Sunteți pe pagina 1din 54

AJUTORUL DE STAT PENTRU SALVAREA SI

RESTRUCTURAREA FIRMELOR IN
DIFICULTATE

Ionescu Alina Maria


Neagu Daniela Alexandra
Riciu Ana-Maria
Cuprins

Capitolul 1 Ajutorul de stat si concurenta economica ............................................ 3


1.1 Concurenta si politica in domeniul concurential in UE ........................... 3
1.2 Politica concurentiala in Romannia ......................................................... 5
1.3 Ajutorul de stat in Romania ..................................................................... 6
1.3.1 Cadrul legislativ .......................................................................... 6
1.3.2 Definitie si forme ........................................................................ 9
1.3.3 Raportarea si monitorizarea ajutoarelor de stat ........................ 12
Capitolul 2 Ajutorul pentru salvarea si restructurarea firmelor in dificultate ....... 14
2.1 Reglementari si concepte ....................................................................... 14
2.2 Ajutorul pentru salvarea si restructurarea agentilor economici din
portofoliul AVAS si Ministerul Economiei (O.U.G nr. 206/2008) ....................... 18
2.3 Structura si nivelul ajutoarelor pentru salvarea si restructurarea firmelor
in dificultate in perioada 2004 – 2007 .................................................................... 19
Capitolul 3 Ajutorul pentru salvare SC Minbucovina SA Vatra Dornei si ajutorul
pentru restructurare SC Rodipet SA Bucuresti ...................................................... 21
3.1 Ajutorul pentru salvare SC Minbucovina SA Vatra Dornei .................. 21
3.2 Ajutorul pentru restructurare SC Rodipet SA Bucuresti ........................ 28
Concluzii ............................................................................................................... 53
Anexe
Bibliografie

2
Capitolul 1
AJUTORUL DE STAT SI CONCURENTA ECONOMICA

1.1 CONCURENTA SI POLITICA IN DOMENIUL CONCURENTEI IN U.E

Concurenta este o conditie fundamentala a economiei de piata ea fiind considerata cea mai
importanta cauza a progresului economic si tehnico-stiintific.
Politica in domeniul concurential, implementata de Comisia Europeana si autoritatile Statelor
Membre, are ca obiectiv crearea unei concurente reale pe piata comuna prin masuri referitoare la
structurile pietei si la comportamentul actorilor acesteia.
Libera concurenta intre firme favorizeaza inovatia, reduce costurile de productie, creste
eficienta economica si, in consecinta, ridica nivelul de competitivitate al economiei europene.
Stimulate de mediul concurential, firmele ofera produse si servicii competitive din punct de
vedere al calitatii si al pretului.
Acquis-ul din sectorul concurentei acopera politica antitrust si politicile de control al
ajutorului de stat. Include norme si proceduri de combatere a comportamentului anticoncurential
al societatilor comerciale si de impiedicare a acordarii de catre guverne a ajutoarelor de stat care
distorsioneaza concurenta pe Piata Interna.
Politica Uniunii in domeniul concurential are rolul de a apara si promova concurenta reala in
cadrul Piete Comune.
Politica in domeniul concurential se concentreza pe patru domenii principale de activitate:
• eliminarea acordurilor intre firme, care au ca efect diminuarea concurentei si a abuzurilor
de pozitie dominanta;
• controlul fuziunilor intre firme (reglementari antitrust);
• liberalizarea sectoarelor economice monopoliste;
• monitorizarea ajutoarelor de stat.
Baza legala a politicii in domeniul concurential este oferita, in primul rand, de prevederile

3
incluse in Tratatul U.E respectiv:
• Articolul 81, privind practicile restrictive;
• Articolul 82, privind pozitia dominanta de piata;
• Articolul 86, privind intreprinderile publice;
• Articolele 87-89, privind ajutoarele de stat.
In al doilea rand, referiri se gasesc in legislatia secundara, adoptata de Consiliul U.E si de
Comisia Europeana, sub forma Regulamentelor si Directivelor. Astfel, in aceasta categorie se
includ:
• Regulamentul Consiliului 17/1962;
• Regulamentul Consiliului 4064/1989, privind controlul fuziunilor, amendat prin
Regulamentul 1310/1997;
• Regulamente si directive privind exceptarile in bloc, acordate in cazul unor acorduri
care privesc situatii precis determinate, precum: transferul de tehnologie, cercetarea si
dezvoltarea, distributia autovehiculelor etc.
Acestor surse de drept, li se adauga deciziile Curtii Europene de Justitie si ale Tribunalului de
Prima Instanta. Nu in ultimul rand, trebuie mentionate si acordurile internationale in care se fac
referiri exprese la situatii specifice privind concurenta.
Principalii actori implicati in politica in domeniul concurential:
• Institutia responsabila, la nivel comunitar, de modul in care este implementata politica in
domeniul concurential este Comisia Europeana. Deciziile sunt pregatite de Directia Generala
pentru Concurenta (DG COMP). Comisia poate penaliza orice incalcari ale regulilor privind
concurenta, penalizarile putand reprezenta pana la 10% din veniturile companiei incriminate.
• Arbitrul care poate decide daca actiunea Comisiei a fost in limitele puterilor stabilite in
mod legal este Curtea Europeana de Justitie (CEJ).
• Rolul Parlamentului European se reduce la a evalua actiunile Comisiei printr-un raport
anual si, de asemenea, de a face observatii privind evolutiile importante din acest domeniu.
Interventiile Consiliului de Ministrii se rezuma la a autoriza exceptarile in bloc, precum si la a
face modificari in baza legala a politicii in domeniul concurential.
• In cadrul politicii in domeniul concurential actioneaza si autoritatile nationale investite cu
componente in acest domeniu. Ca urmare a recentelor propuneri venite din partea Comisiei, de

4
descentralizare a politicii in domeniul concurential, rolul autoritatilor nationale din domeniul
concurentei va creste in mod semnificativ.
1.2 POLITICA CONCURENTIALA IN ROMANIA

Prin Acordul de Asociere, Romania s-a angajat sa adopte si sa aplice o politica in domeniul
concurential bazata pe aceleasi principii cu cele inscrise in Tratatul privind U.E.
In Romania, preluarea acquis-ului comunitar in domeniul concurentei si al ajutorului de stat, a
inceput odata cu elaborarea legilor cadru: Legea Concurentei nr.21/1996 (MO nr. 88/30.04.1996)
care a intrat in vigoare la 1 februarie 1997 si Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat (MO
nr.370/3.08.1999) care a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2000 si a continuat prin elaborarea
legislatiei secundare.
Aplicarea efectiva si eficienta a politicii concurentiale impunea crearea autoritatii autonome
de concurenta: Consiliul Concurentei abilitat prin art. 17(1) din Legea Concurentei nr. 21/1996 sa
elaboreze legislatia secundara necesara si sa aplice prevederile legale in sensul protejarii,
mentinerii si stimularii concurentei si a unui mediu concurential normal.
Legea Concurentei reglementeaza:
• Intelegerile si practicile concertate;
• Abuzul de pozitie dominanta;
• Controlul concentrarilor economice.
Legea Concurentei prevede sanctiuni care au ca scop descurajarea recurgerii la practici
anticoncurentiale de catre actorii de pe piata.
Pentru aplicarea acestei legi Consiliul Concurentei a adoptat la 28 februarie 1997 un set de
Regulamente si Instructiuni aplicabile, incepand cu 6 martie 1997:
• Regulamentul privind autorizarea concentrarilor economice;
• Regulamentul privind practicile anticoncurentiale;
• Regulamentul privind acordarea exceptarii pe categorii de intelegeri, decizii de
asociere ori practici concertate de la interdictia prevazuta la art. 5(1) din Legea Concurentei;
• Instructiuni cu privire la definirea pietei relevante;

5
• Instructiuni cu privire la calculul cifrei de afaceri in cazurile de comportament
anticoncurential prevazute la art. 5 si 6 din Legea Concurentei si cazurile de concentrare
economica.
S-a simtit nevoia unei imbunatatiri a claritatii si transparentei reglementarilor cu privire la
aplicabilitatea art. 5 din Legea Concurentei. Astfel s-au adoptat de catre Consiliul Concurentei
noi reglementari:
• Regulamentul de aplicare a art. 5 alin.(2) din Legea Concurentei nr. 21/1996 in cazul
intelegerilor verticale;
• Instructiuni privind aplicarea art. 5 in cazul restrictiilor verticale;
• Regulamentul privind exceptarea acordurilor de specializare incheiate intre firme
concurente de la interdictia prevazuta la art. 5 alin.(1);
• Regulamentul privind exceptarea acordurilor de cercetare-dezvoltare de la interdictia
prevazuta la art. 5 alin. (1);
• Instructiuni privind aplicarea art. 5 privind acordurile de cooperare pe orizontala.

