MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE

SI AMENAJARII TERITORIULUI

ORDIN Nr.10/N/
din 3.02.1997

Avand in vedere:
- Avizul Consiliului Tehnico-Stiintific nr. 180/22.07 .1996.
- in temeiul Hotararii Guvemului nr. 456/1994 privind organizarea ~i
functionarea Ministerului Lucrarilor Publice ~i Amenajarii Teritoriului,
- in conformitate cu Hotararea Parlamentului µr. 12/1996 ~i a
Decretului nr. 591/1996,
- Ministrul Lucrarilor Publice ~i Amenajarii Teritoriului emite
unnatorul

ORD IN

Art. l. Se aprobli:
"Normativ pentru calculul elementelor din otel cu pereti subtiri
fonnate la rece" - NP 012/1997.

Art. 2. - Nonnativul de la art. 1 intra in vigoare la data publicarii in

Buletinul Constructiilor.

Art. 3. Directia Programe de Cercetare ~i Reglementari Tehnice va

duce la indeplinire prevederile prezentului ordin.

MINISTRU

NICOLAE NOICA

2
 NORMATIV
PENTRU CALCULUL ELEMENTELOR
DIN OTEL CU PERETI SUBTIRI
FORMATE LA RECE
INDICATIV NPO 12-1997

DIRECTOR Prof.dr .ing. Corneliu BOB

RESPONSABIL TEMA Ing. Adriana MOLDOVAN

3
 COLECTIV DE ELABORARE

Din partea:

UniversitiiJii Tehnice din Timi~oara, Catedra C.M.M.C.

Prof.dr.ing. Dan DUBINA

$ef lucr.ing. Mircea GEORGESCU
Asistent ing. Raul ZAHARIA

Centrul de Cercetiiri pentru Studii Teoretice # A vansate al Filialei din

Timi~oara a Acedemiei Romane

Ing. Viorel UNGUREANU

INCERC - Filia/a Timi~oara

CP.III.ing. - Adriana MOLDOVAN

4
 CUPRINS

1. INTRODUCERE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11

1. 1. Obiect ~i domeniu de aplicare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11

1.2. Principii de principiu ~i reguli de aplicare, identificarea lor in cadrul
normei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
1.3. Forme de sectiuni transversale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
1.4. Terminologie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
1.4.1. Unitati ~i simboluri utilizate in cadrul normativului . . . . 14
1.4.1.1. Unitati de masura . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
1.4.1.2. Simboluri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . : . . 15
1.4.2. Dimensiunile sectiunii transversale . . . . . . . . . . . . . . 21
1.4.3. Conventia de notare a axelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
1.5. Valori maxime ale supletei de perete . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
1.6. Coeficientii de siguranta . . . . . . . . . . . . . . . . . . .". . . . . . 23

2. BAZELE PROIECTARll

2.1. Grosimi de perete pentru profile ~i table profilate . . . . . . . . . 24

2.2. Prevederi generate de proiectare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
2.3. Durabilitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
2.4. Comportarea la foe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
2.5. Materiale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
2.5.1. Cerinte pentru oteluri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
2.5.2. Oteluri specificate pentru fabricarea profilelor cu
pereti subtiri ~i a tablelor profilate. . . . . . . . . . . . . . . . . 29
2.5.3. Alte oteluri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
2.5.4. Proprietati mecanice ale materialului de bazl . . . . . . . . 30
2.6. Limita de curgere medie pe sectiune . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
2. 7. Calculul caracteristicilor geometrice ale sectiunii transversale a
elementului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
2. 7 .1. Rotunjiri la colturi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
2.7.2. Sectiunea transversal! bruta . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
2.7.3. Sectiunea transversal! neta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36

5
3. PIERDEREA STABILITATII LOCALE (VOALAREA PERETILOR)

3.1. Generalitati . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
3.2. Pereti tara rigidizari (pereti plani) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
3.3. Pereti cu rigidizliri marginale sau intermediare . . . . . . . . . . . . 44
3.3.1. Generalitati . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
3.3.2. Rigidizliri marginale . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . 46
3.3.2.1. Conditii generate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
3.3.2.2. Metoda generala . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
3.3.2.3. Metoda simplificata . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49
3. 3. 3. Rigidizliri intermediare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
3. 3. 3 .1. Conditii generate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
3.3.3.2. Metoda generala . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
3.3.3.3. Metoda simplificata . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
3.3.4. Reguli speciale de proiectare pentru table profilate . . . . . 56
3.3.4.1. Generalitati . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
3.3.4.2. Pereii plani cu rigidizari intermediare solicitati la
compresiune uniforma (rigidizari pe talpi) . . . . . . . 56
3.3.4.3. Determinarea coeficientului Kv definit in cadrul
paragrafului 3.3.2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
3. 3 .4 .4. Pereti plani cu rigidizari intermediare solicitati de un efort
unitar variabil (rigidizari ale inimilor) . . . . . . . . . 59
3.3.4.5 Table profilate cu rigidizari pe talpi ~i inima . . . . . . 65
3.3.4.6. Reguli speciale de proiectare pentru table profilate
perforate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
3.4. Metoda simplificata pentru determinarea latimii eficace de perete . 66
3.5. Utilizarea abacelor pentru calculul Jatimii eficace . . . . . . . . . . 67
3.6. Caracteristici geometrice ale sectiunilor eficace ale profilelor cu pereti
subtiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70

4. CALCULUL DE REZISTENTA AL BARELOR ~I TABLELOR

PROFILATE JINAND SEAMA DE VOALAREA PEREJILOR

4.1. Generalitati . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72
4.2. Bare solicitate la intindere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73
4.3. Bare solicitate la compresiune axiala . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73
4.4. Bare solicitate la incovoiere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75

6
 4.4. l. Verificarea in domeniul elastic a elementelor incovoiate
monoaxial . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
4.4.2. Verificarea in domeniul elastic a elementelor incovoiate
biaxial . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
4.4.3. Calculul in domeniul plastic . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77
4.4.4. Modificarea distributiei eforturilor unitare normale datoritli
eforturilor de forfecare ("shear lag") . . . . . . . . . . . . . . 78
4.5. Elemente structurale solicitate la intindere ~i incovoiere . . . . . . 83
4.6. Elemente structurale solicitate la compresiune ~i incovoiere . . . . 84
4. 7. Elemente structurale solicitate la torsiune . . . . . . . . . . . . . . . 85
4.8. Verificarea la forfecare a inimilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
4.8. l. Forta tliietoare capabilli a sectiunii . . . . . . . . . . . . . . 85
4.8.2. Efortul capabil la deformare localli a inimii
("web crippling") . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88
4.8.2. l. Sectiuni transversale cu o singurli inirnli nerigidizatli 89
4.8.2.2. Sectiuni transversale c~ douli sau mai multe inimi
nerigidizate . . . . . . . ~ . . . . . . . . . . . . . . . . . 92
4.8.2.3. Sectiuni transversale cu inimi rigidizate solicitate la
compresiune ~i incovoiere . . . . . . . . . . . . . . . . 95
4. 9. Elemente structurale solicitate la incovoiere cu forta tliietoare . . 96

5. CALCULUL LA STABILITATE A ELEMENTELOR COMPRIMATE

5.1. Flambajul prin incovoiere al barelor solicitate la compresiunea

axialli . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97
5. l . l . Generalitliti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97
5.1.2. Verificarea la flambaj prin incovoiere . . . . . . . . . . . . 98
5. l. 3. Lungimi de flambaj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99
5.2. Flambajul prin rlisucire ~i flambajul prin incovoiere-rlisucire
al barei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99
5.2.1. Generalitati . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99
5.2.2. Verificarea barei la flambaj prin rlisucire sau la flambaj prin
incovoiere-rlisucire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101
5.3. Pierderea stabilitlitii prin distorsiunea sectiunii transversale a
barei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105
5.3.l. Generalitliti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105
5.3.2. Flambajul prin distorsiune al barelor incovoiate . . . . . . 106
5. 3. 3. Flambajul prin distorsiune al barelor comprimate . . . . . l 07

7
 5.3.4. Tensiunea de flambaj prin distorsiune pentru sectiuni U, C ~i Z
solicitate la compresiune ~i incovoiere . . . . . . . . . . . . . . 108
5.3.4.1. Sectiuni U ~i asimilate solicitate la compresiune . . 108
5.3.4.2. Seqiuni C solicitate la compresiune . . . . . . . . . . 109
5.3.4.3. Sectiuni C ~i Z solicitate la incovoiere dupa ax.a
perpendiculara pe inima . . . . . . . . . . . . . . . . . 110
5.4. Bare cu sectiune compusa din elemente formate la rece . . . . . . 110
5.4.1. Verificarea rezistentei ~i stabilitatii barelor cu sectiune
compusa . . . . . . . . . . . . . ,· . . . . . . . . . . . . . . . . . 112
5.4.2. Bare cu sectiune compusa din elemente departate solidarizate cu
zabrelute sau p!acute . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112
5.4.2.1. Bare solidarizate cu zabrelute . . . . . . . . . . . . 112
5:4.2.2. Bare solidarizate cu placute . . . . . . . . . . . . . 116
5.4.3. Bare cu sectiune compusa din profile deplirtate asamblate cu
cuptoare (Johnston) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120
5.4.4. Verificarea stabilitatii talpilor comprimate ale grinzilor cu
zabrele din bare cu sectiune compusa de tip Johnston . . . . 122

6. CALCULUL DE STABILITATE AL ELEMENTELOR COMPRIMATE

SI INCOVOIA TE

6.1. Flambajul lateral al grinzilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126

6.2. Bare solcitate la incovoiere cu compresiune axiala . . . . . . . . . 126
6.3. incovoierea cu compresiune axiala atunci cand exista posibilitatea
tlambajului lateral prin incovoiere-rasucire . . . . . . . . . . . . . 127
6.4. Calculul imbinarilor de continuitate Uoante) ~i a pierderilor la capete
a barelor solicitate la incovoierea cu forta axiala . . . . . . . . . . 129

7. BARE CU PERETI SUBTIRI SI TABLE PROFILATE IN

INTERACJIUNE CU ALTE ELEMENTE STRUCTURALE

7 .1. Generalitati . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 131

7 .2. Efectul de diafragma al panourilor din tabla profilata . . . . . . . 131
7 .2.1. Definitii ~i principii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 131
7.2.2. Conditii de aplicare a metodei . . . . . . . . . . . . . . . . . 132
7 .2.3. Specificatii constructive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 134
7.3. Proiectarea panelor ~i riglelor care conlucreaza cu inchideri din tabla
profilata . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135

8
 7.3.1. Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135
7 .3 .2. impiedicarea rotirii seqiunii ddatorita Jegaturii cu tabla profilata
a invelitorii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137
7.3.2.1. Rigiditatea resortului rotational . . . . . . . . 137
7.3.2.2. Rigiditatea resortului liniar lateral 141
7.3.3. Criterii de proiectare. . . . . . . . . . . . . 144
7.3.3.1. Sisteme cu o singura deschidere ~i incarcari
gravitationale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144
7.3.3.2. Sisteme cu o singura deschidere solicitate la
sectiune . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144
7.3.3.3. Sisteme continue cu doua deschideri ~i incarcari
gravitationale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145
7. 3. 3 .4. Sisteme continue cu doua deschideri solicitate la
seqiune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 147
7.3.3.5. Grinzi cu mai multe deschideri avand imbinari de
continuitate realizate prin suprapunere ~i eclisare 147
7.3.4. Metodologie de calcul corespunzatoare criteriilor de
proiectare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 148
7.3.4.1. Determinarea efortului unitar normal . . . . . . 148
7.3.4.2. Verificarea efortului unitar normal . . . . . . . 150
7. 3 .4. 3. Verificarea stabilitatii talpii libere comprimate
a panei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151
7.4. Elemente profilate pentru deschideri mari (chesoane) . . . 154
7.4.1. Caracteristici geometrice ale sectiunii transversale a
chesoanelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154
7.4.2. Metodologia de calcul pentru elemente incovoiate . 155
7.4.2.1. Talpalataintinsa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155
7.4.2.2. Talpa lata comprimata . . . . . . . . . . . . . . . . . 158
7.4.3. Calculul la forfecare ~i la cedare•prin deformarea locala a inimii
("web crippling") . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 158
7.4 .4. Calculul chesoanelor ca diafragme ce Jucreaza la forfecare .. 158

8. IMBINARI ALE T ABLELOR PROFILATE SI BARELOR CU PERET!

SUBTIRI

8.1. Generalitati . . . . . . . . . . . . . . . . . 160

8.2. imbinari cu conectori mecanici ... . 162
8.2.1. Tipuri de conectori mecanici .. . 162

9
 8.2.2. Cerinte pentru proiectare . . . . . . . . . . . . . . . . . 166
8.2.3. Determinarea efortului capabil normat al imbinarii . 166
8.2.4. Determinarea efortului capabil de calcul al imbinarii 167
8.2.5. Notatii utilizate in tabelele 8.3 - 8.6 . . . . . 168
8.2.6. Reguli de calcul suplimentare in legatura cu
tabelele 8.3 - 8.6 . . . . . . . . . . . . 169
8.2.7. Conectori solicitati simultan la forfecare ~i intindere 174
8.3. imbinari sudate . . . . . . . . . . . . 174
8.3.1. Tipuri de imbinari sudate . . . . . . . . . . . . . . . . 174
8. 3. 2. Efortul capabil al sudurilor . . . . . . . . . . . . . . . 175
8.3.2.1. lmbinari ale tablelor de otel prin sudura in puncte 175
8.3.2.2. imbinari prin suprapunere cu sudura de colt 176
8.3.2.3. imbinari cu sudura prin dopuri circulare. 178
8.3.2.4. imbinari cu sudura prin dopuri alungite . . . 179

ANEXA I
1.1. Corespondenta marcilor de oteluri romane~ti utilizate la fabricarea
profilelor cu pereti subtiri ~i a tevilor sudate, cu oteluri straine . 181

1.2. Corespondenta marcilor specificate de Euro-Norme cu otelurile produse

in tari putemic industrializate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 182

1.3. Tipuri de benzi specificate in Euro-Norme (EN) pentru producerea

profilelor cu pereti subtiri ~i tablelor profilate la rece . . . . . . . 183

10
 NORMATIV PENTRU CALCULUL INDICATIV NPOI2/97
ELEMENTELOR DIN OTEL CU PERETI
SUBTIRI FORMATE LA RECE

1. INTRODUCERE

1.1. Obiect ~; dome11iu de aplicare

l. Prezentul normativ completeaza standardul ST AS 10108/2-83

"Calculul elementelor de otel cu pereti subtiri formate la rece" ps:ntru
si~uatiileneacoperite de acesta. Subcapitolele 3 .3 .4, 4.4.3, 4.4.4, 5.3, 5.4.3,
8.2.6, 8.3.2.3, 8.3.2.4 ~i Capitolul 7 au caracter de instruqiune. Celelalte
capitole ~i subcapitole ale normativului au un caracter informativ, fiind
aliniatela ENV 1993-1-3, dar nu inlocuit:sc STAS 10108/2-83.
2. Pentru rezolvarea problemelor acoperite de instructiunile continute
in capitolele mentionate la I se recomanda, pentru coerenta, utilizarea in
ansamblu a prezentului normativ.
3. Prescriptiile prezentate in cele ce urmeaza includ numai prevederi
legate de comportamentul specific al barelor cu pereti subtiri formate la rece
sau al tablelor profilate, ceea ce inseamna ca aplicarea !or va include in mod
obligatoriu capitolele necesare din ST AS 10108/0-78 "Calculul elementelor
din otel".
4. Profilele cu pereti subtiri se vor utiliza in principal la:
- executarea unor elemente sau a unor construqii metalice solicitate
preponderent static;
- executarea unor elemente metalice cu rol de rezistenta (ferme, pane,
stalpi, contravantuiri etc.) sau de inchidere ~i rezistenta (invelitori, pereti,
plan~ee).
5. Profilele cu pereti sub\iri nu se vor utiliza la elcmentele de
construqii supuse direct incarcarilor repetate sau celor cu ~ocuri. Folosirea
acestor profile in mediile corozive ~i sensibile la foe se va face cu
respectarea prevederilor din prezentul normativ.

Elaborat de: Aprobat de:

hL~litutul National de Cercetare-Dezrnltare in Ministrul Lucrarilor
Con~truc\ii ~i Economia Comtruqiilor INCERC Publice ~i Amenajarii
Teritoriului cu Ordinul
nr .10/N/3.02.97

11
 6. Utilizarea elementelor din profile cu pereti subtiri in zone seismice
se va face cu multa precautie, in conformitate cu prevederile Normativului
Pl00-92. Daca elementele trebuie sa disipeze energie seismica, este interzisa
folosirea profilelor cu pereti subtiri la aceste elemente. Daca totu~i utilizarea
lor este necesara, atunci proiectarea se va face astfel incat structura sa
ramana in stadiul elastic ~i la seismele putemice.

1. 2. PrescripJii de prillcipiu ~i reguli de aplicare, idelltiftcarea /or ill

cadrul llormei

1. Funqie de caracterul prevederii respective, prezentul normativ face

distinctie intre prescripfiile de pri11cipiu $i regulile de aplicare.
2. Prescriptiile de principiu includ:
- formutari generale ~i definitii pentru care nu se admite nici o
altemativa, ca ~i
- cerinte ~i modele analitice pentru care nu se admit alternative decat
in cazul in care acest lucru este specificat.
3. Regulile de aplicare sunt reguli acceptate care decurg din
prescriptiile de principiu ~i satisfac cerintele acestora.
4. Utilizarea unor reguli de proiectare fata de regulile de aplicare date
in prezentul standard este permisa cu conditia de a se demonstra ca
respectivele reguli de proiectare sunt puse de acord cu prescriptiile de
principiu corespunzatoare, iar prin aplicarea lor se obtin rrezultate eel putin
echivalente din punct de vedere al rezistentei, exploatarii nonnale ~i
durabilitatii structurii.
5. Regulile de aplicare se tiparesc cu caractere italice $i se grizo11eaza.
Acceasta frazii este tipiirita in formatul unei reguli de aplicare.

1. 3. Forme de sec/iwii trallsversa/e

I. Profilele formate la rece sunt produse obtinute din table laminate la

cald sau la rece, cu sau fara proteqie anticoroziva aplicata in prealabil. Ele
constau in principiu din ansamble de pereti plani ~i/sau curbi, prezentand pe
intreaga \or lungime o seqiune transversala constanta sau variabila ~i o
grosime de perete constanta, in cadrul sistemului de tolerante acceptat. in
fig. I. I sunt prezentate unele din cele mai folosite seqiuni de profile ~i table
cutate cu pereti subtiri.

12
 Profile L _jL
[[[[1L L .J[_,
lol lbl lcl (dl le) (fl (~! lhl

nncJIII
(i l ( jl (•l (ml In I

IDOOIZ:
Col (pl • (qi ( rl i.) ( tl

Table ~ ~ r--v--v
(o) (:>) ( c)

.JL L r ~ r
(d, (el (f)

'LJLJ(gl
.r 1 ( rl)
iJVVV
(ii
\)\)\)\1
{1:

~ ~~
(k) •:I J lml

Fig. 1.1. Exemple de sectiuni de profile ~i table cutate cu pereti

subtiri

2. Principalele fonne de rigidizari pentru bare ~i table formate la rece

sunt prezentate in fig. 1.2.

13
 l. Rig1dizan marginale
a) cu o cut~ h)cu doua cute

J
2.Rigidizari intermediare
a) pentru talpa b)pentru inima

c) comiere prinse cu suruhuri

)I ~
Fig. 1.2. Exemple de rigidizari

3. Conditiile generale de calitate, caracteristicile ~i abaterile limita ale

profilclor sunt conform ST AS 8426-82, iar pentru table cut ate conform
N.T.R. 229-74.

1.4. Termi110/ogie

1. 4.1. Unita(i ~i simholuri utilizate in rndrul 11or111ativ11l11i

1. 4.1.1. Unita(i de miisurii

Se adopta conform tabelului 1.1.

14
 Tabelul l. I .
Unitati de masura

Marimea Unitati de masura adoptate

forte, incarcari kN, kN/m, kN/m 2

densitate kg/m3

greutatea specifica gN/m 3

tensiuni, eforturi capabile N/mm 2( =MN /m 2 sau M Pa)

moment incovoietor kNm

temperatura °C (Celsius)

1.4.1. 2. Simboluri
Tabelul l .2.
Litere latine majuscule
Simbol Denumire

A Aria bruta a sectiunii transversale

A,r Aria eficace a seqiunii transversale

A, Aria bruta a unei rigidizari marginale

A,.er Aria eficace a unei rigidizari marginale

Am Aria bruta a unei rigidizari intermediare

Am.er Aria eficace a unei rigidizari intermediare

A, Aria neta a unui element tie asamblare

I), I, Momentul de inertie al sectiunii brute

I,, Momentul de inertie al sectiunii efi~ace

I, Momentul de inertie al unei rigidizari marginale

15
 Simbol Den um ire

Jill Momentul de inertie al unei rigidizari intermediare

I, Momentul de inertie la rasucire

t Moment de inertie sectorial

W, Modulul de rezistenta al seqiunii transversale brute

Wei Modulul de rezistenta al sectiunii transversale eficace

c, Rigiditatea la rotire a rigidizarii marginale

clll Rigiditatea la rotire a rigidizarii intermediare

E Modulul de elasticitate al Jui Young

K Rigiditatea Ia deplasare Iaterala

CG Centrul de greutate; axe centrale

N, Forte axiale de intindere

N Forte axiale de compresiune

Nh Forte axiale de compresiune care provoaca flambajul

v Forte taietoare

vh Forte taietoare care provoaca tlambajul

R Forte locale care provoaca voalarea

M Moment incovoietor

M, Moment incovoietor redus datorita prezentei foqei axiale

(N)

M, Moment incovoietor redus datorita prezentei foqei taietoare

(V)

F, Forte taietoare in ~uruburi

16
Simbol Denumire

Fb Forte cauzand presiuni pe gaura la ~uruburi

F, Forte de intindere in ~uruburi

FP Forte de smulgere a ~uruburilor prin pachetul de table

Fo Forte de smulgere a ~uruburilor

T Flux de forfecare in diafragme

Tabelul 1.3
Litere latine mici
Simbol Denumire

a Distanta

b Utime; latime totala a peretelui

bp Utime geometrica a portiunii plane a peretelui

bet Utime eficace a peretelui cu llitimea geometrica bP

bm Lungimea perimetrului rigidizarii intermediare

c inaltimea rebordului; constanta de rotire

d Diametrul nominal al gaurii

dn Diametrul nominal al ~urubului

e Excentricitate, interspatii

f Sageata

fyb• f) Limita de curgere a materialului de baza

fya Limita de curgere medie pe sectiunea transversala

fu Limita de rupere a materialului de baza

17
 Simbol Denumire

h inattime

h; inaltimea inimii

k Coeficient

I Lungime

lb Lungimea unei unde de voalare

t Grosimea de calcul a peretelui

tN Grosimea nominala a tablei (inclusiv stratul de zinc)

tc Grosimea peretelui samburelui central

t• Grosime de perete echivalenta

r Raza de indoire interioara

u Axa de inertie maxima la sectiuni nesimetrice

v Axa de inertie minima la sectiuni nesimetrice

x Axa longitudinala a barei

y. z Axele principale ale sectiunii transversale a barei

Tabelul 1.4
Litere grece~ti

Simbol Denumire

a (alpha) Coeficient de imperfectiune; unghi; coeficient de

reducere

{3 (betha) Raport (raportul Ae/ A intre aria eficace ~i aria bruta

a sectiunii transversale)

'Y (gamma) Coeficient de siguranta

18
 Simbol Denumire

o(delta) Raport

E (epsilon) Deformatie specifica

T/ (eta) Coeficient

k (kapa) Coeficient

8 (theta) Rotire; panta

A (lambda) Coeficient de zveltete

A Zveltete ·relativa

~ Zveltetea relativa a peretelui cu llitimea bP

\ci Zveltetea relativa a peretelui cu llitimea bb la un nivel

al efortului unitar CTcorn < fyb

~ Zveltetea relativa a peretelui cu llitimea bP la limita de

curgere fyb

"(niu) Coeficientul Jui Poisson

p (rho) Densitate; coeficient de reducere

<J (sigma) Efort unitar normal

CT, Efort unitar de voalare al rigidizarii

acorn Efort unitar efectiv de compresiune

<J,, Efort unitar critic (Euler)

T (tau) Efort unitar de forfecare

¢(phi) Unghi; panta; raport

x (chi) Factor de reducere a rezistentei datorita voalarii

'fl (psi) Raport de eforturi unitare; coeficient de reducere

19
 Tabelul 1.5
lndici
Simbol Denumire

a Medie; voalare

b Surub; incovoiere; voalare; capacitate portanta

c Compresiune

er Critic (ideal)

d Valori de calcul

ef Eficace

el Elastic

t Talpa; falt

F Forta

K Caracteristica

i Inima

FT incovoiere-rasucire

LT incovoiere laterala cu rasucire

M Moment incovoietor

N Forta axiala normala

net Net

n Nominal

pl Plastic

r Rigidizare marginala; nituri

Rd Eforturi capabile

20
 Simbol Denumire

Sd Eforturi provenite din incarcari!e de calcul

s Rigidizare intermediara

T Torsiune

u Valoare de cedare (rupere)

v Forfecare

w Sudura; rasucire

u,v Referinta fata de axele corespunzatoare

i
x Referire la axa in lungul barei

y,z Referinta la axele principale ale sectiunii transversale

Nota: alte notatii sunt explicate in paragrafele in care apar.

1. 4. 2. Dimensiunile sec/iunii transversale

1. Dimensiunile generale ale profilelor ~i tablelor cu pereti subtiri

(latimea b, inl'iltimea h, raza de indoire r) ~i alte dimensiuni exterioare notate
Iara indice, cum sunt a, c ~i d, se masoara la fata materialului.
2. in lipsa altor precizari, celelalte dimensiuni ale sectiunii transversale,
notate cu indice (de exemplu bP' h sau s) se masoara pe linia mediana a
materialului elementului sau din centrul coltului.
3. in cazul elementelor inclinate, cum sunt tablele profilate
trapezoidale, inaltimea s a portiunii inclinate · se masoara pe directia
inclinata.

1.4. 3. Conven/ia de notare a axelor

1. Pentru bare din profile cu pereti subtiri se folose~te urmatoarea

conventie de notare a axelor:
x-x axa in lungul barei
y-y axa de inertie maxima
z-z axa de inertie minima

21
 - y
'· ,
'· I /
u -·-·-·:.::;: ,-:::·:: -·-·- u
'·, i / / y-·- 1.
u -·-· -·-:•··-·-·-·-·- u
//!"'·,
/ I

Fig. 1.3. Conventia de axe

2. Pentru sectiunile transversale monosimetrice axa y-y este axa de

simetrie a sectiunii.

3. La sectiunile nesimetrice, dacli este necesar se folosesc ~i axele:

u-u axa perpendicularli pe inliltimea sectiunii
v-v axa paralelli cu inliltimea sectiunii
dacli nu coincid cu axele y-y sau z-z (fig. 1.3).
4. Pentru table profilate se folose~te unnatoarea notare a axelor:
x-x axa in lungul tablei
y-y axa paralelli cu planul tablei
z-z axa perpendicularli pe planul tab lei.

1.5. Valori maxime ale supletei de perete

l. Valorile maxime ale supletei de perete b/t recomandate in fig. 1.4

au fost stabilite pe baza experientei ~i verificate prin incercliri de laborator.

2. Valorile suplefei de perete bit care depii~esc limitele maxime

prescrise nu se resping, dar rezistenfa perefilor corespunziitori in starea
limitii ultimii a exploatiirii normale va fl verijicatii prin fncerciiri de
laborator.

3. Pentru a asigura o rigiditate suficientii a elementului de rigidizare

marginal ori pentru a evita voalarea prematurii a acestuia anterioarii

22
voalifrrii peretelui care se rigidizeaza, se stabilesc urmiitoarele valori limita
pentru rapoartele c/b $i d/b:

0,2S~::50,6

01:::;£!:::;0,3
b

t',.11.~,r
-CJ.
~

,pt· rt I bt t "' so I ~
p~ c 11
I bt t "'so I
'
q
n 1·11·~1rr ~
~

fiJ,~;,~·::1 gi .J)
Fig. 1.4. Valori maxime ale supletei de perete; modelarea
comportamentului static

1.6. Coeficientii de siguranta

Coeficientii de sigurantli 'YM pentru verificlirile la stari limita efectuate

in cadrul capitolelor 1-8 se vor adopta conform tabelului 1. 6.

23
 Tabelul 1.6
Coeficienti de siguranta

Verificarea la starea limita ultima de rezistenta ~i/sau 'YMo = 1,1

stabilitate generala

Verificarea la starea limita ultima dde rezistenta 'YMI = 1, 1

~i/sau stabilitate locala

Calculul efortului capanil al ~uruburilor 'YM2 = 1,25

Verificarea starii limita a exploatarii normale 'YM = 1,0

2. BAZELE PROIECT ARII

2.1. Grosimi de perete pentru profile ~i table profilate

l. Regulile de proiectare enuntate in prezentul normativ sunt valabile

pentru urmatoarele grosimi t0 ale benzii de tabla din care se executa
produsele formate la rece (exclusiv grosimea straturilor de protectie):
0,5 mm ~ t0 ~ 4 mm pentru table profilate
1,0 mm ~ t0 ~ 8 mm pentru profile
Utilizarea tablelor mai groase sau mai subtiri nu este exclusa, insa, in
acest caz, capacitatea portanta a elementului respectiv va fi determinata prin
incercari corespunzatoare de laborator.

2. in cazul in care banda este executata cu tolerante mai mici decat 5 % ,

grosimea de calcul a peretelui (t) se poate lua egaJa cu grosimea nominaJa
a benzii t0 • in cazul unor tolerante ..1t mai mari, grosimea de calcul se obtine
din relatia:
f=l,05(tc -ill)

3. pentru tablele profilate protejate prin imersare in baie metalidi ~i

avand grosimea nominalii tc.rrom panii la 1, 5 mm, executate cu toleranfe de
panii la jumiitate din toleran/ele prescrise, grosimea de ca/cul t a peretelui
se poate lua egalii cu grosimea nominalii a tablei mamii t,

24
 4. in cazul table/or din ofel pro.ft/ate protejate prin imersare in baie
metalicii, precum $i in cazul benzilor din ofel pro.ft/ate, grosimea tablei-
mamii tc se ia egalii cu (tc. 110111 - t), unde t, este grosimea stratului .de zinc
pentru proreqie anticorozivii (care se adoptii in cazuri uzuale de 0,04 mm
pentru ambele fefe la un foe, corespunziitor unui dozaj de 275 glm 2).

2.2. Prevederi generale de proiectare

1. Prezentul normativ utilizeaza metoda stlirilor limita, in concordantli

cu STAS 10108/0-78 "Calculul elementelor din otel".
2. Actiunile ~i gruparile acestora pentru calculul eforturilor se iau
conform seriei de standarde in vigoare (STAS 10101...10123).
3. Dimensionarea sectitmilor ~i verificarile la diferite stari limitli vor
respecta toate prevederile din STAS I 0108/0-78, STAS 10108/2-83 ~i din
prezentul normativ. Intocmirea documentelor tehnice se va face conform
STAS 767/0-88.
4. Proiectul va cuprinde ~i prevederi privind protectia anticoroziva,
protectia la foe ~i conditiile speciale de executie, de transport ~i manipulare.

2.3. Durabilitate

1. Pentru a asigura durabilitatea elementelor constructiei sub actiunile

de care depinde durata ei de exploatare, in faza de proiectare trebuie sli se
tinli cont de urmatorii factori:
(a) durata de exploatare preconizatli a structurii;
(b) criteriile de exploatare solicitate;
(c) conditiile probabile ale mediului inconjurlitor;
(d) compozitia, proprietlitile ~i comportamentul materialelor, inclusiv
efectul asamblarii materialelor diferite;
(e) forma elementelor structurii ~i detaliile structurale;
(f) calitatea manoperei ~i nivelul de control;
(g) masurile speciale de protectie;
(h) nivelul probabil de intretinere pe durata de viata preconizata pentru
structura.
2. Conditiile inteme ~i exteme ale mediului inconjurator vor fi evaluate
din faza de proiectare pentru a Ii se preciza influenta durabilitatii
materialelor ~i pentru adoptarea unor masuri de protejare a acestora.

