Universitatea Babeş-Bolyai

Facultatea de Ştiinte Economice şi Gestiunea Afacerilor

Specializarea Marketing Învăţământ la Distanţă şi Fără Frecvenţă

Lucrare de licenţă

Absolvent,

Paula Ciuca

Coordonator ştiintific,

Lector universitar dr. Radu Cocean

2020
 Universitatea Babeş-Bolyai

Facultatea de Ştiinte Economice şi Gestiunea Afacerilor

Specializarea Marketing Învăţământ la Distanţă şi Fără Frecvenţă

Lucrare de licenţă

Modul de promovare al magazinelor second-hand pe

site-urile de socializare

Absolvent,
Paula Ciuca

Coordonator ştiintific,
Lector universitar dr. Radu Cocean

2020
 Rezumat

Această lucrare abordează atât modurile în care firmele care comercializează haine la
mâna a doua îşi desfăşoară activitatea în mediul online, cât şi piaţa de bunuri second-
hand şi motivaţiile consumatorilor acestei pieţe. Lucrarea s-a realizat în perioada 2019-
2020 şi a realizat, printre altele, şi observarea şi notarea numerelor de urmăritori pe care
firmele analizate le au în mediul online, pe site-urile de socializare Facebook şi
Instagram. Deoarece numerele tuturor entităţilor analizate au crescut, se poate presupune
faptul că aceste magazine prind amploare datorită stării economice şi altor factor sociali,
precum dorinţa de a proteja mediul sau de individualitate.

În ceea ce priveşte documentarea, informaţiile au fost obţinute din diverse articole de pe

internet, site-uri ştiinţifice, precum Statista.com, articole ştiinţifice sau cărţi de
specialitate din diverse domenii, precum marketingul digital şi suporturi de curs din
cadrul FSEGA.

Modul de realizare al analizării paginilor de magazine second-hand s-a realizat prin

metoda observării.

0
Cuprins

Listă tabele şi figur ……………………………………………….…. .….2

Introducere …………………………………………………………. …... 4

1. Prezentarea pieţei şi a magazinelor second-hand ...……………….….. 6

1.1. Prezentarea pieţei ……………………………..…………….….7

1.2. Amploarea trendului magazinelor second-hand ……….…….10

1.2.1. În mediul online………………………….…….……..11

1.2.2. În mediul offline ……………………………..……….12

2. Felul în care se desfăşoară afacerea……………………..……………..15

3. Motivaţia de a cumpăra second-hand ...……………………..…………18

4. Promovarea pe reţelele de socializare ……………………..…………...23

4.1. Ce sunt reţelele de socializare…………………….…………...23

4.2. Promovarea pe reţelele de socializare ……………….……….25

5. Studiu de caz…………………………………………………….……...28

6. Concluzii ………………………………………………………….……48

7. Recomandări ………………………………………………………..…..51

7.1. Conţinut multimedia ………………………………….……….52

7.2. Ustensile pentru media socială ………………………………..54

7.3. Alte metode …………………………………………….……...55

8. Încheiere ………………………………………………………….…….57

9. Bibliografie şi referinţe …..…………………………………….……….60

1
Lista tabelelor şi figurilor

Tabele:
1. Figura 3, Creşterea numărului de aprecieri ale paginilor de Facebook ale
firmelor …………………………………………………………………… 48

Figuri:
1. Figură 1 Captură de ecran cu grupuri de vanzări pe site-ul Facebook …...6
2. Figură 2 Captură de ecran cu categorii de grupuri pe site-ul Facebook…..6
3. Figură 4 Sigla Firmei Textile House Romania ………………………….30
4. Figură 5 Captură de ecran cu o imagine postată de pagina TextileHouse
Romania pe pagina personală de Facebook ……………………………….31
5. Figură 6 captură de ecran cu reacţiile paginii asupra comentariilor lăsate
de utilizatori ……………………………………………………………….32
6. Figură 7 Sigla firmei Remix …………………………………………….33
7. Figură 8 Captură de ecran cu o postare a paginii Remix Second Hand ..33
8. Figură 9 Captură de ecran cu postări de pe pagina de Instagram a firmei
Remix …………………………………………………………………….. 36
9. Figură 10 Sigla firmei Humana ……………………………………….37
10. Figură 11 Captură de ecran cu o postare a firmei Humana Second Hand
Cluj pe pagina sa …………………………………………………………..37
11. Figură 12 Captură de ecran cu conţinutul pe care firma Humana îl
posteaza pe pagina sa ……………………………………………………...39
12. Figură 13 Captură de ecran cu răspunsul firmei Humana la un
comentariu lăsat de un utilizator ………………………………………….39

2
13. Figură 14 Sigla firmei Fashion Outlet Transilvania ..............................41
14. Figură 15 Conţinutul pe care FOT îl postează pe pagina sa ..................41
15. Figură 16 Magazinul de pe pagina de Facebook a paginii FOT şi modul
în care produsele sunt expuse .......................................................................42
16. Figură 17 Faţeta magazinului Garderoba ……………………………...43
17. Figură 18 Exemplu de conţinut postat de către Garderoba pe pagina sa de
Facebook …………………………………………………………………..43
18. Figură 19 Sigla magazinului Consignaţia 7 ............................................45
19. Figură 20 Conţinut în care firma îşi arată afilierea cu o personalitate din
televiziune ....................................................................................................45
20. Figură 21 Conţinut postat de firmă pe pagina sa de Facebook ………..46
21. Figură 22 Pagina de Instagram a firmei Consignaţia 7 ………………..47

3
Introducere

În anii recenţi, piaţa second-hand (la mâna a doua) a început să crească considerabil, atât
la nivel naţional cât şi internaţional, conform Statista.
(https://www.statista.com/statistics/826162/apparel-resale-market-value-worldwide/)

Este clar că oamenii percep acest tip de piaţă ca o alternativă pentru bunurile vândute în
alte magazine de retail ce au, comparativ, un preţ mult mai ridicat, datorită diverşilor
factori economici – competiţie, costuri de marketing, costuri de producţie, valoarea
brand-ului şi alţii.

Cu toate că în restul lumii fenomenul de second-hand începe să fie preluat şi de către

persoanele claselor sociale care nu se încadrează în segmentul de jos, în România,
achiziţionarea la acest trend se face încă, în mare parte, doar de către persoanele care
aparţin acestei clase sociale. Există însă şi magazine second-hand de tip Outlet, care
comercializează produse de înaltă calitate şi la preţuri mari (în comparaţie cu ceea ce se
găseşte de obicei într-un Outlet normal) în ceea ce priveşte hainele. Gama de produse ale
acestora este alcătuită din îmbrăcăminte, accesorii, încălţăminte etc., iar firmele de care
ele aparţin sunt brand-uri consacrate în lumea modei, având produse de la
Dolce&Gabbana, Dior, Jimmy Choo, Hearth Leager, Ralph Lauren etc. Cumpărăturile şi
vânzările la mâna a doua se realizează şi în piaţa de automobile şi electronice şi
electrocasnice.

Comerţul second-hand s-a extins şi datorită mediului online, care facilitează căutarea
oricărui produs la un preţ mic. Acesta fiind punctul de pornire al conceptului de Coadă
Lungă, sau Long Tail Concept, pivotat de către Chris Anderson. Autorul susţine că cu cât
este mai mare (sau nelimitat) numărul de produse, cu atât cererea trece de la mase de
pieţe, la mase de nişe. Datorită costurilor mici pentru tranzacţii şi căutări în mediul
online, au apărut şi schimburile comerciale de consumator-la-consumator (C2C), aceasta
fiind evidenţiată, de exemplu, la nivel internaţional de site-uri precum Amazon, E-bay,
Aliexpress etc., iar la nivel naţional pe site-uri precum OLX, Okazii, Autovit, Piata-az

4
etc. Unele site-uri de socializare servesc şi ele drept pieţe. Facebook deţine numeroase
grupuri de natură comercială, cu şi pentru vânzări/cumpărări, care au mii de membrii, iar
Instagram deserveşte de asemenea ca punct de vânzare/cumpărare pentru diverse firme
sau persoane fizice.

Acest trend al vânzărilor/cumpărărilor la mâna a doua prinde amploare din diverse

motive economico-sociale. În timp ce în Statele Unite ale Americii, Anglia, Germania,
Scandinavia şi alte ţări avansate din punct de vedere economic, cumpărăturile bunurilor
second-hand reprezintă un gest altruist, umanitar, deoarece ajută nu doar la promovarea
sustenabilităţii prin reciclare, fiind o mişcare ecologică, dar contribuie şi la creşterea
economiei unui oraş, de exemplu, unde localnicii aleg să cumpere de la micii comercianţi
ai magazinelor second-hand, în detrimentul lanţurilor firmelor internaţionale de haine, în
ţările precum India, unde economia ţării este una de lumea a 3-a, localnicii nu au de ales
decât să se rezume la acest mod de cumpărare.

Un alt lucru interesant de observat este şi acela că unele persoane refuză să cumpere
haine de la firme mari, având drept motiv faptul că muncitorii din punctele de producţie
care confecţionează bunurile comercializate de acele firme lucrează fie în condiţii
neregulamentare, care nu respectă drepturile omului, fie pe sume cu mult sub o limită de
trai considerată acceptabilă. De asemenea, unele persoane preferă achiziţionarea de
îmbrăcăminte, încălţăminte, mobilier etc. la mâna a doua deoarece acest lucru le permite,
spre deosebire de lanţurile mari de magazine (de exemplu H&M, Bershka, ZARA pentru
haine şi IKEA sau Dedeman pentru mobilier) exprimarea unui stil aparte, a
individualităţii unei persoane, de la modul în care alege să se îmbrace până la felul în care
îşi decorează casa.

5
 1. Prezentarea pieţei şi a magazinelor second-hand

În ultimii 40 de ani a crescut achiziţionarea la mâna a doua în rândul consumatorilor

(Guiot and Roux, 2010), din moment ce „ruşinea şi stigma asociată cu consumul la mâna
a doua au dispărut, iar bunurile second-hand au devenit „cool” şi „la modă” (Franklin
2011, 156). Cu toate acestea, există puţine studii care să evidenţieze creşterea sau chiar
existenţa acestui mod de cumpărare, în ceea ce priveşte cumpărăturile de îmbrăcăminte
second-hand.

Un mod alternativ de măsurare al acestei pieţe ar putea fi dedus din observarea grupurilor
existente pe Facebook, în care utilizatorii recurg fie la schimb, fie la vânzare de produse.
Grupurile există în majoritatea
oraşelor de dimensiuni mari, iar
felurile în care se realizează
schimburile sunt fie prin vânzare,
fie prin schimb, fie prin donaţii.
Site-ul Instagram conţine de
asemenea numeroase pagini în care
persoane fizice aleg să îşi vândă
hainele, fie ca un mod de o singura
dată, fie ca un job. Alte site-uri în
Figură 1 Captură de ecran cu grupuri de vanzări pe site-ul Facebook care tipul de afacere consumator la
consumator se realizează sunt site-
urile OLX.ro, Okazii.ro,
Anunţul.ro sau Piaţa-az.ro.
Se poate aprecia faptul că site-urile

Figură 2 Captură de ecran cu categorii de grupuri pe site-ul Facebook de socializare, dar şi cele de
anunţuri, au reuşit să le permită

6
tuturor oamenilor să devină antreprenori, aceştia recurgând la vânzarea oricărui obiect de
care nu mai au nevoie, dar care este considerat ca având valoare.

1.1 Prezentarea pieţei

Comerţul la mâna a doua la nivel global are o istorie lungă şi puţin documentată.
Conform Wikipedia, „Până în secolul 19, negoţul cu haine la mâna a doua era o
modalitate semnificantă de a procura îmbrăcăminte. Numai prin industrializare,
producere în masă, şi cu un venit mărit, publicul general a fost capabil de a cumpăra
haine noi şi nu la mâna a doua. În timpul zilelor coloniale ale Europei, îmbrăcămintea la
mâna a doua era exportată către colonii, iar la nivel local, magazinele de caritate pentru
cei cu venituri mici au înflorit.

Din perioada celui de al doilea Război Mondial, comerţul cu haine la mâna a doua a
crescut, la nivel global, considerabil. Problemele de mediu fiind mai proeminente şi fiind
conştienţi de poluarea din industria modei, oamenii învaţă cum să fie mai responsabili din
punct de vedere ecologic, iar magazinele second-hand au devenit la modă şi respectate
atât în Europa cât şi în Statele Unite ale Americii. Conexiunea la internet a adus un bonus
mare la comerţul hainelor second-hand.”

Comerţul second-hand se desfăşoară la momentul actual sub forma unor diferite

întreprinderi. Magazine second-hand, Outleturi, Magazine de antichităţi, Anticariate,
Târguri şi, cele mai de actualitate, magazinele din mediul Online, care se manifestă prin
site-uri de specialitate sau pagini pe diverse site-uri de socializare, moderate de către
persoane fizice. Lucrurile care se vând în mediul online variază de la obiecte de uz
casnic, tigăi, oale, seturi de masă, îmbrăcăminte, produse de divertisment, cum ar fi
DVD-uri, CD-uri şi cărţi şi până la imobiliare şi autoturisme.

Conform site-ului thredUP, auto-renumit cel mai mare site de vânzări la mâna a doua din
lume, industria second-hand a hainelor este valorată la 28 de miliarde de dolari (în
America) şi se aşteaptă să crească la suma de 51 de miliarde de dolari în 5 ani.

7
Site-ul menţionează şi faptul că 64% din femei au cumpărat sau ar fi interesate să
cumpere produse la mâna a doua. Totodată, 26% din oamenii care cumpără produse de
lux au cumpărat la un moment dat şi haine la mâna a doua. Când vine vorba de grupele de
generaţii care sunt cele mai predispuse să achiziţioneze second-hand, generaţia Z (37%)
este prima care optează pentru astfel de cumpărături, fiind urmată de generaţia
milenialilor (29%). Raportul prezentat de către site precizează de asemenea că generaţia
Instagram este influenţată şi predispusă să cumpere de la brand-uri care creează produse
eco-friendly. (“There are numerous reasons for the recent rise of resale, including
environmental benefits and the desire for frequent turnover of wardrobes especially
among the Instagram generation.” – The Raymond James Financial Center, “Rise of the
Fashion Resale Marketplaces” 2019; traducere: Sunt numeroase motive pentru creşterea
revânzării, incluzându-se beneficiile ecologice şi dorinţa de o schimbare repetată a
garderobei, în special printre generaţia Instagram.”)