1.3 AJUTOARELE DE STAT IN ROMANIA

1.3.1 CADRUL LEGISLATIV

Legea privind ajutorul de stat nr. 143/1999 a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2000 si a fost
insotita la scurt timp de adoptarea si aplicarea de catre Consiliul Concurentei a doua regulamente
absolut necesare pentru reglementarea modalitatilor si criteriilor de acordare a ajutorului de stat
in Romania:
• Regulamentul privind forma, continutul si alte detalii ale notificarii unui ajutor de stat;
• Regulamentul privind pragul minim al ajutorului de stat care nu cade sub incidenta
obligatiei de notificare.
Regulamentele sunt in vigoare din 24 martie 2000.
Legea privind ajutorul de stat acopera criteriile de transparenta si evaluare a compatibilitatii
acordarii ajutorului de stat in concordanta cu prevederile art.87 si 88 din Tratatul de la
Amsterdam.

6
La elaborarea “Regulamentului privind pragul minim al ajutorului de stat care nu cade sub
incidenta obligatiei de notificare” au fost avute in vedere reglementarile comunitare in special
“Nota privind utilizarea facilitatii de minimis” din “Indrumarul privind ajutorul de stat pentru
IMM-uri” si “Nota Comisiei privind regula de minimis pentru ajutoarele de stat, 96/C68/06, OJ C
68, 6 martie 1996.
In prezent se are in vedere “Regulamentul (CE) nr.1998/2006 al Comisiei din 15 decembrie
2006 privind aplicarea art.87 si 88 din Tratatul ajutorului de minimis (Jurnalul Oficial nr.L 379,
28.12.2006, p.5).
Valoarea bruta totala a ajutorului de minimis acordat unei intreprinderi nu poate depasi
echivalentul in lei a 200.000 EURO, pe o perioada de 3 ani fiscali consecutivi, indiferent daca
ajutorul a fost acordat din surse nationale sau comunitare. Pentru agentii din sectorul
transporturilor valoarea bruta totala a ajutorului de minimis nu poate depasi suma de 100.000
EURO, pe o perioada de 3 ani fiscali consecutivi.
In urma analizarii legislatiei comunitare in domeniul ajutorului de stat, Consiliul Concurentei
a adoptat urmatoarele Regulamente publicate in MO nr.470/2.07.2002, care au intrat in vigoare
de la 2 ianuarie 2003:
• Regulamentul privind ajutorul de stat regional si ajutorul pentru IMM-uri;
• Regulamentul privind ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea firmelor in
dificultate;
• Regulamentul privind ajutorul de stat pentru cercetare-dezvoltare;
• Regulamentul privind ajutorul de stat pentru pregatire profesionala;
• Regulamentul privind ajutorul de stat pentru protectia mediului.
Regulamentele vizeaza in mod deosebit acele directii de ajutor de stat –ajutor regional si
orizontal, care se axeaza in special pe aspecte de importanta majora pentru industria din
Romania.
Legislatia secundara in domeniul ajutorului de stat a preluat reglementarile comunitare
privind inventarierea, monitorizarea si raportarea ajutorului de stat precum si prevederile privind
relatiile financiare intre autoritatile publice si intreprinderile publice:

7
• Hotararea Guvernului nr.599/6.07.2000 pentru aprobarea procedurilor de raportare,
monitorizare si informare in aplicarea legii nr.143/1999 privind ajutorul de stat (MO
nr.340/21.07.2000);
• Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2002 privind asigurarea transparentei in
domeniul ajutorului de stat si a relatiilor financiare dintre autoritatile publice si intreprinderile
publice;
• Legea nr.18 din 9 ianuarie 2003 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr.97 din 16
august 2002 (MO nr.38 din 23.01.2003);
• Hotararea Guvernului nr.26 din 16 ianuarie 2003 privind transparenta relatiilor
financiare dintre autoritatile publice si intreprinderile publice, precum si transparenta financiara
in cadrul anumitor intreprinderi (MO nr.87 din 12.02.2003).
Prin amendarea Legii privid ajutorul de stat nr.143/1999 se urmareste:
• Asigurarea unui control efectiv al ajutorului de stat prin introducerea obligatiei de
notificare a schemelor de ajutor de stat si a ajutoarelor de stat individuale prevazute in proiecte de
acte administrative si in proiecte de acte normative;
• Claritate in enuntarea formelor de ajutor de stat;
• Eliminarea evaluarii calitative pozitive si negative a ajutorului de stat pentru luarea
deciziei de autorizare sau monitorizare si introducerea clara a criteriilor si conditiilor prevazute
de acquis-ul comunitar.
In prezent Reglementarile procedurale nationale in privinta ajutorului de stat sunt:
• Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.117/2006 privind procedurile nationale in
domeniul ajutorului de stat, cu modificarile si completarile ulterioare;
• Regulamentul Consiliului Concurentei din 20.06.2007 privind procedurile de
monitorizare a ajutorului de stat;
• Regulamentul Consiliului Concurentei din 13.06.2005 privind Registrul ajutoarelor de
stat;
• Legea nr.346 din 14.07.2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii IMM-urilor –
definirea acestora;
• Hotararea de Guvern nr.651/2006 privind aprobarea Politicii in domeniul ajutoarelor
de stat pentru perioada 2007-2013;

8
• Regulamentul Consiliului Concurentei din 21 mai 2004 privind transparenta relatiilor
financiare dintre autoritatile publice si intreprinderile publice, precum si transparenta financiara
in cadrul anumitor intreprinderi;
• Hotararea de Guvern nr.946 din 19 iulie 2006 privind intensitatea maxima a ajutorului
de stat regional pentru investitii initiale.

1.3.2 DEFINITIE SI FORME

In practica europeana o masura de sprijin este considerata a reprezenta ajutor de stat daca
indeplineste cumulativ 4 conditii :
1. este acordata de catre autoritatile publice din surse ale statului;
2. este selectiva, ceea ce inseamna ca favorizeaza anumiti agenti economici, zone sau
activitati;
3. asigura un avantaj operatorilor economici;
4. distorsioneaza sau ameninta sa distorsioneze concurenta sau comertul intre statele
membre ale UE.
De principiu, ajutorul de stat este contrar (si incompatibil) cu o piata comuna.
Tratatul Comunitatii Europene interzice expres orice forma de ajutor de stat daca acesta poate
distorsiona concurenta si comertul si daca nu a fost notificat Comisiei Europene.
Ajutorul de stat se poate concretiza:
• fie intr-un transfer de fonduri publice catre o intreprindere ;
• fie in renuntarea la unele venituri viitoare, certe sau posibile, si care asigura unei
intreprinderi un beneficiu de natura economica sau financiara, pe care nu l-ar fi obtinut in absenta
unor astfel de masuri.
De asemenea, acestea pot lua forma:
• unei scheme de ajutor de stat (sistem pe baza caruia pot fi acordate alocari
specifice individuale de ajutoare intreprinderilor definite in mod general si abstract sau orice
sistem pe baza caruia ajutorul, care nu este legat de un anume proiect;