25
 3. 0 aten/ie deosebita se va acorda structurilor mixte, unde fenomenele
de natura electrochimica pot crea condi/ii pentru producerea coroziunii.
4. Se vor Lua in considerare la stabilirea miisurilor de protec/ie
anticoroziva $i condi/iile predominance ale mediului inconjurator pe timpul
uzinarii, transponului ca $i depozitarii in-situ.
5. Pentru asigurarea protectiei anticorozive se vor avea in vedere
standardele §i instructiunile pentru protectia impotriva coroziunii a
constructiilor supraterane din otel:
- STAS 10128-86 - Clasificarea mediilor agresive
- STAS 10166-1-77 - Pregatirea mecanica a suprafetelor
- STAS 10702/1-83 - Acoperiri protectoare - Conditii tehnice generale
- STAS 10702/2-80 - Acoperiri protectoare pentru constructii in medii
rurale §i urbane
- C.139-87 - Instructiuni tehnice pentru protectia anticoroziva a
elementelor de constructii metalice.
6. Utilizarea profilelor cu pereti subtiri formate la rece se limiteaza la
medii a caror agresivitate nu depa§e§te clasa 3 (inclusiv) definita prin STAS
10128·86, Utilizarea lor in medii putemic agresive se poate face numai pe
baza unor masuri speciale de protectie anticoroziva.
7. Protectia anticoroziva a profilelor cu pereti subtiri formate la rece
§i a tablelor profilate se mai poate face prin:
- acoperiri cu pelicule din materiale plastice depuse prin proiectarea pe
suprafata elementului a unui jet de material sau prin imersarea elementului
intr-o suspensie de material protector;
- utilizarea in cursul galvanizarii sau electro-zincarii a unor solutii
mixte (de exemplu zinc §i aluminiu "Aluzinc") care maresc rezistenta la
coroziune a stratului protector de 3 panli la 6 ori; '
- combinarea mai multor tehnici de protectie anticoroziva;
- utilizarea unor tipuri diferite de protectie pe fata aflata in contact cu
mediul exterior, respectiv pe fata aflata in contact cu mediul interior al
elementului;
- utilizarea tablelor din otel rezistent la coroziune atmosferica sau din
otel inoxidabil pentru producerea barelor cu pereti subtiri formate la rece §i
a tablelor profilate (vezi tabelul 2.2 b).
in cadrul tabelului 2.1 sunt prezentate criteriile de selectie a tipurilor
de protectie anticorozivli la table profilate, functie de agresivitatea mediului.
in confonnitate cu nonnele europene actuale, alegerea se face intre
urmlitoarele tipuri de imbracaminti protectoare:
- strat protector din poliester;

26
 - strat protector din fluorura de polixiniliden (PVDF);
- strat protector din copolimer vinilic (PVC sau "plastisol ").
Semnificatia simbolurilor folosite in tabel este urmatoarea:
• Acoperiri recomandate
V' Acoperiri excelente insa mai putin economice
o Acoperiri a caror alegere se poate face numai dupa consultarea
fabricantului sortimentului respectiv
Acoperiri nerecomandate
* Acoperiri alese pe baza criteriului: calitate/preJ.

2.4. Comportarea la foe

Pentru protectia contra incendiilor se vor respecta prevederile din

Hotararea Guvernului H.G/ nr. 50/91 ~i din urmatoarele norme:
- Decret CS 290-77 - Norme generale de protectie impotriva incendiilor
la proiectarea ~i realizarea constructiilor ~i instalatiilor;
- Normativ P 118-83 - Norme tehnice de proiectare ~i realizare a
construcJiilor privind protectia la actiunea focului.

Tabelul 2.1
Alegerea protectiei anticorozive la table profilate

IEXPUNEREA TIPURI DE ACOPERIRI

PROTECTIEI
ANTICOROZIVE Gal- Alu- Grund Poliester Poli- PVDF Plastisol
vani- zinc pe 15 µm ester 25 µm 250 µm
zare faJa pe faJa 25 µm
interi- interi- pe faJa
oara oara interi-
oara

sanatos ~i • • * * • 'V 'V

uscat
IMEDIUL
~NTERIOR urned ~i - - - -
- 0 0
agresiv

cu rise de • * * • - - -
condens

27
 MEDIUL rural - * - - * V' v
EXTE- nepoluat
RIOR
rural poluat - - - - * • •
industrial - * - - * • •
sau urban
normal

industrial - - - - - • *
sau urban
agresiv

marin (pan~ - * - - - - *
la 10 km de
la mare sau
estuar

mixt sau de - - - - - 0 0
alta naturli

agresiv: - - - - - • *
nisip
antrenat de
vant

ALTE CARACTERISTICI DE ALEGERE(valori de la 1 la 5 in ordine

rescatoare pentru calitate sau pret)

Aspect estetic I 2 2 3 4 4 5

Posibilitatea alegerii - - I 1 5 2 4
rulorilor

Stabilitatea culorilor - - - - 4 5 3

Rezistenta la t > 75C 4 5 2 2 3 3 2

SCARA PRETURILOR I 2 - 3 4 5 5

28
 2.5. Materiale

Profilele cu pereti subtiri se formeazli la rece din: benzi de otel, prin

indoirea la presli sau prin laminare sub formli de profile deschise ~i panouri
profilate, respectiv prin laminare ~i sudare longitudinalli sub formli de tevi.
Se admite ~i folosirea de profile compuse asamblate prin sudare.

2.5. 1. Cerin/e pentru o/eluri

l. Otelurile utilizate vor avea proprietliti care sli le facli adecvate pentru
formare la rece, sudurli ~i galvanizare. Produclitorul are obligatia ca odatli
cu lotul de profile sau table sli fumizeze certificatul de calitate, cuprinzand
proprietlitile fizice, mecanice ~i chimice necesare. in caz contrar, utilizatorul
va dispune un numlir adecvat de analize, incerclfri de laborator ~i alte
controale, pentru a avea garantia calitatii acestuia conform standardelor in
vigoare.

2.5.2. OJeluri specificate pentrufabricarea profilelor cu pere/i sub/iri

~i a table/or projilate

1. Proprietatile ~i compoz1t1a chimica ale urmatoarelor oteluri

corespund cerintelor paragrafului 2. 5.1:
- OL32, OL34, OL37, OL42, OL52 conform STAS 500/2-80;
- RCA37, RCB52 conform STAS 500/3-80;
- B 1, 82 conform STAS 9724-90;
- OLClO, OLC20 conform STAS 880-88;
- Al, A2, A3 conform STAS 9485-80.

2. in tabelul 1.1 din Anexa se prezinta corespondenta marcilor de

oteluri romane~ti. utilizate la fabricarea profilelor cu pereti subtiri ~i a
tevilor sudate, cu oteluri echivalente utilizate in tliri putemic industrializate.
in cadrul tabelului 1.3 din Anexa sunt prezentate principalele tipuri de
benzi specificate de normele europene EN (Euro Norme) pentru producerea
profilelor formate la rece ~i a tablelor profilate.

2.5.3. Alte o/eluri

1. Utilizarea unor oteluri diferite de cele specificate este pennisa in

cazul in care proprietatile lor corespund cerintelor de la paragraful 2.5.1 ~i:
a) proprietlitile ~i compozitia lor chimica sunt specificate in cadrul

29
standardelor nationale pentru table de otel utilizate in structuri de rezistenta,
sau:
b) proprietatile ~i compozitia lor chimica sunt eel putin echivalente cu
ale otelurilor specificate in acest capitol (vezi tabelul 1.2 din Anexa).

2. Raportul intre valoarea limita la rupere t~ ~i valoarea limitei de

curgere f) trebuie sa satisfaca relatia:

f,, ';:! 1,2.

fi.
2.5.4. Proprietafi mecanice ale materialului de baza

1. Materialul de baza consta din benzi de otel din care, prin formare
la rece, se obtin profilele ~i tablele profilate. Producatorul garanteaza benzile
din otel din punct de vedere al dimensiunilor ~i calitatii (aspect, defecte,
materiale etc.) in conformitate cu prevederile urmatoarelor prescriptii:
- ST AS 908-90 "Banda de otel laminata la cald, pentru profile".
- ST AS 1945-90 "Benzi de otel laminate la rece pentru profile"
- STAS 9236-80 "Benzi din otel moale laminate la cald in rulouri,
pentru profile ~i tevi"
- ST AS 9150-80 "Benzi din otel moale laminate la rece, pentru profile
~i tevi"
- STAS 10896-80 "Tabla zincata"

2. Benzile utilizate vor avea alungirea relativa Ia rupere:

A 5 >20lif
Benzile cu grosime intre 0,5 ... 8 mm vor trebui sa prezinte posibilitati
de formare la rece ~i sa nu aiba sensibilitate la rupere fragila.

3. Proprietatile otelurilor la intindere ~i compresiune se presupun

identice.

4. Pentru proiectare se pot lua in calcul urmatoarele valori ale

marimilor caracteristice otelului:
- Modulul de elasticitate longitudinal: E = 210.000 N/mm2

- Modulul de elasticitate transversal: G= E - N/mm 2

[2(1 +y))
- Coeficientul Jui Poisson: " = 0,3

30
 - Coeficientul de dilatare termicli liniara: a = 12 x I0- 6 ( 0
q- 1
- Densitate: p = 7850 kg/m3 .

2.6. Limita de curgere medie pe sectiune

l. Cre~terea valorii limitei de curgere va fi luatli in considerare numai

A
dacli {3=_!f_=l (intrega sectiune este eficace) ~i dacli efectul formarii la rece
A
mare~te in mod evident capacitatea portanta a barei.

2. Cre~terea limitei de curgere datorita ecruisarii nu se aplicli in cazul

barelor care prezinta suduri in zonele ecruisate sau care au fost supuse unor
tratamente terrnice t0 > 520°C) mai mult de o ora dupli formare.

3. Limita de curgere medie f1• se determinli prin calcul, utilizand

formula:
CNt 1
li•a =fib+(~ )(f,, -fyb) (2.1)

Se impune ~i urmlitoarea limitare:

li·a <=0,5ifib +J.,) (2.2)
unde: fyb• fu sunt limitele de curgere, respectiv de rupere a materialului de
baza (in N/mm2);
t - grosimea benzii (in mm) inainte de formarea la rece;
A - aria bruta a sectiunii transversale a barei (in mm2);
C - un coeficient a clirui valoare depinde de tipul formlirii la rece ~i
anume:
C = 7 in cazul laminarii la rece
C = 5 in cazul altor metode de formare;
N - coeficient reprezentand numarul indoirilor la 90° cu o raza
interioara r < 5t, calculat pe perimetrul sectiunii transversale (fractiuni de
indoire la 90° detemi.inate conform prezentei metode de calcul, se iau in
considerare ca fraqiuni ale numlirului N).
in calculul coeficientului N, indoiturile al cliror unghi este diferit de
90° se iau in considerare proportional cu aportul lor la marirea capacitlitii
portante a barei utilizand formula:
B
N=L (2-_:_)
90
(2.3)

31
unde:
90"::50;::5135 (2.4)
Dacli 8; < 90°, in relatia (2.3) se va utiliza 8j = 90° iar dacli 8; >
135 °, indoitura nu se ia in considerare in calculul coeficientului N (fig. 2.1 ).
In relatia (2.3) N este numlirul de indoituri care joacli un rol efectiv in
mlirirea capacitatii portante a barei, iar 8i, este unghiul interior al fieclirei
indoituri (unghiul de formare) exprimat in grade. La intindere ~i
compresiune, toate indoiturile care pot fi luate in considerare joaca un rol
efectiv ~i trebuie luate in calcul. La incovoiere se iau in calcul numai
indoiturile invecinate talpilor profilului. In fig. 22 se dau cateva exemple de
calcul al coeficientului N.

~~
(2-_!_)
90

0.5

O-;.--~~--i~~~-i-~~~f--~~-1-~~B~
0 45 90 135 180 I

Fig. 2.1. Coeficientul N la formarea colturilor

4. Se va acorda o deosebita atenfie faptului ca anumite tratamente termice

(in special recoacerea) pot conduce la valori ale limitei de curgere sub
valoarea frb·

5. La determinarea ariei eficace A, limita de curgere t~ se va considera

6. Limita de curgere ~i limita de rupere a materialului de baza vor fi

notate in fonnulele de calcul t~b• respectiv f". Daca in aceste fonnule apare
simbolul f,, se poate folosi fie limita de curgere f,b, fie limita de curgere
medie pe sectiune fy., daca sunt indeplinite conditiile de la (1) ~i (2). Limita
de curgere medie pe sectiune fl• se va utiliza la:

32
 - determinarea capacitatii portanie a barelor solicitate la intindere
axiala;
- determinarea capacitatii portante a barelor soilicitate la compresiune
axia!a daca intreaga sectiune este eficace;
- determinarea capacitatii portante la incovoiere a seqiunilor care au
talpile in intregime eficace.

7. Limita de curgere medie f,. se poate determina ~i prin incercari de

laborator pe bare la scara 1: 1.

116°

N: L. 116
N: 2 ... 2• 2 {2- 90) =5,42

a) bore solicitote la tractiune

, sau compresiune

116°
y -·-·-·-Y Y-·- -·-Y

bl bare solicitate la incovoiere dupa axa y- y

Fig. 2.2. Exemple de calcul al coeficientului N

33
 2. 7. Calculul caracteristicilor geometrice ale sectiunii
transversale a elementului

2. 7. 1. Rotunjiri la col/uri

1. Calculul caracteristicilor geometrice ale sectiunii transversale se face

pe baza configuratiei geometrice a acesteia, a~a cum a fost stabilita in
paragraful 1.4.2. Latimile geometrice ale peretilor plani bP se vor masura
din centrul coltului conform fig. 2.3.

2. Valorile rninime ale rapoartelor r/t pentru diferite marci de oteluri

~i clase de calitate sunt date in tabelul 2.2.
in vederea stabilirii echivalentei
cu otelurile din Euro-Norme se va consulta standardul SR EN 10025.

Tabelul 2.2
Valori minime ale raportului r/t

Marca Clasa de Rapoarte minime r/t

oteiului calitate
0,3 mm~t~4 mm 4 mm<t~8 mm

OL34
OL37 l 1,5 2,0

OL37 2 1,0 1,5

OL42 1 2,0 2,5

OL42 2 1,5 2,0

OL52 2,3 2,0 2,5

3. Sec/iunea se va trata ca fiind alcatuita din elemente plane cu col/uri

rectangulare daca sunt fndeplinite condi/iile:

34
a) Centrul coltului

X se at1a la intersectia liniilor mediane

P este centrul coltului
=
r,. r + t/2
g,. =r..,[tg(cf>/2) - sin(cj>/2))

b) ll\timea placii bp pentru talpi c) Latimea placii bp pentru inimi

si ri:5idi;•ari marzinale

('
d) U!timea placii bp pentru rigic!1zari inte1111ediare
!
I

Fig. 2.3. Intluenta rotunjirii colturilor asupra Iatimilor de perete bP

35
 4. Dacii condi/iile de mai sus nu sunt indeplinite, caracteristicile
geometrice ale seC{iunii se vor calcula pe baza unei secfiuni idealizate cu
urmiitoarele aproximiiri:
(2.5)
unde: A, I (l.r sau I) ~i I.. sunt caracteristicile geometrice ale secfiunii
calculate in conformitate cu punctul (2), iar A ', I', # I 'w sunt
caracteristicile geometrice reduse care fin seama de rotunjirile colfurilor. fn
relafia (2.5) dare expresia:
II

L,.;
8=0,43·~ (2.6)
m

cu n - numiirul colfurilor;
m - numiirul porfiunilor plane ale seC{iunii;
b; - lungimea porfiunii plane miisuratii pe axa medianii a grosimii
peretelui.

2. 7.2. Secfiunea transversalii brutii

Caracteristicile geometrice ale sectiunii transversale brute se vor

detennina utilizand dimensiunile geometrice reale ale acestuia. In calculul
caracteristicilor geometrice ale sectiunii transversale brute nu se vor scadea
slabirile provocate de ~urub, insa se va tine cont de slabirile mari (goluri
tehnologice, golurile profilelor perforate). Eclisele sau placutele de
solidarizare nu se vor lua in considerare.

2. 7. 3. Secfiunea transversalii netii

Aria neta a sectiunii transversale sau a unui element al acestuia se va

detennina identic cu aria bruta, sclizand insa toate golurile, inclusiv slabirile
provocate de gaurile de ~urub.

1. Diametrul gaurilor
La calculul slabirii sectiunii datorita gaurilor pentru ~uruburi se va lua
in considerare diametrul efectiv al gaurii ~i nu diametrul ~urubului.

36
 2. Gauri pentru ~uruburi cu cap ingropat
La evaluarea sectiunii slabirilor in cazul gaurilor pentru ~uruburi cu cap
ingropat, aria slabirii se va calcula cu diametrul capului ~urubului.

3. Gauri dispuse pe ~iruri nedecalate

Aria slabirii sectiunii transversale brute se va lua egala cu suma
maxima a ariilor sectiunilor transversale ale gaurilor in orice seqiune
dreapta, perpendiculara pe directia efortului unitar din hara.

4. Gauri dispuse pe ~iruri decalate

Cand gaurile se dispun pe ~iruri decalate (fig. 2.4), aria slabirii luata
in calcul va fi mai mare decat ariile detenninate in continuare la punctele (a)
~i (b):
a) Aria slabirii pentru gaurile dispuse pe ~iruri nedecalate (vezi mai sus
punctul 3);
b) Suma ariilor sectiunilor transversale ale tuturor gaurilor dispuse dupa
orice linie in zig-zag, orientata in sens transversal barei sau unei parti a
barei, din care se scade s2/4g, insa nu mai mult de 0,6 s pentru fiecare
interval intre ~uruburi de pe ~irul in zig-zag respectiv.
Unde: s - pasul de decalare, adica distanta masurata dupa o
directie paraleta cu directia efortului unitar in bara, intre
axele gaurilor consecutive dispuse pe ~iruri alaturate;
t - grosimea de perete a elementului gaurit;
g- ecartul gaurilor, adica distanta masurata dupa o directie
perpendiculara pe directia efortului unitar in bara, intre
axele gaurilor situate pe ~iruri consecutive.

I I I I I
g tt·t·-·-+·-·~·-1
·I·,~'~
·+·~·+·•·-rtD
I . T . I· I IDIRS:TIA
1EFORTURILOR

isisi I' I
Fig. 2.4. Goluri decalate ~i sectiuni caracteristice

37
 5. in cazul sectiunilor de tipul comierei cu slabiri in ambele aripi,
. ecartul "g" al gaurilor se va masura pe conturul axei mediane a peretelui
(fig. 2.5).

6. La bare cu sectiune compusa, acolo unde §irurile de gauri analizate

dispuse pe ramuri nu corespund cu ~irul critic de gauri al barei in ansamblu
(care determina aria neta minima), la determinarea capacitatii portante a
barei se va tine cont §i de capacitatea portanta a elementelor de solidarizare.

Fig. 2.5. Comiera

cu gauri pe ambele
aripi

3. PIERDEREA STABILITATII LOCALE (Valoarea peretilor)

3. l. Generalitati

1. Efectul voalarii peretilor va fi luat in considerare in determianrea

rezistentei ~i rigiditatii barelor ~i tablelor profilate la rece. Acest lucru se
realizeaza prin utilizarea caracteristicilor geometrice ale sectiunii eficace,
determinate pe baza latimilor eficace ale peretilor componenti expu~i
fenomenului de voalare.
Sensibilitateala voalare a unui perete depinde de tipul de perete, natura
solicitarii, marca otelului ~i zveltete (raportul latime de perete/grosime de
perete). 0 seqiune transversala poate fi compusa din pereti interiori
rezemati pe alti doi pereti adiacenti, respectiv pereti exteriori rezemati pe
un singur perete adiacent. Peretii interiori pot avea rigidizari intermediare,
iar cei exteriori rigidizari intermediare ~i/sau marginale. in tabelul 3.1 se
dau valorile limita ale zveltetii de perete peste care se produce fenomenul
de voalare.
Paragrafele urmatoare din prezentul normativ prezinta calculul de

38
rezistentli ~i stabilitate a elementelor structurale a cliror sectiune transversala
are in componentli eel putin un perete care voaleazli. Calculul elementelor
structurale din otel formate la rece la care nu se produce voalarea peretilor
se face in conformitate cu STAS 10108/0-78 cu precizarea cli pot fi luate in
considerare prevederile de la punctele 2.6 ~i 2.8.

2. Llitimea geometricli bP a peretelui plan utilizatli pentru calculul

llitimii eficace se define~te in paragrafele 1.4, 1.5 ~i 2.8.

3. Deplasarea axei neutre fatli de pozitia initialli, ca urmare a lulirii in

considerare a ariei eficace, se stabile~te in conformitate cu paragraful 3.5.

4. Determinarea llitimii eficace a unui perete plan comprimat ~i/sau

incovoiat se face functie de zveltetea redusli de perete \ ~i valoarea fyh a
limitei de curgere. Modul de calcul al llitimii eficace depinde de tipul de
perete ~i se prezintli in paragrafele 3. 2 ~i 3. 3.

5. La determinarea rezistentei la voalare, pentru limita de curgere fy

se va considera fyh·

3.2. Pereti fara rigidizari (pereti plani)

1. Coeficientul de reducere p utilizat in calculul llitimii eficace pentru

pereti rezemati pe douli laturi (tabelul 3.2) sau pentru pereti rezemati pe o
singurli laturli (tabelul 3.3),. se determinli dupli cum urmeazli:
F· =l,O,cand .AP:s;0,673

(1,0- 0,22)
.Ab
F· = cand \>0,673 (3.1)
\
unde: -A = 1 0522
P ' t
b~
Ek
com 0.2)
a
cu: <Tcom este efortul efectiv de compresiune la extremitatea peretelui, calculat
in raport cu aria eficace a sectiunii transversale ~i inmultit cu coeficientul de
sigurantli 'YMt;

39
 k0 - coeficientul de voalare detenninat conform tabelului 3 .2 sau tabelului
3.3.

2. in starea limitii de rezistenfii capacitatea portanta a unui perete se

atinge atunci cfmd efortul unitar maxim de compresiune atinge limita de
curgere. in acest caz, in relafia 3.2 acorn se ia:
0 com =a I ·y Ml =f;.

3. Pentru valori ale efortu/ui unitar sub f,. (de exemplu in starea limitii
a exploatiirii normale) se poate utiliza una din urmiitoarele douii solufii:
Solu/ia I. Se uti/izeazii formulele din paragraful (1) din care arom =
=a, · 'YMT unde a, <f,/"fMi este efortul unitar efectiv calculat.
Solufia 2. Se utilizeazii urmiitoarele formule:
F· = 1 pentm 1..pd~0,673

( 1 -:_0,22) - -
I.. I.. -1..
F· - pd +0,18 pu pd (3.3)
\d \u -0,6
unde: pentru I.pd > 0,673 avem p 1.
in cele de mai sus:

-A =1 052_e_
pd ' t
b~
EK
com (3.4)
s
acom - conform I:

X , J ,os/' ~ f,. (adiciJ I,,, detmninat pentro u,

0 , ~ f)· (3. 5)
~ t E~

4. in tabelele 3.2 $i 3.3, liifimea geometricii a peretelui plan este br

in cazul perefilor laterali nerigidizat intermediar ai cute/or tablei profilate,
notafia S; este echivalentii cu bP.

5. in cazul perefilor /aterali ai cute/or tablei profilate poate ft utilizatii

$i o metodii simplificatii conjonn paragrafului 3.3.4.

40
Tabelul 3.1 .
ZVELTET! LIMITA ALE PERETILOR
'

Diagrama de Zveltetec
Tipuri de pereti
tensiuni rn~xim2

lni~i Zveltete: d/t;

on
Talpi rezemat11
r:!-i
flnoo 42c: '
:::_:
t--------t---+--------·- I
=
[I'-:-:
-~ L_ ..i
CL

s
42£ ·/ 3----·-· I
11--~~~~~~~~-:-~r-~~~-t-~r 1 ~~~~-I
Tiilpi In consota Zvettefe: cft L 15c
'
>---+--------"!
s 14r. ,I

1----L---t-_ _ 2_.3_c·~-~- _J
s 21EJk~ !<

I'
1-------1------+------···''
L 23r. ,/k.
!------+------- __ J
j:

s 21cft.I :.
S:sectiuni sudote, L: sect1uri lcrrfr,ctei:
t = /1hQ t,(MPa) 240 260 360
•

CL: sectiuni
,

laminate lnch1se
I

i:1
.JI, E 1 0,96 0,82
1!
11
I
NOTA: k. = coeficient ·de voalare
II

41
 --=~·-·

fobelul 3.2 CALCULUL LApMll EFICACE

PEREfl INTERIOR' COMPfi I MAfi
01stributia tensi uni !or Lo\imea cfica~e b<!f
(compres1une pozitiva)
·-- ---····:
+-
G~ll!lll!!lll!I + lf ~-
- 1:
11111111111111Cl2

..,t
bet = P · bp

~
l
'(
be! =O 5 bef
be2=0. 5 bef
bp

--·

G~
1>1.jJl.0:
1 ~Ci2 bef c p · bp

f" l
2bef

l •., t
bc1 r 5-:·q;-
~ bp " be2 = bef - be1

- ·- -~

. ''11
!:!.

~
0,~
bef : p · be= P · b p I ( 1 - ,;; I

e.. ~ !!!!1!111 G'2

be2
bp
1
l
be1 - 0 4 bef
be2=06 be!

---
'+' = 'iS2 I v1 +1 1 >'f!>O 0 O>'f!>-1 -1 - 1 >'ti
...
8.2 7. e1 - s 29 IV ... 5. Sh
Coefici ent de 4.0 1.05+'1' 7. 81 23 s
voc,are f9.7B'f 2 ( l - .:

kcr
Alternati11 pentru 1.>'+'~ -1:

16
kcr= OS
llH"'f')2 -to.m (1-4')2f + (H ~>

42
,.-=·=o=-==========..,,,.==----===o;·-=·==,==or.-=-o·=· ...
Tabelul 3 3 CALCULUL LATfMll EFICACE
PERETI EXTERl:JRI COMPRl_M_A....:~_1_____ _

Distrrbutia tensiunilor Ui\imea eficace bet

-Ii
( compres'iune pozitivii) i:
11---------'--------+--------------· ~;

1>11J~O: ~
bet = P· bp
11

1 bt ~ j'
I ~U1
CT~
11----------~--~-_... _______________ _
1t-=---,.,.--'+'_=_cr:_2_/G_1_ _-+-_-._1_-+-__o_--t__-_1_ _ _ _-._·_-;_Y'_?-_·· ~-- ..

i
]
Coeficient de voalare O 43 0 _57 0.85 o S'' c 21 't' ~ c· .~
n---C-Ji-~--ikb~:--11_?J_-._...__G:_2_ ___._-.--~~:-14l-=->,..P_o_b~-~·-·_-_··___·" _'._

_ __,..__._b_p ---'-~- - - f - - - - - - - - - 1!

hi:-
-~
1 bt l' l.fl<O:
·:1

G1 JM®"L'>- bet =- p . be: p . bp: ( . - 't :

j_ bp '10-2

-f'=<r2/0-1 .. 1 1 >\ji > 0 0 O>l.jJ">-1 i

.. ,
a .s1e
Cceficient de 0.43
voalare
't't 0 .34 1.70
170-S't't
• 17. 1't 2
2~ 0
I
ko-
··-
I

43
 6. La determinarea lii{imii eficace a unei tiilpi rn o 1emi11ne variabila,
raportul 'fl = a/a 1 al tensiunilor poate fl calculat folosind caracteristicile
geometrice ale sec{iunii brute.

7. La determinarea lii{imii eficace a wzei inimi raportul tensiwzilor 'fl

poate fl calculat consideriind sec/iwzea eficace a tiilpii comprimate $i
seqiunea brutii a inimii.

8. Se pot repeta iterativ opera{iile de la (6) $i (7) folosind sec{iunea

eficace deja calculatii in locul sec/iwzii brute.

3.3. Perefi cu rigidiziiri margiuale sau illtermediare

3.3.1. Generalitii/i

1. Calculul pere{ilor cu rigidi::.iiri se hazeazii pe ipote::a nl rigidizarea

lucreazii ca o grindii pe medi11 elastic, iar acest mediu elastic are o rigiditate
de tip resort care depinde de rigiditatea la incovoiere a pere{ilor plani
adiacen{i $i de condifiile de margine ale peretelui in cauzii.

2. Determinarea rigiditiifii la rotire a unei rigidi::iiri se face apliciind

o for{ a 1111itara pe unit at ea de l1111gime. A$a cum este exemplificat in fig. 3. 1.
Rigiditatea C pe unitatea de lwzgime este:

C=_!_ (3.6)
f
unde f este siigeata rigidiziirii datoratii for(ei emitare. in fig. 3. 1. indicele s
se referii la rigiditatea intermediarii, iar indicele r la rigiditatea marginalii.

3. La determinarea valorilor rigiditii[ilor la riisucire C0 , CM $i C~2 se

va fine cont de efectele posibile ale a/tor rigidiziiri care existii la acela$i
element sau la alt eleme/lf al sec{iunii transversale solicitat la compresiune.

44
 SISTEM REAL
b1 bi

SISTEM ECHIVALENT
4 a •
~k~~t1ft
l.(1-v2Jb1·b
fs = 3 .
Et (b1+ b2)
Doca: c~ 1 .. C~2 =0
PREZENTAREA SCHEMATICA DE CALCUL
AL LUI f PENTRU SECTIUNILE
, C SI
'
Z

c+·[!4· .1·£t· £t·

'" 1" ,.1" ..1" ,.1"

,..t
Compresiune ircovoiere
0
Compresiune incovoiere
Fig. 3.1. Determinarea rigidita\ii resortului

4. Pemru o rigidi::.are 111argi11ala sageata f, se calculea::.a cu relafia:

'
h - I J( 1- ·2 )
f. =Ob +--"- - v
,. " 3 Et·~

b
cu: ()=1.
c 9

5. Modul de cairn! al rigiditi'l{ii C~ pentru secfiunile C $i Z este

prezentat in fig. 3. I.

45
 6. Pemru o rigidizare imermediarii rigidita(ile Cn $i C9: se pot
considera in mod acoperitor egale cu zero $i siigeata f, are expresia:
_ b/b} 12(1-v 2)
f-----~- (3.8)
5 3(b 1 +b 2 ) Et'

7. Capaciratea portalltii a rigidizarii este datii de rezistenfa acesteia la

voalare calrnlata func/ie de aria ei ejicace. Efort11l 11nitar critic de valoare
a, se va deter111i11a conform paragrajului 5.1.2. Prin urmare:
a,.=x:f,,, (3.9)
unde: a, efort11l cmitar critic de voalare al rigidia'irii;
x -coejicient de voalare care se deten11i11ii confonn paragrafului 5.1. 2
fcmCfie de ::.velre{ea relativii de perete I, sau ). , (e.\plicitate fn cele ce
urmea-:.a) $i de coejicie11t11l i111perfecfi1111ilor ex;
(X = 0, 13 (conform curbei de flambaj ao;

i-; •~ f,
0 cr.r
pem m dg;d;;:;ir;/e ma,g;nale ("bo,du ,;i '""

T • ~ .f. pemm dgWza,; ;ncennedfo"

s acr.s

unde: arr.r $i arr.• sunt tensiunile critice de voalare ale rigidi-:.iirii conform
3.3.2, 3.3.3 $i 3.3.4.

3. 3. 2. Rigidi::.ari marginale

3.3.2.1. Condi{ii generale

1. Rigidi:iirile marginale (adica rebordurile rigidi::.ate) 1111 pot Ji

considerate ca reazem pentru peretele plan adiacem lor, decar dacii cmghiul
pe care ii Jae rn acest perete se abate dde la unghiul drept in oricare sens
cu eel mult 45° $i dacii c~b" (unde semnijica{iile nota(iilor "c" $i "h""
rezultii din jig. 3.2). in caz contrar, aceste rigidizari nu comeazii ca
reazeme.

46
 2. Aria ejicace a rigidiziirilor marginale poate ft calculatii cu metoda
generalii, conform 3.3.2.2 sau cu metoda ssimplijicatii, conform 3.3.2.3.

beta

bp/t•90
a-·-·Q '

Ri idizare de
margrne r, r
~
a) rebord b) rebord rigidizat

Fig. 3.2. Tipuri de rigidizari de margine; nolatii

3.3.2.2. Metoda generala

1. Seqiunea eficace a unei rigidiziiri marginale confine porfiunile

ejicace ale rigidizarii (elementele c sau c $i d din fig. 3.2) $i por{iunea
adiacentii ejicace a elementelor de liifime bP.

2. Aria ejicace a rigidizarilor marginale va Ji determinata conform

figurii 3. 3, respectandu-se urmatorii pa$i:
Pas 1: Se determina aria ejicace inifiala a rigidizarii marginale considerand-
o ca un element rezemat rigid, care are aco111 = f,b (vezi (3), (4) $i (5));
Pas 2: Se determinii coeficientul de valoare al rigidiziirii, luand in
considerare efectele rezemarii elastice (vezi (6) $i (7));
Pas 3: Se imbuniita/e$te prin iterafie valoarea coejicientului de voalare al
rigidiziirii (vezi (8) $i (9)).

3. Valorile inifiale ale la/imilor ejicace b, 1 $i b,2 din fig. 3.2 se vor
determina din tabelul 3. 3, considerand elementul ca perete interior.

4. Valorile ini/iale ale la{imilor eficace c,1 $i d,1 din fig. 3.2 se ob/in
astfel:
a. Pentru rebord simplu: ccr = r · c
cu r $i l" calcula{i conform paragrafului 3. 2 (1) iar:

47
 K, =0,5 pentnt

K, =0,5 +0,83 3 ( bc -0,35)-' pentn1 0 ,35 < bc <0,6

p p
b. Pentru rebord rigidizat: latimea eficace c,1 se calculeaza ca pentru
un perete interior, iar Jatimea eficace de1 ca pentru un perete exterior
conform 3.2.

5. Sectiun~a eficace a rigidizarii este

A,. =t(bel +cef+d~r) (3.10)

6. Tensiunea critica elastica de voalare a.,:, a rigidizarii marginale se

calculeaza cu relatia:

a
err
·2~ C,£1,
A,.
(3 .11)

unde C, se calculeaza conform 3.3. l (2), iar I, este momentul de inertie al

rigidizarii cu aria eficace A, in raport cu axa neutra a-a a sec1iunii eficace
(fig. 3.2).

7. Coeficientul de voalare x al rigidizarii marginale se calculeaza cu

ajutorul lui acr.r cu metoda din 3.3. l (7).

8. Coeficientul x se poate imbunatati iterativ (daca x < I), calculand p

cue t.ortu I umtar

. aco111 =Xf.b t. I . .
- - , ast e meat:
Y.111

(3 .12)

9. Iteratia se va continua pana cand valoarea Jui x este aproximativ

egala, dar mai mica decal valoarea anterioara.

10. Aria eficace redusa a rigidizarii va fi:

A,,ed=:xA, (3.13)

48
 11. Aria eficace redusli Ar.red poate fi reprezentatli folosind o grosime
redusa tred=xt pentru toate elementele componente ale ariei A,.