Conform magazinului online de haine second-hand thredUP, piaţa hainelor la mâna a

doua a înregistrat în Statele Unite ale Americii o cifră de afaceri de 24 de miliarde de
dolari, în timp ce piaţa de modă rapidă sau „fast fashion” a avut o cifră de afaceri de 35
de miliarde de dolari. Cu toate acestea, se preconizează ca până în anul 2028 piaţa
second-hand va avea o valoare de 64 de miliarde de dolari, în timp ce moda rapidă va
avea doar 44 de miliarde de dolari.

În lucrarea „Second-hand consumption as a lifestyle choice”, autoarea Prof. Dr. Adrienne

Steffen, este menţionat faptul că în Germania, de asemenea, se aşteaptă o creştere în
vânzarea la mâna a doua a hainelor. Dacă în anul 2012 piaţa hainelor second-hand avea o
cifră de afaceri de 1.902 milioane de Euro, în 2020 se preconizează o creştere de până la
2.198 milioane de Euro.
Canada are şi ea prospecte bune în ceea ce priveşte piaţa economică a bunurilor la mâna a
doua. În anul 2017, site-ul de vănzâri second-hand Kijiji a estimat valoarea netă a pieţei
second-hand la 28 de miliarde de dolari, iar în 10 ani această valoare se preconizează că
va creşte la 64 de miliarde de dolari. (Statista.com)

8
Regatul Unit ocupa, în anul 2018, al doilea loc în lume în ceea ce priveşte valoarea
comercială de export de îmbrăcăminte second-hand, fiind urmat de Germania şi
Republica Korea. Acesta avea în 2019 la activ un număr de 3,943 magazine care se
specializează în vânzarea îmbrăcăminţii la mâna a doua. (Statista.com)

În Australia, piaţa de lucruri la mâna a doua este raportată la valoarea de 34 de miliarde

de dolari. Conform site-ului Gumtree, 1,3 milioane de australieni au vândut pentru prima
dată în ultimul an lucruri de care nu mai aveau nevoie. Principalele lucruri de care aceştia
au considerat că nu mai au nevoie au fost hainele (având cea mai mare proporţie, de
63%), cărţile (57%), CD-uri, DVD-uri şi muzică (54%), cărţi şi jucării (48%) şi obiecte
electronice (47&%).

În România, piaţa second-hand a îmbrăcăminţii are puţine studii în ceea ce priveşte

cumpărăturile de acest fel. De exemplu, într-un studiu realizat de firma MKOR
Consulting asupra modurilor de cumpărături de îmbrăcăminte pe care oamenii le fac,
aceştia au menţionat faptul că 24% dintre respondenţii cercetării preferă cumpărăturile
second-hand.

Co-producătorul emisiunii “Negustorii de ocazii”, care rulează pe canalul de televiziune

TVR 2, a spus de asemenea: „Piaţa de second-hand a cunoscut o creştere uriaşă în
România în ultimii ani. Deşi impresia generală este că oamenii săraci îşi cumpără
produse la mâna a doua, statisticile arată că principalii cumpărători pe această piaţă
sunt persoanele cu venituri medii.”.

În schimb, în piaţa auto second-hand, România a doborât un record personal în anul 2017.
Vânzările la mâna a doua de autovehicule au fost de 1,1 milioane de unităţi. Conform
site-ului adevărul.ro: „Piaţa maşinilor rulate din import a atins cel mai ridicat nivel de
când există statistici, crescând cu 74% faţă de 2016, până la jumătate de milion de
unităţi.”

9
Într-un alt studiu, denumit “ROMANIAN CLOTHING INDUSTRY:EXTERNAL
MARKET VS. INTERNAL MARKET”, publicat în “Romanian Economic and Business
Review – Vol. 6, No.1” şi scris de către Alina Florentina Avrigeanu şi Flavia Gabriela
Anghel, autoarele au calculat, pe baza datelor de la Ministerul Economiei şi Comerţului şi
al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, Cota de piaţă internă a producătorilor de
îmbrăcăminte în România. În acest studiu, acestea au notat că importurile de second-hand
au fost de 229 de milioane de dolari în anul 2004, 207 de milioane de dolari în 2005, 195
de milioane de dolari în 2006, 313 milioane de dolari în 2007 şi 341 de milioane de dolari
în 2008.

1.2 Amploarea trendului magazinelor second-hand

Amploarea trendului magazinelor de tip second-hand poate fi stabilită pe baza datelor din
capitolul anterior, unde s-a observat şi se preconizează în continuare o creştere în acest
sector economic, de produse la mâna a doua. Atât în mediul online cât şi în cel fizic se
pot remarca tot mai multe magazine de tip second-hand, sub diferite denumiri, cele mai
comune fiind Outlet sau Haine de Import. Această creştere este corelată cu cererea de
piaţă.

Autoarea Tracy Diane Cassidy susţine în lucrarea sa, “The Rise of Vintage Fashion and
the Vintage Consumer” (traducere: Creşterea modei vintage şi consumatorul vintage) că
“printre alţi factori, se pare că climatul economic actual a contribuit la procurarea şi
refolosirea hainelor vintage, a accesoriilor şi a produselor de casă, în principal de tinerii
consumatori”. Aceasta enumără pe parcursul lucrării şi alţi factori, cum ar fi
conştientizarea şi nevoia de sustenabilitate, care promovează moda ecologică (vintage)
sau nevoia de a avea un stil aparte, lucru pe care industria de fast fashion nu îl oferă.
Alte citate în ceea ce priveşte îndreptarea spre cumpărăturile second-hand sunt:
““Recesiunea înseamnă că am încetinit cu toţii. Ne orientăm mai mult pe valoare” şi în
timp ce mai multă lume percepe conceptul de fast fashion ca “vulgar”, se observă o

10
creştere în cumpărăturile de îmbrăcăminte second-hand de calitate.” (pag. 240). Autoarea
observă de asemenea că lumea se reîntoarce la mentalitatea post război, în care oamenii
adoptă atitudinea de a repara, a refolosi şi a recicla. (pag. 243) Aşadar, deoarece
motivaţiile pentru cumpărăturile second-hand există, există şi unităţi care le satisfac, atât
în mediul fizic cât şi în cel online.

În mediul fizic nu este la fel de uşoară documentarea magazinelor second-hand, a outlet-

urilor sau a magazinelor cu haine de import, datorită faptului că nu toate se înregistrează
pe internet sau folosesc site-urile de socializare.

1.2.1. În mediul online

La o primă cercetare pe motorul de căutare Google, a cuvântului second-hand, dacă

racordăm căutările numai pentru site-urile româneşti şi cu domeniu .ro, se găsesc cel
puţin 17 pagini care comercializează haine la mâna a doua (second-hand). Activitatea
acestora poate să existe şi în mediul fizic, sub formă de magazine. De asemenea, acestea
pot să existe fie numai pe Facebook, fie numai ca site-uri. Pe site-ul Instagram se găsesc
din nou pagini ale unor persoane fizice care editează haine second-hand, pentru a fi
vândute.
Pentru a evidenţia creşterea acestui trend de cumpărături la mâna a doua, am inclus în
lista online şi site-urile care permit comercializarea de consumator la consumator.

Site-uri de Second Hand

Site-urile de comercializare a diferitelor produse au înflorit odată cu apariţia internetului,
datorită modului mai simplu în care această opţiune permite realizarea şi desfăşurarea
afacerii. De asemenea, orice firmă care are prezenţă online are o mai bună acoperire a
pieţei, daca promovarea pe care o face este serioasa. La cautarea cuvintelor
“îmbrăcăminte second-hand” s-au găsit mai multe site-uri care se ocupă exclusiv cu
comercializarea la mâna a doua: pangura.com/ro, remixshop.com/ro, rounic.ro,
evernisaj.ro, mydressing.ro, dressyou.ro, vamshop.ro, tabita.ro.

11
Grupuri pe Facebook
Grupurile de Facebook sunt de asemenea un loc în care se fac schimburi de produse la
mâna a doua sau vânzări de produse la mâna a doua. Această practică s-a format datorită
uşurinţei cu care se poate face schimbul, oamenii având deja cont pe Facebook, fiindu-le
mai uşor să îşi dezvolte anunţul şi să ajungă la oameni.

OLX, Amazon, E-bay etc

Site-urile OLX, Amazon, E-bay etc. sunt platforme care permit utilizatorilor şi opţiunea
de a îşi vinde produsele pe care aceştia nu le mai folosesc sau doresc. După modelul lor
au apărut şi grupurile de schimburi sau vânzări de pe Facebook. Utilizatorii postează un
anunţ cu obiectul pe care nu îl mai doresc, prezentându-l într-o poză, cu preţul şi detaliile
produsului şi felul în care se poate realiza achiziţia lui.

1.2.2. În mediul offline

În ceea ce priveşte magazinele din mediul real, site-ul https://www.listafirme.ro arată că

la momentul actual este înregistrat un număr mic de firme cu denumirea de Second Hand,
comercianţii preferând să utilizeze nume pentru magazinele de second-hand care nu pot fi
asociate direct cu termenul şi ceea ce implică el.
Datorită diversităţii cererii, formele de întreprinderi în care se găsesc produse la mâna a
doua sunt de mai multe feluri.

Second Hand
Magazinele sub această denumire au cea mai mare prezenţă în rândul întreprinderilor
mici, numele de Second Hand având caracterul reprezentativ care permite descrierea
oricărei afaceri. Sub această denumire, magazinele pot comercializa îmbrăcăminte,
încălţăminte, accesorii, electronice şi electrocasnice, maşini, cărţi, produse media, precum
CD-uri, DVD-uri şi obiecte de decor şi de uz casnic.

12
Outlet
Potrivit Wikipedia, prima apariţie a unei astfel de întreprinderi a apărut în partea estică a
Statelor Unite în anii 1930. Magazinele fabricilor au început să ofere angajaţilor spre
vânzare, la un preţ mai mic, supra producţia sau acele produse care aveau defecte. După
ceva timp, publicul audienţă s-a extins şi la non-angajaţi. Aceste întreprinderi aparţineau
de regulă de fabrici, ulterior dezvoltându-se afaceri independente care îşi procurau marfa
defectă de la diverse firme.

La momentul actual se desfăşoară şi comercializarea bunurilor la mâna a doua în aceste

întreprinderi. Majoritatea mărfurilor distribuite sunt din domeniul confecţiilor textile, iar
firmele profită de reputaţia denumirii de Outlet, comercializând şi produse care nu sunt la
prima utilizare.
Consignaţii
Dex.ro defineşte cuvântul consignaţie drept: consignație sf [At: I. IONESCU, M. 215
/ V: (înv) ~iune / Pl: ~ii / E: fr consignation] 1 Depunere spre păstrare, garanție sau
vânzare a unor lucruri la un magazin specializat. 2 Magazin în care se depun spre vânzare
diferite obiecte aparținând unor persoane particulare.
Consignaţiile acţionează ca tranzactori pentru mai multe tipuri de marfă. În timp ce unele
se ocupă cu comerţul îmbrăcăminţii, altele comercializează mobilă şi obiecte de decor
interior. De asemenea, conform descrierii dex, consignaţiile sunt un tip de afacere, la fel
ca şi amanetul sau un troc.

Târguri
Tărgurile sunt definite ca fiind o locaţie stabilită, de regulă, la periferia unui oraş sau în
părţile mai distante ale unui oraş, unde se practică comerţul cu animale de fermă.
În prezent, obiectele comercializate în târguri sunt mai variate, produsele variind de la
animale şi până la maşini.

Piaţa de vechituri
Piaţa de vechituri este asemănătoare cu târgul, singura precizare fiind că în aceasta de
obicei nu se comercializează animale.

13
Magazin de antichităţi
Magazinele de antichităţi se ocupă cu comercializarea lucrurilor vechi, obiectele variind
de la cărţi, la îmbrăcăminte şi mobilă. „Magazinele de antichităţi deseori sunt grupate
împreună în locaţii din apropiere; în acelaşi oraş, cum ar fi în multe locuri din New
England, pe aceeaşi stradă, cum ar fi pe Portobello Road din Londra, sau chiar toate sub
acelaşi acoperiş într-un mall antic, deşi uneori poate fi menţionat ca un stand, mai
degrabă decât magazin.”.

Amanet
Potrivit Wikipedia: „Casă de amanet este o casă de împrumut care oferă o sumă de bani
în schimbul unui obiect lăsat în schimb ca zălog sau ca garanție depusă în contul unei
datorii sau al executării unei lucrări.”
Amanetele, odată ce au achiziţionat obiectele de la oameni, le pun mai departe în vânzare.
De obicei, acestea se ocupă cumpărarea şi vânzarea de bijuterii sau obiecte electronice
sau electrocasnice.

14
2. Felul în care se desfăşoară afacerea

Felul de construire şi desfăşurare al unei afaceri care se ocupă cu comerţul obiectelor şi

hainelor la mâna a doua este mai uşor de realizat decât alte afaceri, deoarece nu implică
constituirea unui număr mare de paşi care trebuie luaţi pentru a fi realizată. Modul în care
se desfăşoară afacerea este la bază la fel pentru toate unităţile de vânzare de
îmbrăcăminte sau alte obiecte la mâna a doua.

Primul pas este alegerea locului în care se desfăşoară activitatea. Conform cursului
Managementul firmelor mici şi mijlocii, al profesoarelor Anca Borza şi Cătălina Crişan,
persoanele care doresc să îşi deschidă afaceri în mediul fizic au următoarele opţiuni: zona
centrală de afaceri, cartierele rezidenţiale, centrele comerciale şi mall-uri, amplasarea în
vecinătatea concurenţilor, zonele depărtate de oraş şi amplasarea la domiciliu.