9
• unui ajutor individual (orice forma de ajutor care nu este acordat pe baza unei
scheme de ajutor, poate fi acordat uneia sau mai multor intreprinderi pe o perioada de timp
nedeterminata sau intr-un cuantum nedeterminat);
Din punct de vedere al naturii, ajutoarele pot fi:
• ajutoare de stat directe, de natura cheltuielilor bugetare sau a veniturilor la care
statul renunta si in care se includ: subventii, alocatii, prime, participari cu capital ale statului,
ale autoritatilor publice centrale sau locale, vanzari de terenuri sau alte active sub pretul pietei,
reduceri de pret la bunuri furnizate sau servicii prestate, anularea sau reducerea de datorii etc.;
• ajutoare de stat indirecte, acordate prin intermediul sistemului fiscal sau al
asigurarilor sociale, in care se includ: exceptari, reduceri la plata taxelor vamale, reduceri sau
scutiri la plata obligatiilor bugetare sau a majorarilor de intarziere, amanari, esalonari.
O clasificare a ajutoarelor de stat se poate realiza pe baza criteriului acceptabilitatii sau
elegibilitatii sale din punct de vedere economico-legal. Prin urmare, se va distinge intre ajutoare
compatibile, asadar valide, si ajutoare politic incorecte, deci interzise.
Dintre cele interzise se pot aminti:
• ajutoare pentru export sau orice ajutor care este conditionat, de drept sau de fapt, de
performanta la export, in masura in care un astfel de ajutor poate sa afecteze aplicarea
corespunzatoare a acordurilor internationale la care Romania este parte ;
• ajutoarele pentru compensarea pierderilor rezultate din activitatea intreprinderilor,
direct sau prin scutirea de la plata obligatiilor datorate statului;
• masurile de ajutor care sunt astfel aplicate incat creeaza discriminari in favoarea
produselor realizate la intern, fata de bunurile similare produse in tari participante la acorduri
internationale la care Romania este parte si in care sunt interzise astfel de discriminari.
Pe de alta parte, ajutoarele de stat compatibile cu un mediu concurential normal se impart
in 2 categorii:
1. ajutoare de stat avand caracter social, acordate consumatorilor individuali, cu
conditia ca acestea sa fie acordate fara discriminare in ceea ce priveste originea produselor sau
serviciilor implicate;
2. ajutoare de stat pentru inlaturarea efectelor cauzate de dezastre naturale sau de
evenimente exceptionale.

10
Dintre tipurile de ajutor de stat care pot fi considerate compatibile, se evidentiaza
urmatoarele :
• ajutoare pentru cercetare-dezvoltare ;
• ajutoare pentru IMM-uri ;
• ajutoare pentru dezvoltare regionala ;
• ajutoare pentru protectia mediului inconjurator ;
• ajutoare pentru instruirea angajatilor si pentru crearea de noi
locuri de munca;
• ajutoare pentru salvarea si restructurarea firmelor aflate in
dificultate;
• ajutoare pentru promovarea culturii si conservarea patrimoniului
cultural;
• ajutoare pentru proiecte mari de investitii;
• ajutoare de stat generale pentru promovarea exporturilor, prin
actiuni ca: saptamani nationale, targuri internationale, magazine de prezentare etc. cu conditia ca
de acestea sa poata beneficia toate intreprinderile interesate.
Pentru orice alte forme de ajutor care nu presupun un transfer de bani de la furnizor la
beneficiar, intensitatea ajutorului se calculeaza ca procent din echivalentul sumelor care ar fi
trebuit sa fie platite in absenta ajutorului de stat ( ex: echivalentul scutirilor de la plata diferitelor
taxe sau impozite).
Modalitatile (instrumentele) de acordare a ajutorului de stat sunt:
• subventii;
• anularea de datorii sau preluarea pierderilor;
• exceptari, reduceri sau amanari de la plata taxelor si impozitelor;
• renuntarea la obtinerea unor venituri normale de pe urma fondurilor publice, inclusiv
acordarea unor imprumuturi cu dobanzi preferentiale;
• participari cu capital ale statului, ale autoritatilor publice centrale sau locale, daca rata
profitului acestor investitii este mai mica decat cea normala;
• garantii acordate de catre autoritatile publice centrale sau locale in conditii
preferentiale;

11
• reduceri de pret la bunurile furnizate si la serviciile prestate de catre autoritatile
publice centrale si locale;
• vanzarea unor terenuri apartinand statului sau autoritatilor publice locale sub pretul
pietei.
Autorul de stat ilegal este altul decat unul existent acordat fara a fi autorizat de Consiliul
Concurentei sau inaintea emiterii unei decizii de catre Consiliul Concurentei in termenul legal.
Ajutorul de stat interzis este acela pentru care Consiliul Concurentei a emis o decizie de
interzicere, dar totusi a fost acordat.
Spre deosebire de legislatia europeana, legea romana a ajutorului de stat prevede expres
categoriile de furnizori de ajutor de stat: ministere, primarii, institutii publice si alte organisme
care administreaza surse ale statului sau ale colectivitatilor locale.

1.3.3 RAPORTAREA SI MONITORIZAREA AJUTOARELOR DE STAT

Potrivit Legii nr.143/1999 privind ajutorul de stat, republicata, Consiliul Concurentei


intocmeste un raport anual privind ajutoarele de stat acordate in Romania, in baza inventarului
ajutoarelor de stat.
Acest raport anual se realizeaza pana la data de 30 noiembrie a anului curent pentru 3 ani
anteriori, se inainteaza spre aprobare Guvernului, se publica in MO, partea 1 si se transmite CE.
Inventarul ajutoarelor de stat se actualizeaza periodic, astfel incat sa permita intocmirea
anuala a raportului.
Inventarul ajutoarelor de stat cuprinde date si informatii privind:
• Ajutoarele de stat existente;
• Ajutoarele de stat avand caracter social, precum si cele pentru inlaturarea efectelor
cauzate de dezastre naturale sau de evenimente exceptionale;
• Ajutoare de stat care nu cad sub incidenta obligatiei de notificare.
Furnizorii de ajutor de stat au obligatia de a raporta Consiliului Concurentei datele si
informatiile din fisele prevazute in anexele 1-5 la Regulamentul privind procedura de raportare si
monitorizare a ajutoarelor de stat.
Formularele de raportare a ajutoarelor de stat contin urmatoarele informatii:

12
1. titlul ajutorului de stat;
2. baza legala – actul normativ sau administrativ prin care a fost acordat ajutorul de stat;
3. numarul ajutorului de stat – numarul deciziei de autorizare emisa de Comisia Europeana
sau de catre Consiliul Concurentei;
4. categoria ajutorului de stat – ajutor autorizat, exceptat pe categorii sau de minimis;
5. data la care a incetat acordarea ajutorului – daca este cazul ;
6. co-finantarea – se mentioneaza procentul de fonduri de la bugetul national si cel din
fonduri europene, dupa caz;
7. obiectivele acordarii ajutorului de stat – principal (dezvoltare regionala) si secundar
(ajutor pentru IMM-uri);
8. regiunea;
9. originea ajutorului de stat – din bugetul de stat, din bugetul asigurarilor sociale de stat, din
bugetele locale sau din alte surse ale statului;
10. modalitatea de acordare – granturi, reduceri/exceptari/amanari la plata taxelor si
impozitelor, aporturi de capital, imprumuturi cu dobanda preferentiala, garantii;
11. descrierea instrumentului de acordare;
12. tipul ajutorului de stat – schema de ajutor de stat, ajutor de stat induvidual;
13. conditii de acordare ;
14. beneficiarii si cuantumul ajutorului de stat ;
15. date privind modul de determinare a cuantumului ajutorului de stat;
16. observatii.
Actiunea de monitorizare a ajutorului de stat revine Consiliului Concurentei finalizandu-se
prin intocmirea unui raport de monitorizare.
In vederea realizarii activitatii de monitorizare a ajutoarelor de stat Consiliul Concurentei are
urmatoarele atributii :
- supravegheaza respectarea de catre furnizorii sau beneficiarii de ajutor de stat a
prevederilor actelor normative sau administrative prin care se instituie ajutoarele de stat;
- urmareste aplicarea efectiva a deciziilor de autorizare emise;
- verifica respectarea de catre furnizorii si beneficiarii de ajutor de stat a regulilor privind
cumulul de ajutoare;

13
- verifica daca ajutoarele de stat acordate se incadreaza in pragurile de intensitate maxima
admisibila prevazute de legislatia in domeniu.