3.3.2.3. Metoda simplificatii

1. Aria eficace redusli a sectiunii transversale a unei rigidizliri

marginale A, se obtine cu relatia:
A,=t(be2 +c,1+def) (3.14)
in care latimileeficace b. 2 , c"' ~i der se obtin din 3.3.2.2 (3) ~i (4), exceptand

·coeficientul p care se calculeaza din 3.2 (5) cu acom = xfyb, astfel incat:
YMJ

Secvenfa de ca/cul a procedurii propuse pentru rigidiziiri marginale

l. Sectiunea transversalli brutli ~i

conditii de margine

2. Seqiunea transversala eficace:

I: Ae1=Ae1 1 +A, (Pas 1)
a"t
_Jef bei 1 = bci 2 pentru c, = oo

J_~
1
Aef i

49
 @ .I ~ y

-
Cr
ler
3. Calculul efortului unitar de
bifurcare (Jcr,r al rigidizarii avand
caracteristicile geometrice A., 1,,
C, (Pas 2: C, se stabile~te conform
fig. 3 .1.).

4. Calculul efortului unitar de

©-fY, -
~'jCef
valoare redus <Ic.r utilizand
coeficientul de reducere x1 pentru
'A,=f/<Icr,r
Cr

5. Calculul ariei eficace A,,.,.

Dililillllf'ttef~ jer
utilizand o valoare a efortului egala
@ cu limita de curgere fy. Aria
pastreaza Iatimile eficace
det~rminate ~i rezulta prin
reducerea grosimii de pereti la
valoarea t.r·

6. Daca x1 < 1, iteratia poate

!Jlilllllil'Y ,~.x,
®
UTERATIE (X1)
-·-· ·
Cr
l Iy continua ~a cum se indica la
ter puctul (7) al paragraful ui 3. 3 . 2.
pana cand Xn+ 1 = Xn• dar Xn+ 1 < Xn

50
 7. Calculul unei noi valori a ariei
eficace reduse, utilizand o valoare
a efortului unitar egala cu Iimita de
curgere fy. Aria rezulta prin
reducerea grosimii de perete Ia
valoarea tef(n+ I>

Fig. 3.3.

2. Coeficientul de reducere poate fi luat x = 0,5 daca:

/,2!:0,31( l,~+h)(;) 2 (~r)3A,2 (3.15)
p
in caz contrar coeficientul de reducere x se ia egal cu 1,0 dacli:
1,;::4,86( 1 ·~ +h
p
)<}; )
2( A,2
b; ) 3 (3.16)

unde: bP este Iatimea tlilpii peretelui conform fig. 3.2;

h - inliltimea inimii adiacente;
I. - momentul de inertie eficace al rigidizlirii marginale.
3. Aria redusli a rigidizlirii Ar.red are expresia:
Ar.red=xA,
4. Aria redusli a rigidizlirii Ar.red se reprezintli considerand grosimea
redusli de perete tred = xt pentru toate elementele componente ale ariei Ar.

3.3.3. Rigidiziiri intermediare

3.3.3.1. Condi/ii generale

1. Regulile de calcul prezentate in cele ce urmeazli sunt valabile pentru

pereti interiori. Sectiunea transversalli a rigidizlirii include rigidizarea in
sine, plus portiunile eficace ale peretilor adiacenti. Rigidizlirile intermediare
pot fi caneluri (fig. 3.4 a) sau pliuri (fig. 3.4 b). Llitimile eficace b.1,
prezentate in fig. 3 .4, se determinli conform celor stipulate in paragraful

51
3.2, pentru pereti rezemati pe doua laturi. Validitatea formulei de calcul se
limiteaza la eel mult doua rigidizari intermediare de forma identica.

2. Aria eficace a rigidizarilor intermediare se poate calcula cu metoda

generala, conform 3.3.3.2 sau cu metoda simplificata, conform 3.3.3.3.

befl.1 bet1.2
a)
Fig. 3.4. Tipuri de rigidizari intermediare; notatii

3.3.3.2. Metoda genera/a

l. Procedeul de calcul cuprinde urmatorii pa~i, ilustrati in fig. 3.5:

Pas 1: Se determina sectiunea transversala eficace a rigidizarii pe baza
latimilor eficace calculate consideritnd rigidizarea ca fiind rigid rezemata cu

ocom =iL_ (vezi 3 ~i 4)·'

"f
YMI
Pas 2: Se determina coeficientul de reducere al ariei eficace datorita
voalarii, tinitnd seama de efectele rezemarii elastice;
Pas 3: Se imbunatate~te valoarea coeficientului de reducere prin iteratie.

2. Valorile initiale ale Iatimilor eficace b1..z ~i b2.e1 din fig. 3.4 se
determina din paragraful 3.2 consideritnd elementele plane bP 1 ~i bP 2 ca pereti
interiori.

3. Aria eficace a rigidizarii intermediare se obtine cu relatia:

A, =!(bl.el +b2.el +b,) (3 .17)
in care latimea b, se ia din fig. 3.4.

52
 4. Tensiunea critica de vo~lare acr.s a rigidizarii intermediare se obtine
cu formula:

ucr.s "2J KE!,

A
s
(3 .18)

unde: K este rigiditatea pe unitatea de lungime (vezi 3.3.1);

I, - momentul de inertie eficace al rigidizarii corespunzator ariei A,
dupa axa a-a.

5. Coeficientul de reducere x al rezistentei la voalare se obtine din acr.s

conform 3.3.1.

6. Daca x <I, valoarea sa se poate imbunatati prin iteratie pornind cu

o valoare modificata a lui p obtinuta cenform 3.2, astfel incat:
-A,--J:.lx
pred- pV

7. Iteratia se va continua pana cand valoarea lui x va fi aproximativ

egala, dar mai mica decat valoarea precedenta.

8. Aria eficace a rigidizarii A,_,00 are expresia:

As.red=XAs (3.19)

9. La determinarea caracteristicilor ssectiunii eficace, aria redusa a

rigidizarii se reprezinta folosind o grosime de perete redusa t,00 = xt pentru
toate elementele sectiunii A,.

3.3.3.3. Metoda simplificatii

I. Se calculeaza aria eficace a rigidizarii intermediare conform 3.3.3.2

(3).

2. Latimile eficace b1.ei ~i b2.e1 se determina conform 3.2 pentru pereti

interiori, folosind valoarea lui p obtinuta din 3,2 cu acom = Ii , astfel incat:
YMJ

53
 fi.
"}. p,red =A. P

3. Coeficientul de reducere x poate fi luat:

x=l dacii /,"20,016(;)2(~0 )3A,2 (3.20)

x=0,5 dacii I,"20,24(;) 2 (~0 ) 3A,2 (3.21)

unde: b = b1 + b2 (vezi fig. 3.4);

I, - mom entul de inertie eficace al rigidizarii pentru sectiunea de arie
A, fatli de axa a-a.

4. Aria eficace a rigidizarii As.red are expresia:

A•.red=xA, ·

5. La determinarea caracteristicilor sectiunii eficace aria redusli a

rigidizarii se reprezintli folosind o grosime de perete redusli t,ed = xt pentru
toate elementele sectiunii A,.

Secvenfa de ca/cul a procedurii propuse pentru rigidizari intermediare

1. Sectiunea transversalli brutli ~i

L
b1
~
1
b2 .. conditii de margine
(Dl t ~ 1
d

1
I bp1
1
©.f 1 s
bp2
A

.~

Fig. 3.5.

54
~J)!fy
.~-:!_f
f,ef 1.1
-fy ,S'
kbef~~I
Cs A
.1
Aef2.1
2. Sectiunea transversala eficace:
E A.r=A.r.1.1 + A•.-,.2. 1 +A,
A,= t(b.r. 1.2 + b, + b.r. 2.2)
C se ia conform fig. 3.1.
Calculele se efectueaza
considerand c. = co (Pas 1)

3. Calculul efortului uni tar critic

0- 1Ilill'y ~o-~,. llllll.'' ucr,s al rigidizarii intermediare cu
caracteristicile geometrice A,, I,,
Cs
C, (Pas 2: C, conform fig. 3.1.).

4. Calculul efortului unitar de

©lilllJ'1 ~Ge?
Qty valoare redus <Jc.s utilizand
Cs a coeficientul de reducere x1 pentru
I,=f/ucr.s

5. Calculul ariei ~ficace reduse

(5)~ ~fy iPilll"
't tef Cs
A, .•r utilizand o valoare a efortului
unitar egala cu limita de curgere
fY. Aria plistreazli latimile eficace
determinate ~i se obtine prin
reducerea grosimii de perete la
valoarea t.r·

6. Daca x1 < 1, iteratia poate

5~ ~' IllI['' continua ~a cum se indica in
© I -· ·-
1 INTERATI~ (X1) Cs a
paragraful (6) de mai sus, pana
cand Xn+ I= Xn• dar Xn+ I< Xn

Fig. 3.5.

55
 7. Calculul unei noi valori a ariei
0:.1:\il'! t 1111111~ eficace reduse A,_, 1, utilizand o
~te j~ll l:ef2. valoare a efortului unitar egala cu
ITERA71E (n+1) As,ef limita de curgere. Aria rezulta prin
reducerea grosimii de perete la
valoarea t,1in+ n·

Fig. 3.5.

3.3.4. Reguli speciale de proiectare pentru table profilate

3. 3.4.1. Generalita/i

I. Pentru rigidizarile tablelor profilate, adica rigidizarile peretilor

supu~i compresiunii unifonne (cum sunt talpile profilatiei) sau rigidizarile
peretilor supu~i unui efort unitar variabil (cum sunt inimile profilatiei), se
prevad reguli speciale de proiectare. in plus, este tratat ~i efectul prezentei
rigidizarilor dispuse atat pe talpi, cat ~i pe inima.
Regulile de proiectare enuntate in cele ce urmeaza se bazeaza pe
modelul de calcul introdus in paragrafele 3.3.l ~i 3.3.3.

2. Starea limita a exploatarii nonnale este definita prin doua elemente,

~ianume: cedarea produsa Ia reazem ~i sageata la mijlocul deschiderii.
Aceste elemente ale starii limita a exploatarii nonnale constituie baza celor
doua criterii care trebuie verificate conform paragrafului 7.3.3.3 (5).

3.3. 4. 2. Pere/i plani cu rigidiziiri intermediare solicitafi la compresiune

uniformii (Rigidiziiri pe tiilpi)

I. in calculul capacitatii portante, seqiunea transversala eficace a

peretelui este considerata ca fiind formata din doua fa~ii adiacente colturilor
peretilor verticali cu Iatimile bj2, unde b"' se determina conform
paragrafului 3. 2 ~i din ariile eficace ale rigidizarilor A, <1·

56
 2. Cand peretele are o singurli rigidizare intermediarli in centrul sliu,
valoarea fortei Nn.s care provoacli voalarea acestei rigidizliri este:

I st 3
(3.22)
1 +3b
[8b:(~)]
p
1) 2) 3)

Ct1I CuJ
@ ~~ ~ ·:~ ~: ij ~
be:b0 +2bs-2br
a. bet /2 ptr: bp• bm
b· bet/ 2 ptr. bp
}i
bp,

n acord cu fig.3.4
.
bp:

be" t\,+ bs- br

© bs

FIG.3.6
Fig. 3.6. Perete plan comprimat cu una, douli sau trei rigidizliri
intermediare. Notatii. Sectiuni transversale ale rigidizlirii pe_ntru
calculul ariei A, ~i momentului de inertie I,

3. Cand peretele are prevlizute douli sau trei rigidizliri intermediare,

valoarea fortei Ncr.s care pr<1Voacli voalarea unei rigidizliri individuale este:

Its 3
(3.23)
3b
[Bbi(b -·4)]
k
4. Cand perete/e are previizute trei rigidiziiri intermedim:e, rigidizarea
din mijloc nu se ia in considerare.
5. Efortul unitar elastic ideal de compresiune este dat de:
Ncr.s
a cr.s =A- - (3.24)
s

6. Notatii:

A,, I,, b 1 sunt definite in fig. 3.4;

b, - llitimea geometricli planli a rigidizlirii (fig. 3.6);

57
b, - lungimea perimetrului rigidizarii (fig. 3.6);
b0 - latimea geometrica totala a peretelui rigidizat (fig. 3.6);
Kw - coeficient care depinde de legarea peretelui rigidizat cu peretii
adiacenti. in absenta unor investigatii speciale se po ate utiliza valoarea K = 1
(nu se impun restrictii asupra rotirii reazemelor peretelui). Pentru calculul
valorii lui Kw vezi paragraful 3.3.4.3;
b +b
bk =____!!____!. •
2
7. Capacitatea portanta a rigidizarii este data de efortul uni tar de
voalare u0 obtinut cu ajutorul valorilor x a§a cum se prezinta in paragraful
3.3.1 ~i a zveltetei reduse I,.
8. Aria eficace a rigidizarii supuse la compresiune este in acest caz:
As.ef=X:As
~i va rezulta prin reducerea grosimii de perete la valoarea ter·
9. La calculul sagetii, sectiunea transversala eficace a peretelui se va
alcatui din zonele eficace ale portiunilor de perete dintre rigidizarile
intennediare ~i reazeme (pereti verticali), la care se adauga rigidizarile
intennediare. Aria acestor rigidizari nu va fi redusa, adica:
(3.25)

3.3.4.3. Determinarea coejicientului Kw definit in cadrul paragrafului

3.3.4.2

I. Coeficientul Kw din relatia de calcul a fortei critice de valoare Ncr.s•

depinde de lungimea lb a undelor de voalare din talpa comprimata, dupa cum
unneaza:

K..,=Kw0 cand (3.26)

2l I I
K =K -(K -1)[-b -(~)2] cand ~<2 (3.27)
"' wO wO S; SW S;

Cand talpa comprimata are o singura rigidizare intermediara:

58
 K wO = (3.28)

3b
lb=3,65.j/;b:(l +-')t 3 (3.29)
2bp
Cand talpa comprimata are doua sau trei rigidizari:

K wO = (3.30)

3b
I b 3(-e -4)
s k b
k
(3.31)
t3
In relatiile de mai sus sw este 13.timea geometrica a inimii (peretele vertical -
vezi fig. 1.3 a-c).

3.3.4.4. Perefi plani cu rigidizari intermediare solicitafi de un efort

unitar"variabil (rigidizari ale inimilor)

l. La calculul capacitatii portante a peretelui, sectiunea transversala

eficace a acestuia este considerata ca fiind alcatuita din Iatimile eficace
adiacente tlilpilor (determinate conform paragrafului 3. 2. I) din planul neutru
~i din rigidizarile intermediare. Pentru a tine cont de tlarnbajul rigidizarii,
aria ei eficace se reduce conform paragrafului 3.3.3.

2. La calculul sagetilor, sectiunea transversala eficace a peretelui se va

alcatui din Jatimile eficace ale peretilor plani componenti plus rigidizarile '.
intermediare. Aria seqiunii transversale a rigidizarilor nu se va reduce,
adica:
A s.ef =A s (3.32)

59
 1)

3. Zonele eficace ale sectiunii transversale a inimii sunt (fig. 3.7):

a. Zona adiacenta talpii comprimate, avand aria eficace t ser.i cu

sef.1
- 0,76t/E .
~I
< Ir
a 1- - - ·
01YM1 YMJ
b. Aria eficace A, .•r a rigidizarii intermediare de pe inima, calculata
conform punctului 5) de mai jos.
c. Zona adiacenta axei care trece prin centrul de greutate. Centrul de
greutate este determinat pentru aria bruta a peretelui rigidizat (inima integral
eficace):
t·Sefi• CU SefJ• =l,5Sef,l (3.33)
d. Zona intinsa a sectiunii transversale a inimii.

4. Daca se stabile~te una din relatiile:

sef, 1 +sef11 ?:.s,, ( vezi fig. 3. 7-1) atunci inima este integral eficace;

sef.1 +sef,2?:.sa (vezi fig. 3.7 -2,3) atunci intreaga 13.time s. de pe inima
este eficace.
Latimea geometrica s. include doua portiuni eficace cu latimile:
Sa*Sef,1
adiacenta coltului profilului (3.34)
sef.1 +sef.2

60
~i

Sa *Sef,2
adiacenta rigidizarii intermediare. (3.35)
5ef.1 +sef.2

5. Pentru o rigidizare intermediara situata in zona comprimata a inimii,

aria sectiunii transversale a acestei rigidizari supusa la voalare se va reduce
dupa cum urmeaza:

(3.36)

unde: A 5 =(s,1.2+s.f.3+s 3 )t; cu s.1•2 ~i s.r. 3 conform figurii 3.8 b.

ac - efort unitar de voalare obfinut cu valoarea x conform paragrafului
3 .3 . 1 ~i cu zvel tetea redusa A.;
h'
a 2 =(1-~)f,
ec Y

in care ec este distanta dintre fibra extrema a talpii comprimate ~i centrul de

greutate conform figurii 3. 7. in determinarea pozitiei centrului de greutate
al tablei profilate, inima se considera integral eficace (se ia cu aria bruta),
iar talpa comprimata se ia cu sectiunea redusa.
I ha +hsa
h=--
a 2 (3.37)

s,fl =0,76t ~0 t (3.38)

' 1'YM1

1 +0,5ha
sef.2=s,f,1( ec ) (3.39)

0,5(h 0 +h 50 )
5 ef3=5 efl[l + ] (3.40)
· · ec
0,5hb
sef,4=s.f.J(l +-e-) (3.41)
c

61
 (3.42)

sefJ1 =1,5 :Sef.I (3.43)

unde ec este .distanta de la centrul de greutate al sectiunii eficace la talpa
comprimatli, iar distantele h •• hb, h,. ~i h,b se iau din fig. 3.7.

6. Dimensiunile s.u - s.r.n vor fi determinate conform 5), apoi

modificate dacli intreaga sectiune a inimii este eficace, astfel:
- la o inima nerigidizatli, dacli s.r. 1 + s.r.n 2! sn, atunci inima este
eifcace pe toata lungimea ei ~i:
Sef.I =0,4s,. (3 .44)

Se/JI =0,6s,. (3.45)

- la o inima rigidizata, dacli s.u + s.u 2! s., atunci portiunea s. este
eficace ~i:
Sa
sef.1 = -0-Sh
-- (3.46)
(2+-'-a)
ec
0,5ha 0,5ha
s =s (1 +--)(2+--) (3.47)
ef.2a e e
c c
- la o inima cu o rigidizare, dacli ser. 3 + s.r.n 2! Sn, atunci portiunea sn
este eficace ~i:
0 5(h +h 0 5(h +h )
sef3 s,.
= [l + ' a sa ] [2
'
5+ ' a sa ] (3.48)
. ec ec

s =------- (3.49)
ef.ll 0 5(h +h )
[2,5 + ' a sa ]
ec
- la o inimli cu doua rigidizliri:
- dacli s. 0 + s.r.4 2! sb, atunci portiunea sb este eficace ~i:

62
 s -------- (3.50)
ef.J 0 5(h +h +h )
[2 + ' a sa b ]
ec

(3.51)
0,5(ha +hsa +hb)
[2+ ]
ec
- daca s.r.s + s.r.n ;:::: sn, atunci portiunea Sn este eficace ~i:
0,5(hb +hsb)
s,.[l + ]
ec
s,f,s ---0-5-(h_+_h_)_ (3.52)
[2,5 + ' b sb ]
e,
l,5s,,
s ------- (3.53)
ef.n 0 5(h +h )
[2,5 + ' b sb ]

f!l
e,

Y~~Sef2 Sef1
-, GSer3
Sect. bruta ptr. I Sef1
Sect. bru a ptr.
detarminarea lui As delermiriria lui ! 5
al bl c)
Fig. 3.8

7. Pentru o singura rigidizare sau pentru rigidizarea mai apropiata de

talpa comprimata in cazul inimilor cu doua rigidizari, tensiunea critica
elastica de voalare este:

N
cr,5
=K
f
·1,05E~J __
a (s -a )
(3.54)
I I I

63
iar efortul unitar elastic ideal de compresiune este dat de formula:
Ncr.s
a =-- (3.55)
cr.sa As

unde: I, - momentul de inertie al ansamblului format din rigidizarea in sine

~i doua fa~ii eficace cu latimea s.u alaturate ei, conform paragrafului 3.2.2
(vezi ~i fig. 3.8 c). in calculul valorii Jui I, diferentele eventuale de panta
intre fa~iile eficace ale inimii situate de o parte ~i de alta a rigidizarii, se
neglijeaza:
(vezi fig. 3.7 - 2) (3.56)

S _
sa +ssa +sb +ssb +~
s
(vezi fig. 3.7-: 3) (3.57)
I 2 2

(vezi fig. 3.8 a ~i 3.7) (3.58)

K, - coeficient care depinde de restrictia aparuta datorita legaturii intre inima

~i talpi (la rezemarea peretelui); K, == l se utilizeaza in cazul unei rezemari
articulate. in absenta unor date mai precise, se va utiliza Kr = 1.
8. Aria eficace redusa se determina cu relaJia:

xAsa <i A ::;A (3.59)

(h +0 Sh ) '> saJ·ed sa
[1 a'sa]

9. Daca tlilpile sunt nerigidizate, coeficientul x se obtine direct din acr.sa

folosind metoda de la 3. 3. l (7).
l 0. Daca tlilpile sunt rigidizate, coeficientul x se obtine folosind metoda
de la 3. 3 .1 (7) cu tensiunea critica modificata.
O'er.mod de la paragraful 3.3.4.4.
11. Pentru inimile cu doua rigidizari, aria eficace redusa A,b.red pentru
a doua rigidizare este egalli cu A,b·
12. La determinarea caracteristicilor sectiunii eficace, aria eficace
redusa Asa.red se obtine prin folosirea unei grosimi reduse tred = xt pentru
toate elementele componente ale A, •. Daca pozitia finala a axei dusa prin
centrul de greutate este determinata printr-un procedeu iterativ,
caracteristicile sectiunii transversale pot fi imbunatatite iterativ pornind de
la latimea eficace Ser.a obtinuta cu relatia:

64
 (3.60)

3.3.4.5. Table profilate cu rigidizari atat pe talpi cat $i pe inima

1. in acest caz, prezentat in fig. 3.9, interaqiuneadintre flambajul prin

incovoiere al rigidizarilor talpii ~i inimii se va lua in considerare prin
folosirea unei tensiuni critice elastice <Tcr.moc1 pentru ambele tipuri de
rigidizari, obtinuta astfel:

(3.61)

unde: a., .. este tensiunea critica pentru o rigidizare intermediara a talpii,

conform 3.3.4.2;
<Tcr.sa - tensiunea criticaelastica pentru o rigidizare a inimii sau pentru

rigidizarea apropiata de talpa comprimata, conform 3.3.4.3.

bef 2

Asf,ef~

,r
Ist-ef
Asl
Lsi >ef
ha
)ef!..=lt::::=~
h.I.
CGA-·-·-·-·
CGa-·-·-·

- Fig. 3.9. Exemplu de sectiune transversala eficace pentru

tabla cutata cu rigidizari intermediare pe talpa ~i pe inima

65
in fig. 3.9, GGA este axa centrului de greutate pentru cazul cand inima ~i
rigidizarea intermediara de pe talpa comprimatli sunt integral eficace, iar
GG 8 este axa centrului de greutate al sectiunii transversale eficace.

3.3.4.6. Reguli speciale de proiectare pentru table profilate peiforate

l. Calculul tablelor profilate perforate poate fi efectuat dupli regulile de

la tablele profilate neperforate, dacli se utilizeazli urmatoarele grosirni
eficace de perete:
2. Pentru calculul caracteristicilor geometrice ale sectiunii se utilizeaza:

te{=l,l8t(l-0, 9d) iar 0,25:S~:S0,8 (3.62)

a a
unde: d - diametrul perforatiei;
a - distanta intre centrele gaurilor.
3. Pentru calculul llitirnilor eficace ~i al ariilor eficace ale rigidizlirilor
intermediare, se utilizeazli:

1;=11,18(1-~), iar 0,2:S~:Sl (3.63)

a a
4. Pentru deterrninarea valorii de calcul Rd a rezistentei la cedarea prin
deformare localli ("crippling") a unei singure inirni nerigidizate, se
utilizeazli:
3
tec=t(l-(~)2.spr)2 (3.64)
a sip
unde: sP, - llitimea perforatiei din inim~;
s; - llitimea geometrica tota!a a inirnii;
s;p - lungimea perimetrului inirnii.
5. Regulile de calcul de mai sus conduc la rezultate destul de
acoperitoare. Prin fncerdiri de laborator se poate ajunge la solu/ii mai
economice.

3.4. Metoda simplificata pentru determinarea latimii eficace de perete

Procedura simplificata care se poate urma pentru deterrninarea llitirnii

eficace a unui perete care voaleazli este urmlitoarea:
a. Se deterrninli coeficientul de voalare ku functie de raportul 1/; al

66
distribuJiei eforturilor unitare in perete; cu ajutorul tabelelor 3.2 sau 3.3.
b. Se determina zvelteJea redusa de perete cu formula:
bp
Ap -~ !, • I -
(3.65)
acr 28,4€..jko
unde:

E= ~ 240 (3.66)
~·
iar: bP - IaJimea geometrica plana a peretelui;
t - grosimea peretelui;
fy = fyb [N/mm2].
c. se determina coeficientul de reducere p cu una din formulele:
p = 1 pentru IP ~ 0,673
X- -0,22 -
f· = P_ pentru A. P > 0,673 (3.67)
).,2
p
d. se stabile~te valoarea Iatimii eficace cu ajutorul tabelelor 3.2 sau 3.3,
dupa caz.

3.5. Utilizarea abacelor pentru calculul latimii eficace

a. Pere/i rezema/i pe o singurii /aturii so/icita/i la compresiune uniformii

Abaca de calcul din fig. 3.10 permite obJinerea directa a zveltetei

c
eficace de perete .-1. , po mind de la zveltetea de perete c/tE. S-a no tat cu "c"
(E

Iatimea geometrica plana a peretelui bP ~i cu "cer Iatimea eficace a peretelui.

Curba s-a obtinut introducand o valoare k = 0,43 (compresiune pura) in
formula 3.36 ~i scriind ca:
c,f c
-=f·(-) (3.68)
t·e (E

cu r definit in relatia 3. 37. S-au mai introdus ~i condiJiile:

67
 - cer :;;; c, ceea ce genereaza bisectoarea diagrarnei;
- c0 /tE~ 15.
b. Perefi interiori incovoia/i
Abacele din fig. 3.11 a,b,c, ne pennit sa obtinem direct zveltetea
eficace d0 /tE functie de zveltetea de perete d/tE §i de pararnetrul ·I/; de
distributie al eforturilor unitare pe liitimea peretelui (a inimii). S-a notat cu
"d" latimea geometrica plana a peretelui rezemat pe doua laturi, respectiv
cu "d.r'' Iatimea eficace a acestui perete. Procedura urmata este aceea~i cu
cea pentru peretii rezemati pe o singura latura, cu deosebirea ca in acest caz
coeficientul de voalare ka depinde de I/;. Bisectoarea §i palierele curbelor
fiecarei abace au acee~i origine ca §i in cazul anterior. Curba trasata cu
linie intrerupta pe fiecare dintre cele trei abace din fig. 3 .11 reprezinta locul
geometric al extremitatilor palierelor §i faciliteaza interpolarile in zona ei.
~ r-~r-~r---ir---ir-----ir-----ir-----i~--i=-~
I I I I I I ! ~
15,5 ___J____ -i----~---+---~----: --+-- -~ -----1
I I ! '
15 -,---+--!----:---.
.I I I
·1
I
I
I I : :
14,5 1 1 • --r---r---t---r--.-----
I

suc1are __ -t-
_,...;.;;,;;;;;,;;,,._ I
-- ..i.---1---L-
I I I I I
_.! __ ..J ___ _
I
I l I l !compresiune uniforma
13 5
,
13
-- .....----t""---1----
1
•, II •. .
1
- _L ___ L __ ~ ___ J
I WUAW%
I
Cef
I
• j
II
I I I I

I
--t---~--+--i---i---r~-r-
: I I I
-1--- ·
: I
12,~~:";-~-:';:-~-+--~-*,..---=1,..---..,i"--~.I..-~~~~
12 14 16 18 20 22 24 26 28
bltE
FIG. 3.10

68
 -,~

72.5
78
67.5
65
62.5
~ 68
~ 57.5
.D 55
52.5
50
47.5

100 125 150. 175 200 225

Fig. 3.11 a

210 ..----.----..----~-~----.-~----~.--.-:;; -1 0
-0.9
200 --i--T-.,.1--1L -i--,---:--T--r--r-
' I I I I I ' I I
-o.e
190
180
--r-,--, --r--:-r--~-1--i--T-
--r---'-- .L--1---1---r-,- -,-
- -0.1
o
170
160
--1---ll- 1 <'f' <0
--1--1--~---'---+--T
1t--t--r-
_ _,._...,.......
=a::
I I I I
150 --1--r-,--r--r
1 I
-0.4
~ 140 --+--+--.J- - t--.J.~'5-"7-'b'-O...C
L
j 130 --r--
I I
1 --r--'-~~,..ri,.~.....--
120 --r--r-
110 --+---!-,-F'=~'Sl''7"'rc.~
100- - -:- -k~~'iSo-S..r'-_
90 --r~~~.cc:_...ir.o jt;.:;.:.~---:=
80
70
60 ~~~f§~!:j::t:t:Jtr~~EJ~ 0.0

b/tE
Fig. 3.11 b

69
 270
260
250
21.0
230
220
210
.._g
w
200
190 >---....,i.~~~<"-~, - --i
I
--- -
180 4.::=-::i.;;~~~- ,- - -+ -- -:- --
170 1 ---t---t--·--i--
160 - - "'---1-- - - +-- -+---
150 .r~~oS"""-~- - -~ l-2<lfJ<-1] ~---

180 200 220 240 260 280 JJO

b/IE

! b
I- j
~
be1
b -

Fig. 3.11 c

3.6. Caracteristici geometrice ale sectiunilor eficace ale profilelor cu

pereti subtiri

Pomind de la latimile eficace ale peretilor se pot determina

caracteristicile geometrice ale sectiunilor eficace la profilele cu pereti
subtiri. Acest calcul nu pune nici o problema in cazul solicitarii sectiunii la
compresiunea uniforma. Nu este la fel in cazul solicitarii sectiunii la
incovoiere, unde distributia eforturilor unitare depinde de Jatimile eficace ~i
de modificarea pozitiei centrului de greutate al sectiunii eficace in raport cu
centrul de greutate al seqiunii brute.

70
 Tipul de solicitare Sec$1une eficace

Aef
+
+ ·-·-·--tN·-·-<
I
I

My

lz.e(

·-·t·-·-··_
Mz
. -Y Wz el
b
Mz.ef = :

fy.Wz-ef

Fig. 3.12 Detennonarea caracteristicilor geometrice ale sectiunii eficace

71
 Pentru evitarea unui calcul iterativ (cerut de aceasta situatie) se propune
urmatoarea procedura:
- se calculeaza aria eficace a taJpii comprimate, considerata ca supusa
unei compresiuni uniforme;
- se calculeaza raportul 1" al eforturilor unitare in inima, lucrand cu o
sectiune dreapta alcatuita din talpa intinsa, din partea eficace a talpii
comprirnate ~i din inimi (a caror arie nu se reduce);
- in continuare se deduce Jatimea eficace a inimii (sau a inimilor)
profilelor;
- se determina centrul de greutate al partilor eficace din seqiunea
transversala a profilului ~i se calculeaza caracteristicile geometrice ale
sectiunii eficace in raport cu noul centru de greutate.
Fig. 3.12 prezinta seqiunile eficace ale unui profil C supus la
compresiune sau incovoiere. Pentru determinarea momentului rezistent
trebuie luat in calcul, in mod evident, modulul de rezistenta minim w.1 al
sectiunii eficace. Efortul de compresiune se considera in mod conventional
pozitiv.
Trebuie de asemenea subliniat ca la profilele a caror seqiune dreapta
nu este bisimetrica, apare un moment incovoietor suplimentar, egal cu
produsul dintre efortul normal ~i excentricitateaeN (vezi 4.3). Acest moment
incovoietor suplimentar va trebui luat in considerare la verificarea sectiunii.

4. CALCULUL DE REZISTENTA AL BARELOR ~I T ALPILOR

PROFILATE JINAND CONT DE VOALAREA PEREJILOR

4.1. Generalitati

1. Acest capitol cuprinde reguli de proiectare pentru situatia in care

elementele fonnate la rece sunt supuse voalarii, insa nu apare pierderea de
stabilitate globa!a. Peentru acele bare la care apar fenomene de instabilitate
de alta natura, cauzate de compresiune, se vor consulta capitolele 5 ~i 6.

72
 2. in cele ce urmeazii, se ia in considerare efectul zvelte/elor de perete
bit cu valori relativ ridicate asupra comportamentului inelastic, a cediirii
prin defonnare localii a inimii ("web crippling"), a modificiirii distribu/iei
tensiunilor in tiilpi datoritli forfeclirii ("shear lag"). Aceste efecte pot ft
determinate ~i pe cale experimentalli. ·
3. Efectul voaliirii pere/ilor asuprafenomenelor de instabilitate globa/Q,
cum ar ft jlambajul prin incovoiere sau incovoiere-riisucire sunt tratate in
capitolele 5 ~i 6. La acele sec/iuni unde distorsiunea sec/iunii transversale
are o injluen/ii importantii, se va Lua in considerare interac/iunea dintre
acest tip de instabilitate ~i jlambajul prin incovoiere sau prin incovoiere-
riisucire al elementului structural.
4. _Schema staticli a structurii se va trasa pe linia centre/or de greutate
ale sec/iunii brute a bare/or.