În funcţie de bugetul pe care proprietarul îl prezintă în legătura cu afacerea sa, locurile în

care apar magazine cu produse la mâna a doua se pot găsi de la locaţii de lux sau mall-uri
şi până la „colţul blocului”. Alegerea deschiderii unui magazin în zonele depărtate de
oraş nu constituie un avantaj pentru firmele mici care doresc vânzarea produselor sale în
cantităţi mari şi cât mai repede, deoarece potenţialii clienţi ar fi puşi într-o prea mare
dificultate încercând să ajungă la produsele dorite. În principal, magazinele care
comercializează numai îmbrăcăminte second-hand se găsesc în zonele rezidenţiale sau în
vecinătatea concurenţilor, în timp ce Outlet-urile apar în zonele centrale de afaceri şi în
mall-uri sau zone cu un flux mai mare de persoane. Depozitele de haine second-hand en-
gross aleg de obicei amplasarea locaţiei la periferiile oraşelor, iar consignaţiile se găsesc
şi în locuri care nu au un trafic mare de persoane, deoarece acestea comercializează şi
obiecte de dimensiuni mai mari care necesită spaţii de stocare mai mari.

15
Locul în care spaţiul este închiriat sau cumpărat determină clientela targhetată, preţurile
şi ambianţa unui magazin de tipul second-hand. Alegerea unei anume nişe de clienţi se
face mai departe prin modul în care magazinul alege să îşi decoreze şi amenajeze spaţiul.
În locurile cu îmbrăcăminte Outlet se observă un aer mai îngrijit, fiind expuse mai puţine
produse, dar cu aspect plăcut estetic. Fiindcă Outlet-urile se ocupă cu comercializarea
hainelor cu defecte din fabricaţie, acestea pot să fie şi noi, însă se observă defectele de
fabricaţie. Preţurile practicate de aceste magazine diferă în funcţie de zona de activitate,
însă în general nu sunt la fel de accesibile ca şi hainele purtate, utilizând preţuri cu 30%
sau 20% mai mici decât cele din retail.

În ceea ce priveşte magazinele care se denumesc simplu second-hand sau haine de

import, accentul se pune pe cantitate. Hainele sunt depozitate ordonat, însă cele care nu
au o calitate ridicată pot să fie depozitate în cutii sau saci. Aerul din astfel de magazine
este de obicei închis. Fiindcă accentul se pune pe vânzarea în cantităţi mari, preţurile
practicate în aceste magazine variază de la 1 leu la 100 sau 150 de lei, în funcţie de
produs. Majoritatea produselor au preţuri foarte accesbile, iar hainele care nu prezintă
defecte şi sunt fabricate de branduri cunoscute au de obicei preţuri mai mari.
Cel de al treilea tip de magazin este cel precum House Textile. Asttfel de magazine pot fi
aşezate în centrul axei, daca s-ar realiza un grafic. Acestea comercializează şi ele un
număr mare de produse, însă faptul că sunt francize le permite achiziţia sau închirierea de
spaţii mari, care nu fac locul să pară înghesuit. De asemenea, spaţiile sunt aranjate
constant, fiind prezente între 2 sau 3 persoane angajate. Preţurile în aceste magazine
variază precum cele din second-hand-uri, având atât preţuri de chilipir, cât şi preţuri mai
mari.

Magazinul se aprovizionează mai departe din diverse surse: din mediul online, de la
comercianţi cu amănuntul naţionali sau internaţionali sau, în unele cazuri, de la alte
unităţi care vând haine la mâna a doua en-gross. Unele magazine de tip second-hand
funcţionează ca şi organizaţii non-profit, acestea procurând marfa de vânzare strict din
donaţii.

16
În ceea ce priveşte depozitele care aprovizionează magazinele, acestea au crescut şi ele în
număr, fiind relativ uşor de găsit şi accesat pe internet. Acestea s-au dezvoltat şi ele
pentru diverse nişe din această piaţă. Unele site-uri au formatul de layout asemănător site-
urilor de high fashion, altele au site-ul informativ, iar altele aleg să activeze numai din
site-uri de partea a 2-a, precum OLX.

Site-ul de depozit de haine second-hand, denumit Roseco, are 4 categorii de haine pentru
comercianţi. Aceastea sunt Premium, Export Quaility, Shoes şi Recycling quality. Aceste
categorii sunt împărţite din nou în sub-categorii, de către 4 sau 5 nivele. Site-ul
solocremitalia.ro se specializează în vânzarea de haine de calitate superioară. Categoriile
acestuia sunt Calitatea I, Crema moda, Super Crema şi Încălţăminte. Site-ul andreitrust.ro
conţine haine de calitate extra, calitatea 1, calitatea 2, 3 şi 4 şi calitate mixtă.
Aşadar, calitatea hainelor depinde de ceea ce comerciantul doreşte şi îşi permite,
bineînţeles, să cumpere.

În mediul online

Magazinele de produse second-hand din mediul online au de obicei fie un depozit de

haine, unde lucrează un număr mai mare de persoane, care se ocupă cu sortarea,
ambalarea şi distribuirea hainelor, fie un spaţiu mic, condus de 1 sau 2 persoane, care
gestionează tot procesul necesar desfăşurării afacerii. Deoarece nu activează în mediul
fizic, acestea necesită un efort mai mare în ceea ce priveşte promovarea online, în special
firmele de talie mică. Acestea functionează fie de pe un site propriu, fie de pe pagini de
socializare, precum Instagram sau Facebook. De asemenea, majoritatea firmelor care au
un site, au şi pagini de Facebook sau Instagram.

17
3. Motivaţia de a cumpăra second-hand

Comerţul la mâna a doua a apărut iniţial ca o formă alternativă pentru un consumator de a

îşi achiziţiona diverse obiecte de care are nevoie, dar pe care nu şi le permite la preţul de
retail. Aşadar, fondul financiar mic al unei persoane, familii, societăţi, ţări etc. este
principala motivaţie şi factor care susţine această ramură de second-hand a economiei. Cu
timpul, însă, în urma diverselor probleme economico-sociale şi de mediu, dar şi a
conştientizării societăţii asupra acestor probleme, au apărut alţi factori care facilitează
decizia de cumpărare la mâna a doua.

Într-un studiu realizat de către Denis Guiot şi Dominique Roux (numit A Second-hand
Shoppers’ Motivation Scale: Antecedents, Consequences, and Implications for Retailers;
traducere: Scala motivaţională a unui cumpărător Second-Hand: Antecedente, Consecinţe
şi Implicaţii pentru Retaileri) despre motivaţia oamenilor pentru cumpărăturile second-
hand, aceştia au ajuns la concluzia că există 4 Teme motivaţionale pentru cumpărăturile
la mâna a doua, acestea fiind:

•Motivaţii critice

•Motivaţii experienţiale legate de natura ofertei,

•Motivații experimentale legate de caracteristicile canalului

•Motivaţii Economice.

Aceste 4 teme sunt şi ele, la rândul lor, împărţite în 3 sau 4 motive. Pentru aceste motive
au fost folosite exemplificaţii din cartea autorilor sus-menţionaţi, comentariile fiind
traduse de persoana care a realizat lucrarea de faţă.
Astfel, motivaţiile critice sunt alcătuite din:

18
 •Dorinţa de a evita canalele de vânzare tradiţionale, unde oamenii doresc să
evadeze din sistemul mainstream de cumpărare (exemplu de comentariu din A
Second-hand Shoppers’ Motivation Scale: Antecedents, Consequences, and
Implications for Retailers: “Când cumpăr second-hand, mă simt de parcă evadez
din sistemul de consumare: să cumperi ce ţi se spune să cumperi, să faci la fel ca
şi ceilalţi.”)

•Dimensiuni etice şi ecologice (“Sunt pentru reciclare. Nu cumpăr un produs nou

din principiu, şi am să fac asta numai dacă nu găsesc altceva second-hand.”)

•Motivaţii anti-ostentative (“Când achiziţionez un produs second-hand, o fac

pentru a îl folosi, nu pentru a mă lăuda.”)

Motivaţiile experienţiale sunt alcătuite din:

•Originalitate (“Mă satur să fiu ca şi ceilalţi, să folosesc acelaşi magazin în

acelaşi timp. Pentru mine, să cumpar second-hand înseamnă să scap de
uniformitate.”)

•Plăcerea nostalgiei (“Faţă de produsele noi, obiectele second-hand au o istorie şi

eu asta obţin prin ele. Mi-o imaginez, o reconstruiesc prin ele.”)

•Exprimarea de sine (“Cumpăratul second-hand îmi permite să mi le însuşesc

prin adăugarea propriului meu stil. Nu le cumpăr doar aşa cum sunt ele. Pun
ceva din mine în ele.”)

•Congruenţa (“Când mi-am găsit rochia de mireasă la magazinul second-hand,

m-a chemat. A fost exact ceea ce căutam. Mi se potriveşte la perfecţie.”)

Motivaţiile experimentale legate de caracteristicile canalului sunt:

•Contactul social (“Outleturile Second-Hand ajută la resaturarea contactului

uman care s-a pierdut în magazinele mari şi supermarketuri.; Aduce înapoi

19
 relaţiile pe care se obişnuia să fie cu comercianţii.; Poţi discuta lucruri, ai timp
să compari lucruri, să ai un mix, să alegi şi primeşti sfaturi.”)

•Stimularea (“Ador să mă plimb, să mă uit la toate bunurile afişate. Este ca un

muzeu grozav pentru oameni, cu lucruri improbabile şi captivante.”)

•Vânatul de comori (“Când cauţi, este tot timpul cu speranţa de a descoperi ceva.
Îţi spui: “o comoară se află acolo şi am să o descopăr.”. )

Motivele economice sunt:

•Dorinţa de a plăti mai puţin (“În general, dacă vreau să mă păcălesc că plătesc
mai puţin, cumpăr second-hand. Simt că am economisit bani în acest fel,
cheltuind mai puţin şi luând fix ceea ce doream la preţuri foarte mici. Cumpăr
second-hand ca să nu dau faliment. Ştiu că pot să găsesc acelaşi obiect sau chiar
mai bine pentru acelaşi buget.”)

•Căutarea de preţuri corecte (“Nu vreau să plătesc mai mult pentru un produs
doar pentru că este nou. De exemplu, daca copiii mei vor să le cumpăr role. Sunt
multe locuri second-hand care îţi oferă preţuri bune. Daca funcţionează, este bine
şi toată lumea este fericită.”)

•Vânătoarea de negocieri (“Îmi place sentimentul de a găsi chilipiruri, preţuri pe

care nu le găsesc în canalele noi pentru acest tip de obiect. De aceea cumpăr,
câteodată, din impuls.“)

•Rolul gratificativ al preţului (“Cumpărăturile second-hand ne-au permis să

facem o grămadă de lucruri. În loc să plătim preţul nou, ne răsfăţăm ieşind mai
des şi economisind banii pentru vacanţe.”)

În cercetarea desfăşurată de către aceştia, Guiot şi Roux au menţionat şi că: „În adăugare,
datorită recunoaşterii problemelor la nivel de mediu, magazinele second-hand joacă un
rol important în reciclarea de haine şi alte produse de casă. Magazinele second-hand au

20
crescut în notorietate odată cu populaţia care devine mai conştientă despre ceea ce
înseamnă reciclare. S-ar putea ca donaţiile de asemenea să fi crescut în număr datorită
surplusului de obiecte folosite din perioada trecută de afluenţă. Comentatorii au sugerat
că de a lungului timpului s-a creat un cumpărător care este conştient de valoare.
(Corporate Intelligence on Retailling 1997). Luarea în considerare a sustenabilităţii,
cumpătarea şi valoarea pentru bani au făcut ca magazinele de caritate să fie populare
printre o gamă largă a populaţiei unei societăţi, nu doar pentru cei cu venituri mici, dar ci
şi pentru persoanele care urmăresc să fie originale.”.

În România, principala motivaţie, care reiese din condiţiile economice nefavorabile ale
ţării, de a cumpăra la mâna a doua, este de natură economică, mai exact aceea de a
economisi bani sau din cauza bugetului mic pe cap de locuitor.
Fondurile financiare insuficiente nu sunt singurul motiv pentru care piaţa Second Hand
are deschidere şi înfloreşte şi la noi, dar poate fi considerat, dacă este să ne comparăm cu
ţările vestice şi nord vestice, unul dintre motivele principale.

Motive de a nu cumpăra la mâna a doua

Am decis să includ şi acest subcapitol deoarece se poate înţelege mai bine

comportamentul consumatorului, ce anume îl determină să nu cumpere la mâna a doua, şi
dacă se poate sau nu să fie convertit. Următoarele puncte dezvoltate vor să urmărească
dacă atitudinea unei persoane în ceea ce priveşte un anumit tip de cumpărături este
flexibilă şi poate fi schimbată.

Motivele în defavoarea cumpărăturilor second-hand pot să fie din cauza a ceea ce multă
lume consideră că semnifică aceasta, anume un statut financiar nu foarte bun, chiar dacă
unele persoane cumpără la supra preţ produse care pot fi găsite la un preţ corect dacă sunt
la mâna a doua.

Alt motiv ar putea fi faptul că magazinele în care se comercializează nu au o ambianţă

foarte plăcută, de exemplu un miros neplăcut, de aer închis combinat cu agenţi de

21
curăţenie. Aşadar, experienţa cumpărăturilor poate să întoarcă clientul împotriva
cumpărăturilor second-hand.

Faptul că media promovează lucruri de lux şi noi este alt motiv pentru care oamenii aleg
să cumpere în acest fel. În general, persoanele care nu fac astfel de cumpărături fie îşi
permit, fie nu sunt conştiente de supra preţurile care se practică, nu doar pentru produsele
de branduri cunoscute, ci şi pentru simple articole de îmbrăcăminte fabricate la o calitate
slabă şi vândute la preţuri mult peste valoarea lor.