Capitolul 2
AJUTORUL PENTRU SALVAREA SI RESTRUCTURAREA
FIRMELOR IN DIFICULTATE

2.1 REGLEMENTARI SI CONCEPTE

Reglementarile procedurale comunitare privind acordarea ajutoarelor de stat pentru salvarea


si restructurarea firmelor aflate in dificultate sunt reprezentate de “Liniile directoare privind
ajutoarele de stat pentru salvarea si restructurarea intreprinderilor aflate in dificultate”.
In Romania, baza legala de acordare a ajutoarelor de salvare si restructurare, este
“Regulamentul Consiliului Concurentei privind ajutorul pentru salvare si restructurare a
firmelor in dificultate”.
Regulamentul romanesc se aplica firmelor din toate sectoarele cu exceptia celor din sectorul
carbunelui, otelului, pescuitului, agriculturii.
Ajutoarele pentru salvare si restructurare precum si cele sectoriale acordate sectoarelor
economice caracterizate de supracapacitate sunt cele mai distorsionate ajutoare de stat.
Ajutorul pentru salvare si restructurare poate fi autorizat atunci cand e necesar pentru
incurajarea si accelerarea schimbarilor ori dezvoltarii in anumite sectoare, din motive sociale sau
regionale. Totusi un astfel de ajutor trebuie acordat in conditii stricte si clar stabilite.
Conceptul de firma in dificultate

14
De regula, o firma in dificultate este o firma care nu este capabila, fie prin propriile resurse
financiare, fie prin fondurile pe care le poate obtine de la proprietari/actionari sau creditori, sa
acopere pierderile care, fara interventia autoritatilor publice, o vor condamna aproape sigur la
iesirea din circuitul economic, pe termen scurt sau mediu1.
In mod concret, o societate cu raspundere limitata (respectiv cu raspundere nelimitata) este
considerate a fi in dificultate daca mai mult de un sfert din capital s-a pierdut in ultimele 12 luni.
Tot in dificultate este si o societate care a intrat in reorganizare judiciara si faliment.
Semnele tipice de firme in dificultate sunt de exemplu: cresterea pierderilor, scaderea cifrei
de afaceri, cresterea volumului stocurilor, supracapacitate de productie, scaderea fluxului de
numerar, cresterea datoriilor.
O firma nou-constituita, in primii 3 ani de activitate, nu poate fi considerate in dificultate in
sensul Regulamentului, chiar daca pozitia sa financiara initiala este precara.
Conceptul de ajutor pentru salvare si restructurare
Ajutorul pentru salvare este destinat sustinerii temporare a unei societati confruntate cu o
deteriorare importanta a situatiei sale financiare, care se reflecta intr-o criza acuta de lichiditati
sau insolvabilitate tehnica. Odata cu ajutorul pentru salvare, se pot lua masuri immediate pentru
oprirea pierderilor, inclusive masuri structurale.2
Ajutorul pentru restructurare este un ajutor pentru revigorarea societatii pe baza unui plan
de restructurare realizabil, coerent si cuprinzator. Restructurarea implica de obicei reorganizarea
si rationalizarea activitatilor firmei, retragerea din activitatile generatoare de pierderi,
diversificarea in directia unor activitati noi si viabile, restructurarea financiara (reducerea
creantelor).
Compatibilitatea ajutorului pentru salvare
Pentru a fi aprobat de Consiliul Concurentei, un ajutor pentru salvare trebuie sa constea in
sprijin de lichiditati sub forma de garantii pentru imprumuturi sau imprumuturi la o rata a
dobanzii cel putin comparabila cu cele aplicate imprumuturilor pentru firmele viabile. Acordarea
ajutorului trebuie justificata de dificultati sociale grave, san u aiba efecte secundare negative
asupra mediului concurential si sa fie limitat la valoarea necesara pentru ca societatea sa-si poata

1
Art 2 (1) din Regulamentul de stat pentru salvarea si restructurarea firmelor in dificultate
2
Art.3(3) din Regulamentul de stat pentru salvarea si restructurarea firmelor in dificultate

15
continua activitatea. El va fi initial autorizat pentru o perioada extinsa de pana la 6 luni, desi
aceasta perioada poate fi extinsa in situatii exceptionale.
In privinta autorizarii ajutorului pentru salvare, Consiliul Concurentei se va stradui pe cat
posibil sa emita o decizie in termen de o luna cu conditia ca societatea sa fie o firma in
dificultate, iar ajutorul pentru salvare sa nu depaseasca 10 milioane de euro.3

Compatibilitatea ajutorului pentru restructurare


Principiul general este de a permite acordarea acestui tip de ajutor daca se poate demonstra ca
ajutorul nu contravene mediului concurential si nici acordurilor internationale la care Romania
este parte.
Ajutorul pentru restructurare trebuie asociat unui plan de restructurare viabil care va restabili
viabilitatea pe termen lung a agentului economic in cauza, pentru a carui indeplinire furnizorul
ajutorului de stat este raspunzator.
Planul de restructurare trebuie sa permita companiei in cauza sa isi acopere integral costurile,
inclusive amortizarea si cheltuielile financiare. Planul de restructurare trebuie sa fie suficient de
cuprinzator pentru a-si atinge scopul.
In cazuri de supra-capacitate sau exces de productie pe piata, planul de restructurare trebuie
sa asigure o contributie la ameliorarea conditiilor de piata prin reducerea ireversibila a capitalului
de productie si prin reducerea prezentei pe piata a companiei. 4 De exemplu, Comisia a aprobat un
ajutor de restructurare pentru un producator german de aluminiu cu conditia reducerii cu 55% a
capacitatii fabricii.5
Valoarea si intensitatea ajutorului pentru restructurare trebuie limitate la minimul strict
necesar pentru a permite restructurarea si trebuie sa se ia in considerare resursele financiare
existente ale companiei.
Beneficiarii de ajutor trebuie sa contribuie la planul de restructurare din propriile resurse sau
din finantari externe in conditii de piata. Aceste contributii sunt cel putin 25% pentru

3
Art.9 din Regulamentul de stat pentru salvarea si restructurarea firmelor in dificultate
4
Art.14 Regulamentul de stat pentru salvarea si restructurarea firmelor in dificultate
5
Rap.XXVIII al Comisiei privind Politica de Concurenta (1998) p.265

16
intreprinderile mici, cel putin 40% pentru intreprinderile mijlocii si cel putin 50% pentru
intreprinderile mari.
Regulamentul ofera cateva concepte, dintre care unul din cel mai important este principiul
“prima si ultima data” adica ajutorul pentru salvare si restructurare trebuie acordat o singura data.
Masurile de salvare repetate sunt interzise intrucat ele nu fac decat sa mentina o firma neviabila
in viata. Pe de alta parte, daca o firma a primit ajutor de restructurare in ultimii 10 ani, Consiliul
Concurentei va mai permite in principiu un alt ajutor de restructurare numai in cazuri
exceptionale si imprevizibile pentru care firma nu este raspunzatoare.

Ajutoarele pentru salvarea si restructurarea IMM-urilor


In privinta ajutoarelor pentru salvarea si restructurarea IMM-urilor, Consiliul Concurentei
aplica mai putin strict conditiile de aprobare, intrucat ajutorul acordat acestora tinde sa afecteze
mai putin conditiile comerciale decat cel acordat firmelor mari. Consiliul Concurentei este dispus
sa autorizeze scheme de ajutor pentru salvarea si restructurarea IMM-urilor in dificultate cu
conditia ca aceste scheme sa respecte conditiile generale aplicabile unui astfel de ajutor.
Valoarea maxima acordata in baza unei scheme pentru o companie nu poate depasi plafonul
de 10 milioane euro. Principiul “prima si ultima data” se aplica in intregime IMM-urilor.6
Ajutoarele pentru restructurare in zonele defavorizate
Avand in vedere resursele limitate disponibile pentru promovarea dezvoltarii regionale, este
in interesul regiunii sa aplice aceste resurse pentru a dezvolta cat de repede posibil acele activitati
care sunt viabile si sustenabile. Astfel, in zonele defavorizate, Consiliul aplica aceleasi criterii
generale ale ajutoarelor pentru restructurare.
Ajutoarele pentru restructurare in sectorul siderurgic
Drept consecinta a negocierilor de aderare, Romania si-a luat angajamentul de a nu acorda
sau plati nici un ajutor de stat uzinelor siderurgice care fac parte din Strategia Nationala de
Restructurare incepand cu 1 ianuarie 2005, pana la 31 decembrie 2008.7
Cu toate acestea, unul din Regulamentele emise de Consiliul Concurentei prevede posibil de
acordare ajutorul pentru inchiderea intreprinderilor siderurgice, altele decat cele care fac obiectul
Strategiei Nationale de Restructurare.8
6
Art.21(2) din Regulamentul de stat pentru salvarea si restructurarea firmelor in dificultate
7
Ministerul Economiei si Comertului al Romaniei: “Strategia Nationala privind restructurarea sectorului siderurgic
8
Art.2(2) din Reg. priv. ajutorul de stat pt. slv. si restruc. si ajutorul de stat pt. inchidere sect. siderurgic

