CHIRURGIA ENDOCRINĂ

1.CS. Care din următoarele afirmaţii referitor la sindromul Zollinger-Ellison (ZE) sunt
adevărate?
A. Sindromul ZE este responsabil de aproximativ 10% din ulcere duodenale
B. Tumora (gastrinoma) se localizează predominant în cefalopancreas, clinic se
manifestă cu ulcer peptic
C. Tumora se poate localiza şi în ficat, stomac, hilul splenic
D. Aproximativ 50-75% dintre ele sunt maligne
E. Toate cele enumerate

2.CS. Cea mai sensibilă şi specifică metodă de identificare a pacienţilor cu sindromul Zollinger-
Ellison este:
A. Titrarea în ser a anticorpilor antitiroidieni
B. Dozarea gastrinemiei serice
C. Aprecierea kateholaminelor
D. Ph-metria sucului gastric
E. Toate cele enumerate

3. CS. Ce afirmaţie referitor la sindromul Zollinger-Ellison este falsă:

A. Ulcere din gastrinoame sunt de obicei de mărime moderată şi mică (sub 1 cm în
diametru)
B. Diareea apare la mai mult de 1/3 din cazuri
C. Ulcerul peptic este prezent în 90-95% din cazuri
D. Pacienţii cu gastrinoame au nivele serice ale gastrinei <150 pg/ml
E. Sunt prezente steatoreea şi malabsorbţia vitaminei B12

4. CS. Ce afirmaţie referitor la feocromocitom este incorectă:

A. Boala reprezintă 1-5% din maladiile suprarenalelor
B. Are o incidenţă maximă între 20-35 de ani
C. Este o tumoră a celulelor cromafine
D. Mai frecvent se localisează în suprarenală dreaptă
E. Este o tumoră malignă

5. CS. Semnul dominant caracteristic feocromocitomul este:

A. Hipotensiune arterială
B. Hipertermie
C. Termofobie
D. Hipertensiune arterială
E. Insomnie

6. CS. Care din afirmaţii referitoare la tratamentul feocromocitomului este incorectă:

A. Extirparea tumorii este unica soluţie terapeutică
B. Gestul chirurgical trebuie precedat, însoţit şi urmat de tratamentul medicamentos de
reglare a tensiunii arteriale
C. Se practică enuclearea tumorii, rezecţia parţială a suprarenalelor sau adrenalectomia
totală
D. Manipularea intraoperatorie a tumorii poate determină o criză hipertensivă
E. Gestul chirurgical se efectuiază numai pe calea toracică

.
7.CS. Care din afirmaţii referitor la răsunetul clinic al miasteniei, la bolnavii cu timoame, este
incorectă:
A. Debut acut şi decurgere malignă
B. Crize colinergice şi/sau miastenice
C. Dereglări severe motorice
D. Hipotrofii musculare
E. Respiraţie paradoxală

8. CS. Următoarele fac parte din sindromul MEN-IIB, cu excepţia:

A. Carcinom medular de tiroidă
B. Feocromocitom
C. Ganglioneuroame intestinale
D. Insulinom
E. Neurinoame mucoase

9. CS. Sindromul renal în hiperparatiroidism se manifestă prin următoarele, cu excepţia:

A. Poliurie hipostenurică.
B. Litiatză renală.
C. Nefrocalcinoză.
D. Insuficienţă renală.
E. Atonia vezicii urinare.

10. CS. Pentru hiperparatiroidism sunt caracteristice următoarele manifestări, cu excepţia:

A. Scurtarea intervalului QT pe ECG.
B. Hipotonia musculară.
C. Sindroame radiculare.
D. Reflexele osteotendinoase crescute.
E. Stări depresive, astenie.