4.2. Bare solicitate la intindere

1. in cazul barelor solicitate la intindere pura se va verifica urmatoarea

conditie:
(4.1)
Unde: N,d - efortul axial de intindere provenit din incarcarile de calcul;
N,Rd - efortul capabil la intindere al barei, care se determina ca valoare

minima intre !y,11 ~i rezistenta la intindere a seqiunii nete, in functie de

YMo
tipul conectorului utilizat (conform capitolului 8), iar 'YMo = 1, 1 ~i 'YMz =
1,25.

4.3. Bare solicitate Ia compresiune axiala

1. in cazul barelor solicitate la compresiune axiala, se va lua in

considerare efectul voalarii peretilor conform paragrafelor 3. 2 ~i 3. 3.
Calculul efortului capabil al barei se va face utilizand sectiunea transversala
eficace a acesteia. Actiunile se considera aplicate in centrul de greutate al
sectiunii brute.
2. Seqiunea transversalli eficace se determina considerand ca intreaga
sectiune bruta este supusa unei compresiuni uniforme. Se va lua in
considerare ~i deplasarea axei neutre a seqiunii (vezi punctul 5).

73
 3. Se presupune ca s-au luat miisuri de fmpiedicare a flambajului prin
fncovoiere sau rasucire al barei (vezi capitolul 5).
4. Se va verifica urmatoarea relatie:
NsdSNc,Rd (4.2)
unde: Nsd - forta axiala de compresiune provenita din incarcarile de calcul

N =!yA,f (4.3)
c,Rd Y
Ml
CU: 'YM! = 1,1;
A.r- aria sectiunii transversale eficace pentru solicitareade compresiune
uniforma, calculata conform paragrafelor 3.2 sau 3.3.
5. Porta axiala di~tr-o bara se considera ca actioneaza in centrul de
greutate al seqiunii brute, in timp de forta rezistenta a sectiunii se presupune
ca actioneaza in centrul de greutate al sectiunii eficace. De aceea, se va tine
seama de momentul incovoietor aparut ca urmare a deplasarii axei neutre a
sectiunii, calculat dupa cum urmeazli:
~sd=Nsd 0eN (4.4)
unde: eN - deplasarea axei centrului de greutate al sectiunii eficace fatli de
axa centrului de greutate al sectiunii brute (fig. 4.1).
in consecintli, calculul se va face ca pentru o bara supusa concomitent
la solicitaril~de compresiune axiala ~i incovoiere, conform paragrafului 4.6.

. rl1
~-.
·~Set ."-.~~-k--
I .
1.J (Rd L .J
SECTIUNE BRUTA SECT(UNE EFICACE
• '
Fig. 4.1. Seqiunea transversala eficace solicitata la compresiune

Aef ·
6. Cand b=A=l. In calculul valorii Ne.Rd se poate folosi valoarea

medie pe sec/iune a limitei de curgere f., .• (vezi paragraful 2. 6).

74
 4.4. Bare solicitate la incovoiere

I. in cazul peretilor solicitati la compresiune din incovoiere, se va lua

in considerare efectul voalarii conform paragrafului 3.2 sau 3.3 ~i. daca este
semniticativ, efectul moditicarii distributiei eforturilor unitare in tlilpi
datorita forfecarii ("shear Jag"), conform paragrafului 4.4.4.
2. Se presupune ca s-au luat miisuri pentru fmpiedicarea flambajului
prin incovoiere-rasucire. in cazul in care acest mod de pierdere a stabilitii/ii
este totu$i posibil, se vor aplica regulile de ca/cul din paragraful 6.
3. Pot ft calculate conform prevederilor de mai sus grinzile supuse la
fncovoiere, fncarcate in planul inimii $i avand ambele talpi asigurate prin
contravantuiril Contravantuirile trebuie insa calculate in mod corespunzator
(vezi capitolul 7).
4. Rezerva pla,stica din zona intinsa a sectiunii poate fi utilizata in cazul
incovoierii drepte (monoaxiale) flira a ti impusa nici o conditie de
deformatie.
5. Rezerva plastica din zona comprimata a sectiunii poate ti ~i ea
utilizata daca se intalnesc urmatoarele conditii:
a. Elementul nu este solicitat la rasucire ~i nu este supus la flambaj prin
rasucire, incovoiere sau incovoiere-rasucire. Distorsiunea peretilor
comprimati ai sectiunii transversale este impiedicata.
b. Valoarea de cal cul a limitei de curgere fY nu include efectul formarii
la rece, adica fY = fyb·
c. Raportul dintre inliltimea zonei comprimate a inimii ~i grosimea
inimii nu depa~e~te valoarea l, l E/fY.
d. Valoarea de calcul a fortei taietoare V,d nu depa~e~te valoarea
f, ·th
( ~ ), unde th;=A;,,;ma.
YMo

e. Nici una dintre inimile sectiunii analizate nu se abate de la verticala

cu un unghi mai mare de 30°.
f. incovoierea este monoaxiala.

6. Atunci cand se lucreazii cu momentul capabil calculat conform.

paragrafului 4.4.3, nu este admisa redistribuirea momentelor fncovoietoare
la grinzi # table proftlate continue. Redistribuirea momentelor incovietoare
poate ft admisa doar atunci cand este justificata prin incercari de laborator.

75
 4. 4.1. Verificarea in domeniul elastic a elementelor incovoiate
monoaxial

1. Caracteristicile geometrice ale sectiunii transversale se vor

ddetermina in general pe sectiunea transversala eficace, conform celor
stipulate in capitolul 3.
2. in cazul incovoierii drepte (monoaxiale), se va verifica respectarea
conditiei:
MsdsMc.Rd (4.5)
unde: M,d - momentul incovoietor produs de incarcarile de calcul;
Mc.Rd - momentul capabil al sectiunii transversale ~i:

M Jy-Wef
c,Rd Y ~.~
Ml
3. Daca modulul de rezistenta W.r este egal cu modulul elastic W.1 al
sectiunii brute:

M c,Rd =ty-w.1 (4.7)

YMo
unde: fY• este valoarea medie a limitei de curgere pe sectiunea transversala.

4.4.2. Verificarea in domeniul elastic a elementelor incovoiate biaxial

1. Atunci cand in fibra cea mai comprimata a sectiunii incovoiate s-a

atins limita de curgere, este necesara respectarea urmatoarei conditii:
M M
~+~Sl (4.8)
Mey.Rd Mcz,Rd
cu: My,sd• M,,,d - momentele incovoietoare in raport cu axele principale de
inertie provenite din incarcarile de calcul;
Mey.Rd• Mcz.Rd sunt definite in paragraful 4.4. l.
2. Pentru a se evita efectuarea prea multor pa# de itera/ie, zonele
eficace ale inimii se pot stabili pe baza raportului 1" == a/u1 ob/inut pe o
secfiune cu ta/pa comprimatii redusa la secfiunea ei eficace, insii cu inima
integral ejicace· (vezi fig. 4.2).
3. Daca curgerea apare mai intai la fibra comprimata a seqiunii ~i sunt
indeplinite conditiile de la 4.4 (5), valoarea lui W.r se va determina pe baza
unei distributii liniare a tensiunii de-a lungul sectiunii transversale.

76
 i'""f
i h-i'-clf.,_M~;= ·t-f.-1
0-2 G"1
..,n befn

Localizarea
..,n

iminc..a · Localizarea finalo

a axel neutre a axei neutre
Fig. 4.2. Sectiunea transversala eficace solicitata la incovoiere

4.4.3. Calculul in domeniul plastic

1. Cand curgerea apare in fibra cea mai intinsli a sectiunii este permisli
utilizarea rezervei plastice a zonei intinse tara nici o conditie de deformatie
panli cand efortul unitar de compresiune atinge valoarea fY" In acest caz,
modulul de rezistentli. partial plastic eficace se va baza pe o distributie
biliniara a tensiunii in zona intinsli. ~i liniarli in zona comprimata. Se
considerli satistacli.toare determinarea lui b.r conform 3.2. cu bccalculat pe
baza unei distributii biliniare a tensiunii, dar ignorand forma distributiei
tensiunii la determinarea lui 1/t.
2. in cazul in care conditiile a-e de la paragraful 4.4 punctul (5) sunt
indeplinite, se va limita valoarea momentului capabil al sectiunii transversale
Mc.Rd pe baza valorii maxime a deformatiei specifice din zona comprimatli:

_ CY·ey
e --- (vezi ~i fig. 4.3) (4.9)
c YM1

f,
unde: e = i
Y E
Cy este un coeficient determinat dupli cum urmeazli.:
a. La pereti rezemati pe douli. laturi, farli rigidizliri intermediare:
I
, he E 2
Cy = 3 cand -:51,11(-)
t !y
h f, I
3-2[(~)(-.t) 2 -l,11]
C= 7T E
y 0,18

77
 h 1
Cy= 1 cand ~~l,29(£)2
t !y
b. La pereti rezemati pe o singura latura (solicitati la compresiune
uniforma):
CY =:= 1
c. La pereti cu rigidizari (marginale sau intermediare):
CY= 1
3. Modulul de rezistenta partial plastic WPP se bazeaza pe o distributie
a tensiunii biliniara, atat in zona intinsa, cat ~i comprimata (fig. 4.3).
G'

If
y £c E
OIAGRAMA EFORTURI -OEFORMAlll

·--· ·-·. r~·-·~- -·-· --

E•fc

tR. t
Mu CGA
~

·Et fy
SectlWle eficace Oistribulia Distributia
Momen!ul incovOletcr deforl'nQ~111or elorturi1'or
ultim (max.£c•C£y)

Fig. 4.3. Momentul capabil plastic al seqiunii

4.4.4. Modificarea distribu/iei eforturilor unitare normale datorita

eforturilor de forfecare ("shear lag")

1. La grinzile incovoiate cu ta/pi late, deforma/iile $i eforturilr unitare

normale fn ta/pi nu sunt distribuite uniform, O$O cum prevede teoria lui
No vier.
Distribu/ia eforturilor unitare normale. pe ta/pa prezinta un maxim in

78
dreptul inimii, iar extremita/ile talpii sunt mai puJin solicitate. Rezulta aluri
ale diagramelor pe tdlpi de tipul celor prezentate in jig. 4.4., ca urmare a
nerespectarii ipotezei sec/iunilor plane.
Datorita laJimii talpilor $i a ac/iunii eforturilor unitare de taiere, fibrele
longitudinale alaturate ale aceleia# talpi nu se deformeaza la /el.
Deforma]iafibrelor este cu atat mai mica ("intarzie ")cu catfibrele sunt mai
departate de imbinarea inimll-talpa. Fenomenul se nume$te "intaniere
datoritaforfecarii" ("shear lag" in Zimba engleza). Cao consecintii a acestui
fenomen, ejorturile unitare normale s care apar in fibrele longitudinale ale
sec/iunii situate la actea$i distanfa de axa neutra, nu sunt egale. .
Pentru necesitiifile calculului, se define$te o "laJime ejicace a talpii
pentru ejort unitar" mai mica decal ldfimea geometrica a acesteia $i pe care
efortul unitar maxim smax se considera uniform distribuit.
Deformafiile neuniforme produse de eforturile unitare de taiere in tiilpi
au ca efect $i mllrirea deplasarilor g!lnzii (a sage/ilor), fa/a de valorile
determinate conform teoriei elementare a incovoierii drepte. Utilizand un
ra/ionament similar cazului eforturilor unitare, se poate defini o "lafime
ejicace de talpa pentru deforma/ii ", diferita in principiu de "Llifimea eficace
a talpif pentru efort unitar". in practica insa, ease ia egald cu aceasta.
Nofiunea de "lafime ejicace" asociata fenomenului de "intaniere
datoritli forfecarii ", fiind definita pe baza unei teorii de ordinul /, nu este
legata de un semn anume al eforturilor unitare normale, Fenomenul se
produce la fel atat in tdlpile intinse, cat $i in cele comprimate.
Se va evita confu.ndarea "laJimii ejicace" asociata fenomenului de
"intdniere datoritaforfecarii", cu "ld/imea eficace" asodatafenomenului
de voalare a perefilor sub/iri $i care este utilizata numai in cazul perefilor
par]ial sau integral comprimaJi.
Se va fine cont de interac/iunea dint re intanierea datorita forfecarii #
voalare fn cazul talpilor comprimate.
Fenomenul de intaniere datorita forfecarii, definit aici in cazul
particular al unei grinzi incovoiate, se ma.nifestii in general la panourile
plane rigidizate supuse la compresiune sau la intindere.

79
 IITirrrrroID
u
ta)
0 0 (b)

Fig. 4.4. Distributia eforturilor unitare normale pe talpile grinzilor

incovoiate

2. Acest fenomen se ia in considerare la tfilpile elementelor incovoiate

dacli lungimea IM intre punctele de moment nul este mai mica decat 20, unde
b0 este latimea talpii care determina fenomenul, conform fig. 4.4.1. Aria
eficace a sectiunii transversale va fi redusa ca urmare a efectului forfecarii
("shear lag"). in absenta altor informatii se vor respecta regulile de calcul
de mai jos.

3. La pereti intin~i: b.r = 'A" b0 (4.10)

La pereti comprimati: ber = 'A" p b0 (4.11)
unde: 'A - coeficient de reducere corespunzator efectului de forfecare ("shear
lag"), stabilit functie de alura diagramei de momente ~i de raportul b 0 /IM
(vezi fig. 4.4.3).
p - coeficient de reducere corespunzand fenomenului de voalare a
peretilor (vezi paragraful 3.2).;
a = b/(2IM) pentru pereti rigidizati;
a = b/(2IM {3) pentru pereti nerigidizati;
b - distanta dintre axele inimilor (fig. 4.4. l );
b jumatatea distantei dintre axele inimilor sau latimea geometrica a
0 -

peretelui in conso!a (fig. 4.4.l);

/3=(-) ~y
b - (zveltetea de perete);
t E
IM - distanta masurata pe axa longitudinala a barei intre punctele de
moment incovoietor nul.

80
 Fig. 4.4.1. Uitimea eficace b

4. in cazul talpilor cu rigidizari intermediare, distanta b intre axele·

inimilor se va inlocui cu valoarea b', unde b' reprezinta Jatimea talpii,
inclusiv perimetrul rigidizarii, conform figurilor 4.4.2 ~i 4.4.3.

5. La grinzi continue cu alura diagramei de momente conform fig.

4.4.4 se admite utilizarea unei metode simplificate, in cadrul careia
lungimea IM se poate inloui prin Jungimea I, cu conditia ca raportul
deschiderilor alaturate sa nu depa~easca 1,5, iar lungimea consolei sa nu
depa~easca jumatatea deschiderii a!aturate ei.

1
I,,
b'
'J' ,
~
"
1
b'

" ~
1

f '
Fig. 4.4.2. Talpi cu rigidizari intermediare
1

81
 Tip Diagrama de moment Coeficientul "- Remarci
momentele in
camp pentru
grinda cu o
deschidere ~i
pentru grinzile
continue

~.
II bj!M"?.1/20: reazeme

l... ltwf f
A/1 -
b
1

1+6,4(f)+1,6(
M
b
M
f) 2
intermediare
ale grinzilor
continue sau
incastrari
bJl,11<1150: 1.. 11 =1
1!505b,)IM5 l/20
interpolare liniara intre
0,767 ~i 1,0

ctJ
III b,,ll,w"?.1120: momentele in
1 camp pentru
). w=
b b grinda cu o
1+4(__:'_)+3,2( __:'_ )2 deschidere ~i
l.w IM
b,,11w<1/50: /..///=1
pentru grinzile
1/505b,)IM5 l/20
continue
interpolare lineara intre
0,828 ~i 1,0

~
0 reazeme de
\, =(0,55 -0,0251.1,lh,,) ·I.. I capat ale
51.. 1
grinzilor

~
0 incastrari
A,,= 1

Fig. 4.4.3. Coeficientul "- pentru intarzierea forfecarii

82
 I1 12 13

11 11 11 12 12 12 13
T ·2 T 4 T T
t' t' t' 1'

0
..... ~

.< >vu ~ A.u "0

..<;

Fig. 4.4.4. Metode simplificate pentru calculul iatimii eficace la grinzile

continue

4.5. Elemente structurale solicitate la intindere ~i incovoiere

I. In cazul elementelor structurale solicitate simultan cu forta de

intindere N," ~i momentele incovoietoare MY'" ~i M, sd se va verifica
urmatoarea conditie:
N M M_
____!!I___ + y .sd + ..sd <l (4.12)
Agfr W.h1~ W,1.::d1

unde: W"'·' 1 este modulul de rezistenta eficace la fibra cea mai intinsa daca
seqiunea este solicitata la incovoiere pura dupa axa y-y;
wef.zl - modulul de rezistenta eficace la fibra cea mai intinsa daca

seqiunea este solicitata la incovoiere pura dupa axa z-z;

83
 'YM = 'YMo daca wef = Wei pentru axa de incovoiere respectiva, in Caz
contrar 'YM = 'YMi.
Pentru definirea celorlalte marimi din conditia de mai sus, vezi
paragrafele 4.2 ~i 4.4.

2. Daca wef.yl ~ wef.yc sau wefzl ~ wef.zc (unde wef.).!C ~i wef.z.c sunt
rnodulele de rezistenta eficace la fibra cea rnai cornprimata daca seqiunea
eficace este solicitata la incovoiere pura dupa axa respectiva), este necesara
satisfacerea conditiei:
My.sd + M:.sd - ~· 1·ec ·Nsd < 1 (4.13)
~· ·W~fJ--.c fy ·Wef.;:.c ~Ag
Y·Ml YMJ YMJ

in care coeficientul 'Yvec = 0,8 tine searna de efectele vectoriale.

4.6. Elemente structurale solicitate la compresiune §i incovoiere

l. La elernente structurale supuse la compresiune ~i incovoiere, va fi

verificata urmatoarea conditie:
M:.sd+AMz.sd

N sd
~~+~~-'-"-----'-~+
Wef,y.c ~· wef.;:.c~· <1 (4.14)
A,fy YM1 YMJ

YMJ

unde: Ae, LlMy.sd ~i LlM,,,d sunt definite la 4.3, iar Wet.y.c ~i Wer.z.c sunt
definite la 4.5.

2. Daca Wer.y.c ~ Wer.y.i sau Wer.z.c ~ Wer.z.i este necesara ~i satisfacerea

relatiei:
My.sd+AMy.sd + M:.sd+/lM:.sd _ ~ 1 Ne~sd <l (4.15)
fyWefJ·.1 frWef.;:.1 ~A,

unde: wef.y.1• wef.z.t ~i lf;vec sunt definite la 4.5.

84
 4. 7. Elemente structurale solicitate la torsiune

1. in cazul "in care incarcarea este aplicata excentric fata de centrul de

rasucire, trebuie tinut cont de momentul de torsiune rezultat. Pozitia relativa
a axei principale de inertie fata de centrul de rasucire depinde de forma
sectiunii transversale eficace.
2. Deoarece eforturile unitare provenite din impiedicarea deplasiirii
seC[iunilor (in special a celor deschise) la riisucire reduc substantial
capacitatea portantii a elementului, momentele de torsiune trebuie evitate pe
cat posibil sau efectele de torsiune trebuie reduse prin miisuri constructive.
3. Este necesara ~i verificarea urmatoarelor relatii:
(4.16)

!,).
< --
-aN +aMy +am.z +a ... -
a tot.sd- (4.17)
YMJ

I i z 1,1/r (4.18)
af.sd=ya101,sd +3Ttot,sd S--
YMJ

+ Tvz - eforturi unitare de forfecare produse de fortele taietoare

rvy

vy.sd• respectiv vz.sd• calculate pe sectiunea transversalll. bruta;

Tr - suma eforturilor unitare de forfecare din rlisucirea libera ~i
deplasarea sectiunii, calculate pe sectiunea transversala bruta;
aN - efort unitar normal produs de forta axiala Nsd;
aMy; aMz - eforturi unitare normale produse de momentele incovoietoare
My.sd• respectiv M,.sd ~i raportate la sectiunea transversalll. eficace.
a"' - efort unitar normal din deplasarea sectiunii transversale la rasucire;
J'MJ = 1,1

4.8. Verificarea la forfecare a inimilor

4. 8.1. Forfa tiiietoare capabilii a sec/iunii

1. in cazul inirnilor solicitate de forte taietoare se va verifica

urmatoarea conditie:
(4.19)

85
unde: V,d - foqa taietoare provenita din inclircarile de calcul;
V;Rd - forta taietoare capabilli a seqiunii ~i:
h
T;(-.-1 )t
Vi.Rd = sm<f> (4.20)
YJn
cu: T; - efort unitar de forfecare capabil dat in tabelul 4.1, funqie de A;;
h; - inaltimea inimii intre punctele de interseqie ale axelor talpilor ~i
inimii;
<P - unghiul de inclinare al inimii fata de talpi;
t - grosimea inimii;
f) = f)b
'Y~11 = l, l.
Tabelul 4. l
Efortul unitar capabil de forfecare

T/t~ pentru inima r/f) pentru inima

A =0
I ,
346~t · vf;
E
nerigidizata in rigidizata in seqiunea de
sectiunea de pe pe reazeem (de exemplu
reazem cu comiere de inima)
- -
A; < 1,40 0,48/ A; 0,48/I,

-
l,40 ~ A; o,671I; 2 0,48/I;

in tabelul 4.1 s; este distanta intre punctele de interseqie ale axelor

talpilor ~i inimii.

2. Rigidizarile in sectiunile de pe reazem (de exemplu cornierele de pe

inima) au rolul de a impiedica deplasarea inimii. Ele vor fi calculate la
valoarea integrala a reaqiunii reazemului.

3. La pereti cu rigidizari intermediare longitudinale(fig. 4.5), valoarea

de calcul a efortului unitar de forfecare r, se obtine din tabelul 4.1 functie
de zveltetea I;. unde:

86
 h23l
A. =-'-'-0 346 ~
-1'. (4.21)
' 'k ,
ly r
E
insa nu mai mica decat valoarea:
h f, l
0,346( -f )( ~) 2 (4.21)

in relatia 4.15 coeficientul voalarii kT se va lua:

I i
kT =5,34 +( b! )(h') J (4.22)
t I

unde: I, - momentul de inertie al rigidizarii longitudinale in r?port cu axa

paralela cu partile plane ale peretelui determinat conform paragrafului
3.3.4.4. pentru o seqiune transversala prezentata in fig. 4.5 b;
hi - Jatimea peretelui;
hp - latimea maxima dintre zonele plane componente ale peretelui .

.
s. I
' la

a) b)
Fig. 4.5. Notatii pentru rigidizarile inimii

87
4. 8. 2. Efortul capabil la deformarea localii a inimii ("web crippling")

I. incercarile concentrate sau reactiunile aplicate pe lungimi mici

asupra profilelor formate la rece incovoiate pot provoca cedarea acestora
prin deformare plastica localii a inimii (vezi fig. 4.6.1).
A

Fig. 4.6.1.

Cedarea are !oc datorita valorilor ridicate ale· efortului umtar de

compresiune in zonele inimii supuse acestor solicitari, care provoaca
deformarea plastica loca!a. Doua moduri posibile de cedare sunt prezentate
in fig. 4.6.2.

I I
I

,,,,
I
I

,,,,
,,,,I
\ '}}•

al bl t i
Fig. 4.6.2.

2. in cazul inimilor solicitate de incarcari concentrate sau al mimilor

care preiau o reactiune, se va verifca conditia:
(4.23)

88
unde: R,d - valoarea de calcul a incarclirii concentrate sau a reactiunii
reazemului;
Ra.Rd - efortul capabil al inimii la cedare prin deformare, calculat in cele
ce urmeazli:
a. dacli inima este nerigidizatli:
- pentru o sectiune transversalli cu o singurli inimli conform 4. 8. 2. l;
- pentru celelalte cazuri, inclusiv tablele, conform 4.8.2.2;
b. dacli inima este rigidizatli, conform 4.8.2.3.
3. Dacii pe inimii se aplicii comiere calculate la valoarea integralii a
reacfiunii reazemului, cedarea prin deformare localii a inimii nu se va
produce {jig. 4. 7).
4. Trebuie sii se acorde atenfie fnjluenfei
deschiderilor adiacente diferite ~ilsau
fndirciirilor inegal distribuite asupra valorii
forfelor de cedare prin deformarea inimii
("web crippling").
5. in cazul grinzilor cu sectiunea
transversalli in formli de I alclituitli din douli Fig. 4.7
sectiuni U sau alte sectiui similare, imbinarea
inimilor trebuie efectuatli cat mai aproape de tlilpile grinzii.

4.8.2.1. SeCfiuni transversale cu o singurii inimii nerigidizatii

1. Rezistenta inimii la cedare prin deformare pentru astfel de sectiuni,

prezentate in fig. 4.8, se determinli conform (2) dacli sunt respectate
conditiile:
h/t ~ 200
r/t ~ 6
45° ~ <P ~ 90°

R i .Rd

Fig. 4.8. Sectiuni transversale cu o singurli inimli

unde: h; este inMtimea inimii masurata intre liniile mediane ale tMpilor;
r - raza interioara a coltului;
</> - unghiul de inclinare a inimii fata de tMpi.
2. Daca sunt indeplinite conditiile de la 1 rezistenta Ra.Rd se determina
astfel:
a. pentru o singura forta aplicata sau reactiune (fig. 4.9 a):
I) daca c s l ,5h;:
- pentru o sectiune cu tMpi rigidizate:
hi

R0 ,Rd=k 1kzk3[9,04- t ][1 +0,01 s']t 2 fyb (4.24)

60 t YMJ

- pentru o sectiune cu tMpi nerigidizate:

- daca s/t :;;; 60:

(4.25)

- daca s,/t > 60:

(4.26)

II) Daca c > 1,5 h;:

- daca s/t :;;; 60:

(4.27)

- daca s/t>60:
h
(....! )
R Rd=k 1kzk 3[14,7--t-][0,75+0,0ll(s')]t 2 fyb (4.28)
a, 49,5 t YMI

90
a) 0 singura forta aplicata sau
reactiune 'EC~!~:~!
I) c:Sl.5hi:
I ff;I tih;
c s,
,I( ,,I
i..r:r:;
c s

IE
II) c>l.5hi: I
UlU
t}·
I
I( nm J}·
)\E5 \I

c c,
b) Forte de sens opus cu
e<l.5hi:
I' , ~;1~l _J"

i H
nm tt'
~
~
urn I

l H t_r· T

I( ,,f!1if
s

c s,
)I< )I
I) c:Sl.5hi:
I' Jl_Ul__ -IT.

t~ 1t1 t fi'•
~
~
II) c>l.5hi:
Fig. 4.9. Forte concentrate ~i
reactiuni-sectiuni cu o singura I ~~l!Ul
tIh;
tffi t
inima
~ c
~

91
 b. pentru doua forte de sens opus aflate la o distanta e < l,5hi (fig.,
4.9 b):
I) Daca cs l,5hi:

(4.29)

II) Daca c > l,5hi:

h
(~)
Ra.&f.3k 4k 5 [21,0--t-][1 +0,0013(')]t 2 f,,b (4.30)
16,3 t YM1

3. Valorile constantelor k1 - k3 se calculeaza cu fonnulele:

k1 = (l ,33 - 0,33 k)
k2 = (l,13 - 0,15 r/t) dar 0,50 s k2 s 1,0
kl = 0, 7 + 0,3 (</>/90) 2
k4 = (l ,22 - 0,22 k)
ks = (l ,06 - 0,06 r/t) dar ks S 1,0
unde: k = fyb/228 [cu fyb N/mm2;
s, - lungimea de rez.emare. in cazul a doua forte distribuite pe lungimi
diferite se va considera cea mai mica dintre ele.

4.8.2.2. Sec/iuni transversale cu doua sau mai multe inimi nerigidizate

l. Daca sunt indeplinite conditiile:

- distanta de la o forta sau reazem la capatul liber (fig. 4.10) c > 40
mm;
- r/t s IO
- h/t s 200 sin </>
- 45° s </> s 90°
unde: r, hi ~i </> au semnificatia de la 4.8.2.l, rezistenta la cedare prin
defonnare locala are expresia:

~[0,5 +
• I
at 2 jfybE(l-0,1 0,021~](2,4+( _f_ )2
R - t 9o (4.31)
a.Rd YMl

92
unde: I, este lungimea reazemului pentru categoria hotaratoare (vezi 3);
a - coeficientul categoriei de incarcare.

~- ~-\~
A; .Rd R, ,Rd R:,,Rd t R, ,Rd' R, .Rd t

R1.R.d

Fig. 4.10. Seqiuni transversale cu douli sau mai multe inimi

2. Valorile Jui I, ~i a se dau (3) ~i (4). Categoria de incarcare (1 sau

2) depinde de distanta e lntre forta concentratli ~i eel mai apropiat reazem
sau de distanta c de la reazem sau forta concentratli la caplitul liber (fig.
4.11), astfel:

a. Categoria de incarcare 1 (fig. 4.11 a) cuprinde urmlitoarele cazuri:

- distanta e ~ 1,5 h; de la forta aplicatli la reazemul eel mai
apropiat;
- distanta c ~ 1,5 h; de la forta aplicatli la caplitul liber;
- distanta c ~ 1,5 h; de la caplitul reactiunii reazemului la caplitul
liber.

b. Categoria de incarcare 2 (fig. 4.11 b) cuprinde cazurile cand:

- distanta e > 1,5 h; de la forta aplicatli la reazemul eel mai
apropiat;
- distanta c > 1,5 h; de la forta aplicatli la caplitul liber;
- distanta c > 1,5 h; de la caplitul reactiunii reazemului la caplitul
liber;
- reactiunea unui reazem interior.

93
a) Categoria de incircare I

esl.5h;:

b) Categoria de incircare II

e>1.5h;: Pi
HW
t IE • >I
tffff
~
t~·
c
IE >j/;1

I
UUL
t}·
c<1.5h;:
I' fttff
~1;
I( c
~

reazem intermediar

Fig. 4.11. IncarcAri t ffffl

t1;
concentrate ~i reactiuni - ~
sectiuni cu douli sau mai
multe inimi

94
 3. Lungimea de rezemare are urmatoarele valori:
a. Pentru categoria l : I. = 10 mm
b. Pentru categoria 2:
. - daca f3v s 0,2: 1. = s,
- daca f3v ~ 0,3: 1. = 10 mm
- daca 0,2 < f3v < 0,3: se interpoleaza liniar intre valorile lui 18
pentru 0,2 §i 0,3, unde:
f3 =( IVsd,, I- IVsd.2 I) <4 .32>
v <IVsd,1 I+ IV.rt1.i D
in care Vsd, 1 §i Vsd, 2 sunt valorile absolute ale fortelor tfiletoare de fiecare
parte a fortei concentrate sau reactiunii reazemului §i Vsd.i ~ Vsd, 2•
4. Coeficientul a are urmatoarele valori·:
- pentru incarcm concentrate de categoria 1 se va lua:
a; = a 1 = 0,057 pentru sectiuni 0 §i U
a; = a 1 = 0,075 pentru table profilate
- pentru incarcari concentrate de categoria 2 se va lua:
a; = a 2 = 2a1

4.8.2.3. Secfiuni transversale cu inimi rigidizate

1. La profile care au rigidizm longitudinale (pliuri) pe ini.mA, valoarea

de calcul a reactiunii reazemului Ra.Rd se deterrninli inmultind valoarea
determinatli la 4.8.2.2 sau 4.8.2.3 cu factorul K., •• unde:
emax
K 0 ,. =1,45-0,05- (4.33)
t
neputand insli dep~i valoarea:
e .
095+35
' ,
000t 2 ~ 2
b1hp
cu emin §i enu reprezentind respectiv distanta maxim! ~i minim! intre axa
mediana a inimii §i o dreaptA care unqte punctele de intersectie ale axei
inimii cu axa talpilor;
b1 - latimea geometricli a talpii inclircate;
hp - distanta dintre talpa inclircata §i rigidizarea intermediarli (pliul) de
pe inima cea mai apropiatli.

95
 Pentru precizari in legaturli cu
mlirimile definite mai sus se va consulta
fig. 4.12.
2. Relatia 4.29 este aplicabila pentru
2<ema/t< 12. ~i pentru un pl\u astfel
executat pe inima incat sa se obtinli doua
portiuni plane de inima, situate de o parte
~i de alta a acestui pliu, excentrice de o
parte ~i de alta a liniei drepte care une~te b1
colturile (vezi fig. 4.12). Pentru orice altli
fonnli constructivli a inimii, capacitatea Fig. 4.12. Inimli de rigidizarre
portanta a acesteia va ft detenninatli prin intennediara. Notatii
incercliri de laborater.

4.9. Elemente structurale solicitate la incovoiere cu forta taitoare

1. Elemente structurale solicitate la actiunea combinata a momentului

incovoietor Msd ~i a fortei taietoare Vsd vor fi verificate tinand cont de
interactiunea acestor solicitliri, dupli cum unneaza:
a. confonn paragrafelor 4.4 ~i 4.8. l:

_3!_
( M
Mc.Rd
l (v
2
+
vw.Rd
)
2
_!!!_ < 1
-
(4.34)

b. confonn paragrafelor 4.4 ~i 4.8.2:

M
~:$1 (4.35)
Mad

(4.36)

M R
_3!_ +_!!!_:$ l,25 (4.37)
Mc.Rd Ra.Rd
2. in cazul inimilor nerigidizate, rezistenta la defonnare locala ("web
crippling") a inimii Ra.Rd este de obicei detenninantli, insli la inimi cu
rigidizari speciale, cum ar ft comierele de pe inima (in dreptul reazemului)
este necesar sa se ia in considerare interactiunea dintre momentul
incovoietor ~i forta taietoare.