17
2.2 SALVARE SI RESTRUCTURARE – AGENTII ECONOMICI DIN
PORTOFOLIUL AVAS SI AL MINISTERULUI ECONOMIEI

Expertii Consiliului Concurentei au colaborat cu reprezentantii AVAS in vederea elaborarii


cadrului legal pentru instituirea unor masuri de sprijin destinate societatilor din portofoliul AVAS
respectiv Ministerului Economiei si menite a contracara efectele negative ale actualei crize
economico-financiare mondiale. In acest sens, dupa consultarea prealabila a Comisiei Europene,
a fost adoptata O.U.G nr.206/2008, prin care se creeaza cadrul general pentru acordarea de
ajutoare de stat pentru salvarea si restructurarea firmelor aflate in dificultate sub forma de credite
si esalonari la plata obligatiilor fiscale, comerciale si bancare.9
In temeiul acestei ordonante, a fost creat un system de ajutor de stat pentru salvarea
societatilor din portofoliul AVAS respectiv Ministerului Economiei, aflate in dificultate, care
presupune o schema de ajutor de stat de salvare pentru IMM-uri, precum si posibilitatea de a
acorda ajutoare de stat individuale.
Sistemul de ajutor de stat pentru salvare prevazut de Hotararea de Guvern este instituit pentru
2 ani, respectiv 2009-2010, cu posibilitatea prelungirii cu un an in situatia in care criza
economico-financiara mondiala se mentine.
Bugetul total maxim al sistemului de ajutor de stat, pentru ambii furnizori de ajutor de stat,
este echivalentul in lei a 110 milioane euro, din care 30 de milioane euro este alocat schemei, iar
diferenta de 80 de milioane euro va fi utilizata pentru ajutoarele de stat de salvare individuale.10

9
Revista Profil Concurenta Nr.1/2009, art.01
10
Hotararea de Guvern pt instituirea unui sistem de ajutor de salvare privind salvarea ag.ec. din portofoliul AVAS si
Miniterul Economiei, in vederea depasirii efectelor crizei economico-financiare mondiale

18
Ajutorul de stat pentru salvare individual se acorda numai dupa autorizarea lui de catre
Comisia Europeana si se limiteaza la suma care rezulta din aplicarea formulei de calcul (1) fara
sa depaseasca suma de 10 milioane euro.
(1) [ EBITt + amortizaret + (capital circulantt – capital circulantt-1)] / 2
EBIT – venituri inainte de dobanzi si taxe
Suma maxima care poate fi acordata unui beneficiar in cadrul schemei este echivalentul in lei
a 2,5 milioane euro.

2.3 STRUCTURA SI NIVELUL AJUTOARELOR DE STAT PENTRU SALVAREA SI


RESTRUCTURAREA FIRMELOR AFLATE IN DIFICULTATE IN PERIOADA
2004-2007

Tabelul 2.1 Nivelul ajutorului de stat national pe obiective orizontale 2004-2006

Mii Lei
preţuri 1.811.404,63 2.040.417,66 4.156.813,82 1.723.643,36 1.963.185,15
curente
Mii Euro
preţuri 579.552,12 543.301,93 1.025.560,68 475.692,80 557.010,97
curente
pondere în
total ajutor 67,44 59,16 63,82 74,41 80,52
%

Sursa: “Raportul privind ajutoarele de stat acordate in Romania in perioada 2004-2006”,


Consiliul Concurentei

Tabelul 2.2 Structura ajutorului de stat national pe obiective orizontale 2004-2006


- in procente -

Obiective orizontale 2002 2003 2004 2005 2006


TOTAL, din care pentru: 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00
cercetare – dezvoltare 1,47 2,51 1,45 3,36 5,30

mediu 2,44 2,01 1,05 1,68 2,06

19
întreprinderi mici şi mijlocii 5,39 1,41 0,23 1,18 3,27

salvare – restructurare 40,88 40,11 41,56 13,43 12,48

creare locuri de muncă 1,57 2,70 0,52 0,47 0,21

alte obiective 48,25 51,26 55,19 79,88 76,68

Sursa: “Raportul privind ajutoarele de stat acordate in Romania in perioada 2004-2006”,


Consiliul Concurentei
Tabelul 2.3 Structura ajutorului de stat national pe obiective orizontale 2005-2007
- în procente -
Obiective orizontale 2004 2005 2006 2007
TOTAL, din care pentru: 100,00 100,00 100,00 100,00
cercetare – dezvoltare 2,21 5,65 8,61 28,32
Mediu 1,66 2,98 3,13 4,73
întreprinderi mici şi mijlocii 0,36 3,67 5,59 0,11
salvare – restructurare 65,34 25,38 27,11 18,27
creare locuri de muncă 0,82 0,86 0,28 0,27
alte obiective 29,60 61,45 54,87 30,15
ajutor de minimis 0,02 0,01 0,40 18,15

Sursa:”Raportul privind ajutoarele de stat acordate in Romania in perioada 2005-2007”,


Consiliul Concurentei

Din datele prezentate in Tabelul 2.3, rezulta ca, in perioada analizata, ajutoarele pentru
salvare si restructurare au inregistrat o scadere accentuata in totalul ajutorului de stat destinat
obiectivelor orizontale, de la 65,34% in anul 2004 la 18,27% in anul 2007.
Acest lucru s-a datorat, in principal, faptului ca furnizorii de ajutor de stat au inteles
necesitatea reducerii acelor ajutoare de stat care ar putea fi daunatoare pentru o economie de piata
viabila – din a caror categorie fac parte si ajutoarele de stat acordate pentru salvarea si
restructurarea unor agenti economici aflati in dificultate – si, respectiv, a reorientarii ajutoarelor
de stat catre obiective mai putin daunatoare unui climat concurential normal, din randul carora
fac parte cercetarea, inovatia, protectia mediului, pregatirea profesionala si crearea de locuri de
munca, serviciile de interes economic general.

20
Capitolul 3
STUDIU DE CAZ

3.1. Ajutorul pentru salvare SC Minbucovina SA Vatra Dornei

Descrierea societaţii
Societatea Comericiala Minbucovina S.A. funcţionează din data 01.09.2002, în baza
Ordinului Ministrului Industriei şi Resurselor nr. 3081/2002, respectiv nr. 3082/2002 şi a
Hotărârii AGA nr.21/2002 a CNMPN REMIN Baia Mare de externalizare şi transformare în
societate comercială independentă.
S.C. Minbucovina S.A. este o societate pe acţiuni cu capital integral de stat, cu sediul în
Vatra Dornei, judeţul Suceava, cu un număr de 1102 salariaţi la sfârşitul anului 2005, numărul de
înmatriculare la Registrul Comerţului fiind J33/358/2002 şi CUI: 14725610.

Obiectul de activitate
Obiectul principal de activitate al S.C. Minbucovina S.A. este extracţia şi prepararea
minereurilor neferoase şi rare (inclusiv minereuri radioative), extracţia şi prepararea minereurilor
feroase. Printre activităţile secundare ale societăţii se numara:extracţia pietrei pentru construcţii,
demolarea construcţiilor, lucrări de foraj şi sondaj pentru construcţii, lucrări de construcţii.

Societatea valorifica produsele obţinute numai la intern. Cotele de piaţă deţinute de S.C.
Minbucovina S.A. în anul 2005 sunt următoarele:

Categorii de produse Cota de piaţă la intern

21
Cupru 10,2%
Zinc 8%
Minereuri feroase 7,2%

Principalii concurenţi ai societăţii şi cotele de piaţă aferente sunt:

Cupru:
• SC Cuprumin SA (39,2%),
• SC MOLDOMIN SA (20%),
• CNMPM REMIN SA Baia-Mare (10,1%),
• SC Baita Stei SA (4,1%),
• MINVEST SA(16,4%).

Zinc:
• Baita Stei (6,2%),
• CNMPM REMIN SA Baia-Mare (84,4%),
• MINVEST SA(1,4%).

Minereuri feroase (fier, mangan):


• CNMPM REMIN SA Baia-Mare (16,7%),
• MINVEST SA(76,1%).

Printre cauzele care au generat situaţia economico-financiară dificilă se numără:


• performanţele tehnologice scăzute ale utilajelor, instalaţiilor şi mijloacelor de transport
datorate uzurii fizice şi morale;
• veniturile obţinute nu acoperă decât parţial costurile de producţie;
• lipsa de lichidităţi.