11.CS. Pentru neoplazia endocrină multiplă de tip I (MEN1) nu este caracteristic:

A. Este compusă din tumori sau hiperplazii ale paratiroidelor, insulelor pancreatice şi
hipofizei
B. Este compusă din tumori sau hiperplazii ale suprarenalelor, pancreasului şi
hipofizei
C. În cadrul MEN 1 hiperparatiroidismul este cea mai comună manifestare (90-100%)
D. Adenomul hipofizar pare a fi prezent la aproape toţi pacienţii cu MEN 1
E. MEN 1 este o anomalie genetică autozomal dominantă

12. CS. Sindromul MEN-IIA nu include:

A. Carcinom medular multicentric
B. Feocromacitom
C. Hiperparatiroidizm primar
D. Hiperplazie de celule C
E. Hiperplazie timica

13. CS. Sindromul MEN-IIB include cu excepţia:

A. Carcinom medular de tiroidă
B. feocromacitom
C. Ganglioneuroame intestinale
D. Insulinom
E. Neurinoame mucoase
14.CS. Care estepozițiaglandelorparatiroidesuperioare vis-à-vis de n. recurrens?
A. Superior
B. Medial
C. Lateral
D. Posterior
E. Anterior

15.CS. Boala Addison (insuficiențacorticosuprarenalelor) estecauzatămaifrecvent de:

A. Hemoragiipostnataleîncorticosuprarenale
B. Hormonisteroiziexogeni
C. Tuberculoză
D. Metastazeînsuprarenale
E. Boli autoimune

16.CS.Boala Cushing este determinate de:

A. Adenomcorticosuprarenal
B. Carcinom suprarenal
C. Adenom hipofizar
D. Tumori ACTH-ectopice
E. Hiperplazianodulară a suprarenalei

17.CS.Tratamentul preoperator cu α-adrenoblocante la pacienții cu feocromocitom include

următoarele efecte, cu excepția:
A. Menținereavalorilor stabile a TA
B. Efectantiaritmic
C. Scăderea volumului circulant de singe
D. Scăderealetalitățiipostoperatorii
E. Scădereariscului de crizeadrenergiceîntimpuloperației.

18.CS. Hiperparatiroidismul primar duce la următoarele dereglări biochimice, cu excepția:

A. Hipercalciemia
B. Hipocloremia
C. Hipofosfatemia
D. Hipercalciuria
E. Hiperfosfaturia

19. CS. Primelesimtomeînhiperparatiroidismulprimarsunt:

A. Dureriosoase
B. Nefrolitiaza
C. Tulburăripsihice
D. Pancreatita
E. Niciunul din semnele enumerate maisus.

20. CS.Pentrusindromul Conn estecaracteristic:

A. Creștereanivelului de catecolamine
B. Creștereanivelului de cortisol
C. Creștereaexcreției de 17-OCS cu urina
D. Hipocalciemie
E. Creștereanivelului de aldosteron

21. CS.Semneleclinicecaracteristice ale feocromocitomuluisunt, cu excepția:

 A. Valoriînalte a TA cu evoluțieînsalturi
B. Tahicardesaufibrilațieatrială
C. Hipertranspirațiifrecvente
D. Tulburărigastrointestinale
E. Obezitate centripetă

22.CM. Adevărate pentru neoplazia endocrină multiplă de tip I (MEN1) sunt următoarele
afirmaţii:
A. Este compusă din tumori sau hiperplazii ale paratiroidelor, insulelor pancreatice şi
hipofizei
B. Este compusă din tumori sau hiperplazii ale suprarenalelor, pancreasului şi hipofizei
C. În cadrul MEN 1 hiperparatiroidismul este cea mai comună manifestare (90-100%)
D. Adenomul hipofizar pare a fi prezent la aproape toţi pacienţii cu MEN 1
E. MEN 1 este o anomalie genetică autozomal dominantă

23.CM. Ce afirmaţii referitor la neoplaziile endocrine multiple sunt incorecte?

A. Sunt sindroame în care la acelaşi individ sunt prezente tumori interesând două sau
mai multe glande endocrine
B. Ambele forme MEN I şi MEN II nu includ patologia tiroidiană
C. În formele MEN I şi MEN II lipseşte componenta tiroidiană
D. Sindromul MEN I prezintă trei varietăţi: tipul A, B şi tip familial
E. Feocromocitoma este componentă a sindromului MEN I

24 .CM. Sindromul Zollinger-Ellison are următoarea triadă caracteristică:

A. Ulcere multiple sau multiplu recidivante, atipică, cu evoluţie gravă şi rapidă
B. Hiposecreţie gastrică cantitativă şi calitativă
C. Chimismul gastric indică hipersecreţie bazală abudentă
D. Tumoră gastrino-secretoare (gastrinom)
E. Valorile gastrinei serice sunt mult scăzute

