publicate în M.Of. nr. 72 din 22 martie
1994
30. xxx – Normele BNR nr. 8 din 26.04.1999 privind limitarea riscului de credit al
băncilor, publicate în M.Of. nr. 245 din 1 iunie 1999
31. xxx – Regulamentul nr.2 din 07.04.2000, privind clasificarea creditelor şi
plasamentelor, precum şi constituirea, regularizarea şi utilizarea provizioanelor
specific de risc de credit, publicat în M.Of. nr. 316 din 07.07.2000

61