96
 5. CALCULUL DE STABILITATE AL ELEMENTELOR
COMPRIMATE

Capitolele 5 §i 6 contin prevederi pentru determinarea efortului capabil

la flambaj al barelor. Ca o alternativa la aceste prevederi, barele pot fi
verificate printr-un calcul de ordinul II cu imperfectiuni in cadrul caruia se
lucreaza cu caracteristicile geometrice ale sectiunii eficace.

5.1. Flambajul prin incovoiere al barelor solicitate la compresiune

axial a

5. 5.1. Generalitafi

1. Calculul capacitatii portante a barei se va face utilizand sectiunea

transversala eficace, determinata pentru solicitarea de compresiune uniforma
(vezi paragraful 4.3, punctele l §i 2).
2. 0 bara este solicitata la compresiune axiala daca directia incarcarii
de compresiune trece prin centrul de greutate al sectiunii eficace (vezi 4.3
(5)).
3. La sectiunile monosimetrice ~i nesimetrice, in urma voalarii, <:entrul
de greutate al sectiunii eficace i~i schimba pozitia. in acest caz, hara se va
verifica la compresiune cu incovoiere conform capitolului 6.

a) Sectiune transversald
brute
Fig. 5.1. Deplasarea axei neutre a sectiunii eficace fata de ax.a
neutra a sectiunii brute

97
 5.1. 2. Verificarea la flambaj prin incovoiere

1. Se verifica unnatoarea conditie:

Nsd~ Nb.Rd (5.1)
unde: s-a definit in subcapitolul 4.3;
Nsd
Nb.Rd - efortul capabil al barei la flambaj prin incovoiere, care se va
detennina dupa cum unneaza:
XA f,
N b.Rd =___!f_J_ = XN c.Rd (5.2)
YMJ

1
x------,
l
insa x ~ 1 (5.3)
(/>+[<!>2-.A.2]2
- -2
4>=0,5[1 +a(.A.-0,2)+.A. ] (5.4)
Daca I ~ 0,2, atunci x =
S-au folosit notatiile:
fy = fyb
A - aria sectiunii transversale brute
Aef - aria seqiunii transversale eficace (detenninata conform capitolului
3 pentru cazul compresiunii unifonne §i pentru un efort unitar egal cu limita
de curgere).
A f, .!. .!.
~=(;J.YJ2=(:)[/3A}2 (5.5)
er I
Ne, - forta critica elastica la flambaj prin incovoiere, detenninata pentru
seqiunea bruta a barei
>.. = l/i, - zveltetea barei pentru modul de flambaj care conduce la cea
mai mica valoare a lui x:
I
£-
Az=rr[T.}2 (5.6)
y

i, - raza de inertie dupa ax.a corespunzatoare (y sau z), detenninata pe

baza caracteristicilor geometrice ale sectiunii brute
a - coeficient al imperfectiunilor, a carui valoare se ia in functie de
curba de flambaj corespunzatoare sectiunii transversale a barei din tabelul
5.1.

98
 Tabelul 5.1 Factorul imperfectiunilor

Curba de flambaj ao a b c

Ct 0,13 0,21 0,34 0,49

2. Curba de flambaj corespunzatoare sectiunii transversale a barei se

va determina din tabelul 5.2. Sectiunile transversale care nu apar in tabelul
5.2 vor fi incadrate in curbele de flambaj din acest tabel prin analogie.

5.1.3. Lungimi de flambaj

1. Lungimile de flambaj 1 pentru bare cu diverse ctmditii de rezemare

(conditii de capat) vor fi determinate conform propunerii STAS 10108/0-78.
2. Lungimea de flambaj 2 a unei bare comprimate, avand deplasarile
laterale impiedicate la ambele extremitati poate fi luata in mod acoperitor
egala cu lungimea L a barei.

5.2. Flambajul prin rasucire ~i flambajul prin incovoiere-rasucire al

barei

5.2.1. GeneraliTii/i

1. Flambajul prin
rasucire constituie o
conditie de verificare
pentru sectiunile deschise,
simetrice fata de un punct.
Sectiunile monosimetrice
pot flamba prin incovoiere-
rasucire atunci cand I) <
Iz, respectiv prin incovoiere Fig. 5.2. Sectiuni transversale pentru care
cand Ii > Iz. Atunci cand flambajul prin incovoiere-rasucire poate
flambajul se produce ~i prin constitui criteriu de proiectare
incovoiere, verificarea se
face conform paragrafului 5.1.2. in fig. 5.2 se prezinta exemple de sectiuni
transversale pentru care flambajul prin incovoiere-rasucire poate constitui
conditie de proiectare.

99
 TIPURI OE SECTIUNI
TRANSVERSALE
. FLAMBAJ OUPA
AXA
CURSA DE
FLAMBAJ

SECTIUNI iNCHISE Oadi

este folasit Orica re b
fyb

Dadi
este folosi t Ori care c

SECJIUNI - I,H

y=E ,33
z z
y - y a

z - z b

z t
z ~

-l8
y y .Y~..
. 'Y
~
Oricare b

,_,f,
~ ~
•4-nf.~·-y z 1; Ori care c

Y-.t_
J -- Y
sau alte
sectiunf

Tabelul 5.2 - Curbele de flambaj corespunzatoare diverselor tipuri de

sectiuni transversale ale barei

100
 5.2.2. Verificarea la flambaj prin riisucire sau la flambaj prin
fncovoiere-riisucire

l . Efortul capabil la flambaj Nb.Rd se va determina conform paragrafului

5.1.2, cu diferenta ca zveltetea redusa a barei A. se calculeaza considerand
valoarea minima dintre Ncr.T ~i Ncr.FT• unde:
- Ncr.r - forta critica elastica de flambaj prin rasucire;
- Ncr.Rr - forta critica elastica de flambaj prin incovoiere-rasucire.

2. Se utilizeaza curba de flambaj "b" (vezi paragraful 5.1.2).

3. La secfiunile transversale simetrice in raport cu am maxima de

inerfie y-y, identice sau similare celor prezentate in fig. 5.2, forfele critice
elastice Ncr.T # Ncr.FT se vor detennina dupii cum unneazii:
1 p2£J
N cr,T =-(GJ
. _2 T+ L w'. (5. 7)
l<T eT2

Ncr.F7'= ~ [(Ncr,y +Nc,,T)-J (Ncr,y +Ncr,r) 2 -4bNcr,y Nc,,T] (5.8)

p2EJ
unde: N cry =---Y
2
Ley
A - aria bruta a sec/iunii transversale
2 2 2 2
Jo =/y +Jz +yo
E - modulul de elasticitate longitudinal
G - modulul de elasticitate transversal

/3=1-(~0)2
lo

y0 - distan/a intre centrul de greutate al secfiunii brute# centrul de

riisucire, masurata dupa direcfia a.xeri (y-y)
iY - raza de inerfie a seqiunii brute in raport cu axa maxima de inerfie
y-y
i, - raza de inerfie a seqiunii brute in raport cu axa minima de merfie
Ir - momentul de inerfie la rasucire (constanta St. Venant)
I.,. - momentul de inerfie sectorial (constanta deplasarii secfiunii)

101
 /" - momentul de iner{ie in raport cu axa maximii de iner{ie y-y
LeT - lungimea de flambaj a barei pentru riisucire # deplanare
L.,. - lungimea de flambaj a.barei corespunzatoare flambajului prin
incovoiere dupa axa maximii de iner{ie y-y
4. in cazul cand condiJiile de rezemare la capete pentru incovoiere
difera de cele pentru rasucire, in rela/ia (5.8) coeficientul f3 devine:

{3=l-y(~0)2
lo

unde -y este un coeficient care depinde de condiJiile de rezemare la capete.

Pentru cateva cazuri practice curente, valorile lui -y se dau in tabelul 5.3.
NotaJiile folosite reprezinta: I - reazem fncastrat: A - reazem articular.

Tabelul 5.3 Coeficientul -y in funqie de condi{iile de rezemare

Cazul de rezemare la
incovoiere
Cazul de
rezemare la rasucire 1-1 I-A A-I A-A

1-1 1,00 0,77 0,77 0,78

I-A - 1,00 - 0,82

A-I - - l,00 0,82

A-A - - - 1,00

5. La stabilirea lungimii de flambaj a barei L,r se va tine cont de

conditiile de rezemare de la extremita{ile ei.
6. in practica, modurile de imbinare nu asigura impiedicarea totala a
torsiunii ~i deplasarii seCJiunii, de aceea valorile teoretice (L.r = l pentru
torsiune impiedicata ~i deplanare libera ~i L.r = 0,5 pentru torsiune ~i
deplanare irnpiedicata) nu vor fi utilizate in proiec tare. in cazurile practice,
L.r se va lua:
- 0, 7 daca imbinlirile impiedica in mare masura rasucirea ~i deplanarea
(vezi fig. 5.3 a);
- 1,0 daca imbinlirile impiedica partial rasucirea ~i deplanarea (vezi fig.
5.3 a).

102
 Fig. 5.3 prezinta unele cazuri particulare de imbinare a barelor
structurii ~i modul de considerare a lungimii de flambaj in aceste situatii.

Sectiuni tubulare sau sectiuni compuse din bare cu cate doua inimi
solidarizate cu ~uruburi
Inimi

-__- - I ___ ..---- ~

Bara analizata

(a) Pentru fixari la extremitati similare situatiilor prezentate, care se pot

considera ca asigura in mare ml\sura impiedicarea deplasarii sectiunii sau
distorsiunii acesteia, L.r se poate lua egal cu 0. 7* distanta dintre punctele
de prindere
1ruma lmma
!

(b) Pentru fixl\ri la extremitati similare situatiilor prezentate, care se pot

considera ca asigura impiedicarea doar partialli a deplanl\rii sectiunii sau
distorsiunii acesteia, L.r se poate lua egal cu 1.0* distanta dintre punctele
de prindere

Fig. 5.3. Exemple de imbinl\ri asigurand diferite grade de impiedicare a

deplanl\rii sectiunii de reazem sau rasucirii ei

103
 7. La profilele 0 ~i C, lungimea de flambaj se va lua L.r x distanta
dintre punctele de fixare, daca se prevad placute de solidarizare la
extremitati (fig. 5.4), care satisfac conditia:

gP~lOO~ (5.9)
/3 fl 2L
in care: {3 - coeficient adimensional, ce caracterizeaza rigiditatea placutei ~i
se ia din tabelul 5.4, in functie de raportul dintre IP ~i bP' unde IP este
dimensiunea perpendiculara pe axa barei, iar bP dimensiunea paralela cu axa
barei;
gP - grosimea placutei;
lw - momentul de inertie sectorial al sectiunii transversale a barei;
n - dublul suprafetei h~urate din fig. 5.4, curpinsa intre liniile
mediane ale barei ~i linia mediana a placutei de solidarizare.

Tabelul 5.4 Coeficientul {3

lp/bp {j l/bp {j
0,5 l,69 1,3 6,25
0,6 2,09 l ,4 7,11
0,7 2,53 l,5 8,06
0,8 3,01 1,6 0,09
0,9 3,54 1,7 10,22
l,O 4,12 1,8 11,45
I, I 4,70 1,9 12,79
1,2 5,47 2,0 14,24

Fig. 5.4

104
 5.3. Pierderea stabilitlitii prin distorsiunea sectiunii transversale a
barei

5.3.1. Generalita/i

I. Exista situatii in care valoarea nu are Joe, dar se produce un flambaj

prin distorsiune, care in aceste cazuri trebuie luat in considerare.

2. fnfig. 5.5 a-d se [ } .

prezinta exemple de
sec/iuni transversale. ale :J
-
- ~
I

V C,)
I

I
:i

J
I

unor bare care $i-au al bl cl di

pierdut stabilitatea in f ,..--...,...,...---------,

ii
acest mod. in fig. 5.5 e
s-au trasat curbele ce flambaj
general
reprezintii varia/ia
eforturilor unitare critice ..
de flambaj, corespunzand el ....._~~-=====~~
lungimea undei
diferitelor moduri de
flambaj. in general, se va Fig. 5.5. ExempJe de flambaj distorsional ~i
Lua in considerare modul evaluarea eforturilor de flambaj critice
de flambaj cu efortul
unitar eel mai mic. Din acest motiv este necesar sii se analizeze mai multe
moduri diferite de flambaj, pentru evaluarea efortului unitar critic de
distorsiune.

3. Pierderea stabilitatii prin distorsionarea sectiunii transversale are Joe

in cazul sectiuniJor transversale deschise monosimetrice de tipurile
prezentate in fig. 5.6 sau asirniJabiJe cu acestea. Fenomenul apare atunci
cand taJpile comprimate nu au eJemente care sa impiedice deplasarea !or
lateraJa. in astfel de cazuri, pereteJe talpii are tendinta de a-~i pierde
stabilitatea inidividuaJ, asemeni unei bare comprimate rezemate elastic la
nivelul conexiunii cu peretele, instabilitate ce poarta denurnirea de
distorsiune ~i caracterizeaza cu precadere profilele solicitate la compresiune
cu incovoiere sau incovoiere dupa axa perpendiculara pe axa de simetrie a
sectiunii transversale (axa de rigiditate minima).

105
 y y

I\
\1 Mz
/I
I c:.-;.'.\\ ,,fl--:.,
z 11 CG I z z \~' Mz CG I
I
------ ---- ---- ---
y y

z Mz z

--=== -:..""::-:..--
y

Fig. 5.6. Sectiuni deschise monosimetrice solicitate la incovoiere dupa

axa de inertie minima. Pierderea stabilitatii prin distorsionare

5.3.2. Flambajul prin distorsiune al barelor fncovoiate

1. Momentul capabil M b,Rd al barelor incovoiate la care se produce

pierderea stabilitatii prin distorsionare va fi calculat cu relatia:
M
M =W er (5 10)
b,Rd efw ·y .
g Ml
unde: W.r este modulul de rezistenta al sectiunii transversale eficace
determinate considerand in fibra extrema comprimata o tensiunea egala cu
Mc/Wg ~i k" = 4,0 pentru talpa comprimata. W8 este modulul de rezistenta
al sectiunii intregi.

2. Momentul critic Mer se calculeaza astfel:

a. La sectiunile C ~i Z daca flambajul prin distorsiune produce rotirea
unei talpi in jurul imbinarii inima-talpa:

106
 (5.11 a)

- -
Mer=My[0,055(Ad-3,6)+0,237] pentm Ad2::1.414 (5.11 b)
b. Dacli flambajul prin distorsiune produce incovoierea inimii cu
deplasarea lateralll. a tll.lpii comprimate:
p
Mer =My (1-~)
4 pentru Id < 1,414 (5.12 a)

Mer =M» "

-z- pentru "d ~ I , 414 (5.12 b)
Ad

-~
in care: Ad=
Md
_Y (5.13)

Md este momentul elastic de flambaj prin distorsiune ~i are expresia:

Md=Wg·ad (5.14)
ad - este tensiunea de flambaj prin distorsiune ~i poate fi detenninatll. dintr-
un calcul elastic de flambaj sau folosind relatiile aproximative de la punctul
5.3.4. MY este momentul capabil elastic al sectiunii intregi:
M»=Wgiy (5.15)

5.3.3. Flambajul prin distorsiune al bare/or comprimate

Forta axiala capabilli maxima la flambaj prin distorsiune Nb.Rd are
expresia:
. a
Nb,Rd=A,/-
11 (5. 16)
YMJ

unde Aer este aria eeficace a sectiunii transversale calculate la tensiunea a",
care are expresia:
I;
a,, =!y[l-~] pentru ad > f/2 (5.17a)
d

107
 f,
a,,=f.y[0,055(1-3,6) 2+0,237] pentru f/13 ~ ud ~ f/2 (5.17 b)
a .
d

5.3.4. Tensiunea deflambaj prin distorsiune pentru sec/iuni U, C si Z

solicitate la compresiune si incovoiere

5.3.4.1. Sec/iuni U # asimilate solicitate la compresiune (fig. 5. 7 a)

Tensiunea de flambaj prin distorsiune fd se calculeazA cu relatia:

ad=~[(a 1 +a2)-(a 1 +a2)2-4a3] (5.18)

24
in care:
k
a =!l(j3 +0039/ A. 2)+-"- (5.19)
1/3
I
2•, /3E
1'11
f3 .
a2=TJ(lz -lyo-2.) (5.20)
/31

a3=17(a/z - ;I~) (5.21)

2 /y +/z
f3 I =hy +A- - (5.22)

/32=/.,.. +/y(yo -h,}2 (5.23)

/33 =lyz(y0 -h,) (5.24)

{34 =f32 +(zo -hz)[fz(zo -hz)-2/33] (5.25)

A=4,80(/34~w)0•25 (5.26)
t

17:(1T )2 (5.27)
A

108
 I
Et3 l,llad b,). z
(5.28)
k4>= 0,56(bw +0,062A.)[1£"i2(b;+A.2)]
u/ se obtine din relatia (5.14) cu:

a 1 =; (fi2+0,039/,A. 2) (5.29)
1

Valorile lui A, Iv, lz, lyz §i I,., se refera numai la talpa seqiunii
(rigidizata sau nerigidizata).

5.3.4.2. Secfiuni C solicitate la compresiune (fig. 5. 7 b)

Tensiunea de flambaj prin distorsiune ud se calculeaza cu relatia (5.14),

in care a 1, a 2 §i a3 se simplifica deoarece:
l,.,=0 (5.30)
(5.31)

hy=-y (5.32)

y 0 -hy=b1 (5.33)
Relatiile (5.15 - 5.18) §i (5.22) devin:

a =!l.(J b +0 039/ A. 2) +~ (5.19 a)

I /31 y f ' r /31T/E
2 (5.20 a)
a 2 =T/(lz +-zb/yz)
/31
a3 =T/(a/z -!l.1}Pj) (5.21 a)
/31
I +I
/3 I =y2+~
A
(5.22 a)

lb 2b
A. =4,80( Y 13 "')o.is (5.26 a)
t
in care:
A =(b1+d 1)t (5.34)

109
 2
h, +2hldl
y---- (5.35)
2( b,+d 1)
dzI
z--- - (5.36)
2(b,~d1)

t 3 (b,+dl)
1, 3 (5.37)

bt 3 td 3 d
I =-1 -+- 1 +b tz 2 +d t(__!_-z) 2 (5.38)
y 12 12 I I d2

th 3 d t 3 b
I =- 1 +-1-+d t(b -y) 2 +bf(y--1) 2 (5.39)
z 12 12 1 I 2
b, di
Iyz =bi 2 -y)( -z)+d 1t( 2 -z)(b1-y) (5.40)

5.3.4.3. Secfiuni C $i Z solicitate la incovoiere dupii axa

perpendicularii pe inimii (fig. 5. 7 c)

Tensiunea de flambaj prin distorsiune fd se calculeaza conform

punctului 5.3.4.2, cu exceptia relatiilor (5.26 a) ~i (5.28), care devin:
I b 2b
A. =4,80( L~~'.-)°· 25 (5.26 b)
2t

k - 2Et3 (5.28 a)
rf> 5,46(bw +0,06).)
Calculul se simplifica pin faptul ca coeficientul kq, u este functie de fd.

5.4. Bare cu sectiune compusa din elemente formate la rece

Se considera bare cu sectiune transversala compusa, obtinuta prin

solidarizarea a doua sau mai multe profile, barele cu sectiune transversala
identica sau sirnilara variantelor constructive prezentate in tabelul 5.5.

110
 centrul de rasuc!re al
tiilpii rigidizate

a) Sectiuni U 'i aslmllate solicitate la compresjune uniforma

centru l de risuclre al
1· I .J UlpH rigid iz-ate
==- I d1
y

bl Secfiunl C solltftate la compresiu.ne uniform:!

intindere

+ compresiune +

cl Sectiun i C ff Z solfcitah la incovoiere

Fig. 5.7.

111·
 5. 4.1. Verificarrea rezisten/ei ~i stabilitlz/ii barelor cu sec/iune compuslz

1. Verificarrile de rezistentli. ~i stabilitate ale barelor cu sectiune

compusli. din profile formate la rece se vor face cu luarea in considerare, in
mod obligatoriu, a reducerii sectiunii transversale a profilelor survenitli. in
urma voalli.tii peretilor componenti ai acestora.

2. Seectiunile compuse compacte sau compuse din profile apropiate

(punctele 1 ~i 2 din tabelul 5.5) sse calculeazli conform 5.1 ~i 5.2 intr-una
din urmli.toarele variante:
a. Lucrand cu limita de curgere fyb a benzii de otel din care se executli.
barele prin formare la rece ~i curba de flambaj "b"; ·
b. Lucrand cu limita de curgere medie pe sec;tiune fy. aplirutli dupli
formarea la rece (dacli A.r = Ag), determinatli. conform metodei specificate
in paragraful 2.4 ~i curba de flambaj "c".

3. Sectiunile compuse de la punctele 3 ~i 4 din tabelul 5. 5 se considera

sectiuni compuse propriu-zise, daca sunt respectate conditiile de la 5.4.2.2
punctele 4 ~i 5. Modul de verificare al acestora este prezentat in paragi'afele
5.4.2 (seqiunile de la punctul 3) ~i 5.4.3 (sectiunile de la punctul 4).

5.4.2. Bare cu sec/iune compusa din elemente depanate solidarizate cu

pldcu/e sau zabre[ufe
Calculele de verificare ale barelor cu sectiune compusli din elemente
deplirtate solidarizate cu plli.cute sau zli.brelute se efectueazli. conform
prevederilor din STAS I 0108/0-78. Alternativ, verificarea.stabilitlitii acestor
bare cand flambajul se produce intr-un pl.;m paralel cu zabrelutele sau
placutele se poate face prin intermediul unui calcul de ordi_nul doi, prezentat
in continuare. ·

5.4. 2.1. Bare solidarizate cu zabrelu/e

I . Dacli asupra unei bare cu sectiune compusli. alcatuitli din douli ramuri
paralele identice legate printr-un sistem triunghiular uniform de zabrelute pe
lungimea sa, se aplica o fortli de compresiune centrica N, forta intr-o
ramura la jumatatea lungimii va ti:
M
Nf =0 ,SN+-
h (5.41)
0

112
l . ~ectmm compuse compacte dm
profile solidarizate prin cordoane de
sudura intrerupte sau sudura in puncte I ID
0 Do
I JCT
2. Sectiuni compuse compacte din
profile solidarizate cu fururi (sudate
sau cu ~uruburi)

+
3. Sectiuni compuse din profile
indepartate solidarizate cu p!acute sau
zabrelute (sudate sau cu ~uruburi).
OBSERVATIE:
J __C [~]
Acest tip de compunere a sectiunilor
simple se poate realiza ~i prin
utilizarea, pentru solidarizare, a unor
p!aci continue cu goluri.
4. Sectiuni compuse din profile u ,, ,, l .,

r ,- [
1
indeparate solidarizate cu cupoane I I
I I
1'I
I I
n
(sudate sau cu ~uruburi) ft

I I I
: ;=====; l :
I I I
"" "' I I
I I I
__ l L_'

l abelul :,. >

113
unde M este momentul de ordinul doi calculat cu o imperfectiune geometrica
echivalenta sub forrna unei sageti initiale la mijlocul lungimii egala cu
L/500:

(5.42)

in care: N = -rr2EI (5.43)

er L2
I este momentul de inertie al sectiunii compuse ~i are expresia:
2
/=0,5h 0 A 1 (5.44)
unde: A1 - aria sectiunii transversale a unei ramuri ~i h0 este distanta intre
centrele de greutate ale sectiunilor ramurilor;
s. - forta taietoare care produce o deforrnatie din taiere unitara la
nivelul zlbrelutelor. in fig. 5.8 sunt date valorile lui s. pentru diferite
sisteme de zlbrelute. Ariile Ad ~i A. se refera la un singur plan, iar n este
numarul planurilor zabrelutelor.

2. Lungimea de flambaj a unei ramuri in planul zlbrelutelor se va lua

distanta "a" intre centrele imbinarilor zabrelutelor. La barele cu patru
ramuri alcatuite din comiere cu zabrelute in ambele directii, lungimea de
flambaj dupa axa slaba depinde de modul de dispunere a zabrelutelor
conform fig. 5. 9.

3. Fortele in zlbrelute se determina din forta taietoare V, calculata

astfel:
V =rrM (5.45)
s L
Forta Nd in zabrelute diagonale este data de:
(Vd)
N +-'- (5.46)
d (nho)

4. Este recomandabil ca zlbrelutele de pe fete opuse sa fie ~ezate "in

oglinda". in caz contrar este necesar sa se tina seama de deformatia ce apare
din torsiunea ramurilor.

114
 System

T a

8 1
//2

j_

8 = f/500

T Ta
1 1

Fig. 5.8

115
 T-
1 I
lr•1,52a t, •1,28a

I
t, ••

Fig. 5.9

5.4.2.2. Bare solidarizate cu placu/e

1. Daca asupra unei bare cu sectiune compusa alciituita din doua ramuri
paralele legate rigid prin placute dispuse uniform pe lungimea sa, se aplicii
o forta de compresiune centrica N, forta intr-o ramura la jumatatea lungirnii
va fi:

(5.47)

unde M este momentul de ordinul doi calculat cu o imperfectiune geometricii

116
echivalenta sub forma unei sageti Ia mijlocul Iungimii barei egala cu L/500:
Ne 0
M=----- (5.48)
(1-!!__N)
NC, s.
in care: Ne, = 11"2 EI/L2
I este momentul de inertie al sectiunii compuse ~i are expresia:
2
/=0,5h 0 A 1 +'2µ11 (5.49)
unde: A 1 - aria sectiunii transversale a unei ramuri;
I 1 - momentul de inertie al unei ramuri;
h0 - distanta intre centrele de greutate ale ramurilor.
Coeficientul µ are expresia:
µ = 1 daca 'As,75
µ = 2 - A/75 daca 75<'A<150 (5.50)
µ. = 0 daca 'A~ 150

~
,m care: ,,, =-
L "1..1 =
.
1o
" o
Rslo
-
'A
I

unde: I0 eeste valoarea Jui I pentru µ = 1.

Forta taietoare Sy are expresia:
11
S =2-rr2E- (5.51)
v ai

daca este satistacuta conditia:

(/pa)
--:::;;5 (5.52)
(I1ho)
in care: IP este momentul de inertie al sectiunii unei placute;
a - distanta intre centrele placutelor in lungul barei.
in caz contrar se va tine seama de deformabilitatea placutelor, obtinand
Sy din relatia:

s ___2_4E_I_I_ daca s ::;;27T2_EI_I (5.53)

v 2/h v a2
a2(l+-l_o)
n/Pa

117
 l iN/2
b

f _vs/2 _v.,,T
a/2

I
z

I I
ta/2

_J_
'ti'
I I
z
I
Fig. 5.10

2. Lungimea de flambaj a unei ramuri in planul placutelor se va Jua

distanta "a" intre centrele imbinarilor placutelor.

3. P!acutele ~i prinderile !or de ramuri vor fi verificate la momentele

~i fortele taietoare indicate in fig. 5.10 rezultate din expresia fortei Sv:
V = TrM (5.54)
s L
Pentru aceastli verificare se poate considera ca forta taietoare in fiecare
ramura este 0,5 N.

4. Barele cu seqiune compusa din profile apropiate solidarizate prin

fururi sau cu seqiune compusa compacta vor fl. tratate ca bare cu seqiune
compusa numai daca placutele de solidarizare sunt dispuse la o distanta mai

118
mare de 15 imin• unde imin este raza de inertie minima a unuia din profilele
componente. Forta taietoare V, poate fi calculata ca la (3) sau simplificat se
poate considera egala cu 2,5 % din forta axiala din hara.

y
+
I

·-~-·
z-~-'
- --z
v -- - I
-- v
I
I

I
y

Fig. 5.11

5. Barde cu sectiune compusa alcatuita din doua corniere legate intre

ele prin perechi de pUkute dispuse in cruce ca in fig. 5.11 pot fi verificate
la flambaj dupa axa y-y ca bare cu sectiune simpla daca lungimile de
flambaj in planele perpendiculare y-y ~i z-z sunt egale ~i dacli distanta intre
pllicute in lungul barei este mai mica decat 70imin• unde imin este raza minima
de inertie a unui cornier. in cazul cornierelor cu aripi inegale se poate
presupune ca:
.
i0 (5.55)
l =--
y 1,15
unde l0 este raza minima de inertie a sectiunii cornpuse.

119
 6. Prevederi constructive:
a. PJacutele vor fi dispuse obligatoriu la capetele barei ~i punctele
intermediare unde se afla reazeme sau sunt aplicate forte;
b. Placutele intermediare vor trebui sa imparta lungimea barei in eel
putin 3 panouri. De asemenea vor fi eel putin 3 panouri intre punctele unde
se afla reazeme laterale in planul placutelor;
c. Daca este posibil, placutele intermediare vor fi dispuse pe lungimea
barei. Daca ele se afla in plane paralele, vor fi ~ezate fata in fata;
d. Daca Sv este calculat rara a tine seama de flexibilitatea placutelor,
liitimea placutelor, de capat va fi mai mare decat h0 ~i latimea placutelor
intermediare va fi mai mare de 0,5 h0 •

Pl aca rigido

Fig. 5.12

5.4.3. Bare cu secfiune compusii din profile depiirtate asamblate cu

cupoane (Bare tip Johnston)

1. Barele cu sectiune compusa din profile departate asamblate cu

cupoane (punctul 4 din tabelul 5.3) reprezinta un caz limita al unei sectiuni
solidarizate cu zabrelute (vezi fig. 5.12 a). Acest tip de hara cu sectiune

120
 compusli este utilizat la realizarea tlilpilor grinzilor cu zlihrele cu noduri
hulonate.

2. Datorita prinderii articulate a zabrelufelor de talpi, in cazul acestor

bare nu este permisa transmitereafor[elor taietoare in talpi. Se poate ob/ine
o cre~tere a capaciti'i[ii portante la jlambaj daca se prevad solidarizi'iri cu
, placi rigide la extremiti'i[ile barei (jig. 5.12 b).

3. Se definesc · urmatoarele caracteristici geometrice ale seqiunii

transversale compuse:
1 momentul de inertie al sectiunii transversale a unei ramuri dupa axa
0 -

paralelli cu axa sectiunii compuse care nu intersecteazli sectiunile ramurilor;

I - momentul de inertie al sectiunii transversale compuse, integral
eficace, dupli axa care nu intersecteazli sectiunile ramurilor;
I, - momentul de inertie eechivalent al sectiunii transversale compuse,
dat de relatia:
810
I - (5.56)
e I
(6; + 1)

4. hara cu sectiune compusli se considerli simplu rezematli la

extremitliti. Sarcina criticli depinde de modul de flambaj al barei. Se
considerli semnificative primele douli moduri de flamhaj: modul A (cu o
singurli semiundli) ~i modul B (cu douli semiunde).
Daca I.Jl 0 < 8, atunci hara flamheazli dupli primul mod, iar sarcina ei
criticli de flamhaj este:
8rr2£/
p =---0 (5.57)
er.I L2
Daca l.fl 0 > 8, atunci hara flamheaza dupa modul al doilea, iar sarcina
ei critica este:
rr 2EI
p =--o>P (5.58)
cr.2 L 2 er.I

unde valoarea momentului de inertie echivalent I, se determina cu formula

5.52.

121
 5. Cu ajutorul momentului de inertie echivalent se calculeaza zveltetea
echivalenta a barei ~i se determina efortul capabil la t1ambaj prin incovoiere
in functie de care se verifica conditia din relatia (5.1).

6. Pentru verificarea la jlambaj se lucreaza cu curba de jlambaj

corespunzatoare seC{iunii transversale a unei singure ramuri (se considera
hara ca jfiind alcatuita din elemente independente incastrate elastic, care
deci jlambeaza independent): - La barele tip Johnston alcatuite din profile
cu perefi subfiri formate la rece se obfin rezultate acoperitoare lucrand cu
curba de jlambaj (b).

5.4.4. Verificarea stabilitafii talpilor comprimate ale grinzilor cu

zabrele realizate din bare cu seCJiune compusa de tip Johnston

I. Barele cu sectiune compusa tip Johnston pot constitui talpi pentru

ferme, atunci cand acestea se realizeaza din doua profile U sau C,
solidarizate intre ele prin intermediul diagonalelor ~i montantilor, imbinate
in noduri cu ~uruburi (fig. 5.13). in mod uiual, talpa superioara a fermelor
este fixata lateral prin pane. Ftxarile laterale prin pane se considera reazeme
elastice pentru flambajul lateral al talpii superioare comprimate.

Fig. 5.13

122
 2. in cele ce urmeaza se prezinta informativ procedura de determinare
a sarcinii critice minime de jlambaj lateral pentru talpa superioara
comprimata.

Expresia sarcinii critice este:

, , I, al 2 ?
N =n-p-E-+-p- (5.59)
a L2 n2
unde: n - numarul de semiunde al modului respectiv de pierdere a
stabilita\ii;
a - rigiditatea reazemelor elastice;
11 - m omentul de ineqie echivalent al talpii comprimate;
L - deschiderea. fermei.
S-a constatat ca, in cazul in care talpa comprimata flambeaza dupa
primul mod de pierdere a stabilitatii, momentul de ineqie echivalent 11 va
avea aceea~i expresie ca la barele tip Johnston.
Reazemele elastice permit talpii sa flambeze lateral, conform unui mod
cu mai mult de o semiunda (n> 1; numar real pozitiv).
Valoarea momentului de ineqie echivalent al talpii comprimate se
stabile~te astfel:

/ 1 =le ~i 1 <n<2, dacii a<ac.J.l

/ 1 =210 ~i 11 3 2, dacii a>cc.t.l

unde: le - momentul de inertie echivalent al sectiunii transversale compuse
determinat cu rela\ia 5.56;
10 - momentul de inertie al seqiunii tranasversale a unei ramuri (vezi
STAS 10108/0-78);
a,... 1.2 - rigiditatea medie a reazemelor elastice, care perrnite trecerea de
la primul mod de pierdere a stabilita\ii la modul doi, determinata cu relatia:
4p 2£(8/o -Je)
a ------ (5.60)
c. L2
3L ~
Rigiditatea medie a reazemelor elastice depinde de momentul de ineqie
1. al inimii continue fictive a grinzii, calculat cu relatia:
f, =ml
1 111 +S/d sin q (5.61)
unde: m - numarul total al montantilor fermei;
Im - momentul de inertie al sec\iunii transversale a montantului dupa

123
axa paralela cu planul fermei;
Id - momentul de inertie al sectiunii transversale a diagonalei dupa axa
parale!a cu planul fermei;
q - unghiul de inclinare al diagonalelor (vezi fig. 5.14).