Aşadar, motivele pentru care unele persoane nu cumpără la mâna a doua pot fi încadrate
în mediul exterior al acestor persoane. Stigma şi presiunea de a duce o viaţă ca cea
marketată la televizor este unul dintre principalii factori pentru care oamenii nu cumpără
second-hand. O promovare mai mare a sustenabilităţii şi folosirea creativităţii pentru a
schimba produse obişnuite şi utilizate în obiecte frumoase ar putea face mai mulţi oameni
să decidă să cumpere la mâna a doua.

22
4. Promovarea pe reţelele de socializare

În publicaţia “The big book of digital marketing”, a agenţiei Digital Firefly Marketing,
autorii susţin că promovarea pe reţelele de socializare este pentru afaceri la fel ca
acţiunea de a pescui acolo unde sunt peşti. Aceştia susţin că trebuie să îţi creşti o audienţă
pe Facebook prin aprecieri. De asemenea, reţelele de socializare amplifică produsul, site-
ul şi brandul. Le permite firmelor să îşi stabilească şi crească o relaţie mai personală cu
potenţiali consumatori, iar atunci când este utilizată corect (promovarea pe reţelele de
socializare), poate genera trafic pentru site-uri, link-uri de legătură, oportunităţi şi
vânzări.

4.1 Ce sunt reţelele de socializare

Potrivit Wikipedia: „O rețea de socializare este, general vorbind, o rețea de persoane cu

scopuri comune, cum ar fi o rețea de studenți, politicieni, dar chiar și de hoți, în contrast
cu rețelele tehnice ca rețeaua de telefon sau gaz metan.

În ultimii ani printr-o rețea socială se înțelege deseori și o rețea (informațională) de

utilizatori Internet, bazată pe anumite site-uri web la care utilizatorii se pot înscrie și
interacționa cu alți utilizatori, deja înscriși. Aceste rețele sociale fac parte din fenomenul
relativ nou, global, numit Web 2.0. Astfel, membrii unei rețele sociale sunt legați între ei
în mod informal, fără obligații, dar de obicei contribuie activ la colectarea și
răspândirea informațiilor pe întregul glob prin intermediul webului. Eventual denumirea
unei astfel de rețele (informaționale) de utilizatori s-ar putea echivala cu „rețea
internetică de utilizatori”.”

23
Înainte de apariţia reţelelor de socializare, oamenii comunicau între ei prin camere de
chat (Chat room-uri), mIrc (în România), AOL (în America) şi alte aplicaţii create cu
scopul de socializare cum ar fi: MSN Messenger şi Yahoo Messenger.

Primele reţele sociale de utilizare globală, care apar datorită Web 2.0, sunt Myspace,
lansat în anul 2003 şi Facebook, lansat în anul 2004. Cel dintâi prinde popularitate
datorită interfeţei, care îi permite utilizatorului să îşi customizeze pagina de profil după
preferinţele proprii, oferind o experienţă mai personală şi captivantă de socializare pe
internet. Demografia pe acest site de socializare era alcătuită din utilizatori cu vârste
cuprinse între 16 şi 35 de ani. Odată cu creşterea în popularitate a site-ului, primele
„branduri” care încep să profite de pe urma acestui acces uşor la o gamă largă de
potenţiali consumatori sunt persoanele din industria muzicii. Diverse trupe şi interpreţi
din SUA încep să îşi promoveze creaţiile în spaţiul Myspace, interacţionând cu fanii lor
direct prin mesajele pe care le postau pe paginile proprii.

Odată cu creşterea în popularitate a Facebook, Myspace a fost trecut pe locul 2, ajungând

ulterior să nu mai constitue deloc un site de socializare, ci să fie denumit un site cu
destinaţie pentru amuzament. Conform Forbes, declinul site-ului Myspace şi ascensiunea
site-ului Facebook se datorează tipului de management. Facebook, fiind creat şi
manageriat de tineri, îşi menţine o politică de laissez-faire, oferindu-le utilizatorilor o
gamă mai variată pentru activităţi de interacţiune, de la jocuri, la recomandări, prin
prisma intereselor comune, pentru alţi potenţiali prieteni,. Astfel, Facebook reuşeşte să îşi
lărgească numărul de înregistrări noi zilnice, în timp ce Myspace preferă să îşi depună
eforturile pentru rulajul banilor şi nu pentru acomodarea cât mai eficientă a utilizatorilor.

În România, Facebook începe să fie utilizat de o mare parte din populaţie la începutul
anului 2011, având un numar de 2,4 milioane de utilizatori. Înainte de Facebook, un site
de socializare folosit de către români era site-ul Hi5, care prezenta aceeaşi interfaţă şi
caracteristici ca şi Myspace. Conform site-ului ProTv “În 2009 Facebook începe să fie
popular şi în România, când lumea migrează încet-încet de la Hi5 la Facebook. În
septembrie 2009, Facebook avea peste 400.000 de români.”

24
4.2. Promovarea pe reţelele de socializare

Reţelele de socializare sau media de socializare (social media) este definită ca un grup de
aplicaţii care permit crearea şi schimbul de Conţinut generat de utilizatori, potrivit
autorilor Kaplan si Haelein. Conform Wikipedia: „Aceste rețele sociale fac parte din
fenomenul relativ nou, global, numit Web 2.0. „

Media socială le permite brandurilor şi companiilor să se conecteze cu consumatorii la un

nivel mai intim, prin integrarea tehnologiei şi a interacţiunii sociale. Principalele site-uri
de socializare sunt Facebook, Instagram şi Twitter. In cartea sa, denumita Metrici Social
Media, autorul Jim Turner sustine ca pe de o parte consumatorii pot să ofere ajutor, să
susţină şi remodeleze, oferind o nouă dinamică şi o identitate socială creativă a brandului,
ca o comunitate, ceea ce îi aduce mai aproape. Pe de altă parte, susţin autorii Mangold şi
Faults, există o lipsă de control în termeni de ceea ce este comunicat despre o afacere sau
un brand. Aşadar, site-urile de socializare crează şi oportunitate pentru firme şi branduri,
dar şi provocări.

Principalele avantaje ale utilizării mediilor sociale sunt costurile reduse şi o arie de
acoperire crescută, în termeni de potenţiali consumatori. Crearea unei pagini pentru firmă
pe site-urile Facebook sau Instagram nu implică nici un cost. Acestea oferă posibilitatea
firmelor de a îşi promova un post, indiferent de natura acestuia, sau chiar pagina
principală, în schimbul unei sume de bani, pentru a apărea în reclamele utilizatorilor care
nu urmăresc pagina firmei.
Aşadar, postarea de conţinut este unul dintre principalele lucruri pe care firmele trebuie
să îl facă.

Potrivit autoarei Megan Totka, conţinutul amuzant şi “isteţ” nu este potrivit pentru toate
categoriile de branduri sau firme, însă oamenii au tendinţa să îşi amintească când ceva îi
amuză. Aşadar, trebuie să se ţină cont de faptul că umorul este subiectiv şi nu toată lumea
vede acelaşi lucru la fel de amuzant, deci poate fi greu să se găsească o cale de mijloc
când vine vorba despre crearea unui conţinut amuzant. Autoarea îi sfătuieşte pe cei care

25
doresc să posteze lucruri amuzante să se abţină de la umorul ofensiv şi, dacă doresc să
folosească “meme”-uri, să se asigure că ceea ce doresc să folosească este de actualitate şi
înteleg ceea ce exprimă concret.
Alte conţinuturi recomandate de către Megan Totka sunt citatele sau povestirile
inspiraţionale, conţinutul educativ, conţinutul conversaţional şi promoţional.

Conţinutul inspiraţional poate fi alcătuit din simple citate inspiraţionale, link-uri către
articole inspiraţionale care au legătură cu industria în care se activează (Megan Totka)
sau, potrivit autoarei Jodi Harris, din poveşti inspiraţionale spuse de către membrii
influenţi ai audienţei unui brand sau a unei firme.

Conţinutul educativ este alt mod prin care se pot atrage utilizatorii (Megan Totka).
Acestea pot să fie link-uri spre alte blog-uri (care pot să fie de la consumatorii firmei),
sfaturi, răspunsuri la diverse întrebări care au legătură cu firma sau industria în care
aceasta activează şi infografice pe diverse domenii, care au legătura cu industria (Louise
Myers).

Conţinutul conversaţional se axează pe captivarea audienţei în mod direct, prin

conectarea cu oamenii la un nivel individiual, potrivit Megan Totka. Aceştia răspund mai
bine atunci când simt că sunt ascultaţi (Louise Myers). Astfel de conţinut poate fi alcătuit
din întrebări simple, precum “Când a fost ultima oară când aţi făcut cumpărături la noi?”
sau “Cum a fost ultima experienţă pe care aţi avut-o în cadrul magazinului nostru?”. Alte
moduri în care urmăritorii pot fi incitaţi la discuţie este prin utilizarea de texte în care
trebuie să se completeze cu un cuvânt (de tipul “Fill in the blanks”), sondaje, poze cu
“puneţi un titlu” (“caption this”) sau utilizarea de întrebări pentru conţinutul educaţional
postat (“Aţi încercat asta?”, “Aveţi alte sfaturi?”, “Care este sfatul dumneavoastră
preferat?”) (Louise Myers).

Conţinutul promoţional se bazează pe promovarea personală a brandului. Aceasta ar

trebui să fie, conform Megan Totka, în proporţie de 20%, 80% din conţinut fiind cel de
tipul descris anterior.

26
Ustensilele site-urilor Facebook şi Instagram pentru paginile de afaceri sunt un alt mod
care poate să ajute firma să ajungă la mai mulţi utilizatori. Ambele site-uri oferă
afacerilor posibilitatea de a îşi sponsoriza postări, funcţia de poveşti (“stories”) sau chiar
pagina, contra unei sume de bani.

De asemenea, acestea oferă şi date în ceea ce priveşte numărul de oameni care

vizualizează un post plătit. Facebook, în special, oferă paginilor şi opţiunea de a vedea
câţi utilizatori organici au avut, adică acele persoane care nu au fost expuse unui post
sponsorizat şi au ajuns asupra lui prin alte moduri, dar şi opţiunea de a vizualiza câte
persoane au reuşit să vadă o reclamă pe care firma o face prin intermediul serviciilor site-
ului de socializare.

Într-un studiu realizat de către Sprout Social şi publicat pe site-ul MarketingCharts.com

în Februarie 2019, principalele tipuri de comportament care au ajutat brandurile să se
conecteze cu consumatorii au fost următoarele:
•răspunsul sau aprecierea unui post a unui consumator 55%
•expunerea personalităţii unui brand 45%
•susţinerea unei cauze pe care şi consumatorul o susţine 45%
•participarea în conversaţii relevante 44%
Conform site-ului https://www.marketingcharts.com/digital/social-media-107359, aceste
rapoarte evidenţiază faptul că consumatorii doresc mai mult de la branduri decât produse.
Tot mai mulţi consumatori se aşteaptă ca brandurile să fie conştiente social şi să
contribuie întrun mod pozitiv la societate.

Firmele şi brandurile trebuie să identifice şi înţeleagă natura relaţiei pe care consumatorii

doresc să o aibă cu aceştia pe site-urile de socializare. În caz contrar, acestea ar putea
judeca greşit ce conţinut să adauge. Din această cauză, potrivit autorilor Carolyn Heller
Baird şi Gautam Parasnis, firmele trebuie să fie holistice în înţelegerea nevoilor
consumatorilor, prin vorbire, interacţiune, construirea relaţiilor şi primirea de păreri
online.

27
 5. Studiu de caz

Precum a fost menţionat în capitolul anterior, apariţia internetului a permis şi evoluţia

modurilor în care se face promovarea. Odată cu apariţia site-urilor de socializare,
brandurile şi firmele au obţinut accesul la un număr mult mai mare de potenţiali
consumatori, lucru care a condus mai departe firmele de a îşi face reclamele şi modul de
interacţiune cu clientul mai creative.

În continuare, vor fi analizate un număr de 6 magazine, în ceea ce priveşte prezenţa în

online a acestora, pe site-urile de socializare Facebook şi Instagram. Firmele analizate
activează toate în România, însă unele dintr-e ele fac parte din firme mai mari, care îşi
desfăşoară activitatea la nivel global. Modul de analiză se realizează prin metoda de
observare.

Paginile a 5 dintre firme au fost analizate pentru prima oară în cadrul acestei lucrări între
lunile Aprilie şi Iunie 2019, iar a doua oară între lunile Aprilie şi Mai 2020, în contextul
epidemiei. Într-o perioadă de un an s-a observat o creştere a numerelor de aprecieri şi
urmăritori a paginilor Facebook a tuturor firmelor, dar şi a numerelor de urmăritori de pe
paginile de Instagram ale magazinelor, lucru care confirmă creşterea trendului de
cumpărături la mâna a doua.

În ceea ce priveşte creşterea numărului de aprecieri pe pagina de Facebook a fiecărei

firme, 5 din cele 6 firme analizate au în total un procent de creştere de 29,95% pe o
perioadă de timp de aproximativ 10 luni. Datele pentru firme sunt următoarele:

Firma Iunie 2019 Aprilie 2020 Creşterea procentuală

TextileHouse Romania 14 761 16 185 9,64%
Remix Shop 507 000 520 695 2,7%
Humana 2018 2491 23,43%

28
Fashion Outlet 1323 2623 98,26%
Transilvania
Consignaţia 7 7387 8550 15,74%

Fig. 3 Creşterea numărului de aprecieri ale paginilor de Facebook ale firmelor

Calcularea procentului de creştere pentru fiecare firmă în parte s-a realizat conform
indicaţiilor din pagina https://educum.ro/4u/Cum-sa-calculeaz%C4%83-rata-de-
cre%C8%99tere, respectiv paşii 2 şi 3. Aceasta propune pentru calcularea ratei de
creştere formula de tip: numărul final – numărul iniţial : numărul iniţial x 100 (pentru
procent).