25.CM. Caracteristic timomului este:

A. Este o tumoră a timusului
B. Este o tumoră a suprarenalelor
C. Este o tumoră a tiroidei
D. Tumora poate fi cu semne clinice compresive sau cu sindroame concomitente
E. Miastenia în combinaţie cu timom are un prognostic nefaborabil

26. CM. Următoarele fac parte din sindromul MEN-IIA:

A. Carcinom medular multicentric
B. Feocromocitom
C. Hiperparatiroidism primar
D. Hiperplazie de celule C
E. Hiperplazie timică

27. CM. Următoarele semne clinice pledează pentru un hiperparatiroidism primar:

A.Sete, poliurie, pierdere ponderală.
B.Crampe, fibrilaţii musculare.
C.Slăbiciune generală şi musculară severă.
D.Dureri în oasele supuse presiunii, fracturi patologice.
E.Tegumente îngroşate, depigmentate.
28. CM.  Sindromul de neoplazieendocrinămultiplă tip 2A include înpeste 95% din cazuri:
  A. Hiperparatirotiroidism primar
  B. Paragangliom
  C. Feocromocitom
  D. Hipertiroidism
  E.Carcinom medular tiroidian

29.CM. Reprezintăsindroamepoliglandulareautoimune de tip 1
A.Candidozămuco-cutanată
B. BoalaBasedow Graves
C. Boala Addison
D. Tiroidită Hashimoto
E. Hipoparatiroidism

30.CM.Semnelecaracteristiceînhipercorticismulprimar
A.obezitate centripetă
B. facies lunis
C.hipotrofie musculară
D.Osteoporoză generalizată
E.Tahicardie sinusală

31.CM.Caracteristic pentru sindromul Cushing

A.creșterea nivelului de cortizol plasmatic
B. Creșterea nivelului de 17-OCS urinar
C.Creșterea nivelului de aldosteron plasmatic
D.Eritrocitoză
E. Hipercalciemie

32.CM.Sindromul nefrotic în sindromul Conn se caracterizează prin:

A. Izohipostenurie
B.Nicturie
C. Polidipsie
D.Hipercalciurie
E.Anurie

33.CM.Sindromul hipokaliemic în sindromul Conn se caracterizează prin:

A.Creșterea volumului circulant de sînge
B.Modificari ECG de hipertrofieventricularastanga
C.Bradicardie
D.Creșterea valorilor TA
E.Tahicardie

34.CM.Sindromul neuromuscular în hiperaldosteronismul primar se caracterizeză prin:

A. Fatigabilitate musculară
B. Crampe musculare
C. Cefalee
D. Parestezii
E. Labilitate emoțională

35.CM.Diagnosticul de hiperaldosteronism primar se pune pe baza urmatoarelor analize si

explorari:
 A. identificarea hipopopasemiei (nivelul potasiului plasmatic < 3,5mEq/l) si a
hipercaliuriei (nivelul potasiului in urina > 30mmol/zi)
B.identificarea hipernatremiei (nivelul sodiului plasmatic>140mEq/l), cu natriuriei
normala
C.prezenta alcalozei metabolice
D. Creșterea ureei si a creatininei
E.cresterea nivelului aldosteronului plasmatic si a metabolitilor sai urinari
(aldosteron 18-glucuronid).

36.CM.Testele biochimice în sindromul Cushing pun în evidență:

A. Cresterea numarului de leucocite (globulele albe) cu limfocite si eozinofile
scazute,
B. Scaderea nivelului potasiului seric – hipopotasemie,
C. Cresterea glicemiei,
D. Sacăderea colesterolului total
E. La barbati testosteronul poate fi scazut.

37.CM.Diagnosticul pozitiv a sindromului Cushing se face în baza următoarelor investigații:

A.Radiografia șeii turcești
B.Cortizolul liber urinar
C. Testul de supresie cu dexametazonă
D.Tomografia computeriztă
E.RMN

38.CM.Complicatiile cauzate de excesul de cortizolconstauîn:

A. Hipotensiunearteriala,
B. Accident vascular cerebral,
C osteoporoza cu fracturi de fragilitate,
D diabetzaharatsecundar,
E. Trombozevenoase (cheaguri de sange in circulatie),

39. CM.Semneleclinicecaracteristicefeocromocitomului:
A.Crize de cefalee, transpiratii, palpitatii;
B.Hipertensiunearteriala;
C.Tahicardie, uneoricrizeanginoase
D.Metabolismbazalscăzut, uneorihipoglicemie
E.Crizecaracterizate de greata, dispnee, tulburarivizuale.

