Sunteți pe pagina 1din 9

Tipuri de decizii ce presupun utilizarea

informațiilor privind costurile


~ CONFECȚII S.A. VASLUI ~
Introducere

Pentru a se lua unele hotărâri sau pentru a se planifica activitățile ce vor urma, foarte
important este să se cunoască costurilor. Conducerea unei entități trebuie să țină cont nu doar de
costurile trecute ci și de costurile care se vor ivi în perioada următoare iar valoarea lor constituie
baza deciziilor care se vor lua în ceea ce privește aprovizionarea și producția sau a deciziilor
legate de politici de prețuri.
“Alegerea unui sistem de contabilitate a costurilor trebuie să fie adaptat la deciziile
specifice. Cu toate acestea, decizia depinde de evenimentele care sunt semnificative pentru
evaluari alternative, costul sistemului informațional al companiei și, de asemenea, condițiile
optime urmărit de hotărâre. Calcularea valorii medii estimate sau folosirea regulilor
de decizii este doar o sursă de informare pentru factorii de decizie.”1

Studiu de caz
Entitatea la care s-a făcut acest studiu de caz este o societate de confecții, din județul
Vaslui - Confecții Vaslui S.A. – care s-a înființat în anul 1990 și se află în topul producătorilor
români de profil, cu o capacitație de productie de 600.000 articole/an. Din păcate 98% din
articolele confecționate sunt pentru export iar principalii clienți sunt din U.K., S.U.A, Italia,
Germania, Franța, Olanda și alții.

Pentru această entitate avem următoarele date:

1
Martiniuc A., Posibilităţi de perfecţionare a metodologiei de calculaţie a costurilor întreprinderilor
industriale, Teză de doctorat, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iași, 2013

2
Nr. Crt. Elemente de calcul Valoarea
1 Stoc inițial de materii prime 263,761.00
2 Stoc inițial de produse finite 1,139,954.00
3 Stoc final de materii prime 284,731.00
4 Stoc final de produse finite 1,442,718.00
5 Achiziții de materii prime 845,789.00
6 Cifra de afaceri 10,446,454.00
7 Cheltuieli variabile de aprovizionare 1,905,009.00
8 Cheltuieli variabile de producție 4,055,832.00
9 Cheltuieli variabile de distribuție 1,850,111.00
10 Cheltuieli fixe 1,700,712.00

Tabelul nr. 1 - Datele entității Confecții S.A. Vaslui

În tabelul următor sunt prezentate calculele pentru contul de profit și pierdere diferențial,
care includ și calculul marjelor asupra costului variabil de achiziție, de productie și de
distribuție. Pe baza rezultatului diferențial se vor calcula o serie de indicatori care va ajuta pe
manageri entității să determine de la ce valoare a marjei pe costurile variabile se vor acoperi
valoare cheltuielilor fixe pentru ca rezultatul diferențial să fie pozitiv, deci ne dorim să avem o
valoare cât mai mare a marjei.

3
Nr. crt. Elemente de calcul Valoare - lei Procent din CA - Rata marjei
1 CA 10,446,454.00 100.00%
2 Cost variabil de cumpărare 2,729,828.00
3 Consum de materii prime 824,819.00
4 Achiziții 845,789.00
5 Si 263,761.00
6 Sf 284,731.00
7 Cheltuieli variabile de aprovizionare 1,905,009.00
8 Marja costului variabil de achiziție 7,716,626.00 73.87%
9 Cost variabil de producție 3,753,068.00
10 Variția stocurilor de produse finite -302,764.00
11 Si 1,139,954.00
12 Sf 1,442,718.00
13 Cheltuieli variabile de producție 4,055,832.00
14 Marja costului variabil de producție 3,963,558.00 37.94%
15 Cost variabil de distribuție 1,850,111.00
16 Cheltuili variabile de distribuție 1,850,111.00
17 Marja costului variabil de distribuție 2,113,447.00 20.23%
18 Costuri variabile totale 8,333,007.00 79.77%
19 Marja costurilor variabile 2,113,447.00 20.23%
20 Costuri fixe 1,700,712.00
21 Rezultatul diferențial 412,735.00 3.95%