{/SJ/?JS:
Fig. 5.14

Expresia rigiditatii medii a reazemelor elastice este:

1
a----- (5.62)
dz d4
-+--
kl 3/fi
unde: d - infiltimea sectiunii transversale a grinzii cu zabrele cu tfilpi paralele
(inaltimea medie a sectiunii transversale la ferme cu talpi neparalele);
I. - conform relatiei 5.57;
k, - rigiditatea panei la deplasare laterala, determinata cu relatia:
1
k=------ (5.63)
1 b 1
c -(--+-)
t qlq.fi/c kc
unde: C, - distanta intre pane (fig. 5.13);
b - traveea halei (fig. 5.13);
I, - momentul maxim de inertie al sectiunii transversale a panei;
k. - rigiditatea initiala la rotire a imbinarii pana-montant, determinata
pe cale experirnentala pe un model similar figurii 5.15;
q 1, q2 - coeficienti care iau urmatoarele valori:
q 1 = 2, in cazul panei incastrate la capete pe doua talpi superioare
alaturate, identice ~i incarcate identic;
q 1 = 3, in cazul panei incastrate pe talpa superioara studiata ~i
articulata la cealalta extremitate;
q2 = 1, daca avem pane numai pe o parte a fermei studiate (travee
marginala);
q2 = 2, daca avem pane de ambele paqi ale fermei studiate (travee
curenta) ..

124
 In cazul in care se realizeazli rigiditatea necesarli la rotire a imbinlirii
panli-montant, in relatia (5.59) se retine numai primul termen. Dacli
structura acoperi~ului nu este prevlizuta cu pane ~i se considerli nodurile
tlilpii superioare comprimate ca articulatii, rigiditatea medie a reazemelor
elastice se ia:
3/aE
a=-- (5.64)
d4
unde termenii au aceea~i sernnificatie ca mai sus. Pentru numlirul "n" de
semiunde asociat valorii sarcinii minime de pierdere a stabilitlitii rezulta
foqa critica:
(5.65)

3. Pentru utilizarea curbelor de flambaj in calculul inclirclirii ultime,

trebuie stabilita zveltetea redusa a talpii comprimate cu sectiune compusa;

)..y/,Ncr,\
(5.66)

unde: A.r - aria eficace a sectiunii transversale compuse solicitata la efort

axial uniform ~i constant.
Rezistenta talpii fermei cu sectiune compusa la flambaj prin incovoiere
se determina in continuare in conformitate cu paragraful 5.1.2.
Cu on de orni - t
{pentru· reazem panii) ~--= . ,.
-- - - - - - --=-=-- _';(
- ------- --- -- --,z.._I

Ramurile tlil ii
comprimate

Montant

Fig. 5.15

125
 6. CALCULUL DE STABILIT ATE AL ELEMENTELOR
COMPRIMA TE ~I iNCOVOIA TE

6.1. Flambajul lateral al grinzilor

(l) Momentul capabil la flambaj lateral prin incovoiere-rasucire al

grinzilor solicitate la incovoiere se va determina astfel:

M =
XLT w efy f,y (6.1)
b.Rd
YMJ

1
xu- 1 insa Xu $ (6.2)
2 :! J
cPu+[cPLT-ALTJ-.
<Pu=0,5[1 +au(Au-0,2) +Au2J (6.3)
in care: f, = (b
We'"~ modulul de rezistenta corespunzator fibrei comprimate al
sectiunii trinsversale eficace solicitata la incovoiere exclusiv dupa axa
maxima de inertie.
w _!.
}: =[- ej.}]]
LT M
cr~t

M,,.~
- momentul critic elastic al sectiunii transversale brute la flambaj
prin incovoiere-rasucire;
aLT = 0,21 (corespunzator curbei "a" de flambaj, conform
paragrafului 5.1.2).
(2) Cand valoarea zveltetii adimensionale a barei respecta relatia:
'A LT$ 0,4, nu exista pericolul pierderii stabilitatii grinzii prin incovoiere-
rasucire.

6.2. Bare solicitate la incovoiere cu compresiune axiala

I. Toate barele solicitate de momentele incovoietoare My.sd ~i Mz.sd ~i

forta de compresiune axiala N,d, se vor vcrifica cu urmatoarea relatie:
Nsd k/Mr.sd +D.Afrsd) k=(M:sd +D.Af:sd < 1
-----+ . +------ (6.4)
xmin A
ef
._L_ W
ej.}-.c
· ~- W
ef.;:.c
· ~· -
· Yw · Yw · Yw

126
 (6.5)

µr =A/2/3.wr -4) insa µY ::s; 0, 90 (6.6)

µ,·Nsd • ~
k =1- msa k, ::s; 1,5 (6.7)
x;Aer~·
µ,=\(2/3M.z-4) insaµ, ::s; 0,9 (6.8)
Xmin - valoarea minima intre Xy ~i x,, unde Xy ~i x, sunt coeficientii de

flambaj (definiti in paragraful 5.1) corespunzatori axelor principale de

inertie y-y ~i z-z;
f3My ~i f3M.z sunt coeficientii momentului incovoietor uniform echivalent
(inclusiv momentul incovoietor din deplasarea ~entrului de greutate al
sectiunii eficace, dM = Nsd eN, determinati in cazul pierderii stabilitatii prin
incovoiere conform paragrafului 6.3 punctul 3;
Aer - aria sectiunii transversale eficace la solicitarea de compresiune axiala
(vezi fig. 3.12 a);
w.r.y.c - modulul de rezistenta al sectiunii transversale eficace corespunzator
fibrei comprimate in cazul incovoierii drepte numai dupa ax.a y-y (vezi fig.
3.12);
Wer.z.c - modulul de rezistenta al sectiunii transversale eficace corespunzator
fibrei comprimate in cazul incovoierii dupa ax.a z-z (vezi fig. 3.12);
dM> sd• dM,.sd - momentele aditionale datorate deplasarii centrului de
greutate al sectiunii transversale eficace, definite la 4.3.

2. Din aplicareaformulelor de mai sus se pot obfine ~i valori negative

pentru µ,. ~i µ,.

6.3. incovoiere cu compresiune axialii, atunci cand exista posibilitatea

producerii flambajului lateral prin incovoier~rasucire

l. Barele comprimate ~i incovoiate la care exista pericolul pierderii

stabilitatii in lateral prin incovoiere-rasucire (deversare) se vor verifica
utilizand urmatoarea relatie:

127
unde:
µ, N
K =1 - dar kLT :::;; 1 (6.10)
. LT xzLTA eff,sd}'
(6.11)
f3M.LT este coeficientul momentului incovoietor uniform echivalent,
determinat in cazul pierderii stabilitatii laterale prin incovoiere-rasucire,
conform punctului 3;
k,, eNy• eN.z• A.,. wef.z ~i _Wef.y se determina conform paragrafului 6.2;
x1., - coeficient de flambaj lateral, in general egal cu x,. Dad insa flambajul
prin incovoiere-rasucire sau prin distorsiune sunt moduri posibile de cedare,
x1., va fi luar ca cea mai buna valoare dintre x, ~i x pentru flambajul prin
incovoiere-rasucire sau flambajul prin distorsiune;
XLT - coeficient de flambaj lateral prin incovoiere-rasucire, determinat
conform paragrafului 6.1.
2. in cazul cand exista pericolul producerii flambajului prin incovoiere-
rasucire din compresiune (vezi paragraful 5.2) sau al producerii flambajului
prin distorsiune (vezi paragraful 5.3), se va adopta pentru coeficientul de
flambaj x, valoarea minima determinata pentru aceste moduri de pierdere a
stabilitatii.
3. Coeficientii momentului incovoietor uniform echivalent (care includ
~i momentul datorat deplasarii axei neutre ca efect al voalarii .1M), respectiv
{3M Y' BM.z ~i f3M.LT• se obtin din fig. 6.1, in conformitate cu alura diagramei
de moment incovoietor intre punctele de fixare a seqiunii barei, dupa cum
urmeaza:
Tabelul 6.1 Axele hotaratoare la determinarea coeficientilor de reducere {3M

Coeficientul Momentul incovoietor Fixarea barei se face in

dupa axa plan paralel cu axa
f3m.) y-y y-y
f3M.z z-z z-z
f3M.LT y-y z-z

128
 4. Pentru structurile zvelte sensibile la efecte de ordinul II, momentele
incovoietoare de capat ale grinzilor se vor determina pe baza unui calcul de
ordinul doi.

6.4. Calculul imbinarilor de continuitate (joante) ~i a prinderilor

la capete ale barelor solicitate la incovoiere cu compresiune axiala

I. Prinderile la extremitati ~i imbinarilc de continuitate ale barelor vor

asigura realizarea unei capacita\i portante egale cu aceea din seqiunea
curenta a barei. in caz contrar, aceste imbinari vor fi calculate la aqiunea
foqei axiale de compresiune N,d ~i a urmatorului moment incovoietor M,_, 0 :
e U~., . m·
M =M +N (~··1)-sm- (6.12)
1·"1 '-'" "1 ·
X A ef I
unde: x se determina conform paragrafului 5.1.2;
A"' - aria seqiunii transversale eficace a harei:
W"' - modulul de rezistenta al seqiunii transversale eficace
corespunzatoare solicitarii de incovoiere;
x - distanta intre punctul de intlexiune la incovoiere (punctul unde
diagrama de moment incovoietor taie axa barei) ~i imbinarea intermediara
sau prinderea de capat;
1 - lungimea de tlambaj a barei.

2. imhinarile imermediare de co111i1111itate :ji prindcrile de capar vorfi

astfel proiectate incat sa permita transmiterea incarciirii dare ::.onele ejicace
ale secfi1111ii trmm·ersale.

3. Alllnci cand pri11derea harei la capete este excemrica fa( a de p1111ct11l

de aplicare a for{ei, valoarea acestei excentricitii{i se i111rod11ce in calrnl.

129
 Diagrama de moment Coeficientul momentului uniform
echivalent {3M

Momente de capat f3M.o/= J,8-0,7'1'

M1~lf'M1
-1~'1-"~1

Momente din incercari {JMo=J,3

~ f3Mo= 1,4

Momente datorate incarcarilor ~i

momentelor de capat Mo
/3M=/3M.'f + AM(/3,,,.0 -/3M.'¥)
fMo fu
M1~~ Mo = I max M I datorat doar
incarcarilor

~+::~
M1~f-M l max Mj pentru diagr~a
de moment f'ara
{
AM = schimbarea de

lmax Mj+j~~MI
pentru diagrama de
moment care schimba
semnul

Fig. 6.1 Coeficientul momentului uniform echivalent {3M

130
 7. BARE CU PERETI SUBTIRI SI TABLE PROFILATE IN
INTERACTIUNE CU ALTE ELEMENTE STRUCTURALE

7 .1. Generalitati

in acest capitol se trateazli elementele structurale realizate din profile

cu pereti subtiri ~i table profilate care conlucreazli in cadrul structurilor de
rezisten\li. Spre exemplu, aceastli conlucrare apare in cazul diafragmelor,
invelitorilor cutate cu pane sau structurilor de inchidere ori invelitorilor
realizate din elemente profilate pentru deschideri mari (casete).

7 .2. Efectul de diafragma al panourilor din tabla profilata

7. 2. 1. Definifii ~i principii

1. Contributia adusli de invelitoare, plan~ee ~i peretii de inchidere din

table profilate la rezistenJa ~i rigiditatea unei structuri se datoreazli rigiditli.Jii
~i rezistenJei acestor elemente structurale la forfecare. Deoarece aceste
elemente colaboreazli cu structura de rezistentli de bazli a cllidirii, ele se
numesc colaborante. Prescriptiile prezentate in continuare se aplicli exclusiv
diafragmelor realizate din tabla de otel profilatli.

2. Principiul de bazli al unei proiectliri care tine seama de efectul

colaborant al elementelor de inchidere ~i plan~eelor, este acela ca acoperi~ul
~i plan~eele intermediare se comportli ca ni~te grinzi, avand inliltimea inimii
egalli cu deschiderea cllidirii, respectiv deschiderea grinzii egalli cu lungimea
cllidirii. Sub inclircliri exercitate in planul lor, aceste grinzi i~i transmit
reaqiunile peretilor de fronton (sau cadrelor intermediare contravantuite la
clli.dirile cu lungimi mari).
in structura acestor diafragme, tabla profilatli aqioneazli ca o inimli
preluand eforturile de forfecare, iar barele dispuse pe laturile longitudinale
actioneazli ca ni~te tlilpi ~i preiau intinderi sau compresiuni axiale (vezi fig.
7.1 sau 7.2). in cazul peretilor solicitati la forfecare in planul !or, efectul de
diafragmli asigurli rezistenta panourilor rectangulare de perete (vezi fig. 7 .3)
la lunecare.

131
 runuu rcr recc,_gl_
diafra mei

FOr e reluate de
barele mar inale
lucrand ca t6!1.

Fig. 7 .1. lnvelitoare colaboranta la acoperi~ul plan al unei structuri cu

cadre pendulare

7. 2. 2. Condi(ii de aplirnre a metodei

Mctodele de proiectare cu invelitoare colaboranta ~i care considera

diafragmele din tabla profilata ca paqi integrante ale structurii de rezistenta,
pot fi aplicate daca se respecta urmatoarele conditii:
1. Utilizarea tablei profilate intr-o funqiune suplimentara fata de
preluarea sarcinilor perpendiculare pe plamil ei, se limiteaza la realizarea
unor diafragme lucrand la forfecare care preiau deplasarile structurii in
planul acestor diafragme.
2. Foqele preluate de diafragmele din planul acoperi~ului sau in planele
plan~eelor vor fi transmise fundatiilor prin intermediul unor cadre
contravantuite, a unor diafragme verticale cu pereti colaboran\i, sau al altor
elemente constructive care se upun deplasarii laterale a construqiei.
Panou de d1 a..ftc~
for fecat
Oiafragrna din tabla
profilata

For e reluate de bcc~ie

mar i nale lucronti c: ~~·

~(lper_i.._s_ _ _ ___,

Fig. 7.2. invelitoare colaboranta la acoperi~ul in doua ape al unci

structuri pe cadre, solicitata de incarcari verticale

132
 Fig. 7.3. Structura unui panou de diafragma
3. Diafragmele vor fi prevazute cu bare marginale dupa dircqia
longitudinala,' care lucreaza ca tillpi ~i preiau foqele axiale generate de
efectul de diafragma.
4. Pentru asigurarea continuita\ii transmiterii foqelor din diafragma
structurii principale de rezisten\a, ca ~i pentru imbinarea cu barele marginale
lucrand ca talpi, se vor utiliza solutii de imbinare dimensionate
corespunzator.
5. Diafragmele se vor utiliza in principal pentru a prelua incarcarile din
vant, din zapada sau alte tipuri de incarcari care se pot prelua ~i transmite
prin intermediul tablei profilate. Ele se pot de asemenea utiliza pentru
preluarea unor incarcari cvasipermanente sau variabile de mica intensitate
(de exemplu supraincarcari din poduri rulante u~oare sau grinzi rulante), dar
nu se pot utiliza pentru preluarea unor incarcari utile mari, cum ar fi cele
din utilaje.
· 6. Proiectarea pe baza principiului de invclitoare colaboranta se va
utiliza mai ales la cladiri cu numar mic de nivele sau la plan~eele ~i pere\ii
de inchidere ai cladirilor inalte.
7. Diafragmele din tabla cutata se considera componente ale structu ri i
de rezisten\a ~i nu vor fi demontate tara o analiza corespunzatoare a
consecin\elor.
8. Stabilirea rigidita\ii la forfccare a panourilor de invclitoarc sc va face
in conformitate cu recomandarile din litcratura de spccialitate. tinand scama
de imbinarile dintre tabla cutata ~i structura de sus\inere ~i de caracteristicile
tablei cutate.
9. Note le de calcul ~i desenele de cxecutie vor atrage atentia asupra
faptului ca structura este proiectata \inand searna de efectul invelitorii
colaborante.

LB
 10. in zone le seismice se va tine seama de efectul invelitorii
colaborante numai daca sunt respectate conditiile de deplasare orizontala a
structurii din Normativul Pl00-92.

7.2.3. Specificafii constructive

Structura constructiva a diafragmelor va respecta urmatoarele cerinte:

I. Ambele margini ale difragmei se vor prinde pe barele marginale cu
~uruburi autoperforante, cu bolturi impu~cate, cu suduri prin puncte, cu
~uruburi sau alte tipuri de conectori astfel conceputi incat sa nu permita
jocuri inadmisibile, sa nu smulga sau sa nu se foarfece inainte de spintecarea
tablei. Conectorii de acest tip nu se vor aplica direct prin strapungerea tablei
profilate pe barele care o sustin, decat daca se iau masuri speciale pentru a
se asigura transmiterea efectiva prin intermediul !or a fortelor prevazute prin
calcul.
2. imbinarile de continuitate intre panourile adiacente de tabla profilata
se vor realiza cu nituri, ~uruburi autofiletante, suduri sau alti conectori astfel
conceputi incat sa nu permitajocuri inadmisibile, sa nu se smulga sau sa nu
se foarfece inaintea spintecarii tablei profilate. Pasul dintre conectorii de
continuitate nu va fi mai mare de 500 mm.
3. Distanta de la conectori ~i pana la marginile tablei profilate sau pana
la capetele ei libere, va fi suficient de mare pentru a evita pericolul
spintecarii premature a acesteia.
4. Golurile mici, dispuse aleator ~i a caror suprafata totala nu depa~e~te
3 % din suprafata diafragmei sunt admise rara a fi efectuate verificari
speciale, cu conditia ca prin amplasarea lor sa nu se reduca numarul
conectorilor. Golurile in suprafata totala de 15% din suprafata diafragmei
sunt admise cu conditia unor verificari detaliate.
Daca in diafragma sunt practicate goluri mai mari (in suprafafa totala
mai mari de 15% din suprajafa diafragmei), diafragma se va subimpiirfi in
diafragme secundare neperjorate situate intre aces1e goluri ~i care au un
comportament corespunziittor la forfecare.

5. Panourile de tabla profilata care intra in componenta diafragmelor

invelitorii colaborante vor fi dimensionate pentru a rezista in primul rand
solicitarii de incovoiere pentru care sunt prevazute in continuare, se va
verifica daca efortul unitar aparut datorita solicitarii de forfe~re nu
depa~e~te 25 % din valoarea rezistentei de calcul la incovoiere.

6. Capacitatea portanta la forfecare a unei diafragme apaqinand

invelitorii colaborante se va determina pe baza rezistentei minime la

134
spintecare a imbinarilor de continuitate sau a imbinarilor (tabla cu bare de
sustinere) paralele cu cutele tablei. La diafragme prinse numai pe barele
longitudinale marginale, capacitatea portanta se determina pe baza rezistentei
minime la spintecare a imbinarilor marginale. Capacitatea portanta la
forfecare, determinata pentru orice alt mod de cedare al conectorilor va fi
mai mare cu eel puJin 40% decat aceea corespunzatoare spintecarii tablei.

Capacitatea portanta minima la forfecare, determinata pentru alte

moduri de cedare ale conectorilor, se st_abile~te dupa cum urmeaza:
a. la cedarea conectorilor dintre tabla ~i pana sub actiunea combinata
a forfecarii ~i a suctiunii din vant, prin marirea cu 40% a valorii de mai sus;
b. pentru orice alt tip de cedare a conectorilor, prin marirea cu 25% a
valorii de mai sus.

7.3. Proiectarea panelor §i riglelor care conlucreaza cu inchideri din

tabla profilata

7. 3.1. lntroducere

l. Regulile de proiectare prezentate in cadrul acestui capitol sunt

aplicabile panelor cu seqiune transversa!a in forma de Z, C, E sau alte
forme similare, ale caror tlilpi superioare au deplasarea latera!a impiedicata
prin prinderi continue de tabla invelitorii. Chiar ~i in cazul in care aceasta
impiedicare a deplasarii laterale nu exista sau in care prezenta ei nu poate
fi dovedita, se aplica prevederile referitoare la rigiditatea la rotire a panelor
conform paragrafului 7.3.2.l.

2. Legatura continua care fmpiedica deplasarea laterala la nivelul talpii

superioare poate fl realizata prin intermediul tablei cutate sau al oricarui alt
tip de tabla cu rigiditate adecvata, prinsa solidar de ta/pa superioara a
panei.
Pentru anumite tipuri de prindere (de exemplu prin conectori aplicafi
pe creasta cutei) rigiditatea legaturii laterale va fl stabilita pe baza
experienfei de proiectare existente sau va fl determinata prin incercari de
laborator.

3. Panele pot fi proiectate utilizand metode analitice de calcul, metode

empirice pe baza de incercari de laborator sau metode semiempirice, care

135
utilizeaza atat cakulele, cat ~i incercarile de laborator. Un model de calcul
ingineresc este prezental in paragrafele 7. 3. 2 ~i 7. 3. 3.

4. Co111porta111em11/ pane/or care au deplasarea lateralii a tiilpii

superioare i111piedicatii este pre::.entat sclzemaric in.fig. 7.4. Riisucirea panei
este impiedicatii datoritii legii111rii panei cu tabla inve/itorii. Efectul acestei
impiediciiri este asimilar 111wi resort de torsiunea rn rigiditatea ClJ. Efortul
1111itar re::.11/tam la ni\·elul tiilpii libere a panei poate Ji determinat prin
suprapunerea efectelor incovoierii din plan11l rertical $i torsiunii, admi/and
posibi litatea manifestiirii fenomenului de distorsiune a sec/i1111ii transversale
a panei. La pane rn o si11g11rii desc/1idere incarcate din suc{iunea v{111111l11i,
exercitatii pe tabla acoperi$ului ca in fig. 7.4, talpa liberii (nelegata) a
panei este comprimata, ceea ce duce la o miirire a efonului unitar rezultat
prin s11prap1111erea eforturi/or unitare dill'torsiune $i distorsiune. Pelllru o
anali::.a mai precisa a acestor efecte este 11ecesarii efectuarea 111111i cairn! de
ordi1111l II.
in paragrafele 7.3.2 $i 7.3.3 se pre::.intii 1111 model de cairn! simplificat,
ca o alternativb la modelul de mai sus. in cadrul acestui model, talpa libera
a panei este consideratii ca o grinda supusfr incarcarii laterale (ve::.i fig. 7.4
gJ ~i {h ~K,, q.
Resortul de torsiune (rota{ional) se tra11sfor111ii intr-1m resort lateral
li11iar rn rigiditmea K. La calrnlul rnlorii K se fine sea111a de efectul
dis1orsionarii sec{iunii 11w1s1-er.mle a panei.
Dacii talpa liberii a panei este co111pri111ata datoritii so/icitiirii exercitatii
de inco\'Oiere I in plan \'ertical (de exe111plu datoritii sucjiunii din w11ll la
pane rn o singurii desclzidere), asupra tii/pii libere ac(ionea::.ii eforturi
u11itare mriahile de rn111presi1111e. in aceste ca::.uri este necesarii ~i
rerificarea stahilita{ii tiilpii libere, pemru a preirni fla111bajul ei lateral. In
acest scop. talpa liberii este traratii ca un sralp legat lateral prin resoarte
liniare disrribuire (re::.e111are de rip 111ediu elasric) de rigiditate K.

5. in lipsa al tor sisteme de rezemare al caror componament sa fie

\ eri fie at pr in incercari de laborator. pane le vor fi prevazute cu un sistem de
rezemare care sa impiedice rotirea ~i deplasarea laterala in seqiunea de pe
reazem.

6. Cand barele cu pere\i sub\iri formate la rece sunt utilizate ca rigle

la pere\ii laterali, ele vor fi dimensionate considerand presiunea vantului in
mod similar cu aqiunea incarcarii gravita\ionale asupra panel or acoperi~ului,
iar suqiunea vantului similara incarcarii de smulgere a acoperi~ului.

136
 7. 3. 2. fmpiedicarea rotirii secfiunii datorita legaturii cu tabla profilata
a invelitorii

7.3.2.l. Rigiditatea resonului rotafional

l. Tabla profilata legata de talpa superioara a panei impiedica rotirea

seqiunii acesteia. Acest fenomen este optim modelat prin introducerea unui
resort rotational care aqioneaza la nivelul talpii superioare, conform figurii
7.4 c. Valoarea rigiditatii C 0 a resortului rotational este data de relatia (7 .1),
unde:
C 0 A - rigiditatea la rotire a imbinarii dintre tabla invelitorii ~i pana;
Coc - rigiditatea la incovoiere a tablei invelitorii dupa directia
perpendiculara pe axa longitudinala a panei.

a) Sectiuni Z ~i C

~ ~ ·-~
<...:;::;
incarcate gravitational
~i legate de invelitoare
la nivelul talpii
superioare

u t.J..u
~·-·
b) Seqiuni Z ~i C
\ )
. ;, incarcate cu suqiune ~i
'•J legate de invelitoare la
"--'
nivelul talpii superioare

c) ® ® © Deformatia totala:

-,;:< G> ~.
A se poate descompune
~J
.... 0 in doua componente B
~i c
B provine din torsiune
~i incovoiere laterala
C provine din
incovoiere verticala

137
d) Deformatia totala:
A se poate descompune
in doua componente B
~i c
B provine din torsiune
~i incovoiere laterala
C provine din
incovoiere verticala

e) Model mecanic pentru

pana avand deplasarea
laterala a tlilpii
superioare impiedicata
~i rotirea sectiunii
impiedicata prin
resortul de rigiditate C 0
datorita legaturii cu.
talpa profilata

f) Simplificare: resortul rotational C0 este Model simplificat de

inlocuit prin resortul liniar cu rigiditatea K calcul conform 7.3.4.
K K (talpa Jibera se
~ tWACC.t considera ca o grinda
pe reazeme elastice)

l\fodel pentru
descrierea eforturilor
unitare suplimentare
generate de torsiune ~i
incovoiere laterala
(inclusiv distorsionarea
sectiunii transversale in
cazul unei pane cu o
singura deschidere
solicitata la suqiune
1-<1g. ·1.4. Prezentarea schematlca a comportamentulm panelor cu legatun
laterale ~i rotirea sectiunii impiedicata de tabla invelitorii, precum ~i a
modelelor mecanice corespunzatoare

138
(2) in cadrul aplicatiilor uzuale C 0 A se calculeaza conform punctului 4 sau
5 al prezentului paragraf. Valoarea rigiditatii C 0 A se poate obtine prin
incercari experimentale.
Rigiditatea C 0 c se poate determina ca rigiditate la incovoiere a tablei
profilate a invelitorii in plan perpendicular pe axa longitudina!a a panei.
I 1 1
-=-+- (7.1)
Co CDA Coe

3. Calculul rigiditiifii la incovoiere C0 , se poate efectua conform

modelului prezentat in fig. 7.5, finand seama de rotirile pane/or adiacente
~i de gradul de continuitate al tablei, utilizand relafia:

cDC =Mf-

[ [
[ J
Fig. 7.5. Model pentru calculul Jui Coc

0 expresie acoperitoare a Lui C0 c este:

unde: M - momentul aplicat pe unitatea de liifime a tablei;

F - rotafia rezultatii, miisuratii ca in fig. 7. 5;
k = 2 pentru panouri de tab/ii profilatii cu o singurii deschidere;
k = 4 pentru panouri continue de tab/ii profilatii (cu eel pufin douii
deschideri);
S - distanfa dintre pane;
E 1,1 - rigiditatea la incovoiere a secfiunii trnsversa/e eficace a
panourilor de tab/ii profilatii in care e, H ~i c sunt definite la 7.3.2.2.

4. In cazul tablei cutate prinsii de ta/pa superioarii a panei printr-un

conector amplasat la mijocul liifimii tiilpii, valorile C0 A se vor determina
dupii cum urmeazii:

139
 ba
cand -$125 (7.3)
100 '
b
cand 1,25$ 1(~/2,00

unde: ba - ta[imea geometricii a tiilpii panei. Pentru C0 A se va consulta

tabelul 7.1.
Valorile fumizate fn tabelul 7.1 sunt valabile dacii nu se prevede
termoizolafie intre tabla invelitorii $i panii.

5. 0 formula altemativii pentru calculul valorii C0 A a rigiditiifii este:

CDA =130p [Nmlm/rad] (7.4)
unde: p - este numiirul conectorilor de legiiturii fntre panii $i tabla invelitorii
pe metru liniar (maxim 1 conector per profilafie de tab/ii in contact cu
pana).
Condi/iile constructive impuse la determinarea prin aceastii metodii a
valorii C0 A sunt:
- liifimea profilului tablei curate in contact cu pana: b ~ 120 mm
- grosimea peretelui tablei profilate: 1 ~ 0, 66 mm
- distanfa fntre conector $i centru/ de rotire al secfiunii panei ("a" sau
"b-a" conform figurii 7.6) trebuie sii fie mai mare deciit 25 mm.

7. Rigiditatea resortului rotafional C0 , a$a cum s-a definit aici, nu

include efectul distorsioniirii secfiunii transversale.

8. Datoritii faptului cii in realitate rigiditatea resortului liniar care

inlocuie$te resortul rotafional C0 este injluen/atii in principal de rigiditatea
C0 A $i de distorsionarea secfiunii transversale, in aplicaf iile uzuale se poate
neglija aportul rigiditiifii Coe· Determinarea rigiditiifii resortului liniar se
prezintii in paragraful 7.3.2.2.

9. Valorile rigiditii[ii C0 A potft obfinute printr-o metodii combinatii care

folose$te atat calculele, cat $i incerciirile experimentale, conform relafiei
7.5, in care:
KA - rigiditatea la rotire a imbiniirii dintre invelitoare $i panii; se
determinii experimental pe baza montajului din fig. 7. 6;
K8 - distorsionarea secfiunii transversale a panei.

140
 Experimental se masoarii rotirea cumulatii din cele douii efecte

- 1-+-1-. Rigiditatea rotafionala a imbiniirii dintre pana $i tabla invelitorii

KA KB
C0 A determinata pe baza acestui procedeu poate fl folositii atat pentru
verificarea la acfiunea inciircarilor gravitafionale, cat $i la acfiunea
sucfiunii.
Hi
CDA=~~~~-~~~~~~- (7.5)
[-1 +-1 )- 4(1-v 2 )H 2 (c+e)
KA KB Et 3

iNCASTRARE
L-

•.S•,•••>•,

Fig. 7 .6. Determinarea

experimentala a rigiditatii resortului
KA ~i KB
7.3.2.2. Rigiditatea resortului liniar lateral

1. Metoda de calcul pentru verificarea panei colaborante cu invelitoarea

de tabla cutata se bazeaza pe tratarea talpii libere a panei ca o grinda pe
reazeme elastice. Elasticitatea reazemelor, reprezentata prin rigiditatea
resortului liniar lateral, a~a cum se prezinta in fig. 7.4, este consecinta
impiedicarii rotirii de clitre tabla profilata a invelitorii. Conform paragrafului
7.3.2.1, resortul rotational se inlocuie~te printr-un resort liniar lateral,
tinandu-se cont in aacela~i timp de distorsionarea seqiunii transversale.

2. Rigiditatea K a resortului liniar lateral, localizata la nivelul tlilpii

libere a panei se determina cu relatia:

141
 1 1 1 1
-=-+-+- (7.6)
K KA K8 Kc
in care KA ~i Ka au semnificatiilede la 7.3.2.1, iar rigiditateala incovoiere
a tablei profilate Kc poate fi neglijata in aplicaJiile practice.

Ampllara· ro.m. ~~1.lu · ·. Pasulde s.m. ~ VaJOBi"e

L
••
tabJej cutace ompluare1l ma.:Um1
·_.• conci.10nllui b,-

Pozitiv Neg1tiv In ,.;,;.j

de cut&
...........
Oliljri"
•=.tr. •=2b.
'"···
(mm!
cia:i/m] [nvn]

inCU"CaR gnvit1tim1l1

x x x 22 5.2 40 I
I
x x x 22 .l.I 40 2 I

x x x Ka 10.0 40 j

x x x Kl 5.2 40 4

x x x 22 3.1 120 s
x x x 22 2.0 120
"
succtNnc 1i
I
x x
x
x x x
16

16
2.6

1.7
40

40
7

~
I
cu: ~ == btimca cutei
hr= latimea profiJuhii tiblei pe (1t1 in contact cu pan a
Valorilc sunt valabile pentru: Poziti11 conectorului:
Ka: piulita nervunta e:11:ecut1t1 din otc:l cu grosi:rne1t~0.75mm

in fund de cuta

pc crcub cutci

Suruburi ; 6.3 mm Piulile Wll ocel cu grosimel r ~ l.Omm

Grosimea benzii de Olel din care se u:ecutl tabla profillta de
minim 0. 70 mm

Tabelul 7 .1. ConstaQta rota\ionala C 0 A pentru tabla cutata din otel,

corespunzatoare unei laJimi de talpa a panei b. = 100 mm (incadrarea
liiJimii reale a talpii panei: vezi relaJiile (7.3))

142
 3. Valoarea - 1- + -1- poate fi determinataprin incercari experimentale
KA KB
(fig. 7.6) sau prin calcule, conform punctului 4.

