Munții Carpați

Relieful reprezintǎ aspectul suprafeței Pǎmȃntului, cu toate denivelǎrile sale.

Format din trepte aproape inelare, relieful țǎrii noastre este alcǎtuit din: munți, dealuri,
podișuri și cȃmpii. Formele de relief sunt dispuse ȋn proporții egale, fiecare ocupȃnd
aproximativ o treime din suprafața țǎrii.
Munții Carpați sunt munți tineri, alcǎtuind un lanț muntos ce se întinde pe
teritoriile a 8 țări europene (Austria, Cehia, Slovacia, Polonia, Ucraina, Ungaria, România
și Serbia, mai mult de jumǎtate din lungimea lui aflȃndu-se pe teritoriul Romȃniei.
Suprafața:
- ocupǎ o treime din suprafațǎ țǎrii
Așezare:
- se ȋntind de la granița nordicǎ spre sud, spre centrul țǎrii, unde se arcuiesc spre vest;
- coboarǎ apoi spre sud-vest pȃnǎ la Dunǎre;
- de aici, urcǎ spre nord, ocupȃnd mare parte din vestul țǎrii.
Formare:
- prin ȋncrețirea scoarței terestre , sau
- ȋn urma erupției unor vulcani
Aspectul:
- sunt munți de mǎrime mijlocie, puține vârfuri depășind 2 500 m. Vârful
Moldoveanu, este cel mai înalt vârf din țara noastră, ce măsoară 2 544 m.
- au aspectul unui arc care are ȋn interior o zonǎ deluroasǎ mai netedǎ, numitǎ
Depresiunea colinarǎ a Transilvaniei;
- au aspect accidentat cu versanți abrupți, vǎi ȋnguste și depresiuni;
- sunt fragmentați de ape și de trecǎtori;
- culmile muntoase sunt acoperite de pǎduri și pǎșuni;
- apele formeazǎ chei, iar izvoarele subterane- peșteri;

Ramuri (diviziuni):
1. Carpații Orientali (Rǎsǎriteni) – de la granița nordicǎ pȃnǎ la Valea Prahovei;
2. Carpații Meridionali (de Miazǎzi) – de la Valea Prahovei pȃnǎ la culoarul format
de rȃurile Timiș- Cerna- Bistra;
3. Carpații Occidentali (Apuseni) – de la Valea Dunǎrii și culoarul Timiș- Cerna-
Bistra pȃnǎ la Valea Barcǎului.

Clima:
- de munte, cu temperaturi scǎzute, precipitații abundente și vȃnturi puternice
Resurse:
- subsol: minereuri de aur, argint, fier, cupru, zinc, sare, cǎrbuni
pietre de construcție, ape minerale
- sol: lemn, pǎșuni, faunǎ bogatǎ și variatǎ