Tabelul nr. 2 – Calculul rezultatului diferențial pentru societate Confecții S.A. Vaslui

În cazul nostru rezultatul deferential este de 412.735,00 lei având o pondere în cifra de
afaceri de doar 3,95%. Pentru a mări acest rezultat, ar trebuie să se micșoreze cheltuielile fixe,
lucru mai greu de realizat, cel puțin într-o perioadă scurtă de timp sau să crească valoarea marjei
costurilor variabile.
Vom proceda mai departe la calcularea indicatorilor mai importanți: pragul de
rentabilitate și data când este atins acest prag, marja de securitate, indicele de securitate, factorul
de acoperire, indicele de prelevare și coeficientul de volatilitate.
Pragul de rentabilitate este bine să se cunoască în cazul societății analizate, deoarece
condițiile de exploatare variază de la un an la altul în funcție de cerințele partenerilor
internaționali. Aceste modificări pot afecta mai departe toate costuririle sau doar pe cele de
producție, a cererii de piață, pretul de vânzare și cheltuielile cu distribuția.

4
Nr. crt. Indicatori Valoare U.M.
1 pragul de rentabilitate = CA*CHF/M/CV 8,406,366.32 lei
2 data la care este atins pragul = PR*12luni/CA 9.66 luni
3 marja de securitate = CA - PR 2,040,087.68 lei
4 indicele de securitate = (CA - PR)/CA*100 19.53 %
5 factorul de acoperire = CHF/PR*100 20.23 %
6 indicele de prelevare = CHF/CA*100 16.28 %
7 coeficientul de volatilitate = M/CV/Rd 5.12 %

Tabelul nr. 3 – Calculul indicatorilor pentru societatea Confecții S.A. Vaslui

Interpretare:
Pragul de rentabilitate calculate sau cifra de afaceri critică, calculat după metoda celor
mai mici pătrate, reprezintă valoarea cifrei de afaceri atunci când rezultatul este 0 lei, respectiv
8.406.366,32 lei.
Data la care este atins acest prag, în cazul în care cifra de afaceri ar rezulta în mod
constant, este de 9, 66 luni, adică 9 luni și 20 de zile și mai exact pe 20 octombrie.
Pentru a determina cu cât se pot reduce vânzările pentru a atinge cifra de afaceri critică s-
a calculat marja de securitate iar în cazul entității analizate, vânzările trebuie să scadă cu
2.040.087,68 lei adică cu 19,53% conform indicelui de securitat calculat mai sus.
Pentru a determina câte procente din valoarea vânzărilor sunt utile pentru a face față
cheltuielilor fixe s-a calculate factorul de acoperire, iar în cazul analizat sunt necesare 20,23%
din totalul vânzărilor pentru a acoperi cele 1.700.712,00 lei cheltuieli fixe și 16,28% din cifra de
afaceri. Iar la o modificare în sens pozitiv cu 10% a cifrei de afaceri, rezultatul va crește cu
50,12% conform coeficientului de volatiliate calculate mai sus.
Mai departe vom presupune ca managerii întreprinderii sunt este nevoiți să ia o hotărâre
cu privire la combinația optimă de cantități dintre două produse mai importatnte, produse de
aceasta și anume fuste drepte și fuste cloșate. Această hotărâre dacă va fi luată în urma
parcurgerii pașilor recomandați de literatura de specialitate, probabil că va fi cea mai bună
decizie care îî va ajuta să crească valoarea marjei asupra costului variabil. Pentru aceste două
produse avem următoarele date:

5
M/CV unitară pentru fustă cloșată - X 12,000 lei/bc
M/CV unitară pentru fustă dreapta - y 15,000 lei/bc
Masinile de cusut au un timp maxim de funcționare de 60 ore
Din timpul de funcționare al mașinilor de cusut, articolul X pentru a fi realizat, necesită 8 ore/bc
Din timpul de funcționare al mașinilor de cusut, articolul Y pentru a fi realizat, necesită 12 ore/bc
Cantitatea de stofă disponibilă 84 ml
Articolul X necesită 2 ml
Articolul Y necesită 1 ml