22
Măsurile de sprijin financiar
Dat fiind faptul că societatea se află într-o situaţie economico-financiară dificilă,
nedispunând de lichidităţi pentru plata datoriilor către bugetul consolidat al statului, furnizorul a
decis să-i acorde un sprijin financiar pentru a menţine societatea în circuitul economic până la
finalizarea unui plan de restructurare/ plan de lichidare. Acesta urmează a fi acordat în baza
O.U.G. nr. 8/2006 privind aprobarea unor măsuri financiare pentru operatorii economici de sub
autoritatea Ministerului Economiei şi Comerţului pe anul 2005 şi constă în amânarea la plată
(pentru o perioadă de 6 luni) în vederea exceptării, a taxelor şi impozitelor neonorate aferente
anului 2005, precum şi a dobânzilor aferente, cuantumul total al facilităţilor fiind de 7.011.436
RON, dupa cum urmează:

Debitele şi accesoriile S.C. Minbucovina S.A.


Nr Specificaţie Debite Accesorii Total facilităţi
crt. RON
1. Contribuţii asigurări sociale 3.580.050 947.694 4.527.744

2. Contribuţii asigurări sociale de 942.836 232.915 1.175.751


sănătate
3. Contribuţii asigurări sociale 396.870 98.997 495.867
somaj
4. Redevenţă minieră 271.790 62.370 334.160
5. Contribuţie asigurare accidente 384.840 87.244 472.084
de muncă
6. Taxe exploatare 5.830 5.830
TOTAL 5.582.216 1.429.220 7.011.436

23
EVALUARE

Existenţa ajutorului de stat

Criteriile pe baza cărora se stabileşte daca o măsură reprezintă ajutor de stat sunt
prevăzute la art 2 alin.1 din Legea nr.143/1999 privind ajutorul de stat, republicată. Astfel,
ajutorul de stat reprezintă orice măsură de sprijin luată de stat sau de autorităţile administaţiei
locale, sau din resurse de stat sau ale adminstraţiei locale, indiferent de forma, care distorsionează
sau ameninţă să distorsioneze concurenţa, prin favorizarea anumitor întreprinderi, a producţiei
anumitor bunuri sau a furnizării anumitor servicii sau care afectează comerţul dintre România şi
Statele Membre ale Uniunii Europene, fiind considerat incompatibil cu un mediu concurenţial
normal.

Sprijinul financiar

Sprijinul financiar consta în renunţarea statului la obţinerea unor venituri, prin urmare
fiind implicate resurse ale statului. Acesta se acorda unui anumit agent economic, respectiv S.C.
Minbucovina S.A. , având astfel un caracter selectiv. Acordarea exceptărilor va avea un efect
favorabil asupra indicatorilor economici şi financiari ai societăţii, în special asupra cash-flow-
ului. Astfel, societăţii i se conferă un avantaj, fiind favorizată în comparaţie cu concurenţii săi.
Măsura de sprijin financiar notificată afectează comerţul cu statele membre ale Uniunii Europene
din moment ce produsele oferite de S.C. Minbucovina S.A. pot intra în concurenţă cu alte
produse similare fabricate de companii din Uniunea Europeană.
Ca urmare, măsura de sprijin financiar ce se intenţionează a se acorda S.C. Minbucovina
S.A. este considerată ajutor de stat şi intră sub incidenţa Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de
stat, republicată.

24
Compatibilitatea ajutorului de stat

Articolul 2 din Legea nr.143/1999 privind ajutorul de stat, republicată, prevede ca


ajutoarele acordate de către stat sau din resurse de stat care distorsionează sau ameninţă să
distorsioneze concurenţa şi afectează comerţul cu Statele Membre sunt incompatibile cu mediul
concurenţial normal. Totusi, anumite ajutoare de stat pot fi considerate compatibile şi pot fi
autorizate de către Consiliul Concurenţei, dacă acordarea acestor ajutoare de stat se face cu
respectarea criteriilor prevăzute în regulamentele şi instrucţiunile Consiliului Concurenţei.
Din analiza principalilor indicatori economico-financiari rezultă faptul că societatea s-a
confruntat, în perioada 2003-2005 cu grave dificultăţi financiare. Potrivit informaţiilor din
notificare, ajutorul de stat este acordat în vederea menţinerii activităţii de extracţie şi prelucrare a
lignitului pe termen scurt, până la prezentarea planului de restructurare al S.C. Minbucovina S.A.
Prin urmare, analiza compatibilităţii ajutorului de stat se va face potrivit criteriilor de autorizare a
unui ajutor de salvare, prevăzute în Regulamentul privind ajutorul de stat pentru salvarea şi
restructurarea întreprinderilor în dificultate, pus în aplicare prin Ordinul Preşedintelui Consiliului
Concurentei nr. 501/23.11.2004, publicat în Monitorul Oficial nr.1215/17.12.2004 (denumit în
continuare Regulament). Consiliul Concurenţei consideră că nici un alt regulament nu se poate
aplica în acest caz, furnizorul neinvocând nici o altă derogare de la regulile normale în domeniu.

Eligibilitatea societăţii. Firma în dificultate şi apartenenţa societăţii la un grup

Potrivit art. 2 alin.3 din Regulament, o societate pe acţiuni este considerată în dificultate
atunci când a pierdut mai mult de jumătate din capitalul propriu, aşa cum reiese din evidenţele
contabile ale societăţii şi mai mult de un sfert din acest capital s-a pierdut în cursul ultimelor 12
luni.
În perioada 2004-2005, societatea se confruntă cu mari dificultăţi financiare. Astfel,
Consiliul Concurenţei constată că este îndeplinită condiţia prevăzută la art. 2 din Regulament,
compania fiind considerată „societate în dificultate”.

25
În conformitate cu prevederile Regulamentului, o societate care face parte dintr-un grup
sau care este preluată de un grup nu este în mod normal eligibilă la acordarea ajutorului pentru
salvare sau restructurare, cu excepţia cazului în care se poate demonstra că dificultăţile sale sunt
specifice şi nu rezultă dintr-o alocare arbitrară a costurilor în cadrul grupului şi ca aceste
dificultăţi sunt prea grave pentru a fi rezolvate în cadrul grupului.
Compania nu face parte dintru-un grup de firme, fiind astfel eligibilă de a primi ajutor de
stat pentru salvare.

Condiţii de autorizare a unui ajutor pentru salvare, stipulate la art. 8 alin 1 din Regulament

In mod normal, ajutorul de stat pentru salvare trebuie să consiste în sprijin de trezorerie
acodat întreprinderii sub formă de garanţii pentru împrumuturi sau sub formă de împrumuturi şi
are caracter temporar; orice împrumut trebuie rambursat şi orice garanţie trebuie sa expire într-un
interval de până la 6 luni de la plata primei tranşe către întreprindere.
În cazul S.C. Minbucovina S.A., ajutorul de stat nu îmbracă forma metionată la paragraful
anterior, ci constă în amânarea de la plată, în vederea exceptării, a datoriilor neonorate la bugetul
de stat consolidat. Totuşi, Consiliul Concurenţei consideră ca acest sprijin financiar este
echivalent cu forma ceruta de Regulament, fiind astfel îndeplinit criteriul reversibilităţii.
În conformitate cu prevederile art.8 alin.1 lit.c din Regulament, ajutorul de salvare trebuie
să fie însoţit cu ocazia notificării de un angajament al furnizorului de a transmite Consiliului
Concurenţei, într-un termen maximal de 6 luni, care incepe să curgă de la data autorizării
ajutorului pentru salvare, fie a unui plan de restructurare sau lichidare, fie dovada că împrumutul
a fost integral rambursat şi/sau că garanţia a expirat.
Potrivit informaţiilor prezentate în notificare, furnizorul s-a angajat să prezinte în termen
de 6 luni de la data autorizării ajutorului de salvare un plan de restructurare sau de lichidare al
companiei. În varianta restructurării, privatizarea societăţii este avută în vedere dacă un potenţial
investitor va cumpara pachetul majoritar de acţiuni, iar ajutorul de stat pentru salvare va fi parte
integrantă a planului de restructurare. În orice caz, dacă în termen de 6 luni de la data autorizării
ajutorului pentru salvare, Ministerul Economiei şi Comerţului nu va transmite Consiliului
Concurenţei un plan de restructurare, datoriile şi accesoriile aferente ale S.C. Minbucovina S.A.,