În cadrul site-ului Facebook, formatul de la paginile pentru firme cuprinde un meniu pe

partea stângă, în care sunt cuprinse următoarele cuvinte (care conduc mai departe
utilizatorul la o altă pagină a aceleiaşi pagini a firmei unde sunt informaţii conform
cuvântului accesat): Acasă, Despre, Recenzii, Clipuri Video, Poze, Comunitate,
Evenimente, Oferte, Notiţe şi Joburi. Pe partea dreaptă a paginii, când utilizatorul este pe
pagina Acasă, sunt afişate recenziile paginii şi detalii despre aceasta. Aceste elemente
variază în funcţie de modul în care pagina este administrată.

29
I. Primul magazin de tip second-hand studiat se numeşte Textile-House România.

Textile-House este o companie care se ocupă cu

comercializarea de îmbrăcăminte la mâna a doua, care a fost
înfiinţată în anul 2004 şi care a deschis primul magazin în
Suedia. De atunci, firma continuă să crească şi să se extindă,
conform paginii lor 1 , în Estul Europei, ajungând să îşi

deschidă primul magazin şi în România în anul 2012. Figură 4 Sigla Firmei Textile
House Romania

La momentul actual firma are magazine deschise în mai multe oraşe din
România, acestea fiind: Alba Iulia, Arad, Baia Mare, Baia Sprie,
Caransebeș, Cluj, Lugoj, Marghita, Mediaș, Oradea, Reșița, Satu Mare, Sighet, Tîrgu
Mureș, Timişoara şi Zalău. Acesta susţine că este unul dintre cele mai mari lanţuri de
magazine la mâna a doua din ţara noastră, iar iniţiativa lor „este de a aduce pe piață
produse de calitate, la prețuri mici, de a încuraja reciclarea și scăderea nivelului de
poluare generat de uriașa industrie textilă”.2

Firma este activă pe pagina de Facebook iar postările pe care aceasta le face sunt comune,
în ceea ce priveşte imaginile şi informaţiile pe care alege să le publice. Butoanele de
meniu care apar sunt Acasa, Postari, Recenzii, Clipuri video, Fotografii, Despre,
Comunitate, Oferte şi Notiţe.

Aceasta are la momentul actual (30.04.2020) un număr de 16.627 de urmăritori şi 16,185

aprecieri la pagină. În secţiunea Notiţe a paginii sale, firma îşi prezintă pe partea stângă a
paginii orarul tuturor magazinelor din ţară, iar în partea dreaptă o listă în care sunt
cuprinse oraşele magazinelor şi harta pentru fiecare dintre ele. Recenzia paginii este de
4,4 stele din 5, bazat pe voturile a 74 de persoane, fiind recomandată de 15 persoane.

1
http://www.textilehouse.ro/about-us/
2
http://www.textilehouse.ro/about-us/

30
În secţiunea de Clipuri Video, aceasta postează videoclipuri în care oferă idei despre
moduri în care oamenii se pot îmbrăca şi videoclipuri în care fac anunţuri, în mare parte
despre colecţii noi de haine.

În secţiunea Comunitate, sunt afişaţi cei mai activi utilizatori de pe pagină, adică Fani
activi şi fotografiile vizitatorilor.

Secţiunea Oferte le permite utilizatorilor să fie anunţaţi atunci când o firmă are oferte
active. De asemenea, cei care doresc, pot să pornească notificările pentru atunci când
firma v-a lansa oferte. Deocamdata, firma nu afiseaza nici un tip de Oferta.

Conţinutul pe care pagina îl postează este de obicei alcătuit din imagine plus text sau text
în imagine, majoritatea care nu incită la conversaţie. Textele lor sunt fie informative, în
care anunţă stocuri noi de haine, fie posturi de lucru libere în magazinele lor din diverse
oraşe ale ţării, fie modul de funcţionare ale unor magazine din ţară. Alte feluri de texte
sunt însoţite de imagini, în care sunt redate diverse produse comercializate în magazinele
Textile House.

În perioada pandemiei, aceasta a postat şi

conţinut de tip info, în care apăreau idei pentru
ceea ce pot oamenii să întreprindă acasă, dar au
şi incitat oamenii la discuţii, prin postarea de
conţinut în care întrebau oamenii despre ce
include lista lor cu activităţi de făcut.

Rata de postare este în general de 1 post la 2

zile, fiind şi perioade în care se postează zilnic,
dar acestea au o frecvenţă mai redusă. Figură 5 Captura de ecran cu o imagine postata de
pagina TextileHouse Romania pe pagina personala de
Facebook

31
Având în vedere că firma practică metoda de schimbare a preţurilor săptămânal, aproape,
aceasta include şi postări în care îşi anunţă urmăritorii despre preţurile din ziua
respectivă. De exemplu, în data de 6 iunie 2019, aceasta a postat pe pagină faptul că
preţurile din acea zi vor fi de până la maxim 5 lei. Cu toate că pe pagina de Facebook
aceste informaţii nu sunt postate zilnic, în mediul real firma îşi schimbă preţurile
aproximativ la câteva zile diferenţă, ele variind între 20 şi 5 lei. În imaginea alăturată
preţului, este prezentată o ţinută alcătuită din produsele care se regăsesc în magazin.
(2019)

Firma Textile-House este prezentă şi pe site-ul de socializare Instagram, sub numele de

textilehouse_romania. Aceasta prezintă la momentul actual (30.04.2020) un număr de
1074 de urmăritori, 797 de persoane sau firme pe care le urmăreşte şi 1071 de postări.
Imaginile şi informaţiile partajate pe pagina de Instagram sunt aceleaşi ca şi pe pagina de
Facebook. De asemenea, pe Instagram, aceasta se foloseste de optiunea Story, unde
posteaza atat anunturi cat si diverse oferte pentru cei care cumpara din cadrul
magazinelor sale.

Moderatorii paginii sunt comunicativi şi

răspund comentariilor persoanelor, însă
acestea sunt rare. Pagina ar putea folosi mai
multe imagini sau texte care să incite
urmăritorii la interacţiune prin lăsarea de

comentarii. Astfel, datorită altgoritmilor Figură 6 captură de ecran cu reacţiile paginii asupra
comentariilor lăsate de utilizatori
Facebook, pagina ar beneficia de o expunere
mai mare pe paginile principale ale persoanelor care au apreciat iniţial pagina de
Facebook. De asemenea, pagina primeşte comentarii pozitive din partea utilizatorilor. În
răspuns, aceasta alege funcţia de inimă pentru aprecierea comentariilor utilizatorilor.

Rata de răspuns a acestora la mesajele private este de aproximativ o oră, fapt care arată că
pagina este responsivă.

32
II. Al doilea magazin de tip second-hand se numeşte Remix, iar acesta îşi desfăşoară
afacerea în mediul online.

Conform descrierii lor din secţiunea Despre a paginii de pe

Facebook, Remix Second-Hand este unul dintre cei mai mari
comercianţi, în mediul online, de modă second-hand din
Europa. Acesta îşi efectuează activitatea la momentul actual în 9
ţări din Uniunea Europeană, acestea fiind Austria, Bulgaria,

Cehia ,Germania, Grecia, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria. Figură 7 Sigla firmei Remix

Gama lor de produse este alcătuită din peste 5000 de mărci recunosute, iar preţurile sunt
împărţite pe 3 categorii de preţuri: Luxury Goods, Mild Range şi Budget.

Această firmă oferă de asemenea şi serviciul de a cumpăra haine de la clienţii săi, prin
intermediul serviciului „Vindeţi către Remix”.3

Mesajul pe care firma îl afişează la

sfârşitul descrierii se raportează,
precum a facut-o şi site-ul Textile-
House, la partea umanitară a
clienţilor, menţionând că: „Noi
credem în partea verde a modei și de
aceea oferim o a două viață hainelor
și accesoriilor păstrate și aproape
noi, motto-ul nostru: reuse reduce
remix.”, specificând în continuare
Figură 8 Captură de ecran cu o postare a paginii Remix Second fapte despre ce implică
Hand

3
https://www.facebook.com/pg/remixromania/about/?ref=page_internal

33
producerea unui singur tricou de bumbac (consumul a 3000 de litri de apă) şi producerea
şi distribuţia a unui kilogram de haine (eliberarea în atmosfera a aproximativ 15-30 de Kg
de dioxid de carbon). În concluzie, aceştia scriu: „Putem să arătăm elegant fără să
dăunăm natura, iar cel mai simplu mod de a face acest lucru este acela de a nu încuraja
supraproducția industriei de modă și de a alege second hand.”

Pagina de Facebook a acestei firme prezintă la momentul actual (30.04.2020) un număr

de 507 000 de urmăritori şi 520 695 de persoane care au apreciat pagina.
Butoanele de meniu active de pe această pagină de Facebook sunt: Acasă, Despre,
Postări, Fotografii, Clipuri video, Comunitate, Oferte şi Notiţe.

Conţinutul pe care firma îl postează recent (mai 2020) este informativ, cu imagini însoţite
de texte sau texte peste imagini unde sunt anunţate reduceri de preţ, la diverse procente,
tipuri de îmbrăcăminte sau în diverse perioade ale zilei. Alte tipuri de conţinut pe care
pagina le-a postat în ultima perioadă au fost articole informative, fie despre manichiura
de primăvara, fie faţă de părerea Microsoft în legătura cu emisiile de carbon şi, în
perioada stării de urgenţă, a personalului firmei care efectua munca de acasă.

În anul 2019 postările erau cu scop informativ, fiind incluse notificări despre schimbarea
stocului, oferte de cumpărături, reduceri de preţuri şi reduceri la transport pentru
comenzile cu diferite limite de preţ. Aceste anunţuri erau însoţite de diverse imagini, fie
simple, cu text pe un fond colorat, fie cu persoane care poartă îmbrăcăminte care se
găseşte de achiziţionat şi pe site-ul lor. Frecvenţa postărilor este de aproximativ un post
pe zi, fiind zile în care nu se postează deloc şi alte zile când se postează de 2 ori.

O tactică de promovare care se poate să le fi crescut baza de clienţi a fost promovarea

folosirii opţiunii de “Vindeţi către Remix”, pentru a încuraja lumea să doneze venitul de
pe hainele pe care aceştia alegeau să le vândă site-ului, ei oferind dublarea fiecărei sume
pe care un client ar fi făcut-o. Actul acesta a fost promovat şi la ştirile PROTV, al
canalului de emisie ProTv.

34
În ultima perioadă, la citirea comentariilor pe care unii utilizatori le postează, se observă
o nemulţumire în legătură cu modul în care firma îi recompensează pe oamenii care aleg
să îşi vândă hainele acestei firme. Unele persoane susţin că au primit haine sub nivelul
valoric celor pe care le-au donat, iar altele sunt nemulţumite că nu toate produsele au
ajuns la vânzare spre site. De asemenea, alţi utilizatori se plâng de faptul că firma practică
creşterea preţurilor, pentru ca ulterior să adauge reduceri de preţ sau că calitatea hainelor
lasă de dorit în ceea ce priveşte mărimile. Bine înţeles, există şi comentarii pozitive, dar
acestea nu sunt la fel de frecvente. În ceea ce priveşte moderatorii paginii, aceştia nu
răspund la mesaje, precum o făceau în anul 2019.

În secţiunea Clipuri video se găsesc videoclipuri în care sunt promovate reduceri, sau
diverse obiecte pe care firma le are spre vânzare, cum ar fi perechile de ochelari de soare
sau gecile pentru barbaţi.
La rubricile Comunitate sunt prezentaţi fanii activi, iar la rubrica Oferte utilizatorii pot
cere să fie notificaţi atunci când au loc Oferte.

În rubrica Notiţe firma a postat un text mai lung intitulat, “stay home shop online”, în
contextul pandemiei de Covid, în care notează măsurile pe care aceştia le-au luat pentru a
se proteja atât pe ei cât şi pe clienţi.

Firma Remix are de asemenea prezenţă pe site-ul Instagram, sub numele de

remixshop.official. Aceasta are un număr de 15.7 mii de urmăritori, 247 de persoane sau
pagini pe care le urmăreşte şi 881 de postări (la data de 30.04.2020).

În data de 20 aprilie 2019 aceştia au postat o imagine cu o personalitate (influencer) din

mediul online din România, Manuela Lupascu (având numele de utilizator
@manuelalupascu). În acest parteneriat, Manuela Lupascu a prezentat urmăritorilor săi
opţiunea de a îşi putea vinde hainele site-ului Remix, postând ea însăşi o poză cu hainele
pe care a ales să le pună spre vânzare pe site-ul firmei. Această tactică de promovare
presupune de obicei plata firmei respective către persoana care le face reclama, însă

35
există şi colaborări de promovare pentru promovare, unde ambele firme/personalităţi aleg
să se promoveze, fara achitarea unei sume de bani. Aceasta depinde în principal de
numărul de urmăritori pe care persoana cu care firma colaborează îl are şi vice-versa.

Remix Second Hand a folosit această opţiune de promovare prin parteneriat şi cu alte
personalităţi din România şi alte ţări precum Rusia, ceea ce poate fi un indicator al
faptului că pagina este moderată de firma din România, postările fiind în limba engleză
pentru atragerea unui număr mai mare de
urmăritori.

Estetica paginii, adică tipul imaginilor şi felul

în care acestea sunt redate pe pagină, arată că
firma este conştientă despre atragerea unui
număr mai mare de urmăritori prin utilizarea
de scheme stilistisce potrivite, care redau un
feed atrăgător. Pagina este prezentată în limba
engleză, iar postările includ imagini cu
produse, anunţuri despre reducerile şi
schimbările de stoc, anunţuri despre oferte şi
imagini cu alte personalităţi sau firme Figură 9 Captură de ecran cu postări de pe pagina de
Instagram a firmei Remix
afiliate.

Moderatorii paginii erau responsivi în anul 2019, însă în anul 2020 aceştia nu mai oferă
atenţie comentariilor utilizatorilor. Asemănător paginii Textile-house, aceasta nu
foloseşte un număr suficient de conţinut care să provoace răspunsuri de la consumatori şi
deci nu este la fel prezent pe news feedul persoanelor care le-au apreciat pagina.

Rata de răspuns pentru mesajele private este de o zi la această pagină.

