Sunteți pe pagina 1din 3

MASS–MEDIA - O PROVOCARE ?

De unde provine acest cuvânt ?


„ Mass-media “ este un cuvânt compus, preluat din engleză, care se traduce literar prin „ mijloace
de masă “ şi liber prin „ mijloace de comunicare în masă “ . Noţiunea desemnează ansamblul
modalităţilor prin care se realizează difuzarea informaţiei către publicul larg.

Ce se înţelege prin mass-media ?


Mass-media se referă la toate modalităţile de comunicare ce ajung la un număr foarte mare de
persoane.

Cum pot fi clasificate mijloacele de comunicare în masă ?


Mijloacele de comunicare în masă pot fi clasificate pornind de la criterii diferite, dintre care
menţionăm:
 Modul de vehiculare a informaţiei, în funcţie de care există:
- mijloace scrise ( ziarele, revistele );
- mijloace audio-vizuale ( radioul, televiziunea ).
 Gradul de noutate şi de complexitate, în funcţie de care eistă:
- mijloace tradiţionale ( ziarele, radioul );
- mijloace moderne ( televiziunea, internetul, complexele multimedia ).
 Periodicitatea apariţiei ( în cazul presei scrise ): zilnică ( ziare ) ; săptămânală ; lunară ( reviste )

Care sunt funcţiile mijloacelor de comunicare în masă ?


Mijloacele de informare în masă au un rol important în societate, concretizat prin următoarele funcţii:

 Funcţia de transmitere a informaţiei


Mijloacele de informare în masă permit ca informaţia să ajungă foarte rapid la mulţi oameni. Ele
răspund astfel dreptului fiecărei persoane de a fi informată. În prezent, se manifestă un proces de
universalizare a informaţiei ( informaţii adesea identice se transmit zilnic în toată lumea ). Unele posturi
de radio şi de televiziune pot fi recepţionate din multe zone ale globului, ceea ce face posibilă o informare
relativ unitară a populaţiei lumii. Mijloacele de comunicare în masă actuale transmit ştiri despre
evenimente ce se produc aproape concomitent cu relatarea lor, fapt care contribuie la dinamizarea vieţii
sociale şi la sentimentul de apartenenţă planetară.

 Funcţia de formare, influenţare şi manipulare a opiniei publice


Uneori, informaţia se transmite în mod voit stfel încât să se formeze o anumită părere generală.
În asemenea situaţii, în care opinia publică a fost influenţată de anumite interese, se apreciază că a avut
loc o acţiune de manipulare. Acest tip de influenţă se exercită astfel încât persoanele manipulate să aibă
impresia că acţionează conform unor idei şi interese proprii, nu venite din exterior.
Manipularea se realizează în prezent în forme diverse şi cu mijloace de mare fineţe. De multe
ori, se face uz de tăinuirea unor informaţii sau de prezentarea deformată a lor. Ceea ce se urmăreşte în
general este crearea unei imagini pozitive, într-un anumit context, despre o persoană, un partid politic, o
instituţie sau o idee, insinuându-se că orice altceva este „ rău “.

 Funcţia de educaţie
Atât conţinutul informaţiilor, cât şi felul în care se realizeaz transmiterea lor contribuie la
educarea publicului. În cazul unei emisiuni radio, de exemplu, modul de stabilire a titlului unei ştiri, tonul
folosit de spicher, contextul în care este încadrată informaţia au influenţă asupra receptorului. În prezent,
funcţia educativă se realizează explicit mai ales prin:
- acţiuni de popularizare a ştiinţei ( emisiunea Teleenciclopedia, Animal Planet, Discovery,
National Geographic );
- programe de educaţie la distanţă, prin care cursanţii sunt pregătiţi pentru examene.
 Funcţia de relaxare şi de divertisment
Această funcţie a mijloacelor de comunicare în masă s-a accentuat mult în perioada postbelică.
Amuzamentul, distracţia, jocurile interactive au căpătat o pondere deosebit de importantă în grilele
programelor de televiziune sau în sumarele publicaţiilor de mare tiraj.

Toate mijloacele de informare în masă funcţionează potrivit normelor unui cod etic al utilizării
informaţiei. Acest cod este bazat pe adevăr, respect pentru persoană, corectitudine. Orice încălcare a
valorilor presupuse de acest cod trebuie condamnată. Opinia publică trebuie informată ori de câte ori se
identifică acţiuni de manipulare a ei. Astfel, cetăţenii sunt educaţi în vederea interpretării corecte a
mesajelor recepţionate şi pot fi dejucate planurile individuale ale deţinătorilor puterii de a influenţa şi de a
monopoliza prin mijoacele de informare în masă credinţele şi opiniiile unor persoane sau grupuri.

Articolul 30 din Constituţia României, Libertatea de exprimare, prevede următoarele:

( 1 ) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice


fel, prin viu grai, prin scris, prin imagine, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public,
sunt inviolabile.
( 2 ) Cenzura de orice fel este interzisă.
( 3 ) Libertatea presei implică şi libertatea de a înfiinţa publicaţii.
( 4 ) Nici o publicaţie nu poate fi suprimată.
( 5 ) Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masă obligaţia de a face publică sursa
finanţării.
( 6 ) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi
nici dreptul la propria imagine.
( 7 ) Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură
naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la
violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.
( 8 ) Răspunderea civilă pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţă publică revine
editorului sau realizatorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de
multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în condiţiile legii. Delictele de presă se stabilesc
prin lege.
Articolul 31 din Constituţia României, Dreptul la informaţie, prevede următoarele:

( 1 ) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit.
( 2 ) Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea
corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal.
( 3 ) Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a tinerilor sau securitatea
naţională.
( 4 ) Mijloacele de informare în masă, publice şi private, sunt obligate să asigure informarea corectă a
opiniei publice.
( 5 ) Serviciile publice de radio şi de televiziune sunt autonome. Ele trebuie să garanteze grupurilor
sociale şi politice importante exercitarea dreptului la antenă. Organizarea acestor servicii şi controlul
parlamentar asupra activităţii lor se reglementează prin lege organică.

Profesor Trandafir Marius


CHESTIONAR

MASS-MEDIA - O PROVOCARE ?

1. Care dintre mijloacele de informare următoare: ziarul, televizorul, radioul este


a) cel mai bun …………………….
b) cel mai credibil …………………
c) cel mai important pentru tine …………………..

2. De ce credeţi că este tipărit un ziar ?


a) pentru informarea populaţiei;
b) pentru obţinerea unui profit de către proprietar sau acţionari;
c) pentru susţinerea unor partide politice sau a unor reprezentanţi ai acestora.

3. Care este pentru voi:


a) ziarul preferat ………………………………………………………………………
Argumentaţi răspunsul ………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………….
b) revista preferată ……………………………………………………………………
Argumentaţi răspunsul ………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
c) emisiunea radio preferată …………………………………………………………
Argumentaţi răspunsul ………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………..
d) emisiunea T.V. preferată …………………………………………………………
Argumentaţi răspunsul ………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………..

4. În ce măsură este reflectată realitatea în mass-media ?


Argumentaţi răspunsul ………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………..

5. În ce măsură intervenţia mass-media influenţează derularea unor acţiuni şi fenomene sociale, politice,
economice ?
Argumentaţi răspunsul ………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………….

6. Poate fi educativă o reclamă publicitară ?


Argumentaţi răspunsul ………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………………..