26
amânate de la plată, vor deveni exigibile, societatea fiind obligată să returneze statului o sumă
egală sau echivalentă cu ajutorul de salvare.
Ajutorul de stat analizat respectă prevederile art.8 alin.1 lit.b din Regulament, potrivit
cărora ajutorul de salvare trebuie să fie justificat prin raţiuni sociale grave şi să nu inducă efecte
negative inacceptabile asupra mediului concurenţial. În fapt, încetarea activităţii companiei va
avea consecinţe serioase asupra şomajului din zonele unde societatea deţine puncte de lucru, în
condiţiile în care judeţele pe teritoriul cărora societatea are exploatari miniere,se confruntă deja
cu o rată ridicata a şomajului, ca urmare a închiderii altor exploatări miniere. Astfel, în cazul
lichidării companiei rata şomajului în judetul Suceava ar creşte de la 8,3% la 23,5%. Având în
vedere că mineritul este principala sursa de subzistenta pentru locuitorii zonei, falimentul
societăţii ar genera o acutizare a problemelor sociale, datorită lipsei de perspectivă pentru găsirea
unui loc de muncă.
Ministerul Economiei si Comertului a notificat Consiliului Concurenţei un ajutor de stat
în cuantum de 7.011.436 RON, considerat a fi limitat la minimum necesar pentru a menţine
societatea în activitate pe o perioada de 6 luni, asa cum este stipulat la art.8 alin.1 lit.d din
Regulament. Aceasta sumă reflectă nevoia de lichidităţi a societăţii şi a fost calculat pe baza
necesarului de cash-flow din anul 2005. De asemenea s-a avut în vedere rezultatul aplicării
formulei prevazută în anexă la Regulament (respectiv - 12.314.340 RON.). Consiliul Concurenţei
a constatat că valoarea ajutorului pentru salvare este mai mica decât rezultatul aplicării formulei
prevăzută în anexă, şi astfel ajutorul de stat pentru salvare ce urmează a fi acordat societăţii este
limitat la minimum necesar, pentru a menţine societatea în circuitul economic pe o perioada
limitată de timp, respectiv 6 luni.
Consiliul Concurenţei notează, pe baza celor prezentate mai sus, că ajutorul de stat pentru
salvare in valoare de 7.011.436 RON reprezintă minimum necesar supravieţuirii societăţii pe o
perioadă scurtă de timp, în vederea analizării circumstanţelor care au condus la dificultaţile cu
care se confruntă societatea pentru a elabora un plan de restructurare care să permită remedierea
acestora.
Potrivit informaţiilor transmise de Ministerul Economiei şi Comerţului, reiese că
societatea nu a mai beneficiat de ajutor de stat pentru salvare sau restructurare. În consecinţă,
ajutorul notificat îndeplineşte principiul “prima şi ultima dată”, aşa cum este prevazut la art.8
alin.1 lit.e din Regulament.

27
3.2. Ajutorul pentru restructurare SC Rodipet SA Bucuresti

Descrierea societăţii

Beneficiarul ajutorului de stat este S.C. RODIPET S.A. Bucureşti. Societatea a fost
înfiinţată în baza HG nr. 45/1991 şi în conformitate cu prevederile Legii nr. 15/1990, prin
reorganizarea fostei Direcţii de Expediere a Presei (DEP), care a fost înfiinţată în anul 1952.
RODIPET a fost privatizată în anul 2003, prin semnarea contractului de vânzare-
cumpărare de acţiuni nr. 62/23.12.2003, încheiat între AVAS, pe de o parte şi S.C. MAGNAR
SYSTEMS COM S.A., pe de altă parte, structura acţionariatului după privatizare fiind prezentată
în tabelul de mai jos. Transferul dreptului de proprietate asupra acţiunilor s-a realizat în data de
10.05.2004.

Structura acţionariatului RODIPET după privatizare:

ACŢIONARI DEŢINERI DE CAPITAL


Nr de acţiuni Pondere în capitalul social
(%)
S.C. MAGNAR SYSTEMS 90.574 100
COM S.A.
TOTAL 90.574 100

Societatea are în structura organizatorică un număr de 44 agenţii cu sediile în oraşele


reşedinţă de judeţ (40 agenţii) şi în Municipiul Bucureşti (4 agenţii), fiecare agenţie având în
subordine mai multe puncte de vânzare.

28
Obiectul de activitate

Activitatea de bază a RODIPET este comerţul cu amănuntul al cărţilor, ziarelor şi


articolelor de papetărie (cod CAEN 5247).

Rezultatele economico-financiare înregistrate de RODIPET, pe baza datelor din


bilanţurile contabile, anterior privatizării, sunt următoarele:

2001 2002 2003


Cifra de afaceri (RON)
74.950.404 99.915.228 127.208.712
Pierdere (RON)
9.368.059 5.857.650 6.799.200

Societatea nu are export, cifra de afaceri fiind realizată în totalitate pe piaţa internă. După
cum rezultă din datele prezentate, anterior privatizării, societatea a înregistrat pierdere.
RODIPET este o întreprindere mare deoarece numărul de angajaţi nu se încadrează în
limitele impuse de Regulamentul privind ajutorul de stat pentru întreprinderile mici şi mijlocii, cu
modificările şi completările ulterioare. Astfel, societatea era deţinută în proporţie de 100% de
S.C. MAGNAR SYSTEMS COM S.A. , prin urmare RODIPET şi S.C. MAGNAR SYSTEMS
COM S.A. sunt întreprinderi legate în sensul art. 2 punctul 7 din Regulamentul privind ajutorul
de stat pentru întreprinderile mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare. S.C.
MAGNAR SYSTEMS COM S.A. face parte din grupul de societăţi MIAMI GROUP.
Numărul de angajaţi şi valorile financiare sunt următoarele:
• numărul mediu de salariaţi ai RODIPET la sfârşitul anului 2003 a fost de 3.015, al
acţionarului majoritar de 27, iar al celorlalte societăţi din grup de 964;
• cifra de afaceri realizată de societate a fost de 127.208.712 RON, cea a
acţionarului majoritar de 7.996.298 RON, iar cifra de afaceri cumulată a celorlalte
societăţi din MIAMI GROUP a fost de 52.911.891 RON.

29
Situaţia financiară a RODIPET înaintea privatizării

Anterior privatizării, RODIPET se confrunta cu o situaţie economico-financiară dificilă


evidenţiată de:
• scăderea fluxului de numerar datorită faptului că gradul de recuperare a creanţelor şi cel
de plată a datoriilor nu asigura disponibilităţile băneşti necesare activităţii curente;
• creşterea datoriilor societăţii, consecită imediată a lipsei de lichidităţi;
• creşterea sarcinilor financiare, fenomen evidenţiat prin intermediul indicatorului
lichiditate intermediară care se situează cu mult sub nivelul minim de 0,5, fapt ce
confirmă incapacitatea societăţii de a genera lichidităţile necesare pentru efectuarea
plăţilor din activitatea curentă.

Printre circumstanţele care au condus la apariţia dificultăţilor cu care se confruntă societatea,


enumerăm următoarele:
• lipsa acută a fondurilor de investiţii ceea ce nu a permis modernizarea societăţii;
• exploatarea unor mijloace fixe învechite aflate in patrimoniul societăţii (parcul auto,
chioşcurile, etc.);
• scăderea numărului de cititori de presă scrisă şi ameninţarea presei on-line.
• lipsa de politici şi strategii coerente in activitatea de marketing.

Avand in vedere aceasta situatie dificila, AVAS a hotarat privatizarea RODIPET si acordarea
unor facilitati conditionata de implementarea unor masuri de restructurare. Potrivit informatiilor
din notificare, dosarul de prezentare intocmit la privatizare a adus la cunostinta potentialilor
investitori ca se vor acorda inlesniri la plata obligatiilor bugetare restante.