Spre deosebire de celelalte pagini, aceasta pagină nu prezintă şi meniul de Recenzii,

probabil din cauza faptului că au mai multe plângeri pe pagină. Lipsa meniului de

36
 Recenzii indică o insatisfacţie generală a publicului cu o firmă.

III. Al treilea magazin studiat se numeşte Humana Second Hand. Acesta este şi el un lanţ
European de magazine
second-hand, care are
activitate comercială şi în
ţara noastră.

Figură 10 Sigla firmei Humana

Potrivit site-ului lor,

„Humana People to People este o rețea de 31 de organizații membre, ce își au sediul în
Europa, SUA, Africa, Asia și America Latină.”4 Firma a fost înfiinţată în anul 1977 în
Danemarca şi în 1980 a demarat primul proiect de ajutorare pentru refugiaţii din
Zimbawe care stăteau în tabere amenajate din Mozambique. De atunci, mişcarea Humana
People to People a crescut la 30 de asociaţii care lucrează în 45 de ţări din întreaga lume.
5

În România, primul
magazin Humana
Second Hand a fost
deschis în anul 2006,
la Braşov. De atunci,
datorită extinderii
sale, reţeaua de
magazine a ajuns să
deschidă 15
magazine în 12 oraşe

Figură 11 Captură de ecran cu o postare a firmei Humana Second Hand Cluj pe pagina sa

4
https://www.humana-romania.ro/despre-noi/
5
http://www.humana.org/who-we-are/our-history

37
din ţară.6 Misiunea acestei entităţi este, spre deosebire de magazinele prezentate mai sus :
„Lupta împotriva sărăciei” iar
„Abordarea proiectelor de dezvoltare este centrată pe oameni, lucrând împreună în
comunitățile lor, și, astfel ei înșiși să devină parte activă în crearea și susținerea
schimbărilor din viața lor.” Activitatea acestor magazine generează fonduri care susţin
proiecte de dezvoltare în comunităţi sărace din Africa, India şi America Latină. Proiectele
se desfăşoara în Educaţie, Sănătate, Agricultură Durabilă, Protecţia Mediului şi
Dezvoltarea Rurală. De asemenea, aceasta menţionează la sfârşit şi că „Totodată,
activitatea noastră este orientată și către protejarea mediului prin promovarea
reutilizării și reciclării.”7

Spre deosebire de celelalte firme, Humana Second Hand oferă pagini de Facebook
customizate pentru mai multe magazine din ţară. Analiza va fi facută paginii magazinului
de îmbrăcăminte Humana Second Hand Cluj.

Pagina de Facebook a acestui magazin second hand are la data de 30.04.2020 un număr
de 2305 de urmăritori şi 2491 aprecieri. Recenzia magazinului este de 4,4 din 5 stele, în
urma votului a 12 persoane. Pagina de Facebook a acestei entităţi nu prezintă o secţiune
de Oferte, însă are una pentru Evenimente, unde apar evenimentele care vor avea loc în
cadrul magazinului. Aceste Evenimente, care în data de 12.06.2019 sunt 2, promovează
amandouă faptul că vor urma reduceri.

Meniul paginii este alcătuit din paginile Acasă, Magazine, Postări, Despre, Fotografii,
Evenimente, Recenzii, Clipuri Video şi Comunitate.

https://www.google.com/search?q=humana+second+hand&npsic=0&rflfq=1&rlha=0&rllag=46293369
,23861920,60178&tbm=lcl&ved=2ahUKEwiPmsnc6OPiAhXhDWMBHcwND3MQjGp6BAgLECo&t
bs=lrf:!2m1!1e3!3sIAE,lf:1,lf_ui:4&rldoc=1#rlfi=hd:;si:;mv:!1m2!1d47.118033121130665!2d31.7627
72389340626!2m2!1d43.408285755943055!2d21.369705983090626!4m2!1d45.293482374168626!2d
26.566239186215626!5i7
7
https://www.humana-romania.ro/despre-noi/

38
 Postările paginii
sunt în general de
caracter
informativ, fiind
însoţite texte
simple de imagini
sau imagini cu
texte incluse în ele.
Acestea anunţă de

Figură 12 Captură de ecran cu conţinutul pe care firma Humana îl postează pe pagina sa obicei reduceri
sau diverse
preţuri, în general mici, pentru produse, programe de funcţionare, sau, în contextul
pandemiei, programele de funcţionare ale magazinelor şi modul în care acestea se asigură
că regulile pe care pandemia le impune sunt executate. Datorită operaţiunilor sale şi în
afara comerţului, firma postează şi articole în relaţie cu activităţile desfăşurate în cadrul
diverselor proiecte de dezvoltare pentru unele societăţi. Recent, postările care se fac sunt
redistribuite de pe pagina principală de la Humana România. Alte tipuri de postări pe care
pagina le face sunt distribuirea de conţinut de ştiri.

În ceea ce priveşte interacţiunea cu

persoanele care lasă comentarii la
postări, pagina este activă şi responsivă.

La secţiunea de Clipuri Video pagina are

postat un singur videoclip, în care arată
cum o angajată curaţă cadrele unui
şifonier. Figură 13 Captură de ecran cu răspunsul firmei Humana la un
comentariu lăsat de un utilizator

La comunitate este afişat un post în care pagina sa este menţionată de o clientă care a
cumpărat din magazinele lor o pereche de botine şi cum anume aceasta le-a asortat la 10

39
ţinute. De asemenea, este inclus şi postul din poza de mai sus, în care un utilizator se
plânge de ambianţa magazinului.

Având în vedere că această firmă desfăşoară activităţi umanitare, o promovare mai amplă
a acestora pe paginile site-urilor de socializare ar putea atrage un număr mai mare de
clienţi, lumea fiind, cum a fost menţionat şi în capitolele anterioare, mai preocupată de
ceea ce se întamplă cu societăţile mai sărace.

Recent, firma şi-a creat cont şi pe site-ul Instagram, unde postează zilnic aceleaşi imagini
care apar şi pe pagina de Facebook. De asemenea, acesta foloseşte şi opţiunea de Story,
unde promovează aceleaşi oferte de preţ care sunt la îmbrăcăminte.

40
 IV. Al patrulea magazin analizat se numeşte Fashion Outlet
Transilvania, un magazin tip Outlet din Alba Iulia. Acesta
comercializează produse Luxury goods (bunuri de lux) din
sezoane trecute, la preţuri reduse.

Pagina de Facebook a magazinului are un număr de 2536 de

urmăritori şi 2623 de aprecieri la data actuală, de 30.04.2020. Figură 14 Sigla firmei Fashion
Outlet Transilvania
Nota paginii este de 5 din 5, pe baza opiniei a
10 persoane.

Coperta paginii include un videoclip în care apar doua modele şi texte reprezentând
firmele pe care aceştia le comercializează.

Butoanele de meniu ale paginii sunt Acasa, Magazin, Recenii, Postari, Fotografii, Clipuri
video, Despre si Comunitate.

În anul 2019 postările paginii erau generice. Acestea aveau caracter informativ, fiind
formate din text plus imagine. În anul 2020 firma şi-a dezvoltat un stil propriu, în care
imaginile pe care le postează sunt alcătuite dintro fotografie plus un text, fie citat, fie o
întrebare sau o fotografie însoţită de hashtag-ul getdressed.

La secţiunea
Evenimente, din
meniul din stânga
paginii, are un
eveniment care a avut
loc in anul 2018,
evenimentul anunţând
o perioadă de reducere
care a durat o zi.

Figură 15 Conţinutul pe face FOT îl postează pe pagina sa

41
 În secţiunea Clipuri video, pagina are mai multe videoclipuri în care sunt prezentate
produse la reduceri.

În secţiunea Magazin, pagina prezintă fotografii cu produsele şi preţurile lor.

Figură 16 Magazinul de pe pagina de Facebook a paginii FOT şi modul în care produsele sunt expuse

Accesarea unui produse deschide o fereastră în care apare o imagine cu produsul în

dimensiuni mari şi mai multe butoane. Fie pentru apreciere, fie pentru distribuire. De
asemenea, se poate comenta asupra produsului. Aceasta mai conţine şi detalii despre
produs, cum ar fi compoziţia sau mărimea lui.
La accesarea butonului denumit vezi pe site-ul web, acesta conduce la un site care nu este
deocamdată funcţional.
Contul de Instragram al acestui magazin se găseşte sub numele de utilizator
@fashionoutlettransilvania. Acesta are un număr de 2318 de urmăritori, 825 de persoane
sau pagini pe care le urmăreşte şi 54 de postări. Postările de pe contul de Instagram conţin
aceleaşi imagini ca şi pe pagina de Facebook şi sunt însoţite de aceleaşi texte.
De asemenea, atât pagina de Facebook cât şi cea de Instagram folosesc opţiunea de Story,
unde magazinul postează anunţuri despre oferte sau programul magazinului.

42
 V. Cel de al 5-lea magazin se numeşte Garderoba şi este un magazin de haine second-
hand din Alba Iulia.

Pagina de Facebook al acestuia are un număr

de 9232 de aprecieri şi 9399 de urmăritori.
Nota paginii este de 4,9 din 5 stele, pe baza
opiniei a 65 de persoane. Aceste date sunt aşa
la data de 13.05.2020. Mesajul din pagina
Despre a paginii este următorul „Avem o gamă
variată de articole vestimentare atât pentru

femei cât şi pentru bărbaţi”. Figură 17 Faţeta magazinului Garderoba

Rubricile meniului acestei pagini sunt Acasa,

Despre, Postari, Recenzii, Fotografii, Clipuri video si Comunitate.

În contextul pandemiei Covid, pagina a recurs la afişarea produselor sale sub formă de
poze, iar pentru comenzi şi detalii, persoanele care sunt interesate de produse pot să
contacteze pagina printr-un mesaj,
livrarea făcându-se între 24 şi 48 de ore,
conform postării paginii.

Înafara promovării din timpul pandemiei,

pagina postează de câteva ori pe lună mai
multe poze în care sunt prezentate
produsele, pe o femeie. Pe lângă acestea,
sunt afişate şi mesaje când au loc
reduceri de preţ. Posturile în care sunt
prezentate imaginile cu produsele sunt
Figură 18 Exemplu de conţinut postat de către Garderoba pe sponsorizate, lucru care ajuta postul să
pagina sa de Facebook

43
aibă o expunere mai mare şi care explică numărul mare de aprecieri ale posturilor.

În cadrul secţiunii Clipuri video, pagina a postat un videoclip pentru a facilita găsirea
magazinului.

La accesarea link-ului către căsuţa de Messennger din cadrul paginii Facebook, suntem
informaţi de faptul că pagina răspunde în decurs de o oră, acest timp fiind rapid pentru o
afacere de dimensiuni mici.

La momentul actual, Garderoba nu deţine şi o pagină de Instagram.

44
VI. Consignaţia 7 este un magazin din
Bucureşti, care se găseşte pe strada George
Vraca, numărul 7.

Pagina de Facebook a acestui magazin se

numeşte Consignaţia 7. Numărul de aprecieri
al acestei pagini este de 8550, iar numărul de

urmăritori de 9071. Nici ratingul şi nici Figură 19 Sigla magazinului Consignaţia 7

recomandările nu sunt activate pentru această

pagină.

Potrivit descrierii lor dintr un post, aceştia au 3 spaţii, toate în localitatea Bucureşti.

Meniul paginii este compus din butoanele Acasă, Postări, Clipuri video, Fotografii,
Despre, Evenimente şi Comunitate.

Marea majoritate a postărilor de pe pagina de

Facebook al acestui magazin prezintă o
diferenţă faţă de celelalte magazine în ceea
ce priveşte modul în care se face reclama la
haine. Pagina preia poze de pe conturile de
Instagram ale persoanelor care au
achiziţionat produse de la ei şi pe care le
poartă în pozele postate. Aceştia pun în
descriere diverse texte şi menţionează şi
numele de cont ale persoanelor care apar în
pozele respective. De asemenea, deoarece se

ocupa cu inchirierea spatiului pentru alte Figură 20 Conţinut în care firma îşi arată afilierea cu
o personalitate din televiziune
afaceri mai mici, acesta include in postari si
datile cand aleg sa vinda imbracaminte si accesorii de la alti antreprenori.

45
Alte tipuri de conţinut pe care îl postează sunt cu
caracter informativ, oferind date despre programele
magazinelor, colecţii noi de haine sau anunţuri despre
faptul că urmează diverse schimbări.

Pagina se foloseşte şi de funcţia site-urilor Facebook si

Instagram de Poveste – Story, unde publică imagini Figură 21 Conţinut postat de firmă pe pagina sa
de Facebook
cu diverse piese vestimentare sau oferte de reduceri
pe care le au la îmbrăcăminte.

De asemenea, magazinul promovează pe pagina lor şi afiliaţiile cu evenimente, alte firme

şi emisiuni.

La secţiunea de Clipru video, aceştia au postate mai multe videoclipuri cu diverse teme,
precum stocuri noi, reclame teaser pentru viitoare anunturi, videoclipuri cu colaborari
intre ei si grupuri de dansatori, concursuri bazate pe coalborari intre firma lor si alti
antreprenori.

La secţiunea Evenimente se găsesc 6 evenimente anterioare care au avut loc în cadrul

magazinelor lor. 2 dintre evenimente au fost de natură socială şi în afiliere cu un alt
magazin cu haine second-hand, adică petreceri, care aveau loc în magazin, anunţând că
programul este prelungit până după miezul nopţii. Alt tip de eveniment a fost făcut în
afiliere cu Burger Van, unde aceştia au decorat strada şi amenajat un spaţiu special pentru
oamenii care doreau să îşi facă fotografii. În cadrul acestui eveniment oamenii au fost
invitaţi să vină să se bucure de atmosfera amenajată de către magazin şi dacă decideau să
cumpere mâncare sau haine, primeau o promoţie de 10% în cadrul magazinelor lor, dar şi
un sticker. Alte evenimente, 2, au fost denumite Display, unde publicului îi era permis să
îşi pună spre vânzare haine sau obiecte tip genţi sau curele, în schimbul unei sume de
bani, pe care firma urma să le vândă. Produsele care nu se vindeau în timpul specificat de
ei, erau returnate oamenilor.