Tabelul nr. 4

Astfel vom proceda la parcurgerea celor patru pași recomandați:

1.stabilirea și prezentarea funcției obiectiv:


a = 12,000X + 15,000Y,
unde a = M/Cv tot.
X = cantitatea de fuste cloșate
Y = cantitatea de fuste drepte
2.stabilirea constrângerilor impuse pentru producerea acestor articole:
8X + 12Y ≤ 60 ore,
ceea ce însemnă că numărul cel mai mare de ore de funcționare a mașinilor de cusut este de 60.
8X + 12Y ≤ 84 metri liniari,
ceea ce înseamnă că cantitatea maximă de stofă disponibilă în entitate este de 84 de metri liniari.
A treia constrângere este aceea că se pot vinde cel mult 4 fuste drepte: Y ≤ 4.
3.Aflarea ariei producției posibile print-o reprezentare grafică, realizată prin intersecția dreptelor
corespunzătoare ecuațiilor (constrângerilor) mai sus prezentate, astfel:
 pentru prima constrângere rezultă o dreaptă de coordonate A{(7,5; 0), (0; 5)} ~ care poate
fi interpretată astfel: dacă articolul Y nu s-ar produce = 0 atunci 7,5 articole X s-ar putea
produce, în condiția în care mașinile de cusut funcționează maxim 60 de ore și respectic,
dacă articolul X nu s-ar produce atunci articolul Y s-ar produce de 5 ori.
 pentru a doua constrângere rezultă o dreaptă de coordonate B{(6; 0), (0; 7)} ~ care poate
fi interpretat astfel: dacă articolul Y nu s-ar produce = 0 atunci 6 articole X s-ar putea
produce, în condiția în care cantitatea maximă de stofă disponibilă este de 84 ml și
respectic, dacă articolul X nu s-ar produce atunci articolul Y s-ar produce de 7 ori.
 pentru a treia constrângere rezultă o dreapta paralelă cu abcisa.

6
Având în vedere rezultatele de mai sus, graficul va avea următoarea formă:

Graficul nr. 1 – Aria producției posibile

4.Determinarea combinației optime:


Colțul X Y
1 0 0
2 0 4
3 1.5 4
4 4 2.5
5 6 0

Tabelul nr. 5

Rezultatele posibile pentre cele cinci colțuti ale graficului sunt prezentate în tabelul
următor:

7
Producția Marja Marja Marja pe produs totală
Colțul Marja totală
X Y unitară X unitară Y X Y
1 0 0 12,000 15,000 0 0 0
2 0 4 12,000 15,000 0 60,000 60,000
3 1.5 4 12,000 15,000 18,000 60,000 78,000
4 4 2.5 12,000 15,000 48,000 37,500 85,500
5 6 0 12,000 15,000 72,000 0 72,000

Tabelul nr. 6

În urma rezultatelor obținute se poate spune că cea mai bună decizie pe care o poate lua
înterprinderea ca să maximizeze marja pe costul variabil este aceea de a fabrica 4 fuste cloșate și
2,5 fuste drepte.

Concluzii

“Contabilitatea managerială ar trebui, deci, să ajute managementul firmei în luarea


deciziilor şi rezolvarea problemelor cu care se confruntă. Cu toate acestea, multe dintre
informaţiile transmise de contabilitatea managerialăau la bază o judecată subiectivă (de exemplu,
evaluarea factorilor calitativi sau a ipotezelor referitoare la mediul economic). Contabilitatea
managerială nu reprezintă totul pentru procesul decizional, ea fiind doar unul dintre
instrumentele de care managerii se pot servi pentru a lua decizii în deplină cunoştinţă de cauză.”2

2
Chadwick, L., Op. Cit., p. 17.

8
9

S-ar putea să vă placă și