40.CM.Testelesceeningpentrudiagnosticulfeocromocitomului:
A.Testareanivelului de metanefrineplasmaticeșiurinare
B.Testareaaciduluivanilmandelic
C.Testarearenineișialdosteronului
D.USG organelor abdominal
E.CTînregim angiographic

41. CM.Tratamentulpreoperator al feocromocitomuluiconstăîn:

 A. Administrarea β-adrenoblocantelor
B.Administrarea α-adrenoblocantelor
C.Profilaxiatrombemboliei
D.AdministrareaPrednizolonului
E.Echilibrareadereglărilorelectrolitice

42.CM.Celemaifrecventecomplicațiiapăruteînadrenalectomie:
A. Hemoragie
B. crizăadrenergică
C. Hipotensiune, colaps
D.Lezareaorganelorînvecinate
E.Hipocorticism

43.CM.Complicațiilehiperparatiroidismuluiprimar:
A.Osteoporoză cu fracturipatologice
B.Nefrolitiază
C.hipertiroidie
D.Asteniemusculară
E.Litiazabiliară

44. CM.Complicațiile feocromocitomului:

A. Insuficiențacardiacă
B. Aritmie, tahicardie
C. Crizăcatecolaminică
D.Insuficiențăsuprarenalăcronică
E.Anevrismdisecant al aortei

45. CM.Managemenulincidentalomelor include:

A. Adrenalectomiaîntoatecazurile
B. Adrenalectomiaîntumorilemaimari de 2 cm
C. Screeningulanual hormonal întumorilemaimici de 2 cm
D. Monitorizareaimagistică a tumorilormaimici de 2 cm
E. Adrenalectomiaîntumorile hormonal-active maimici de 2 cm

46.CM.Diagnosticulpozitiv al miasteniei include:

A.Spirometria
B.Probamedicamentoasă cu proserină
C.Electromiografia
D.Radiografia
E. CT

47.CM.Tratamentulconservativ al miasteniei include:

A.Anticolinesterazice
B.Glucocorticoizi
C.Citostatice
 D.Spasmolitice
E.Imunosupresoare

48.CM.Pregatireapreoperatorie a bolnavului cu sindromul Cushing constăîn:

A. AdministrareaHidrocortizonulihemisuccinat 60-90mg i/v
B.Antibioticoterapiaprofilactică
C. Administrareaanticoagulantelor
D.Corecțiahipokaliemiei
E.Corecțiahipocalciemiei

49.CM.Diagnosticuldiferențial al crizeiadrenergice se face cu:

A. Crizahipertensivă
B. Crizatireotoxică
C. Crizamiastenică
D.Crizahipoglicemică (îninsulinom)
E. Tulburăripsihoemoționale

50.CM. Pentru neoplazia endocrină multiplă de tip I (MEN1) este caracteristic:

A. Este compusă din tumori sau hiperplazii ale paratiroidelor, insulelor pancreatice
şi hipofizei
B. Este compusă din tumori sau hiperplazii ale suprarenalelor, pancreasului şi hipofizei
C. În cadrul MEN 1 hiperparatiroidismul este cea mai comună manifestare (90-
100%)
D. Adenomul hipofizar pare a fi prezent la aproape toţi pacienţii cu MEN 1
E. MEN 1 este o anomalie genetică autozomal dominantă

51.CM. Care afirmaţii referitor la miastenie, la bolnavii cu timoame, sunt corecte:

A. Debut acut şi decurgere malignă
B. Crize colinergice şi/sau miastenice
C.Dereglări severe motorice
D.Hipotrofii musculare
E.Respiraţie paradoxală