4. Rigiditatea K a resortului liniar lateral se poate determina prin

calcule dupa cum unneaza (vezi #fig. 7.6):
_!_= 4(1-v 2)H 2(c+e) +H 2 (7.7)
K Et 3 C0
unde: E - modulul Jui Yong
n - coeficientul lui Poisson
C0 - rigiditatea totala a resortulµi rotational conform 7 .3.2. l
a - distanta intre conectorul fixat pe talpa panei ~i inima panei (vezi
fig. 7.7)
b - latimea tfilpii panei in contact cu tabla profilata
c - 11itimea geometrica plana a inimii panei (la sectiunile Z se ia c =
H conform fig. 7.6)
e = a pentru situatia' in care pe durata incercarii punctul de contact
intre pana ~i tabla profilata este in dreptul inimii panei

~ -a,
b '

I
a >'I
->t<-->j lb-a~J
'""b '
r:->f>',
1· - -·
i

conectot 1
/ !
I
conector

Fig. 7.7
e = 2a + b pentru situatia in care pe durata incerclirii punctul de
contact intre pana ~i tabla profilata este la marginea tlilpii libere a panei
H - infiltimea panei
t - grosimea peretelui tablei profilate.

143
 7.3.3. Criterii de proiectare

7. 3.3. I. Sisteme cu o singura deschidere $i incarcari gravitafionale

1. Starea limita ultima se define~te prin momentul incovoietor capabil

corespunzator deschiderii respective. Efortul unitar efectiv, care se
determina conform paragrafului 7. 3 .4 .1 trebuie sa fie mai mic decat
valoarea de calcul a limitei de curgere. Daca exista ~i solicitare axiala, este
necesara o verificare de stabilitateconform paragrafului 7.3.4.3.

2. Starea limita a exploatarii normale este definita prin valoarea limita

admisa a sagetii corespunzatoare deschiderii respective. in determinarea
rigiditatii la incovoiere pentru verificarea la starea limita a exploatarii
normale, se va lucra cu sectiunea transversala eficace.

3. Se recomanda acceptarea unei sagefi admise egala cu deschiderea

I I 80, insa nu mai mare decat valoarea care ar impieta asupra funCJionarii
structurii sau ar produce daune finisajelor.

4. Este admis sa se opereze in ca/cul cu o valoare I,1 variabila in lungul

deschiderii. 0 metoda alternativa de calcul prevede determinarea unei valori
echivalente constama pentru 1,1, pe baza valorii maxime a momentului
incovoietor din combinafia de incarcari corespunzatoare starii limita a
exploatarii normale pentru deschiderea respectiva.

7. 3. 3. 2. Sisteme cu o singura deschidere solicitate la suc/iwze

1. Dimensionarea panelor supuse solicitarii la suqiune se face exclusiv

la starea limita ultima, definita prin momentul capabil corespunzator
deschiderii respective. Aceasta "'.aloare se va verifica conform punctelor 2
~i 3.

2. Efortul unitar normal a., determinat conform paragrafului 7.3.4.1,

nu va depa~i in nici un punct de pe sectiunea transversala valoarea de calcul
a limitei de curgere a materialului.

3. Stabilitatea talpii comprimate a panei se va verifica conform

paragrafului 7.3.4.3.

144
 7.3.3.3. Sisteme continue cu doua deschideri $i incardiri gravitafionale

1. Se va considera un sistem cu doua deschideri, o bara continua peste

doua deschideri, Jara suprapuneri sau eclisari in lungul ei.

2. Daca exista incercari experimentale legate de comportarea barei in

seqiunea de pe reazemul intermediar, se poate admite ca starea limita ultima
sa fie definita prin aparitia unui mecanism plastic.
Momentul incovoietor capabil in· camp va fi determinat teoretic (in
principal conform paragrafului 7.3.3.1 punctul 1 sau prin incercari de
laborator (incercari pe 0 singura deschidere comparabila cu lungimea
diagramei momentului incovoietor pozitiv).

3. Daca momentul incovoietor $i rotirea s-au determinat pe cale

experimentala, calculul incardirii ultime se realizeaza cu relafiile:

M 31 (1- J8Mc) (7.8)

I 2 q

0=_!_( _!_qi 2 -:?:_M) (7.9)

EI 12 3 '
in care: q - incarcarea de cedare a sistemului
l - distanfa intre reazeme
Mc - momentul capabil in camp, determinat prin incercari ori
teoretic
E 1 - rigiditatea eejectiva la incovoiere, corespunziitoare momentului
capabil in camp;
M,; q - va/ori stabilite pe cale experi111entalii ale momentului
incovoietor $i rotirii in secfiunea de pe reaze111, dupii cedarea in dreptul ei.
in cazul deschiderilor inegale, formulele se adapteazii.

4. Daca nu se dispune de rezultatele experimentale in legatura cu

valoarea momentului incovoietor ~i a rotirii in seqiunea de pe reazem, in
starea limita ultima se va admite o distributie elasticii a eforturilor. in acest
caz se va verifica ~i stabilitatea talpii libere in dreptul reazemului.

5. Starea limita a exploatarii normale este definita prin doua criterii,

care sunt: solicitarea admisa pe reazemul intermediar ~i sageata in camp.

145
 A. Solicitarea admisli pe reazemul intermediar

Pentru a evita defonnatii plastice mari sub inclirclirile de exploatare este

necesar ca pana sli lucreze in domeniul elastic sub aceste inclircliri. Aceasta
implica urmatoarea conditie in legatura cu reazemul intermediar: momentul
incovoietor maxim din combinatia de incarcliri cea mai defavorabilli pentru
starea limita a exploatarii nonnale, va fi mai mic sau egal cu 0,9 din
momentul capabil, respectiv reaqiunea va fi mai mica sau egalli cu 0,9 din
rezistenta la taiere. Se va utiliza combinatia cea mai defavorabilli moment-
reactiune.

f nciircarea q""'" corespurrziitoare solicitiirii admise pe reazemul

intermediar fn cazul deschiderilor egale, se obfine din relafiile:

09M
'
=_!_(
super 8 qsuper
)1 2

· =1(
0 ' 9Rsuper 4 q super )I
cu: M,"P"' R,uper - combinafia valorilor maxime compatibile ale momentului
incovoietor capabil pe reazem, respectiv a rezistenfei la ti'iiere a secfiunii
pe reazem, determinate prin incerciiri sau prin calcule conform capitolului
4.
q""'" - fnciircarea corespunzatoare solicitiirii admise pe reazemul
intermediar, care trebuie sii depii~eascii valoarea celei mai defavorabile
combinafii de inciirciiri in starea limitii a exploatiirii normale.

Observafie: Aceastii verificare suplimentarii pe care o reprezintii

verificarea solicitiirii admise pe reazemul intermediar se va efectua numai
dacii fn starea limitii ultimii se realizeazii redistribuirea momentelor. in cazul
in care ~i in starea limitii ultimi'i se lucreazii cu o distribu/ie elasticii a
efortului, aceastii verificare nu este necesarii.

B. Sligeata in camp

Sligeata in camp se va determina pe baza unui calcul in domeniul

elastic. In acest caz se aplicli ~i paragraful 7.3.3.1, punctele 2-4.

146
 7.3.3.4. Sisteme continue cu douii deschideri solicitate la sucfiune

I. Presciptiile corespunzatoare acestui caz se refera exclusiv la starea

Ii mi ta ultima. Metodologia de calcul pentru bare continue cu doua deschideri
va avea la baza unul dintre urmatoarele modele de cedare:
a. Pe reazemul intermediar se atinge momentul incovoietor maxim.
Efortul uni tar efectiv se determina conform paragrafului 7 .3.4. l.
Interaqiunea dintre momentul incovoietor pe reazem ~i reaqiunea
reazemului poate fi neglijata, deoarece reaqiunea se introduce ca o forta de
"intindere".
b. in camp se atinge momentul maxim conform celor prezentate in
paragraful 7.3.4.3.

2. Se lucreaza cu o distributie elastica a eforturilor.

7.3.3.5. Grinzi cu mai multe deschideri, av{md imbiniiri de continuitate

realizate prin suprapunere sau eclisare

I. Diagramele de eforturi se vor determina tinand cont de efectul zonei

suprapunerii sau al zonei eclisate pe reazem ~i de voalarea peretilor sectiunii
transversale a barei in camp.
q

r-,
•'
lHt
6
Li_,
++.+
&z1 0z2

C!a• ~.tt,y+ ~ti+ Cfa,fz Ga,fz• M~z ~a•.fz

Fig. 7.8. Suprapunerea eforturilor unitare normale
2. Verificarea eforturilor se va face pentru:
- combinafia cea mai defavorabilii (de cedare) a momentului incovoietor
pe reazem cu reacfiunea reazemului sau a momentului incovoietor §i afor{ei
tiiietoare in secfiunea de liinga reazem;

147
 - capacitatea portantii la incovoiere conform paragrafelor 7.3.3.1 sau
7. 3. 3. 2, fiirii a fine cont de influenfa suprapunerii ori eclisiirii;
- siigefile admise (vezi paragraful 7.3.3.1 punctele 2 - 4.

3. Diferitele tipuri constructive de rezemari var ft verificate prin

incerciiri de laborator. Din fncerciiri se ob/in:
- rigiditatea imbinarii prin suprapunere sau eclisare;
- combinafia cea mai defavorabila (de cedare) intre momentul
fncovoietor pe reazemul intermediar $i reacfiunea reazemului in zona
imbinarii prin suprapunere sau eclisare sau combinafia de cedare intre
momentul incovoietor $i forfa tiiietoare in afara imbinarii de continuitate;
- dependenfa moment incovoietor - rotire in secfiunea de pe reazem.

7.3.4. Metodologie de calcul

7. 3 .4.1. Deeterminarea efortului unitar normal

1. in cazul unei pane solicitata de o forfa axialii $i de o incarcare

perpendicularii pe axa sa longitudinalii, efortul unitar normal de calcul s.
rezultii prin suprapunerea urmiitoarelor eforturi unitare (vezi fig. 7. 8):
- efortul unitar normal de incovoiere in plan vertical produs de
momentul incovoietor M";
- efortul unitar normal produs de forfa axialii N;
- efortul unitar normal produs de inciircarea distribuita laterala qh,sd
care acfioneazii asupra talpii libere (ca rezultat al tendinfei de riisucire $i de
incovoiere laterald).

2. Efortul unitar normal de pe sectiunea transversala a panei u•. sd va fi

determinat utilizand urmatoarele relatii:
- la nivelul talpii prinse pe tabla profilata a invelitorii:
My.sd Nsd
a =--+- (7.10)
a.sd W A
efJ' ef
- la nivelul tlilpii libere:
My.sd Nsd Mfz,sd
a =--+-+-- (7.11)
a.sd W A W
efJ' ef fz
In relatiile de mai sus, valorile eforturilor unitare individuale care se

148
insumeaza, vor fi introduse cu semnul !or (pozitiv pentru intindere, negativ
pentru compresiune).
Semnificatiile marimilor utilizate sunt:
MY sd - valoarea de calcul a momentului incovoietor, produs de
componenta incarcarii de calcul care aqioneaza asupra sectiunii transversale
dupa o direqie paralela planului inimii, perpendiculara pe ax.a longitudinala
a panei;
Wer.y - modulul de rezistenta al sectiunii eficace corespunzatoare
solicitarii de incovoiere;
N,d - valoarea de calcul a fortei axiale;
Aer - aria sectiunii transversale eficace corespunzatoare solicitarii de
compresiune axiala;
W,, - modulul de rezistenta al unei seqiuni alcatuite din talpa libera a
panei ~i o portiune adiacenta din inima egala cu 1/6 din inaltimea inimii,
detenninat in raport cu ax.a ei centrala parale!a cu inima (deci pentru
incovoiere laterala); se va lucra cu aria brutli a tfilpii libere;
M,,_sd - moment incovoietor general de inclircarea laterala Qh.sd exercitat
asupra tfilpii libere ~i detenninat in anumite sectiuni de-a lungul barei (de
exemplu in camp, pe reazemul intermediar, la imbinarea panei cu un tirant
sau in campurile dintre imbinarile panei cu contrafisele). Daca talpa liberli
a panei este intinsa, Mfz.sd se poate lua egal cu zero;
Qh.sd = kh q,d - inclircarea lateralli exercitatli asupra tfilpii libere ~i
generatli de fluxul de forfecare. Valoarea coeficientului kh se dli in fig. 7. 9
pentru cateva tipuri uzuale de sectiuni transversale.

3. Valoarea momentului incovoietor M,,,sd se determina astfel:

Mfz,sd=M0 ,fz.sd'Cf>u (7.12)
in care: M0 .rz.sd - valoarea de calcul a momentului la incovoiere laterala in
anumite sectiuni, care nu tine cont de rezemarea elasticli;
</J;.1 - coeficient de corectie care tine seama de rezemarea elastica,
depinzand de pozitia "I" a sectiunii de calcul in lungul barei, de conditiile
de rezemare "i" ~i de coeficientul elastic R al reazemului.
Valorile Mo.rz.sd• respectiv <Pi.1• se vor obJine din tabelul 7 .2, unde:
KL 4
R=--a-
rr4E/fz
L. - distanta dintre punctele de rezemare a panei pe contrafi~e sau, dacli nu

149
se prevad contrafi~e. este deschiderea panei;
K - rigiditatea resortului liniar lateral, conform 7.3.2;
11, - momentul de inertie al seqiunii transversale brute a talpii libere a panei,
plus 0 portiune adiacenta de l/6 din inaltimea inimii, dupa 0 axa paraleJa cu
planul inimii (pentru incovoierea lateraJa).
iNCARCARE lq
GRAVITATIONALA f Sd tl'lsd

=-·r___.1-·-yk~"SdCENTRUL --J.4~1
[ +-4 ~ "'Ll DE
TAJERE(SC) ...
kh'lsr-..J..JLl
kh• -R-
k - SrrB - B2Ht Daca centrul de tiiiere este
h- 2ly - 4ly localizat in partea drea;i!c
fatll de conector inccrcorea