46
La secţiunea Comunitate, Consignaţia 7 este menţionată în postările mai multor firme sau
pagini de Facebook, pentru contribuţia de haine, de spaţiu sau interviuri pe care
proprietara magazinului le oferă.

Se observă la această pagină o implicare mai mare în ceea ce priveşte atât conţinutul pe
care îl postează, cât şi activităţile în care se implică pentru crearea unei baze mai mari de
clienţi şi promovarea prin afiliere cu alte firme.

2 dintre magazinele acestei firme oferă persoanelor consignarea obiectelor de

îmbrăcăminte, încălţăminte şi a bijuteriilor. Persoanele care doresc, pot să îşi vândă
îmbrăcămintea sau bijuteriile prin intermediul lor. Aceştia plătesc o taxă de 10 lei per
produs, contra căruia magazinul le oferă reţinerea pentru o lună şi punerea în vânzare a
produselor pe care oamenii doresc să le vândă la preţurile alese de ei.

Consignaţia 7 are şi o pagină de Instagram, sub denumirea consignatia7_georgevraca,

unde, la data de 30.4.2020 are 13.2 mii de urmăritori, 1709 de persoane sau pagini pe care
le urmăreşte şi 474 de posturi.

Imaginile pe care le încarcă pe Instagram erau

aceleaşi ca şi cele de pe Facebook, până recent,
în anul 2020. Ulterior, aceasta a început să
posteze şi imagini cu diverşi clienţi, în care
aceştia îşi exprimă modul în care le-ar place ca
un magazin să fie. În continuare, printre aceste
posturi despre opiniile clienţilor, apar şi
imaginile care apar pe Facebook.

Figură 22 Pagina de Instagram a firmei Consignaţia 7

La data de 20 ianuarie, magazinul a abordat un

nou tip de afacere, în care spaţiul este închiriat pentru oameni care doresc să îşi vândă
hainele sau alte obiecte, cu un program de funcţionare de luni până vineri.

47
6. Concluzii

Site-urile de socializare pot ajuta firmele pe mai multe planuri, dacă acestea sunt folosite
într-o manieră potrivită. Ele pot crea o identitate pentru firme sau branduri şi o imagine
pozitivă cu care acestea pot să fie asociate. Pot facilita comunicarea şi interacţiunea cu
audienţa ţintă şi pot creşte nivelul de conştientizare al oamenilor despre existenţa lor.

În urma studierii paginilor de Facebook şi Instagram ale magazinelor precizate în

capitolul anterior se pot trage mai multe concluzii. Pe baza acestora, se va forma capitolul
8, unde se vor face recomandări preluate din exemplul altor firme, dar şi din trendurile
generale aplicate în mediul online pentru promovare.

Frecvenţa cu care paginile posteză a crescut într-un an, pentru majoritatea firmelor. Dacă
în anul 2019 aceastea postau o dată sau de 2 ori pe săptămână, acuma acestea au ajuns să
posteze zilnic, precum Remix sau TextileHouse Romania, sau de 2, 3 pe săptămână,
precum firmele Consignaţia 7 sau Fashion Outlet Transilvania. Se observă un trend de
întelegere a modului în care algoritmii paginilor de socializare funcţionează sau şi un
interes crescut pentru firmă, legătura acesteia cu publicul şi dorinţa de creştere şi
dezvoltare pe toate planurile.

Cu toate că timpii de încărcare de conţinut au crescut, postările pe care unele firme le fac
sunt rudimentare. Atât TextileHouse Romania, cât şi Remix şi Humana realizează postări
simple, alcătuite din imagini colaj, în care sunt prezentate haine sau persoane cu
îmbrăcăminte, lângă aceastea fiind puse texte care anunţă fie reduceri, fie anunţuri. În
schimb, firma Fashion Outlet Transilvania arată că se implică mai mult în modul în care
se reprezintă în online, deoarece aceasta foloseşte imagini editate şi prelucrate unice,
asumând-uşi un stil aparte. Firma Consignaţia 7 foloseşte de asemenea diverse moduri de
postare, în care îşi prezintă mediul de lucru, angajaţii, poze sau imagini cu persoane care
au vestimentaţia din incinta lor etc.. Prin realizarea acestui lucru, firma reuşeste să se
apropie de consumatori şi potenţiali consumatori, deoarece, precum a fost menţionat în

48
capitolul 5.3, aceasta le arată utilizatorilor faptul că munca din spatele afacerii este
realizata de oameni la fel ca si ei.

Alt mod care ajută o firmă să rămână relevantă este postarea de conţinut care incită la
discuţii. În ceea ce priveşte firmele analizate, înafară de Fashion Outlet Transilvania, care
face astfel de postări cel puţin săptămânal, nici una din celelalte firme nu prezintă o rată
de postare la fel de frecventă.

De asemenea, pentru a rămâne relevantă, dar a şi întării legăturile cu consumatorii,

firmele sunt sfătuite să reacţioneze în orice fel la comentariile pe care utilizatorii le lasă.
Pe lângă comentarii, atât Facebook cât şi Instagram pun la dispoziţie modul de a răspunde
la mesaj prin a reacţiona la acesta fie cu un simbol de tip inimă, pe Instagram, sau de mai
multe reacţii, pe Facebook. În ceea ce priveşte consumatorii nemulţumiti, o firmă trebuie
să căute să soluţioneze orice fel de problemă pe care clientul o are şi să nu îi ignore
acestuia mesajele (precum s-a observat la firma Remix). Bine înţeles, orice nemulţumiri
pot fi discutate în privat, prin funcţia de chat a site-ului Facebook sau mesajelor instante,
din site-ul Instagram.

Un alt fapt care se repetă este postarea aceloraşi tipuri de imagini sau imagini cu texte.
Înafară de firma Consignaţia 7, care îşi diversifică conţinutul, alegând să încarce fie
imagini, fie anunţuri, fie să susţină alţi antreprenori, celelalte firme rămân blocate pe un
anumit tip de conţinut.

Deşi fiecare pagină foloseşte una din funcţiile pentru paginile de afaceri puse la dispoziţie
de Facebook, nici una nu foloseşte toate funcţiile. Pentru a facilita utilizarea paginii de
Facebook a firmei de către utilizator, este recomandată folosirea tuturor paginilor puse la
dispoziţie de către platformă.

Deoarece o parte dintre firmele analizate fac parte dintr-o franciză internaţională, se
înţelege într-un fel delăsarea în ceea ce priveşte postările care se realizează şi modurile în
care aleg să folosească opţiunile pe care site-ul Facebook le pune la dispoziţie. Având în

49
vedere că acestea se pot baza pe firma mamă pentru a îşi continua afacerea, nu au nevoie
de la fel de multă expunere precum comercianţii de talie mică. În ceea ce priveşte firmele
care nu fac parte din francize, se poate specula faptul că modul de funcţionare este unul
cu care comercianţii se mulţumesc.

50
7. Recomandări

Într-un anunţ postat de CEO-ul Mark Zuckerberg pe pagina personala de Facebook, în

ceea ce priveşte algoritmii prin care Facebook alege ce anume să redea în mod frecvent în
news feed-ul unei persoane, acesta notează că: „Am construit Facebook pentru a ajuta
lumea să rămână conectată şi să ne aducă mai aproape de persoanele care sunt importante
pentru noi. De aceea am pus familia şi prietenii la miezul experienţei. Bazat pe asta,
facem modificări majore pentru a schimba felul în care construim Facebook... de la
concentrarea pe ajutarea voastră de a găsi conţinut relevant şi de a avea interacţiuni
sociale mai semnificative.

În timp ce introducem asta, veţi vedea mai puţin conţinut public cum ar fi postări de la
afaceri, branduri şi media. Şi conţinutul public pe care îl veţi vedea va fi la acelaşi
standard – ar trebui să încurajeze interacţiunile semnificative dintre oameni. Realizând
aceste schmibări, mă aştept ca timpul pe care îl petreceţi pe Facebook şi unele moduri de
interacţiune, să scadă. Dar, de asemenea, mă aştept ca timpul pe care îl petreceţi pe
Facebook să fie mai valoros.”

Aşadar, conform site-ului https://www.socialmediaexaminer.com/13-facebook-

engagement-tactics-business-page/, postarea de conţinut care incită la discuţii ar fi
avantajoasă. Exemple de astfel de postări ar putea fi întrebări simple, despre ce produse
au ales să cumpere clienţii de la firme sau întrebări care să necesite răspunsuri mai
complexe, precum „Cum a fost ultima experienţă de cumpărături la magazinul nostru?
Aţi avut parte de un timp plăcut?”.

51
7.1 Conţinut multimedia

Un mod în care magazinele pot să atragă mai mulţi vizitatori pe paginile de Facebook sau
Instagram ar fi prin utilizarea unui conţinut care încadrează elemente estetice mai
interesante şi plăcute din punct de vedere vizual. În ultimii ani accentul se pune pe modul
prezenţei din mediul online şi constituie normă socială (pentru cei care doresc o prezenţă
puternică în mediul online) ca imaginile care sunt postate să aibă o rezoluţie mare, din
punct de vedere tehnic, şi să reprezinte cât mai aproape de perfecţiune orice produs, om,
persoană, vedere scenică etc.. Cu cât o persoană postează poze mai interesante,
profesioanle şi estetic plăcute în media socială, cu atât fondul urmăritorilor săi creşte.

Urmând acelaşi principiu, cu cât o pagină reprezentativă pentru o firmă depune mai mult
efort ca imaginile sale să fie de o calitate mai mare, iar produsele expuse în imagini să fie
redate într-un mod atrăgător, cu atâta firma va genera mai mulţi urmăritori.

În ceea ce priveşte site-ul Intagram, în funcţie de tipul de consumatori pe care firma

doreşte să îi atragă, dar şi de modul în care aceasta doreşte să fie percepută, ea poate
alege să apeleze la esteticul de Instagram. Esteticul de Instagram se referă la folosirea şi
aranjarea strategică de imagini prin care feed-ul este redat în aşa fel încât să fie plăcut din
punct de vedere stilistic. Imaginile, prin culorile utilizate, unghiurile din care sunt
realizate şi obiectele pe care le redau trebuie să se potrivească armonios pentru ca un feed
să fie considerat estetic. Conform autoarei Nikki Canning, în plănuirea profilului de
Instagram este important să se ţină cont de faptul că tot ceea ce se postează spune o
poveste. Totul de la Biografia de Instagram, până la Poveşti, la stilul de editare şi redarea
grilei de layout (feed). Astfel, când un utilizator vizitează profilul firmei, aceasta are mai
multe şanse să îl transforme într-un urmăritor.

52
De asemenea, firmele care îşi postează produsele prin imagini pe paginile de socializare
ar putea să depună efort în a reda piesa vestimentară într-o anumită ipostază (de exemplu
o geacă de sport într-o situaţie în care o persoană care o poartă aleargă) în care persoană
care o vede să poată să îşi facă o idee mai bună despre cum şi unde să poarte piesa
vestimentară.

Unele branduri, cum ar fi H&M sau ZARA, îşi întăresc legătura cu clienţii prin oferirea
acestora o expunere a posturilor personale (în cea mai mare parte de pe Instagram) în care
aceştia poartă produsele firmelor. Datorită funcţiei de tag şi hashtag pe care Instagram o
oferă, un cumpărător poate să îşi marcheze în imaginile postate firma de la care un produs
a fost achiziţionat, iar firma etichetată (care primeşte tag) poate mai departe să preia
postul şi să îl utilizeze fie în expunerea directă a produsului pe care vrea să îl vândă (pe
site), fie în diverse secţiuni create de site sau de pagina de Instagram al acestuia.

Alt mod prin care firmele pot să îşi atragă noi consumatori este prin realizarea şi
publicarea de poze în care sunt prezente modele de mărimi L, XL, sau XXL. Acest trend
a fost adoptat în lumea modei, deoarece se consideră nedreaptă şi nefirească sau chiar
elitistă afişarea numai modelelor slabe. În acest fel, magazinele arată că sunt deschise şi
recunosc faptul că există mai multe mărimi, nu doar cele M sau S. Pe lângă faptul că
postarea de astfel de conţinut le atrage o imagine pozitivă, aceştia pot şi să influenţeze
lumea în privinţa stilului, oferindu-le idei noi şi o deschidere şi acceptare generală spre
ceea ce înseamnă moda şi stilul, anume că nu doar persoanele slabe sau tinere pot să se
îmbrace frumos, elegant, trendy sau cu stil, ci populaţia generală, indiferent de vârstă,
mărime sau sex.

Pentru a îşi scoate în evidenţă ceea ce le diferenţiază de magazinele de retail industriale,

magazinele second-hand pot să se folosească de ceea ce le face aparte, anume vânzarea
de produse unice şi susţinerea mediului prin reciclare. Firmele pot alege să posteze

53
infografice despre resursele necesare confecţionării de haine, despre beneficiile reciclării
şi imagini cu ţinute deosebite create din haine second-hand. Promovând aceste lucruri,
firma nu doar îi face pe clienţi să fie conştienţi de diversele probleme de mediu, însă îi
transformă, dacă aceştia decid să cumpere produsele firmei, în cetăţeni responsabili şi cu
un stil aparte, prin cumpărarea produselor sale.

7.2 Ustensile pentru media socială

Chiar dacă accentul nu este pus atât pe calitatea serviciilor, cât şi a conţinutului pe care
alege să îl distribuie, paginile firmelor care au cont pe site-urile Facebook şi Instagram
pot în continuare să se folosească de funcţiile puse la dispoziţie pentru paginile create
dedicat pentru firme.

Utilizarea sponsorizării unui post sau a unei pagini promite o acoperire mai mare a ariei
de utilizatori. Cum s-a observat pe pagina de Facebook a firmei Garderoba, postările
acesteia atrag un număr mare de aprecieri, datorită faptului că sunt sponsorizate. De
asemenea, ambele site-uri pun la dispoziţia firmelor date în ceea ce priveşte numerele de
utilizatori atraşi atâta organic (utilizatori care ajung pe pagină din alte surse decât cele
sponsorizate), cât şi prin sponsorizare, timpii în care postările sunt cele mai apreciate şi în
care utilizatorii interacţionează cu pagina cel mai mult.