52. CM. Sindromul MEN-IIB include:

A. Carcinom medular de tiroidă
B. feocromocitom
C. Ganglioneuroame intestinale
D. Insulinom
E. Neurinoame mucoase

PROBLEME DE SITUAŢIE
CHIRURGIE ENDOCRINĂ
1.Pacienta de 34 ani s-a adresat la medic cu acuze la osalgii permanente, surde, dureri in
regiunea lombară, crampe musculare periodice. La examenul radiologic s-a depistat osteoporoză
marcată a oaselor tubulare. Analizele de laborator au pus în evidenţă nivelul crescut al calciului
seric – 3,1 mmol/l., hiperfosfaturie. Examenul Ultrasonor al cavităţii abdominale a pus în
evidenţă prezen’a calculilor coraliformi renali bilateral. La examenul Ultrasonor al regiunii
cervicale se vizualizează o forma’iune de volum în regiunea posteroinferioară a lobului stâng
tiroidian 7,02x12,5 mm, vascularizată periferic, incapsulată.
Răspuns:
1. Formula şi diagnosticul prezumptiv
Hiperparatiroidism primar. Adenom paratiroidian.
2. Argumenta şi diagnosticul prezumptiv în baza semnelor descrise mai sus.
Conform datelor anamnestice: la osalgii permanente, surde, dureri in regiunea lombară,
crampe musculare periodice.
Conf datelor paraclinice hipercalciemie USG r.cervicale o forma’iune de volum în
regiunea posteroinferioară a lobului stâng tiroidian 7,02x12,5 mm, vascularizată periferic,
incapsulată. . La examenul radiologic s-a depistat osteoporoză marcată a oaselor tubulare
3. Examen clinic/manevre suplimentare necesare pentru confirmarea diagnosticului cu
argumentaea necesităţii lor.

Acuze din partea sistemului renourinar : poliuria/oliguria culoarea

urinei( hematuria)anamneza de colica renala si nefrolitiaza,
Acuze din partea TGI scaderea apetitului grata voma constipatiile, prezenta durerilor epigastrica
si dereglarilor dispepetice in caz de suspectie la MEN 1 cu prezenta gastrinomului si elcerelor
peptice. Acuze in cazul afectarii v.biliare : dureri la niv hipocondrului drept , date despre litiaza
biliara si/sau colicestita calculoasa
Acuze de scadere in masa corpului
Acuze provocate de demineralizarea osoasa : fracturi patologice in anamneza
Acuze din partea SCV cu tahicardii aritmii
Palparea regiunii cercicale la niv gl tiroide si ggl limfatici regionali
Auscultatia cordului
Palparea si auscultatia abdomenului
Semnul giordani pentru evaluarea rinichilor
Vizualizarea deformarilor osoase
Evaluarea statului neuro/mental
Evaluarea functiei menstruale MEN1
Evaluarea semnelor de deshidratare
TA FCC SpO2 Tcorpului
4. Investigaţii de laborator necesare suplimentare pentru confirmarea diagnosticului cu
argumentarea necesităţii lor.
PTH dozarea este crescuta pentru confirmarea hipercalciemiei pe fonul hipersecretiei
PTH
AGU determinarea cristaluriei leucocitelor in cazul asocierii infectiei calciului si
fosfatilor in urina micromacrohematuriei provocate de litiaza. Insamintarea urinei pentru
depistarea florei patogene si/sau conditionat patogene
AGS pt determinarea anemiei in caz de hematurie persistenta sau ulcere peptice in cazul
MEN leucocitoza si VSH crescut in caz de asociere a inf urinare
Biochimia ureia creatinina cisteina C pt evaluarea functiei renale Ca seric in dinamica
Glicemiei bilirubilnei si fractiilor,
Evaluerea clearace creatininei si RFG pentru evaluarea functiei renale
Pt si F in cazul pregatirii pt interventia chirurgicala
Grupa de sg si rh factor pt interventia chirurgicala
Biopsia nodulului pentru efectuarea evaluarea histologica si confirmarea dg de adenom

