Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
fiecare organism, pe lângă denumirea populară, are o denumire științifică, în limba latină,
compusă din 2 cuvinte:
- primul reprezintă genul – se notează cu literă mare (Ursus)
- al 2-lea specia – se notează cu literă mică (arctos)
aceasta este cunoscută sub denumirea de nomenclatură binară, folosită pentru prima dată
de Karl Linne
sunt entități infecțioase, acelulare (lipsite de organizare celulară), situate la limita dintre viu
și neviu, parazite absolute
clasificare:
1. după tipul de acid nucleic:
- adenovirusuri (conțin acid dezoxiribonucleic – ADN)
- ribovirusuri (conțin acid ribonucleic – ARN)
multiplicare:
- virionul pătrunde în celulă, devine virus vegetativ și se multiplică, rezultând noi virioni
care distrug celula-gazdă
- acidul nucelic viral modifică biosinteza celulei-gazdă și o obligă să sintetizeze proteine
virale
- virionii devin liberi și infectează noi celule
Regnul Procariota (Monera)
1. Bacterii
Arhebacterii
cele mai vechi bacterii
trăiesc în condiții extreme de temperatură și medii lipsite de O2
sunt imobile
se hrănesc prin chimiosinteză (bacteriile metanogene)
Bacteriile propriu-zise
formă:
– sferică (coci)
– de bastonaș (bacili)
– de virgulă (vibrioni)
– spiralată (spirili)
nutriție:
– heterotrofă: saprofită (din cadavre)/parazită (din organismele vii)
– autotrofă prin chimiosintetiză (bacteriile care fixează sulful sau azotul)
– autotrofă prin fotosintetiză (bacteriile purpurii)
respirație:
– aerobă (bacilul-fânului)
– anaerobă (bacilul-tetanosului)
Importanță:
- bacteriile saprofite – rol în circuitul materiei în natură
- bacteriile parazite – produc boli (bacterioze) la plante, animale, om (tuberculoza,
pneumonia, meningite, sifilisul)
- bacteriile fermentantive – rol în fermentația lactică (obținerea iaurtului, brânzeturilor,
murăturilor), acetică (de transformare a vinului în oțet)
- bacteriile fixatoare de N trăiesc în simbioză cu rădăcinile leguminoaselor, în nodozități –
fixează N din aer în sol