În continuare, pentru a rămâne relevante, frecvenţa posturilor ar trebui să fie cel puţin
medie, adică să se realizeze de 4 ori pe săptămână, cu câte un post zilnic. Astfel, firma
reuşeşte să atingă mai mulţi utilizatori diferiţi în mai multe zile, reuşind să rămână
relevantă. În urma studiului de caz de la capitolul 6, se observă diferenţa dintre unele
magazine în ceea ce priveşte timpul de postare. De asemenea, timpul în care paginile aleg
să posteze denotă şi tipul de seriozitate pe care acestea le au în privinţa prezentării paginii
firmei.

54
Un al treilea mod de pe urma căruia paginile de Facebook ale firmelor ar putea beneficia
ar fi folosirea tuturor funcţiilor pe care site-ul le pune la dispoziţia paginilor de brand-uri.
După cum s-a observat în studiul de caz de la capitolul 6, unele pagini foloseau funcţia
Evenimentelor, în timp ce altele foloseau funcţia de Magazin sau Oferte. Punerea în
folosire a tuturor serviciilor pe care Facebook le asigură paginilor pentru firme ar
maximiza experienţa pe care utilizatorii o au în momentul în care aleg să vizualizeze
paginile firmelor.

Precum s-a observat la capitolul 5.3, este important ca postările pe care paginile le
realizează să fie cât mai relevante, în caz contrar, acestea riscă să îşi piardă urmăritori.
Aşadar, atunci când se doreşte promovarea unei postări, este imperios ca aceasta să fie cât
mai interesantă, fie din punct de vedere estetic, fie informaţional. Ideal, aceasta ar fi
însoţită de o întrebare care necesită un răspuns mai complex, pentru a provoca utilizatorii
la răspunsuri sau chiar discuţii.

Un alt mod pe care firmele ar putea să îl adopte ar fi cumpărarea de haine de la clienţi sau
chiar schimbul de haine, cum ar fi un troc. Acest tip de marketing este utilizat de site-ul
Remix şi Consignaţia 7.

7.3 Alte metode

Un alt mod prin care firmele pot atrage mai multi clienţi este prin afiliere cu alte branduri
sau firme. Conform artiolului http://www.marketingprofs.com/4/arruda14.asp: “Crearea
de alianţe între branduri îţi permite să continui să beneficiezi de pe urma lucrului pe care
îl faci bine în timp ce beneficiezi şi de pe urma a ceea ce afiliatul tău face bine.”.

55
Aşadar firmele, în special cele mici, ar putea încerca afilierea cu diverse alte firme, pentru
a se ajuta reciproc, prin promovare. Dacă firma întâlneşte sau ştie o alta care are aceleaşi
principii şi valori şi suficiente puncte comune în domeniul de activitate, unirea lor ar
conduce la o fuziune şi a clienţilor pe care cele 2 firme îi au deja, ajutându-se reciproc.

56
8. Încheiere

În această lucrare s-a abordat cercetarea pieţei second-hand şi a magazinelor second-hand

de îmbrăcăminte care îşi desfăşoară activitatea şi în mediul online. În principal,
cercetarea s-a bazat pe cercetarea pieţei second-hand de îmbrăcăminte, fiind incluse şi
detalii despre modul în care internetul a avansat, în special în sfera socializării şi impactul
pe care îl are asupra firmelor şi brandurilor, dar şi puncte determinante care influenţează
consumatorii să abordeze modul de cumpărare la mâna a doua.

Piaţa second-hand este în creştere, aşa cum s-a observat în Capitolul 1 al acestei lucrări,
ceea ce înseamnă că atât numărul consumatorilor, cât şi cel al entităţilor de distribuire a
lucrurilor de second-hand creşte. Concomitent cu ele, creşte şi competiţia, dar şi modurile
în care se realizează promovarea.

Precum a fost menţionat în Capitolul 3 al acestei lucrări, datorită faptului că ruşinea de a

cumpăra la mâna a doua a dispărut, tot mai multă lume recurge la astfel de cumpărături.
Lăsând la o parte motivele financiare, alte două motive întâlnite des la generaţia
milenialor de a cumpăra la mâna a doua sunt susţinerea mişcării ecologice şi
oportunitatea de schimbare a garderobei într-un mod original.

Deoarece internetul şi în special site-urile de socializare sunt folosite de un număr mare

de utilizatori, majoritatea firmelor au ales să se reprezinte şi în acele spaţii, pentru a
rămâne relevante. Odată cu trecerea lor în online, şi modurile de promovare s-au
diversificat. Firmele sunt în continuare restrânse în anumite puncte de vedere, în special
din cauza faptului că apariţia unui număr mare de reclame în online a învăţat orice

57
utilizator cum să le ignore, fiindu-i permis chiar să le blocheze prin diverse aplicaţii
pentru browsere (exemplu: Adblock). Aşadar, pentru a rămâne relevante firmele trebuie
să introducă conţinut care să nu deranjeze utilizatorul în momentul în care apare. Această
lucrare prezintă mai multe tipuri de conţinut recomandat firmelor la Capitolul 4.2..

La Capitolul 5 au fost analizate mai multe pagini de Facebook şi Instagram ale unor firme
care se ocupă cu comercializarea de îmbrăcăminte second-hand. Pentru ca distincţia să fie
mai vizibilă, firmele alese au fost şi cele de tipul franciză, dar şi second-hand-uri
independente, de dimensiuni mici, care activează atâta în online, cât şi offline.

În urma revizuirii paginilor magazinelor, s-a tras concluzia că majoritatea firmelor

tratează aceste platforme într-un mod facil. Conţinutul pe care acestea aleg să îl distribuie
este lipsit de creativitatea şi imită în general postări rudimentare, cu imagini de rezoluţii
medii, editate într-un mod simplu, fiind însotiţe de texte simple. De asemenea,
majoritatea firmelor nu au utilizat, în ceea ce priveste site-ul Facebook, toate unelte care
alcătuiesc pagina unei afaceri. În ceea ce priveşte site-ul Instagram, majoritatea site-urilor
au avut conţinut, acesta fiind la fel ca şi cel de pe paginile de Facebook.

La capitolul 6, concluziile generale care au reieşit de pe urma analizei de la Capitolul 5 au

fost că majoritatea firmelor nu abordează aceste platforme într-un mod profesional. În
Capitolul 7 au fost oferite sfaturi şi idei în ceea ce priveşte conţinutul pe care firmele ar
trebuie să îl posteze.

Deşi nu toate firmele mici iau în serios această ramură a promovării, site-urile de
socializare pot fi un catalizator important pentru creşterea oricărui tip de afacere,
indiferent de ceea ce decide să întreprindă. Site-urile de socializare şi relaţia de
consumator-firmă/brand este extrem de relevantă în acest mediu. Este important pentru

58
firme să abordeze şi stăpânească această faţetă a promovării, deoarece le va permite
aproprierea cu consumatorii şi implicit păstrarea lor, în acelaşi timp permiţându-le să îşi
şi lărgească sfera de întindere şi influenţă.

59
9. Bibliografie şi referinţe

Arruda, W., 2014, Strengthening Your Brand Through Affiliations,

http://www.marketingprofs.com/4/arruda14.asp [accesat 14.06.2020]

Avrigeanu, A., Anghel, F., 2011, ROMANIAN CLOTHING INDUSTRY: EXTERNAL

MARKET VS. INTERNAL MARKET, Romanian Economic Business Review, vol. 6,
issue 1, 67-76

Baird, C. H., Parasnis, G., 2011, From social media to social customer relationship
management

Berger, J., Milkman, K. L., April 1, 2012, What Makes Online Content Viral?

Borza, A., Crisan, C., 2013, Managementul întreprinderilor mici şi mijlocii, Facultatea de
Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor

Bramble, J., 2018, 13 Facebook Engagement Tactics for Your Business Page,
https://www.socialmediaexaminer.com/13-facebook-engagement-tactics-business-page/
[accesat 14.06.2020]

Canning, N., 2019, Where is the Instagram Aesthetic Headed in 2020?,

https://later.com/blog/instagram-aesthetic-trends/ [accesat 14.06.2020]

Cashman, J., 2012, The big book of digital Marketing

Cassidy, T. D., Bennett, H. R., 2012, The Rise of Vintage Fashion and the Vintage
Consumer, Fashion Practice, Volume 4, Issue 2, pp. 239–262

Cum se calculează rata de creştere, https://educum.ro/4u/Cum-sa-calculeaz%C4%83-

rata-de-cre%C8%99tere [accesat 17.06.2020]

60
Deacu, E., 2011, INFOGRAFIC: Record pe piaţa auto second-hand în 2017: 1,1 milioane
de maşini au fost tranzacţionate, https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/record-
piata-auto-2017-11-milioane-masini-rulate-fost-tranzactionate-
1_5a5f1346df52022f759728d4/index.html [accesat 9.6.2020]

Global Trade of Second Hand Clothing,

https://en.wikipedia.org/wiki/Global_trade_of_secondhand_clothing [accesat 9.6.2020]

Guiot, D., Roux, D., 2010, A Second-hand Shoppers’ Motivation Scale: Antecedents,
Consequences, and Implications for Retailers, Journal of Retailing 86 (4, 2010) 383–399

Gumtree Second Hand Economy Report https://www.gumtree.com.au/second-hand-

economy/ [accesat 10.06.2020]

Hartung, A., 2011, How Facebook Beat MySpace,

https://www.forbes.com/sites/adamhartung/2011/01/14/why-facebook-beat-
myspace/#1169dbd7147e [accesat 14.06.2020]

http://www.textilehouse.ro/about-us/ [accesat 14.06.2020]

https://dexonline.ro/definitie/consigna%C8%9Bie [accesat 9.6.2020]

https://dexonline.ro/definitie/t%C3%A2rg [accesat 10.6.2020]

https://en.wikipedia.org/wiki/Outlet_store [accesat 9.6.2020]

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cas%C4%83_de_amanet [accesat 10.6.2020]

https://ro.wikipedia.org/wiki/Facebook [accesat 10.06.2020]

61
https://ro.wikipedia.org/wiki/Re%C8%9Bea_de_socializare [accesat 10.06.2020]

https://stirileprotv.ro/techschool/fiecare-tanar-este-o-retea-sociala-cum-a-trecut-romania-
de-la-hi5-la-facebook.html [accesat 10.06.2020]

https://www.antic-shop.ro/magazin-de-antichitati [accesast 10.6.2020]

https://www.facebook.com/consignatiasapte/ [accesat 14.06.2020]

https://www.facebook.com/fashionoutlettransilvania/ [accesat 14.06.2020]

https://www.facebook.com/garderoba.ta.alba/ [accesat 14.06.2020]

https://www.facebook.com/Humana-Second-Hand-Cluj-212611475823921/ [accesat
14.06.2020]

https://www.facebook.com/pg/remixromania/about/?ref=page_internal [accesat
14.06.2020]

https://www.facebook.com/remixromania/ [accesat 14.06.2020]

https://www.facebook.com/textilehouseromania/ [accesat 14.06.2020]

https://www.facebook.com/zuck/posts/10104413015393571 [accesat 14.06.2020]

https://www.humana-romania.ro/despre-noi/ [accesat 14.06.2020]

O'Connell, L., 2019, Secondhand apparel market value worldwide from 2012 to 2023(in
billion U.S. dollars) https://www.statista.com/statistics/826162/apparel-resale-market-
value-worldwide/ [accesat ultima data in anul 2019]

62
O’Connell, L., 2020, Leading exporters of used clothing worldwide in 2018, by country
(in million U.S. dollars) https://www.statista.com/statistics/523673/used-clothing-
leading-exporters-worldwide/ [accesat 14.06.2020]

Johnston, G., 2015, How Consumer Behavior Shifts Forced Nike to Become a Leader in
Building an Ethical and Sustainable Supply Chain Global trade of secondhand clothing
https://medium.com/@gjohnston2/abstract-b7019511142e [accesat 9.6.2020]

Kaplan, A., Haenlein, M, 2010, ’Users of the world, unite! The challenges and
opportunities of Social Media’, Business Horizons 53(2), 59-68

Mangold, W., Faulds, D. J., 2009, Social media: The new hybrid element of the
promotion mix, Business Horizons, Volume 52, Issue 4, July–August 2009, Pages 357-
365

Manovich, L., 2019, The Aesthetic Society: Instagram as a Life Form 1, Written in 2017,
revised in 2019

Richards, J., What Facebook’s Algorithm Update Means for Brands & How to Take
Advantage of the Shift https://www.singlegrain.com/facebook-news-feed/what-
facebooks-algorithm-update-means-for-brands/ [accesat 14.06.2020]

Sabanoglu, T., 2020, Second-hand retail in the UK - Statistics & Facts

https://www.statista.com/topics/4593/second-hand-retail-in-the-united-kingdom-uk/
[accesat 14.06.2020]

Sandulescu, L., Studiu Mkor, https://brightbusiness.ro/studiu-mkor/ [accesat 10.6.2020]

Steffen, A., Second-hand consumption as a lifestyle choice

63
Sterne, J., 2010, Social Media Metrics: How to Measure and Optimize Your Marketing
Investment (New Rules Social Media Series)

The 5th Annual Kijiji Second-Hand Economy Index 2019, link acces
https://www.kijiji.ca/kijijicentral/app/uploads/2019/10/Kijiji-Index-Report-
2019_EN_final_pages-2_compressed.pdf [accesat 14.06.2020]

The good wear, 2018, Why We Should Shop Second Hand

https://www.thegoodwear.com/home/why-we-should-shop-second-hand [accesat
9.6.2020]

ThreadUp Resale Report, 2019, https://www.thredup.com/resale?tswc_redir=true [accesat

9.6.2020]

Vîlcu, M., Ce-i cu long tail? https://vilcumadalina.wordpress.com/2013/03/09/ce-i-cu-

long-tail/ [accesat 14.06.2020]

Warren, J., 2019, Should You Switch to an Instagram Business Profile?

https://later.com/blog/instagram-business-profile/ [accesat 14.06.2020]

64