5. Investigaţii instrumentale necesare pentru confirmarea diagnosticului cu argumentarea

necesităţii lor.
Scintigrafia cu Tc pentru vizualizarea si delimitarea adenomului
CT/ RMN in caz de dificultati de diagnostic si determinarea localizarii dimensiunilor si
structurilor anatomica alarurate adenomului
ECG pt determinarea modificarilor cauzate de hipercalciemie dereglarilor de ritm AV
blocuri, tahicardii scurtarea QT aplatizarea T
USG org abdomen depistarea calculilor la niv vezicii biliare depistarea colicestitei
calculoase, depistarea calcinatelor la niv org interne
USG rinichi ne intereseaza date despre dimensiunea rinichilor pasajul urinei pt ca calculii
coraliformi pot produce hidronefroza atrofia renala
Evaluarea functiei pancreatice pt insulinom
Evaluarea datelor cu privire la adenom hipofizar cel mai frecv caracterizat de
prolactinom
Evaluarea datelor pentru ZE si prezentei gastrinomului , ulcerilor peptice FGDES USG
CT RMN PET CT
Rontgenodensiometria osoasa pentru stabilirea gradului de demineralizare

6. Diagnosticul diferenţial şi argumentarea lui.

Adenom tireotoxic se caracterizeaza prin T3 T4 TSH modificat biopsia prezenta
adenomului di tesut al g.tiroide
Adenom hiperparatiroidian Ca crescut PTH crescut biopsia nodulului adenom al tesutului
paratiroidelor

7. Diagnosticul definitiv şi argumentarea lui.

Hiperparatiroidism primar Adenom paratiroidian
8. Tactca curativă, tratament medicamentos şi/sau chirurgical şi argumentarea lui.
 Tratamentul estre chirurgical prin enuclearea nodulului sau hemiectonia gl tiroide
Pregatirea preoperatorie este legata de normalizarea c% de Ca prin administrare
NaCl0,9% si diureza fortata cu diuretice de ansa pentru excretia acestuia. Este posibila
administrare a preparatelor de calcitonina
In perioada postoperatorie se administreaza preparate de Ca si Vit D in cazul
hipocalcemiei si instalarii starii de hipoparotiroidiei
In cazul tireoectomiei partiale se evaluiaza capacitatea secretorie a hormonilor tiroidieni
si adminisrarea de l tiroxina in cazul hipotiroidiei
Profilaxia postoperatorie a complicatiilor trombembolice prin administrare de
anticoagulante de ex enoxiparina1 mg/kg 24 ore sau heparina 5000UN 2-3 ori zi sub
controlul TTPA/TT/INR
Profilaxia infectiilor prin schimbarea regulata a pansamentelor in perioada postoperatorie
cu respectarea asepsiei si antisepsiei . reevaluarea t corpului leucocitelor VSH PCR si
administrarea AB la necesitate
Evaluarea parametrilor hemodinamici la pacientii in perioada postoperatorie

9. Prescriera reţetei unui preparatde Calciu.

10. Mesajele de bază în şcolaizarea pacientului. Strategia de recuperare a pacientului.

2.Pacientul M, 36 ani, s-a adresat la medic cu următoarele acuze: episoade de cefalee severă, de
apariţia "mustelor" şi "ceaţă" înaintea ochilor; hiperemia feţei, transpiraţie excesivă; ameţeli,
palpitaţii pronunţate şi dureri în regiunea inimii, frisoane pronunţate, senzaţia de anxietate.
Acuzele apar la efectuarea efortului fizic greu sau în timpul unei suprasolicitări psiho-
emoţionale. Examenul cinic în repaos relevă valorile TA - 136/85 mm Hg, Puls - 80 bătai/minut.
Analizele de laborator fără devieri de la normă. După efort fizic: TA - 230/165 mm Hg, puls -
188 bătai/minut; teste de laborator- glucoză 7,5 mmol / l; în analiza urinei colectate după acest
episod de stres, nivelul metanefrinelor au crescut considerabil.

1. Formulaţi diagnosticul prezumpti

Feocromocitom. Hta gradul III risc ad.inalt
2. Argumentaţi diagnosticul prezumptiv în baza semnelor descrise mai sus.
Reesind din datele anamnestice episoade de cefalee severă, de apariţia "mustelor" şi
"ceaţă" înaintea ochilor; hiperemia feţei, transpiraţie excesivă; ameţeli, palpitaţii
pronunţate şi dureri în regiunea inimii, frisoane pronunţate, senzaţia de anxietate.
Acuzele apar la efectuarea efortului fizic greu sau în timpul unei suprasolicitări psiho-
emoţionale.
Din datele clinice Examenul cinic în repaos relevă valorile TA - 136/85 mm Hg, Puls - 80
bătai/minut. Analizele de laborator fără devieri de la normă. După efort fizic: TA -
230/165 mm Hg, puls - 188 bătai/minut;Si datele paraclinice glucoză 7,5 mmol / l; în
analiza urinei colectate după acest episod de stres, nivelul metanefrinelor au crescut
considerabil.