iNCARCARE t<!.Sd opus re·

lateralQ actioneazO. in sens

-f
DE SM ULG ERE q_Sd

(SUCTJUNE) HI Y~ !£~v I
~j
~~~:~i (~~) + L H

-f4 CJ.hSd - khctSd khcts;::--~

as2Ht -EfHta hf
IF H<"'4iY-- kti:4i'Y-H "2H
_7 Dace centrul cle toiere este
IF a Ef'Ht - a B2 Ht localizat in parteo dreapta
"'i=r' f:iY-- kh =-w - 41Y""' fat ii cle conector incorcarea
laferala actioneazo fn sens
opus '
Fig. 7.9. Modelul care descrie transfonnarea torsiunii
talpii libere in incovoiere lateraJa

7.3.4.2. Verijicarea efortului unitar normal

I. Efortul unitar normal va satisface unnatoarea conditie:

la a.sd j75J_ (7.13)

y !Ill
unde: )\1 = 'YMo daca A,, 0, in caz
contrar 'YM = 'YM1.

150
 Lond1- Poz1pa
Iii re- Sistemul seqiu- Mo.fz.Sd </J; I
zemare nii 1
Ill
I ....d:
' ::h._ m 1 ) 1-0,0225R
I I I
sq,,sJ-, a <f>, 111 - 1+1 ,OI3R
it. fl.

2 ...c;::: 'j' -~ m 9 ) </> = 1-0,0314R

I I 128q1i.s;, a 2m
1 +0,396R
iL. {La
e 1 7 </> =1-0,0141R
-gqh.Sj, a :ze 1 +0,416R

3 . ~- i
~ m 1 , _ 1-0,Dl78R
I I I 24%.sJ-,a <1>3111
1 +0,191R
iLa !La
e 1 2 _ 1-0,0l?SR
-Uq,,.sj, a </>3e
1 +0,198R
'Iabelul 7.2

7.3.4.3. Verijicarea stabilitafii talpii libere comprimate a panei

I. Verificarea stabilitatii talpii libere comprimate se face cu ajutorul

relatiei:

!_(Mr.sd + Nsd)+ Mf..sd :5£ (7.14)

x wef,r A,! wf: y Ml
unde:
My.Sd;N 5d;Mrz.Sd;W.1;A<1 ~i Wrz se iau conform paragr. 7.3.4.1.
x=coeficient de flambaj al talpii libere determinat conform paragrafului
5. 1. 2, pentru curba de flambaj "a" ~i zveltetea redusa Afz
l-
A.1,=.1~ (7.15)
If. "1
Irz ~ lungimea de flambaj a talpii libere, dependenta de conditiile de
rezemare pentru pierderea stabilitatii laterale ~i de distributia fortei axiale
(conform punctelor 2, 3 sau 4 din continuare).

151
 i,, - raza de inertie a sectiunii brute a talpii libere plus o portiune
adiacenta de 1/6 din inaltimea inimii, in raport cu 0 axa paralela cu planul
inimii.

2. Lungimea de flambaj a talpii libere pentru o variatie a efortului

unitar de compresiune in talpa pe lungimea L0 conform figurii 7.10.

~
~ ..rCfJJJTTrb_ &fTIT
·r~1~1 Lo 1"'7' '
L I L I
Fig. 7.10. Lungimea de flambaj a talpii libere in cazul variatiei efortului
unitar de compresiune (zonele ha~urate indica regiuni comprimate)

Daca se respecta conditia:

05'R 0 5'200
se ia (vezi ~i fig. 7.10):
If= =07L
, 0
(l+l31R1.
' 0
6 )- 0 · 125 (7 .16)

K·L ~
unde: R = - -0 -
0 rr~E1
ft
cu K ~i 11, conform paragrafului 7.3.4.1.
Daca ta/pa /iberii a panei este fixatii pelllru deplasarea lateralii (de
exemp/u prin tiranfi) se va diminua in mod corespunziitor lungimea de
flambaj (se va vedea punctul 4 pentru o aproximafie acoperitoare a
acesteia).

3. Lungimea de flambaj a talpii libere in cazul unei variatii a efortului

unitar de compresiune conform figurii 7. 11.

152
 Fig. 7.11. Lungimea de tlambaj a talpii libere in cazul variatiei efortului
unitar de compresiune (zonele ha~urate indica regiuni comprimate)

Daca se respecta condi\ia:

O::;R::;200

se ia: Ir: =71 La(l +71 2 R77')ri 4 (7 .17)

unde:
4
KL"
R=--
rr4Elf:
unde: L. - distan\a intre punctele de reazeme ale panei pe tiranti.
Coeficientii 11 1 pana la 11~ se iau conform tabelului urmator. Daca nu se
prevlid tiranti, atunci: L. = L.

Numarul tirantilor prevazuti 11 I 112 113 11~

pe o deschidere

0 0,526 22,8 2,12 -0, 108

I 0,622 66,7 2.68 -0,084

2 sau 3 0,713 62,7 2,75 -0,084

mai mult de 3 1,000 30,4 2,28 -0, 108

in ca:ul care se prevad 111ai 11111/t de 3 tiran{i pe deschidere, se poate

face ~i 1m ca!C11! s11pli111e/lfar, lucr{md Cl/ mlorile corespun:atoare ca:11!11i
cand se prevad 2 SOI/ 3 tiran{i, insa Cl/ /1111gimea La = L/3 pemru
deter111i11area coeftcientului de jlambaj. Se va alege valoarea minima de
jlambaj fmre cele doua valori astfel rezultate.

153
 4. Dadi efortul unitar de compresiune este constant pe lungimea barei
(de exemplu in cazul unei incercari exterioare cu o foqa axiala de valoare
relativ ridicata), lungimea de tlambaj a tlilpii libere se va determina conform
relatiei de la punctul 3, lucrand cu valorile 71 corespunzatoare cazului cand
avem mai mult de 3 tiranti.

7.4. Elemente profilate pentru deschideri mari (chesoane)

7. 4. I. Caracteristici geometrice ale seC[iunii transversale a chesoanelor

I . Chesoanele sunt elemente cu sectiune transversala forma de U

(similara seqiunilor transversale din fig. 7 .12) realizate cu doua inimi
verticale avand la partea superioara cate un rebord, legate intre ele la partea
inferioara printr-o talpa lata cu rigidizari intermediare.

2. Prescriptiile de calcul prezentate in continuare sunt valabile in limita

caracteristicilor geometrice din tabelul 7.3.

Tabelul 7.3 Domeniu de valabilitate

0.75 :S t,\ [mm] :;;; 1.5

30 :S b0 [mm] :S 60
60 :;;; h [mm] :;;; 200
300 :S b,, [mm] :;;; 600
11.1 ~ JO mm 4/mm
a1 :;;; 1000 mm

(e, :S 300 mm)

(e,, :S 30 111111)
(numai in cazul diafragmelor)

154
 Fig. 7.12. Forme tipice ~i dimensiuni geometrice ale sectiunilor
transversale de chesoane

7. 4. 2. Metodologia de cairn! pelllru elemellle incovoiate

Procedura de proiectare depinde de distributia eforturilor unitare pe

sectiune.

7.4.2. 1. Talpa lata iminsa

Secventa de proiectare cuprinde urmatorii pa~i (Vezi ~i fig. 7.13):

I. Pas 1: Determinarea centrului de greutate al sectiunii transversale
brute.

155
2. Pas 2: Se estimeaza latimea eficace a talpii late \inand cont de rigidizarile
intermediare, pe baza distantei e0 de la centrul de greutate la fibra extrema
a talpii superioare cu formula:
b11.ef =cP.b u (7.18)
cu:

inOl\imea maxima a cutelor = h/8

~
M Jo
i
·-·----- . ---oCGA
bu/2
+
i
t ·-·-·-CG9sou
,
ibu,ef/2
__ :
!
E·-·-CGs
--
4--J,_
2

PAS 1 PAS 2 bu,ef/2

"F nm III!~ IID m A

J-t:hJ-·t1~Gs2
Gi<fy "'

G'2<fy i!Uilillllf!!!llllll. G'~ty 1111

PAS 3 sl 4
Fig. 7. 13. Pa~ii procedurii de determinare a momentului capabil, talpa
lata este intinsa

Di = h/bu
Dz = L/bu
t - grosimea peretelui elementului [mm]
t' - grosimea echivalenta de perete a talpii late rigidizate ~i:

156
 I _I_
t • =2,29( __I__) 3 [mm]
bu
11 - momentul de ineqie al talpii late rigidizate in raport cu axa centra!a
orizontala (mm~]
L - deschiderea elementului (casetei).
3. Pas 3. Determinarea ariei eficace a zonei comprimate a sectiunii
lucrand cu raportul °"' = aif a 1 obtinut considerand ca rebordul comprimat
lucreaza cu sectiunea eficace (redusa datorita voalarii), dar ca inima nu este
afectata de voalare (este integral eficace).
4. Pas 4. Determinarea poziJiei definitive a centrului de greutate al
sectiunii transversale ~i a momentului ei capabil ca valoarea minima intre
valoarea calculata cu ordonata Zc ~i valoarea calculata cu ordonata Z, (vezi
fig. 7 .13).

5. Prin urmare:

M
c.Rd
="~ ·Wefrf. (7 .19)
YM2

I I
unde: W = i sau
ef zc wef =-1'..
z t

t~ = f,b
'YM2 = J ,25
~ = 1, 12 - a/2000 daca 300 mm ~ a 1 ~ 1000 mm ~i
~ = 1,0 daca a 1 ~ 300 mm
in care "a 1" este pasul (distanta in lungul elementului) intre conectorii
prevazuti la nivelul rebordului ~i care asigura impiedicarea deplasarii Jui
laterale.

Observatii:
1. Pentru calculul sage/ii in starea limitii a exploatiirii normale, nu se
va Jine cont de rigidiziirile intermediare ale tiilpii.

2. Efecrul modificiirii distribufiei efonurilor unitare normale pe talpa

latii datoritii forfeciirii ("shear lag") se va Lua in considerare dacii Llb 11 _,1 ~
20. in acest caz trebuie sii se /inii cont $i de reducerea lii/imii eficace b11 _,1
conform paragrafului 4.4.3.

157
 3. Casetele care nu au prevazute rigidizari pe ta/pa lata se vor calcula
simplu adoptand aceasta arie eficace pentru ta/pa inferioara ca $i pentru
rebordul comprimat.

7.4.2.2. Talpa lata comprimata

Secventa de proiectare cuprinde urmatorii pa~i (vezi ~i fig. 7.14):

1. Pas 1. Determinarea ariilor eficace pentru:
- talpa lata ca un perete interior supus la compresiune;
- rebordurile inguste care sunt integral eficace (sunt intinse);
- inimile ca pereti interiori (vezi paragraful 3.2) ~i supuse unui efort
unitar variabil cu Y,, = a 2/a 1 se considera ca talpa comprimata lucreaza cu
seqiunea redusa, dar inima este integral eficace.

2. Pas 2. Determinarea pozi1iei definitive a centrului de greutate ~i a

momentului capabil, ca valoare minima intre valoarea calculata cu ordonata
Z, ~i valoarea calculata cu ordonata Z, (vezi ~i paragraful 4.4).

3. Prin urmare:
M = Werf, (7.20)
c.Rd
YM2

cu: 'Y\11 = 1,25

W"1 = IJZ,. sau W"'

7.4.3. Calculul la forfecare ~i la cedare prin deformarea localii a

inimii ("web crippling")
Se va vedea capitolul 4.8.

7.4.4. Calculul chesoanelor cu diafragme ce lucreaza la forfecare

I. Utilizarea casetelor pentru obtinerea unor diafragme care sa lucreze

la forfecare este conditionata de existenta rigidizarilor intermediare pe talpa
acestora ~i de executarea prinderilor pe inimi amplasand conectorii la
distante care sa nu depa~easca valoarea e, = 300 mm ~i la distanta e" de eel
mull 30 mm de talpa (fig. 7 .15).

158
 Conectorii (in mod normal nituri oarbe) vor fi amplasati pe inaltimea
inimii in imediata vecinatate a talpii.
Pentru o evaluare suficient de precisa a deformatiilor datorate
conectorilor se va utiliza procedura normala pentru tabla cutata.

2. in starea limita valoarea fluxului maxim de forfecare se limiteaza la:

I
TV.Rd~ UE (l/9)J. (7.21)
bl
u
unde: T v [N/mm] - fluxul de forfecare din diafragma care poate fi preluat
de conectori ~i imbinari;
11 (mm4/m] - momentul de inertie al talpii;
bu [mm) - latimea geometrica a talpii.
b

·-·------
MJ t
bu/2
.-JCGA

IIlllllll ~ tJlllDIB ~

JRl '
G'2" f y G'2<

/Ll I -·- t
sau
CGe1 .
.
L
·-· ·-CG9

Gi < fy llll!lilull!!lllnlllllllln er,:. fy m

PAS2

Fig. 7.14. Pa~ii procedurii de determinare a momentului capabil, talpa

lata fiind comprimata

3. Fluxul de forfecare efectiv T v in stare limita a exploatarii normale

este limitata la:

159
 1.dec1i1· < S
I' --- (7.22)
375
unde: S [N/mm] - rigiditatea la forfecare, care in absenta datelor provenite
din incercari experimentale se poate deduce folosind relatia:

S- aLb [N/mm]
e,(b-bu)
cu: L - lungimea diafragmei (pe direqia deschiderii casetelor) in [m];
b - lati.rrea geometrica a
diafragmei (b = l: bu) [m];
e, - pasul de amplasare
al conectorilor imbinarii de
continuitate [in], cu condi\ia
e,~0.3 mm;
a = 2 x 10 3 [N/mm]
(factor de rigiditate ob\inut
prin incercari experimen-
tale). Fig. 7. 15. Pozitionarea conectorilor

8. iMBINARI ALE TABLELOR PROFILATE ~I BARELOR CU

PERETI SUBTIRI

8.1. Generalitati

1. Prescrip\iile din acest capitol ale prezentului normativ se refera la

tipurile de imbinari mecanice ~i sudate utilizate in practica curenta pe plan
mondial la asamblarea elementelor din o\el profilate la rece.

Materialele pentru sudare ~i ~uruburile utilizate in prezent in Romania

\'Of respecta prevederile ST AS 10108/0-78, STAS 767 /0-88, ST AS 767 /2-78
~i din standardele de calitate ~i de produse ale materialului utilizat ~uruburile
pentru tabla corespunzatoare ST AS 8795/87 ~i ST AS 9344/5-90, niturile ~i
bol\urile pentru asamblare prin impu~care se utilizeaza conform prescrip\iilor
in vigoare. Calculul imhinarilor se va face pe baza unei distributii a
eforturilor in structura, cat mai apropiata de realitate ~i care tine cont de
raportul intre rigiditatilee diferitelor elemente. Modul in care se transmite
eforturile prin elementele imbinarii trebuie sa fie in concordan\a cu aceasta

160
distributie. Este escntiala mentinerea echilibrului intre inclirclirile de calcul
§i eforturi.

2. Unul dintre criteriile de alcatuire a imbinlirilor de asamblare §i/sau

solidarizare, respectiv a imbinlirilor de continuitate (innadiri), va fi U§urinta
executiei acestora, atat in faza de executie, cat §i in cea de montaj. Se va da
atentie gabaritelor necesare strangerii §uruburilor, executiei sudurilor,
inspectlirii ulterioare, diverselor tratamente ale suprafetei §i intretinerii
acesteia.

3. Ductilitatea otelului influenteaza distributia eforturilor care apar in

cadrul unei imbinliri. Din acest motiv nu este necesar sa se determine
tensiunile reziduale sau tensiunile aparute ~atorita strangerii §Uruburilor sau
abaterilor normale la montaj.

4. Interseqii.
in mod uzual, axele barelor concurente intr-un nod trebuie sa fie toate
concurente intr-un punct. Acolo unde acest lucru nu se realizeaza §i apar
excentricitati. atat barele cat §i imbinlirile, trebuie calculate tinand cont de
momentele suplimentare care apar. in cazul imbinlirilor cu §uruburi la
profilele comiere sau forma de T, se va lucra cu axele §Uruburilor §i nu cu
axele centrelor de greutate ale barelor.

5. Structuri cu noduri articulate.

La structurile cu noduri articulate, nodurile dintre barele structurii
trebuie sa poata transmite fortele prevlizute prin calcul §i de asemenea sa
suporte rotirile rezultate prin deformarea structurii sub sarcina. in noduri nu
este .permis sa se dezvolte momente suplimentare care sa afecteze barele
componente.

6. Structuri cu noduri rigide.

La structurile cu noduri rigide, nodurile dintre barele structurii trebuie
sa poata transmite fortele §i momentele prevazute prin calcul. in cazul unui
calcul in domeniul elastic, rigiditatea nodului va fi mai mare sau egala cu
rigiditatea barei. in cazul unui calcul in domeniul plastic, momentul capabil
al imbinlirii trebuie sa fie mai mare sau egal cu momentul capabil al
sectiunii barei §i, in plus, imbinarea trebuie sa aiba o capacitate de rotire
suficienta.

161
 7. Structuri cu noduri semi-rigide.
La structurile cu noduri semi-rigide, nodurile trebuie sa asigure legaturi
cu un grad controlabil de rigiditate intre bare. Pe langa preluarea fortelor ~i
momentelor, nodurile trebuie sa fie capabile sa asigure gradul de incastrare
prevazut. Este important ca imbinarea sa nu fie nici prea rigida, nici prea
flexibila, pentru a se conforma in mod corespunzator comportamentului
presupus prin cal cul. Daca momentul capabil al imbinarii este mai mare
decat eel al barelor concurente in nodul respectiv (nod cu rezistenta
paqiala), se va demonstra ca imbinarea asigura o capacitate de deformare
suficienta pentru redistribuirea integrala a incarcarii corespunzatoare starii
limita care se instaleaza.

8. Efortul capabil al conectorilor.

Efortul capabil al conectorilor se va determina conform prescriptiilor
din tabelele 8.3 - 8.6 sau prin incercari experimentale.

9. Eforturile fn conectori.
Forfele taietoare care ac/ioneaza asupra fiecarui conector dintr-o
imbinare se considera egale (cu excep/ia cazului sudurilor), cu condi/ia ca
ace~ti conectori sa fie suficient de ductili ~i sa nu cedeze prin foifecare.

10. imbinari supuse vibratiilor ~i/sau incarcarii reversibile.

Atunci cand o imbinare este solicitata la ~oc sau la vibratii, se vor
utiliza pentru realizarea ei ~uruburi de inalta rezistenta pretensionate,
dispozi~ive de blocare sau suduri. Cando imbinare este solicitatade un efort
unitar reversibil (cu exceptia cazului in care acest efort unitar provine
excltdv din vant) sau acolo unde, din motive speciale, nu sunt admise
lunecari1e in imbinare (jocurile), se vor folosi ~uruburi de inalta rezistenta
pretensionate, ~uruburi pasuite (precise) sau sudurli..

8.2. imhinari cu conectori mecanici

8. 2.1. Tipuri de conectori mecanici

I . in cadrul acestui capitol se prezinta presciptii de calcul pentru

urmatoarele tipuri de conectori mecanici:
a. nituri oarbe (fig. 8.1): permit asamblarea a doua table subtiri la care
accesul nu este permis decat pe o parte.

162
 Fig. 8 .1. Exemple de nituri oarbe

b. suruburi cu piulita ~i tija filetata pana la cap;

respectiv:
d1• ~uruburi auto-
*'!
c. bolturi impuscate (ig. 8.2);
d. suruburi speciale,
.11
:~:
filetante cu filet refulant 1

(fig. 8.3);
Tipul A este utilizat
pentru imbinarea a doua
table subtiri, tipul B este
utilizat pentru imbinarea
unei table subtiri cu o tabla
mai groasa de 2 mm, iar
tipul C pentru imbinarea
unei table subtiri cu o tabla
mai groasa de 4 mm.
.
TT ..
V
Fig. 8.2. Exemple de boltun 1mpuscate
d2• ~uruburi autofiletante cu filet taietor (fig. 8.4): se utilizeaza
pentru prinderea unei table subtiri pe un element mai gros;
d3 • ~uruburi autoperforante si autofiletante (fig. 8.5).
Aceste suruburi i~i foreazli ~i i~i fileteaza gaura in cadrul acelei~i
operatiuni.
Alte detalii constructive in leglitura cu conectorii mecanici se dau in
tabelul 8.1.

163
 A B C
Fig. 8.3. Suruburi autofiletante cu filet refulant

L
lo IF IG
I

American Nati,onal
I
S~andard __J
T I
ISO-DIN

Fig. 8.4. Suruburi autofiletante cu filet t~ietor

Fig. 8.5. Suruburi autoperforante ~i

autofiletante

164
 Suruburi M6 pana la M16
• •
Surub autofiletant
cl>6,3mm cu ~aiba
• cl>~ 16mm, groasa de 1
mm ~i cu elastomer

Surub cu cap hexagonal

cl>6,3mm sau 6,5mm cu
• • ~aiba cl>~ 16mm, groasa
de 1 mm ~i cu elastomer

Suruburi autoperforante
cu diametrele: cl>4,22mm;
• • cl>4,8mm; cl>5,5mm sau
c1>6,3mm

Surub cu filet taietor

cl>8mm cu ~aiba
• cl> ~ 16mm, groasa de 1
mm cu sau tara elastomer

Nituri cu diametrele:
• cl>4,0mrn; cl>4,8mm;
cl>6,4mm

Bolturi impu~cate cu
• pistolul

Tabelul 8.1

165
 8.2.2. Cerin/e pentru proiectare

1. Imbinarile var fi compactate ca forma ~i dimensiuni. Conectorii var

fi astfel amplasati in cadrul imbinarii incat sli existe spatiu suficient pentru
montaj ~i intretinerea ulterioarli .

. 2. Conectorii trebuie sli aiba o ductilitatesuficientli ~i sli nu cedeze prin

forfecare.

3. Conectorii trebuie sli asigure transmiterea eforturilor a~a cum s-a

prevlizut prin calcul, pe intreaga perioadli de viata a constructiei. Conditia
generalli este:
Fi.sd~Fi.Rd (8.1)
unde: F;.sd - forta aplicatli conectorului provenitli din incarcarrile de calcul;
Fi.Rd - efortul capabil al conectorului.

8. 2.3. Detenninarea efortului capabil nonnat al imbinarii

1. Efortul capabil ~i flexibilitatea unei imbinliri sunt conditionate de

modul ei de cedare care depinde la randul sliu de tipul solicitlirii (forfecare
~i/sau intindere): se va vedea tabelul 8.2.

2. Efortul capabil normat al unei imbinliri se va baza de preferinta pe

o prelucrare statistica a incerclirrilor experimentale efectuate in scopul
determinlirii ei.

3. In afara de determinarea pe cale experimental a, efortul capabil

normal se poate determina ~i prin calcul, utilizand formulele
corespunzlitoare.

4. Pentru imbinlirile solicitate exclusiv de incarcliri statice, efortul

capabil al acestora la forfecare ~i la intindere se va determina prin calcul
conform tabelelor 8.3-8.6, care conduc la rezultate acoperitoare. Tot in
cadrul tabelelor indicate se prezintli domeniile de valabilitate ale formulelor
prin limitarea dimensiunilor conectorilor ~i a grosimii de table.

166
 •

Forfeearea coneetorului Rupcre1 din intinderc a conec1orului

Strivirea conectorului Smulgere.a conectorului

'
I I
= =
WffeJ&@fwwzmm
I I

lt-Sm_ul::.g~-'-a-'cu.;;...;:in...;c...;li:;.na:;.re~a.;.con=ectorul=="i:__-1..:F..::orfecarea unei table

-wzmzJ$»

Plutificarea tablei celei mai 111btiri Smwgerea W10i table

- vi"' 5af»h
~
pi??QJ
I I
Plutif>earea color doua table Deformatie mare a tablei

Tabelul 8.2

8.2.4. Determinarea efortului capabil de ca/cul al imbindrii

Coeficientul de siguranta 'YM aplicat valorii nonnate a efortului de calcul

al imbinarii pentru obtinerea valorii de calcul a acestuia, se va lua 'YMi
1,25.

167
 8.2.5. Nota/ii utilizate fn tabelele 8.3-8.6

d" - diametrul nominal al conectorului

d - diametrul nominal al gaurii
dw - diametrul ~aibei sau al capului conectorului
e 1 - distanta intre axa conectorului ~i marginea tablei pe directia incarclirii
(fig. 8.6)
p 1 - distanta intre axele conectorilor consecutivi (alaturati), pe directia
inclircarii (fig. 8.6)
f" - valoarea de calcul a efortului unitar in sectiunea neta a barei (tablei)
f0 b - rezistenta la rupere din intindere a materialului din care este executat
conectorul
f0 - rezistenta Ia rupere din intindere a tablei cu grosimea "t"
r - valoarea raportului intre efortul transmis de ~urubul (sau de ~uruburile)
din sectiunea respectiva ~i efortul de intindere din element in aceea~i
sectiune
t - grosimea tablei celei
mai subtiri
t 1 - grosimea tablei celei
mai groase Directia
e2 - distanta intre axa inc~;'
conectorului ~i margi-
nea tablei dupa directia
perpendiculara pe Fig. 8.6. Distante intre conectori
directia incarcarii (vezi fig. 8.6)
p2 - distanta intre axele conectorilor consecutivi dupa o directie
perpendiculara pe directia incarcarii (vezi fig. 8.6)
A - aria bruta a sectiunii ~urubului
A, - aria neta a sectiunii ~urubului (pentru determinarea rezistentei Ia
intindere)
A" - aria sectiunii nete a tablei
Fb.Rd - efortul capabil la presiune pe gaura, corespunzator modului de cedare
prin plastificarea tablei in jurul gaurii ~urubului, inclusiv inclinarea ~i
forfecarea acestuia
Fn.Rd - efortul capabil al elementului structural la intindere
Fv,Rd - efortul capabil al conectorului la forfecare, corespunzator unui plan
de forfecare (~uruburile utilizate Ia asamblarea tablelor subtiri cu tija filetata
pana sub cap)

168
Fp.Rd - efortul capabil al unui corrector la intindere corcspunzator cedarii prin
smulgerea tablei sau prin forfecarea tablei injurul capului conectorului (vezi
tabelul 8.2)
Fo.Rd - efortul capabil al unui conector la smulgere
Fi.Rd - efortul capabil al unui conector la intindere
Fe.Rd - efortul capabil al conectorului la smulgerea cu inclinare (vezi tabelul
8.2)
Fs.Rd - efortul capabil la forfecare al sudurii prin puncte
a - coeficient definit in concordanta cu fonnula de calcul utilizatli.

8.2.6. Reguli de ca/cul suplimemare fn legiiturii cu tabelele 8.3 - 8.6

1.. Conectorii pot fi utilizati ~i dincolo de limitele de valabilitate ·ale

fonnulelor, insli eforturile !or capabile la diferite moduri de cedare trebuie
deterininate experimental.
2. Se considerli ca defonnatia conectorilor este acceptabila daca sunt
respectate conditiile de rezistenta din tabelele 8.3-8.6 ~i latimea peretilor
asamblati este mai mica de 150 mm.
3. in toate cazurile in care conectorii sunt solicitati la tractiune, efortul
pe fiecare conector se considera axial. De asemenea, se considera ca ~aiba
este suficient de rigida pentru a nu prezenta defonnatii mari sau pentru a nu
fi smulsa peste capul conectorului. Atunci cand conectorii sunt descentrati,
deci cand prinderea se face nu la mijlocul llitimii, ci la un sfert de llitime,
se lucreaza cu valoarea de calcul 0,9 Fp.Rd• iar daca avem doi conectori
amplasati la sfert de llitime, se lucreaza cu valoarea de calcul 0, 7 Fp.Rd (vezi
fig. 8.7).

~*L ~.i L ~*i*C

JF,,A 1 Jo'.9 F"Rd o.H,,Rd j 'Jo.7F, .• ,
Fig. 8.7. Reducerea efortului capabil la intindere a
conectorilor ca unnare a amplasarii !or excentrice

4. Cand efortul capabil F .Rd corespunzator modului de cedare prin

0

smulgerea conectorului este mai mic decat efortul capabil Fp.Rd corespunzator
modului de cedare prin smulgerea tablei, trebuie sa se demonstreze prin
incercari experimentale ca exista suficienta capacitate de defonnare a tablei.

169
 5. in ceea ce prive~te diametrul gliurilor filetate anterior montlirii
~uruburilor, se va fine cont de indicafiile produclitorului ~uruburilor.
Aceste indicafii se vor baza pe urmiitoarele criterii:
- momentul de strangere aplicat $Urubului vafi cu pufin mai mare decat
momentul de infiletare (realizarea unei "impiiniiri ");
- momentul de strangere aplicat $Urubului vafi mai mic decat momentul
de strivire a filetului siiu de foifecare a capului $Urubului;
- momentul de infiletare va fl mai mic decat 213 din momentul de
forfecare a capului $Urubului.

Tabelul 8.3. - Yalon de calcul ale efortulu1 capabil al mturilor oarbe

(1) Conectorul lucreazli la forfecare.
Efortul capabil al conectorului la presiune pe gaurii.
Fb,Rd=a.fu.dn.t/f'Mz CU l'Mz= l.25
unde:
a=3.Nt/d" pentru t=t 1 a::;;2.l
a=2.l pentru t 1;;::2.5 t
Coeficientul a se deterrnina prin interpolare cand 1 <t1/t<2.5

Efortul capabil al conectorului la intindere

fb,Rd=An.fJf'Mz CU f'Mz= l.25

Efortul capabil al unui conector la for/ecare trebuie sli indeplineascli

condiJia:
Fb,Rd;;;:d.. 2 MAX (fb,Rd; Fn,Rd)
(2) Conectorul lucreazli la intindere.
Nu se recomandli acest tip de solicitare. Trebuie sli indeplineascli
condifia:
F,,Rd;;::n Fp.Rd unde Ft.Rd - efortul capabil la intindere
Fp.Rd - efortul capabil la presiune pe gaura
n - numarul de conectori
(3) Domeniul de valabilitate al formulelor
el ;;:: 3 dn
ez ;;:: 1.5 dn
P1 ;;:: 3 d" 2.6 mm:S; dn :::;; 6.4 mm
P2~3d"

170
(4) Observatii

- capul performat al nitului se presupune ca este in contact cu tabla cea

mai subtire
- in absenta unor formule pentru calculul sliu, efortul capabil Pv.Rd se
va determina pe cale experimenatlli

T abelul 8 .4. - VaJon de calcul ale etortulm capabil al ~uruburilor

autofiletante (~i autoperforante)
(1) Conectorul lucreazli la forfecare.
Efortul capabil al conectorului la presiune pe gaurii, modul de
cedare prin plastificarea tablei in jurul giiurii <Presiune pe gaurii);
Pb,Rd=3.2.fu.dn.t/')'M2 CU 'YM2= 1.25

Efortul capabil al conectorului la intindere

Pb,Rd=An.fJ'YM2 CU 'YM2= 1.25

Efortul capabil al unui conector trebuie sii indeplineascii condi/ia:

Pb.Rd;;:: 1.2 MAX (Pb.Rd; Pn,Rd)
(2) Conectorul este solicitat la intindere.
Efortul capabil la smulgerea sau la f orfecarea tablei:
Pb,Rd=dw.t.fJ'YM2 CU 'YM2= 1.25

Efortul capabil la smulgere al unui conector:

Po.Rd=0.65.t 1.dn.fu./'YMi cu 'YMi = 1.25 iar (,, =rezistenta la intindere a
tablei superioare

Efonul capabil al unui conector trebuie sii indeplineascii condi/ia:

Pb.Rd;;::MAX (nPv.Rd; Po.Rd)
(3) Domeniul de valabilitate al formulelor
el ;;:: 3 dn
e2 ;;:: 1.5 dn
P1 ;;:: 3 d" 3.0 mm::;; dn :::;; 8.0 mm
P2 ;;:: 3 d"
La intindere este necesar ca: 0.5 mm St S 1.5 mm ~i t 1;;::0.9 mm

171
 (4) Observatii

- capul ~urubului autofiletant (~i autoperforant) se va amplasa astfel

incat sa fie in contact cu tabla cea mai subtire
- in absenta unor formule pentru calculul sau, eforturile capabile Fv.Rd•
Fi.Rd se vor determina pe cale experimenatla

Tabelul 8.5. - Valori de calcul ale efortului capabil al bolturilor

impu~cate

(1) Conectorul este solicitat la forfecare.

'Efortul capabil al conectorului la presiune pe gaurd

Fb,Rd=3.2.f..dn.t/-yM2 CU 'YM2= 1.25

Efortul capabil al conectorului la intindere

Fb,Rd=An.f./'YM2 CU 'YM2= 1.25

Efortul capabil al unui conector trebuie sd indeplineascd condifia:

Fb,Rd~ 1.5 MAX (Fb,Rd; Fn,Rd)
FvRd se va determina experimental

(2) Conectorul este solicitat la intindere.

Efortul capabil la smulgerea tablei sau la forfecarea tablei:

- la indircari statice: Fp.Rd=dw.t.f/'YMi cu 'YMi= 1.25
- la incarcarea din vant: Fpr,Rd=0.5 ~.t.fJ'YM2
Efortul capabil la smulgere al unui conector:
Fo,Rd=n Fo.Rd unde n = numarul de conectori
Efortul capabil la intindere al unui conector:
Fb.Rd ~ Fo,Rd
(3) Domeniul de valabilitate al formulelor

e 1 ~ 4.5 ~ 3.7 mms dn s 6.0 mm

e2 ~ 4.5 dn iar pentru dn=3.7 mm; t 1~4 mm
p 1 ~ 4.5 d0 dn=4.5 mm; 11~6 mm
p2 ~ 4.5 d0 dn=5.2 mm; t 1C?:8 mm
La intindere este necesar ca: 0. 5 mm st s 1. 5 mm ~i t 1 C?: 6 mm

172
(4) Observatii

- Dacli se ambaleazli un pachet continand mai mult de douli table,

conectorul trebuie sli aibli efortul capabil la intindere mai mare decat
valoarea Fp.Rd• Ft.Rd inmultitli cu numarul tablelor din pachet
- in absenta unor formule pentru calculul lor, eforturile capabile Fe.Rd•
Fv.Rd• Fa.Rd trebuie determinate pe cale experimentalli

Tabelul 8.6. - Valori de calcul ale eforturilor capabile ale ~uruburilor

(1) Conectorul este solicitat la forfecare.

Efortul capabil al conectorului la presiune pe gaura.

Fb.Rd=2.5 a.fu.d •. tl")'Mz cu °YM2= 1.25
unde:
a=valoarea minima intre 1 ~i (e/3d 0 );

Efortul capabil al conectorului la intindere

Fn,Rd=A0 .fJ'YM2 CU °YM2= 1.25
unde:
f0 =(1-0.9r+3r d/u)fu~fu
iar u=minimul intre 2e2 ~i p2
r = raportul dintre numarul de ~uruburi in sectiunea transversalli ~i
numarul total de ~uruburi al imbinlirii

Efortul capabil la f orfecare al unui conector:

Fv.Rd = 0.6.fub·A/"YMz pentru ~uruburi din clasele de calitate 4.6, 5.6 ~i
8.8
Fv.Rd=0.5.fub·A/"YMz pentru ~uruburi din clasele de calitate 4.8, 5.8,
6.8 ~i 10.9
Fv.Rd~ 1.2 (Fb.Rd;Fn.Rd)

(2) Conectorul este solicitat la intindere.

Efortul capabil la intindere al unui conector:

Ft,Rd=0.9.f•. A/"YM2 cu °YM2= 1.25
Celelate moduri de cedare trebuie studiate pe cale experimentalli

173
 (3) Domeniul de valabilitate al formulelor

el ~ 1.5 dn
e2 ~ 1.5 dn
P1 ~ 3 d" Suruburi de diametru minim M 6 ~i clase
P2 ~ 3 ~ de calitate 4.6 pana la 10.9
t~ 1.25 mm

8. 2. 7. Conectori solicita/i simultan la forfecare ~i intindere

Atunci cand un conector este solicitat simultan la forfecare ~i intindere,

el va fi verificat cu ajutorul formulei:
F F
t,Sd+ v,sds1 (8.2)
Fr,Rd Fv,Rd

Aceastli formula de interactiune nu se aplicli in cazurile prezentate in

paragraful 7 .2.3 punctul 6.

8.3. imbiniiri sudate

8.3.1. Tipuri de imbinari sudate

l. Prescriptiile prezentate in acest subcapitol se aplicli:

- imbinlirilor cu sudurli prin puncte;
- imbinlirilor cu sudurli realizate prin rezistentli ~i fuziune;
- imbinlirilor prin suprapunere cu suduri de colt;
- imbinlirilor cu· sudura prin fuziune.

2. Regulile de calcul pentru imbinliri sudate prezentate in cele ce

urmeaza, sunt valabile numai pentru table cu grosimi mai m ici sau egal~ cu
4 mm, iar elementul mai subtire nu depa~~te 3 mm grosime. Pentru
imbinarea elementelor cu grosimi mai mari de 3 mm se pot folosi
prescriptiile ST AS l 010810- 78.

174
 8.3.2. Efortul capabil al sudurilor

8.3.2.1. lmbiniiri ale table/or de o/el prin sudura fn puncte

1. Efortul capabil al sudurilor la forfecare se detenninli conform

relatiilor din tabelul 8. 7. Simbolurile folosite au urmlitoarea semnificatie:
FRd - efortul capabil al unui punct de sudurli (indicele care se adaugli depinde

de modul de cedare)
d, - diametrul punctului de sudurli
t - grosimea minima a elementelor asamblate
t 1 - grosimea maxima a elementelor asamblate
fu - limita de rupere a materialului asamblat
e 1 - distanta de la punctul de sudurli la marginea tablei
A" - aria netli a tablei
p 1 - distanta dintre punctele de sudurli pe directia fortei
p2 - distanta dintre punctele de sudurli pe directia perpendicularli pe directia
fortei.

3. Diametrul d, al unui punct de sudura se va detennina astfel:

- pentru sudurile de solidarizare: d, = 0,5t + 5 mm
- pentru sudurile de rezistenta: d, = S{t cu l in mm.
Aceastli valoare se va verifica
experimental prin incercliri la -;::--c:::::==c:llO:=:s===,__F!:;s~d
forfecare efectuate conform fig. 8.8. Fu ' '

4. Dislante intre sudurile in Fig. 8.8

puncte:
Distanta inlre un puncl de sudura ~i marginea tablei asamblate,
mlisurata dupa directia inclirclirii, va fi mai mare decal 2d, ~i mai mica decat
6d,.
Distanta i:mre un punct de sudura ~i marginea tablei asamblate,
rnlisurata dupa o directie perpendiculara pe directia inclirclirii, va fi mai mica
decal 4d,.

175
 Distante intre centrele punctelor de sudura consecutive, masurata pe
directia incarcarii, va fi mai mare decat 3d, ~i mai mica decat 8 d,.
Distanta intre centrele punctelor de sudura consecutive, masurata dupa
o directie perpendiculara pe directia incarcarii, va fi mai mica decat 6d,.

'I:abelul 8. 7. - Eforturi capabile la sudurile prin puncte

Efortul capabil al sudurii la forfecare

Efortul capabil la smulgere

-dacat::;;t 1 ::;;2.5t
F,,Rd=2.7.t.d,.f/l'M2 cu l'M2= 1.25
- daca t 1 > 2.5 t
Ft,Rd::;;Q.7.d2,.fu ~i Ft.Rd::;;3.l.t.d,.fu

Efortul capabil al sec/iunii nete

Fn.Rd =A 0 • f/l'M2 CU l'Mi= 1.25

8.3.2.2. imbinari prin suprapunere cu sudura de col/

1. Pentru profilele cu pereti subtiri se admite executarea sudurilor de

colt in zonele colturilor profilelor daca clasa de calitate a otelului este eel
putin 2 ~i raportul r/t este eel putin egal cu valoarea minima corespunzatoare
grosimii ~i clasei de calitate prevazut la 2.8 (2).

2. Pararnetri sudurii vor fi astfel ale~i incat efortul capabil al acesteia

sa fie dat de grosimea tablei. Aceasta se realizeaza atunci cand sectiunea
transversala minima a sudurii este mai mare sau egala cu sectiunea
transversala a tablei asarnblate.

3. Coeficientul l'Mi pentru sudurile prin suprapunere se va lua l'Mi =

l,25.

176
 4. Efortul capabil la forfecare se detennina cu urmlitoarele formule:
- suduri de colt perpendiculare pe directia inclirclirii:
. I
(1-0,3 ;)
FsRd =t Lw,Ju pentru o sudura
YM1
- suduri de colt paralele cu directia inclirclirii:
Iw
(0,9-0,45b)
Fs.Rd=2tLw.sfu pentru douli suduri (8.4)
YM2
unde: Lw.e - lungimea de calcul a sudurii
perpendiculare pe directia inclirclirii
(vezi fig. 8.9)
Lw.s - lungimea de calcul a sudurii
paralele cu directia inclirclirii
b - Iatimea elementului de imbinat.

5. Atunci cand o imbinare sudata

este alcatuita din suduri de colt
perpendiculare pe directia inclirclirii ~i Fig. 8.9. Sudura de colt prin
paralele cu ea, efortul capabil al suprapunere
imbinlirii va fi suma eforturilor capabile
ale sudurilor componente.

6. Lungimea minima a unei suduri de colt pentru a putea transmite o

forta este 8t, unde t este grosimea minima a elementelor imbinate.
Cordoanele de sudura mai scurte decat de 8 ori grosimea celei mai subtiri
table asamblate nu vor fi luate in considerare pentru transmiterea eforturilor.

7. Lungirnea de calcul a uni cordon dde sudurli de colt va fi egalli cu

lungimea geometricli plus intoarcerile de la capete. Lungimea de calcul a
sudurii nu va fi redusli pentru inceputul sau pentru tenninarea sudurii.

177
 Tabelul 8.8. - Efortul capabil la forfecare Fs.Rd pentru suduri prin
dopuri

Se determina ca valoare minima inte cazuril.e (a) ~i (b):

(a) - pentru d.,lt:::; 22(280/f/ 12
Fs.Rd= 1.33 t.def·f/YM2 /"~12= l.25
- pentru 22(280/f)1 12 :::; d./t:::; 38(280/f,)1 2
F, Rd =0.17[ I+ 150(t/d~r)(280/f)'1 2 ]d.r fjrM;
- pentru d./t ~ 38(280/f/ '2
Fs.Rd=0.84 t.der.fj')"M 2 'YM 2= 1.25

(b) - pentru tot intervalul de valori al raportului d./t

Fs.Rd=0.38(0.7 dw-l.5t) 2 .f"/')"~12 'YM 2= 1.25

unde:
de 1=diametrul eficace al sudurii [mm] = d"' t
dw=diametrul aparent al sudurii [mm]
t = grosimea materialului de baza [mm]
f>=limita de curgere a otelului [N/mm2]
fw=rezistenta de calcul a sudurii [N/mm2)
f" = rezistenta de calcul a otelului [N /mm2]

8.3.2.3. imbiniiri cu sudurii prin dopuri circulare

I . · Sudarea prin dopuri circulare nu este

destinata a prelua ~i transmite alte solicitari decat
forfecarea (fig. 8. IO).

Fig. 8.10. Sudarea prin

dopuri circulare
2. Sudarea prin dopuri circulare nu se utilizeaza daca tabla cea mai
subtire din pachet are o grosime mai mare decat 4 mm sau atunci cand
elementele imbinate au o grosime mai mare decat 4 mm. Daca grosimea
elementelor imbinate este mai mica decat 0, 7 mm, se vor aplica ~aibe pentru
sudura (fig. 8.11). Sudarea prin dopuri circulare va avea un diametru efectiv
minim de IO mm.

178
 8.3.2.4. imbinari prin dopuri alungite

1. Recomandarile generale pentru sudura prin dopuri alungite sunt

identice cu cele de la sudura prin dopuri circulare (fig. 8.12).

2. Efortul capabil la forfecare Fs.Rd se va lua ca minimul intre

urmatoarele:

'YM2 = 1,25; (8.5)

Fs.Rd = [ (0,43d ... -0,92t) 2 +I ,.(0,35d., -0, 75t)] __L_ 1'~12 = 1,25; (8.6)
YM2

unde: lw - lungimnea sudurii [mm]

d.r. t ~i f" sunt conform celor definite in paragraful anterior.

Fig. 8.11. Utilizarea ~aibelor pentru sudura

Fig. 8.12. Sudura prin dopuri alungite

179
Nr Marca otel Clasa de cali- Grad de dezoxid NF DIN BS AISI JTS GOST MSZ PN ISO
Steel grade tate/Quality class Dezoxid degree A35-501-77 17.100-80 4360-1979 SAE G3101-76 380-71 500-74 72/H-84020 630
ST AS 500/2-80 ASTM G3106-77 6280-74

l OL 32 l; la; lb n - USt 33-1 - - - St 1 kp - - Fe 310-0

s - St 1 ps
k RSt 33-1 St 1 sp
2 OL 34 l;la;lb n A 34-1 USt 34-1 - - Cls.l SS 34 St 2 kp A(B) 34 X St 2 s -
s - St 2 ps A(B) 34 Y -
k RSt 34-1 St 2 sp A(B) 34 B -
3 OL 37 l;la; lb n E 24-1 USt 37-1 - - - St 3 kp A(B) 38 X St 3 SZ -
s - St 3 sp A(B) 38 Y St 3 SY
k RSt 37-1 St 3 ps A(B) 38 B St 3 S
2 n E 24-2 USt 37-2 40 B A 283 gr.C - St 3 kp - St 3 VX Fe 360-B

s - A 283 gr.D St 3 sp St 3 VY -
k RSt 37-2 St 3 ps 37 B St 3 V Fe 360-B
A 570 gr.C
4 OL 42 l;la;lb n E 26-1 USt 42-1 43 A - Cls. 2 SS 41 St 4 kp - St 4 SX -
s - St 4 sp A(B) 44 Y St 4 SY
k RSt 42-1 St 4 ps - St 4 S
2 n E 26-2 USt 42-2 43 B A 36 Cls I A SM St 4 kp - St 4 VX -
s - A 570 gr.D 41 A St 4 sp - St 4 VY
A 709 gr.36
k I RSt 42-2 St 4 ps A 44 B St 4 V
STAS 880-88 NF DIN BS AISI JTS GOST MSZ PN ISO
A 35-551-72 17200-69 970;Part. l; SAE G 4051-65 1050-74 31-74;61-74 75-H/84019 R 683 Tl
A 35-552-72 17210-69 1972 ASTM
s OLC 10 - cc 10 ClO(l.0301) 045 A 10 1010 - - - 10 c 10
(OLC 08) x xc 10 CklO(l.1121) - - s 10 c 10 c 10 -
6 OLC 20 - cc 20 - 050 A 20 1020 - - - 20 c 20
x - - - - s 20 c 20 - -
ST AS 9485-80 NF DIN BS ASTM JTS GOST MSZ PN ISO
A 36-401-69 1623-72 1449;Part.l; SAE G 3131-77 4041-71
A 36-301-71 1614-74 1972 G 3141-77 9045-70
7 Al TC St 12(1.0330) CR 4 A 366/1012 Cls.I SPCC BG (08 kp) - - CR2;CR22;CR27
8 A2 E St 13(1.0333) CR 3-CR 2 A 61911008 Cls.2 SPCD CB (08 ps) - - CR3;CR23;CR3ZE
9 A3 ES St 14(1.0333) CR A 620/1006 Cls.3 SPCFN OCB (08 ps) - -
1008
'I a Delul I. l. - "Cores pondenta marcllor de otelun ut1llzate la tabncarea p rohlelor cu peret1 subtm a tev1Ior sudate"
 EUROPE BELG IE-BELGIQUE DEUTSCHLAND FRANCE GREAT-BRITAIN U.S.A. SWEDEN
E.S. N.B.N. D.I.N AFNOR B.S. ASTM/AISI SJ.S
Marca Norma Marca Norma Marca Norma Marca Norma Marca Norma Marca Norma Marca Norma
FEP 10+ 11 111 FEP 10+ 11 23-101 St W22 1614-2 FD OE+ IE 36-102 HR 4+14 1449-1 1008 A621 - - I Otel moale
- - - RR St W23 1614-2 - - - - - - - -
Fe 360 25 AE 235 B 21-101 R St 37-2 17100 E 24-2 35-101 HR 37/23 1449-1 Grade33 +36 A570 SS 1312 141312 2 Otel de
Fe 430 25 AE 255 B 21-101 R St 44-2 17100 E 28-2 35-101 HR 43/25 1449-1 Grade40+45 A570 SS 1412 141412 construqii
Fe 510 25 AE 355 B 21-101 Q St 52-3 17100 E 36-3 35-101 HR 50/3S 1449-1 Grade SO AS70 SS 2172 142172
- - - - QStE 340TM 17119 E 335 D 36-203 HR 40/30 1449-1 Grade SO A607 SS 2644 142644 3 Otel cu
FeE355 TM 149 FeE 35S TM 21-112 - - - - HR 43/35 1449-1 - - - - granula\ie fina
- - - - QStE 380TM 17119 E 390 D 36-203 - - Grade SS A607 SS 2134-01 142134
FeE420 TM 149 FeE 420 TM 21-112. QStE 420TM 17119 E 430 D 36-203 HR 46/40 1449~1 Grade 60 A607 SS 2132-01 142132
- - - - QStE 460TM 17119 E 44S D 36-203 HR S0/4S 1449-1 Grade 6S A607 - -
FeE 490 TM 149 - - QStE 500TM 17119 E 490 D 36-203 - HR 60/6S - Grade 70 A607 - -
FeE S60 TM 149 - - - - - - 1449-1 - - - -
Fe POI-MA 130 Fe POI-MA 770 St 12 03 1623-2 TC-X 36-401 CR 4-GP 1449-1 1012 A366 - - 4 Otel lamina! la
rece
FeE 250 G 147 - - StE 2S0-2Z 17162 c 250 36322 Z25 G27SN 2989 Grade B A466+ - - 5 Galvanizare tip
Z 275 NA 275 NA Z 275 NA G90 A525 Sendzimir
FeE 2SO G 147 - - StE 250-2Z 17162 c 2SO 36322 Z25 G3SON 2989 Grade B A446+ - -
Z 3SO NA 350 NA Z 350 NA Gll5 A52S
FeE 250 G 147 - - StE 2S0-2Z 17162 c 250 36322 Z2S G600N 2989 Grade B A466+ - -
Z 600 NA 600 NA Z 600 NA G210 A525
FeE 350 G 147 - - StE 350-2Z 17162 c 350 36322 Z35 G275N 2989 Grade D A466+ - -
Z 275 NA 275 NA Z 275 NA G90 A52S
- - - - StE 390-2Z 17162 c 390 36322 - - - - - -
27S NA Z 27S NA
Fe POI-MA 152 - - St 12-ZE 1623-2 TC-ZE 36-401 CR4-ZE 1449 1012 A366+ - - 6 Galvanizare +
G ZE 25/2S 25/25-03P DVV A591 electrozincare
Fe POI-MA 152 - - St 14-ZE 1623-2 ES-ZE 36-401 CRl+CR2 ZE 1449 1008 A620+ - -
G ZE 25/25 25/25-03P DVV A525
FeE 250 G 154 - - StE 250-2Z 17162 C250AZ185 36322 Z25AZ185 2989 Grade B A466+ - - 7 OJel aluminat
AZ 185 AZ 185 AZl85 A525
X5CrNil810 EU - - X5CrNi1810 17440 Z6CNl8-09 35-S73 304 SIS 1449-2 304 SAE30304 - - 8 Inoxidabil

Tabel 1.2. - "Corespondenta marcilor de oteluri specificate de normele europene EuroNorme pentru profile cu pereti subtiri ~i tabJe profilate, cu otelurile utilizate in tari
putemic industrializate"
1~2
 uenumirea proausumr ~tanaara ae Marca tvb tu
prod us N/mm 2 Nim
Limba romana Limba engleza mz
Banda Hot rolled EN 10025 Fe 360 235 360
laminata la steel sheet of
cald, din otel structural Fe 43Q 275 430
pentru quality
Fe 510 355 510
construct ii
Banda Hot rolled EN 10113 FeE 275N 275 370
laminata la steel sheet of panea 2 FeE 355N 355 470
cald, din otel high yield
cu inalta stress of FeE 460N 460 550
rezistenta structural EN 10113 FeE 275TM 275 360
pentru- quality panea 3 FeE355TM 355 450
construqii
FeE420TM 420 500
FeE 460TM 460 530
Banda Cold-reduced ISO 4997 CR 220 220 300
relaminata la steel of
rece,din otel structural CR 250 250 330
pentru quality
CR 320 320 400
construqii
Banda din 01el Continous hot EN 10147 FeE 220G 220 300
carbon pentru dip zinc coated FeE 250G 250 330
constructii, carbon steel
protejata prin sheet of FeE 280G 280 360
imersare in structural FeE 320G 320 390
baie de zinc quality FeE350G 350 420
Oteluri de High yield prEN 10149 FeE275TM,HF 275 350
inalta strenght steels FeE355TM,HF 355 420
rezistenta for cold
tpentru formare forming FeE420TM,HF 420 480
la rece FeE490TM 490 540
FeE560TM 560 610
prEN 10149 FeE275TD 275 390
FeE355TD 355 480
FeE420TD 420 530
FeE490TD 490 570
J aoe1u1 J. - 1 rpun ae oenz1 spec1t1cate ae buro Nonne ( ~NJ pentru
producerea profilelor cu pereti subtiri ~i a tablelor profilate

183