3. Examen clinic/manevre suplimentare necesare pentru confirmarea diagnosticului cu

argumentaea necesităţii lor.
 Frecventa crizelor
T corpului
Starea tegumentelor si mucoaselor pt prezenta paliditatii si deshidratarii
Auscultatia cordului ritmicitatea FCC si sufluri patologice
Palparea glandei tiroide MENII
Examinarea neurologica la prezenta neurinoamelor MENII
4. Investigaţii de laborator necesare suplimentare pentru confirmarea diagnosticului cu
argumentarea necesităţii lor.
AGU pt Adr NA acid homovanilinic vanililmindalic
Asingelui pt c% de adrenalina noradrenalina metanefrina si normetanefrina
AGS leucocitoza VSH pot fi majorate
Biochimia Ureea creatininina pt evaluarea functiei renale Pt si fibrinogen, Gr de singe si
rh factor in caz de pregatire preoperatorie ionograma pt EHE pe fonul pierderilor renale
prin transpiratie si perspiratie proteina totala si albumina pot fi scazute pe fon de
catabolism excesiv
Evaluarea T3T4TSH PTH Ca seric pt MENII
glicemia

5. Investigaţii instrumentale necesare pentru confirmarea diagnosticului cu argumentarea

necesităţii lor.
USG rinichi si suprarenale pt depistarea tumorii
Scintigrafia cu BIDG pentru vizualizarea feocromocitomului
Angiografia selectiva cu contrast
CT/RMN pentru stabilirea localizarii dimensiunilor si structurilor anatomice adiacente
USG / scintigrafia cu I 131 glandei tiroide
Echo cord pt vizualizarea anatomiei cordului si dereglarilor organice si functionale.
6. Diagnosticul diferenţial şi argumentarea lui.
HTA nu este intodeeauna insotit de tahicardie , jugularea crizei nu este insotita de
poliurie (fara adm de diuretice) in urina nu sint detectabili metanefrinele
Normetanefrinele si acidulvanilmindalic
7. Diagnosticul definitiv şi argumentarea lui.
Feocromocitom. HTA gr III risc ad inalt
8. Tactca curativă, tratament medicamentos şi/sau chirurgical şi argumentarea lui.
Tratament medicamentos ;
Beta AB anaprilin metoprolol pt scaderea FCC
Alfa AB fentolamin prazozin pt scaderea TA
Beta AB se indica doar dupa adm de Alfa AB
Urapidil scaderea TA
Nitrati scaderea presarcinii si PSAP
Sedarea medicamentoasa cu diazepam 10 mg i/m , tiopental de Na cu 1-3 mg/kg
Alfa metilparatirozin pt blocarea CA
Dupa jugularea crizei i/v 1000-1500ml de NaCl0.9% Ringer sterofundin
Daca TAS sub 90-80 subst coloidale din substituienti plasnatici

Tratamentul chirurgical adrenectomia

Cupregaticrea preoperatorie in ceea ce tine TA si FCC
 Si mentinerea acestor parametri in cursul operatiei
Perioada postoperatori monitorizata in sectia ATI cu evaluarea continua a parametrilor
hemodinamici( TA FCC SpO2 FR ) reechilibrarea volemica hidroelectrolitica si
acidobazica, profilaxia infectiilor si trombemboliilor

9. Prescriera reţetei unui preparat din grupa α-adrenoblocantelor.

R.p.: Tab. Prazozin 0.01
D.t.d. N 30
S. p/os 1p de 3-4 ori zi sub control TA

10. Mesajele de bază în şcolaizarea pacientului. Strategia de recuperare a pacientului.

1.explicarea genezei aparitiei simptomatologiei cardiace si neurologice

2.explicarea factorilor ce pot duce la eliberarea CA: stresul efortul fizic caldura frigul foamea
orice maladie inflamatorie acuta, antietatea, alcoolul cafeaua fumatul.....
3. explicarea posibilitatilor terapiei medicamentoase si efectelor tardiva a excesului de CA
4. explicarea avantajelor si riscurilor tratamentului chirrurgical