30
Măsurile de sprijin financiar

La privatizarea societatii, s-au acordat facilitati fiscale in valoare totala de 48.465.759


RON, constand in:
• conversia in actiuni a creantelor bugetare neachitate de societate la data transferului
dreptului de proprietate asupra actiunilor, reprezentand impozite, taxe, contributii,
inclusiv contributiile individuale ale salariatilor si orice alte venituri bugetare, in valoare
totala de 16.415.858 RON;
• esalonarea la plata pe 5 ani, cu 6 luni perioada de gratie inclusa in esalonare, a obligatiilor
bugetare restante la data de 10.05.2004 (data transferului dreptului de proprietate asupra
actiunilor) reprezentand contributia pentru pensia suplimentara, contributia individuala de
asigurari sociale, contributia angajatilor de 1% la bugetul Fondului pentru plata ajutorului
de somaj, precum si contributia de 7% a angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate,
TVA suspendata in vama, impozitul pe veniturile din salarii, impozitul pe dividende si
celelalte impozite cu retinere la sursa, in valoare totala de 52.602 RON;
• scutirea la plata a dobanzilor, a majorarilor de intarziere si a penalitatilor de orice fel
aferente obligatiilor bugetare convertite in actiuni, calculate pana la data realizarii
conversiilor si neachitate, in valoare totala de 19.545.736 RON;
• scutirea la plata a dobanzilor si a penalitatilor de orice fel, aferente obligatiilor bugetare
esalonate, calculate pana la data transferului dreptului de proprietate asupra actiunilor si
neachitate, in valoare totala de 7.848.489 RON;
• scutirea la plata a dobanzilor si penalitatilor aferente obligatiilor bugetare esalonate,
calculate intre data transferului dreptului de proprietate asupra actiunilor si data emiterii
ordinului comun si neachitate, in valoare totala de 176.090 RON;
• conversia in actiuni a creantelor Regiei Autonome “Administratia Patrimoniului
Protocolului de Stat”, datorate si neachitate pana la data transferului dreptului de
proprietate asupra actiunilor, in valoare totala de 669.263 RON;

31
• scutirea la plata a dobanzilor, majorarilor de intarziere si a penalitatilor de orice fel
aferente obligatiilor bugetare convertite in actiuni, calculate pana la data realizarii
conversiei si neachitate, in valoare totala de 834.551 RON;
• scutirea la plata a obligatiilor datorate si neachitate la data 30.06.2003 la bugetul fondului
national unic de asigurari sociale de sanatate precum si a dobanzilor si penalitatilor de
orice fel aferente acestora, in valoare totala de 365.784 RON;
• conversia in actiuni a creantelor proprii si a celor provenite din credite gestionate de
APAPS, in valoare totala de 10.810 RON;
• scutirea totala sau partiala la plata obligatiilor bugetare restante la data transferului
dreptului de proprietate asupra actiunilor catre bugetele locale, reprezentand impozite,
taxe, contributii si alte venituri, precum si cele reprezentand creantele proprii, precum si
scutirea totala sau partiala a dobanzilor de intarziere si a penalitatilor de orice fel, datorate
si neachitate la data transferului dreptului de proprietate, in valoare totala de 1.246.576
RON;
• concesiunea terenurilor aflate in proprietatea publica sau privata a statului, terenuri pe
care sunt amplasate punctele de vanzare ale societatii (cu exceptia celor din municipiul
Bucuresti), in valoare totala de 1.300.000 RON.

Piaţa relevantă pe care activează societatea

RODIPET activeaza pe piata distributiei si vanzarii cu amanuntul in chioscuri/puncte de


vanzare a presei scrise si a altor produse complementare (papetarie, carti, cartele telefonice,
cafea, tutun, dulciuri etc.). Societatea a anexat la planul de restructurare „Studiul de piata”
realizat cu ajutorul firmei DELOITTE & TOUCHE CONSULTANTA SRL. Studiul de piata
prezinta, in principal, urmatoarele aspecte:
• analiza pietei pe care activeaza societatea (piata distributiei si vanzarii cu amanuntul in
chioscuri/puncte de vanzare a presei scrise si a altor produse complementare) in perioada
2001-2003;
• analiza concurentei pe piata interna;

32
• tendintele de evolutie a acestei piete in perioada 2004-2008.

Conform studiului de piata, marimea pietei relevante pe care actioneaza societatea si cotele de
piata detinute de aceasta in perioada 2001-2003, se prezinta astfel:

Marimea pietei relevante si cotele de piata ale RODIPET in perioada 2001-2004


Specificaţie UM Anul
2001 2002 2003
Distribuţia şi Mărimea Mii RON 101.214 189.016 297.728
vânzarea pieţei
Cota de piaţă % 70,0 50,0 40,8
presei scrise şi
RODIPET
a altor produse
complementare

Societatea nu realizeaza export, serviciile prestate fiind destinate exclusiv pietei interne.

Principalii concurenti ai RODIPET si cotele de piata detinute de acestia sunt urmatoarele:


• HIPARION GROUP 16,0%
• NDC GROUP 2000 14,5%
• HACHETTE 3,5%
• SYMMETRIA 10,0%
• CONPRESS GROUP 14,0%
• ACCESS PRESS 5,0%
• altii 6,2%

33
Studiul de piata releva o tendinta de crestere a pietei distributiei si vanzarii cu amanuntul in
chioscuri/puncte de vanzare a presei scrise si a altor produse complementare cu 9%-10% pana in
anul 2008. Conform aceluiasi studiu, evolutia previzionata a cotei de piata a societatii pana la
sfarsitul perioadei de restructurare este urmatoarea:

Cotele de piata pentru RODIPET in perioada 2004-2008


Cota de piaţă deţinută de RODIPET

2004 2005 2006 2007 2008


Distribuţia şi
vânzarea 30,8 20,5 20,0 20,0 20,0
presei scrise şi
a altor produse
complementare

Pentru anii 2004 si 2005, previziunile studiului de piata au fost corectate conform rezultatelor
economico-financiare obtinute de societate, cotele de piata pentru acesti ani fiind cele realizate
efectiv. Astfel, se confirma tendinta de reducere a cotei de piata a RODIPET atat ca urmare a
implementarii planului de restructurare, cat si ca urmare a patrunderii pe piata a unor noi
concurenti, piata distributiei si vanzarii cu amanuntul in chioscuri/puncte de vanzare a presei
scrise si a altor produse complementare fiind o piata deschisa, fara bariere la intrare. De
asemenea, reducerea cotei de piata a RODIPET a fost si va fi in continuare determinata de
concurenta din ce in ce mai puternica a presei on-line.

Descrierea procesului de privatizare

Metoda de privatizare aleasa a fost negocierea pe baza de oferte finale imbunatatite si


irevocabile. Procesul de privatizare a demarat in data de 10.11.2003 prin publicarea in cotidianele
„Adevarul” si „Evenimentul”, la sediul societatii si la sediul AVAS a anuntului privind
modificarea criteriilor de precalificare, avand ca termen limita de depunere a ofertelor
20.11.2003.

34
La negociere au putut participa numai ofertantii, persoane juridice, care au prezentat
dovada indeplinirii urmatoarelor criterii de precalificare:
• ofertantul trebuie sa dovedeasca prin documente (scrisoare de garantie bancara) ca are
capacitatea de a aduce in societate capital de lucru in valoare de 1.000.000 USD in termen
de 1 luna de la semnarea contractului de vanzare-cumparare actiuni;
• ofertantul trebuie sa prezinte documente din care sa rezulte ca are experienta in domeniul
distributiei presei si/sau produselor complementare de minim 5 ani si ca nu este actionar
majoritar la societati care desfasoara activitati de editare a presei;
• in calitate de actionar/asociat majoritar, nu a inrautatit in mod vadit situatia economico-
financiara a unor societati comerciale privatizate anterior, ca urmare a indeplinirii cu
intarziere a obligatiilor asumate prin contractele de vanzare cumparare de actiuni
incheiate cu FPS si/sau cu APAPS.

In urma publicarii anuntului publicitar, au fost cumparate 5 dosare de prezentare de catre


urmatorii:
• SC MAGNAR SYSTEM COM SA
• SC RINGIER ROMANIA SRL
• SC SUPREMO CORPORATION SRL
• SC HERO PRODEXIM SRL
• SC CASA DE EDITURA SI PRESA EOROMEDIA SA Oradea.

La data limita stabilita pentru depunerea ofertelor (20.11.2003) au fost depuse 2 oferte de
cumparare de catre SC MAGNAR SYSTEM COM SA si SC HERO PRODEXIM SRL. In data
de 21.11.2003 au fost deschise plicurile continand documentele celor doi ofertanti cu privire la
indeplinirea criteriilor de precalificare. Dupa analizarea acestora, Comisia de negociere a
constatat ca SC HERO PRODEXIM SRL nu indeplineste unul din criteriile de precalificare si, ca
urmare, a fost eliminat.
In cadrul sedintelor de negociere desfasurate in perioada 26.11.2003-03.12.2003 cu SC
MAGNAR SYSTEM COM SA, singurul ofertant care a indeplinit criteriile de precalificare,

35
Comisia de negociere a solicitat imbunatatirea ofertelor initiale (atat in ceea ce priveste
pretul/actiune cat si volumul de investitii asumat), precum si imbunatatirea planului de afaceri
prezentat.
Procesul de privatizare s-a finalizat prin semnarea contractului de vanzare-cumparare de
actiuni nr. 62/23.12.2003 prin care SC MAGNAR SYSTEM COM SA a achizitionat intreg
pachetul de actiuni de 100% pus in vanzare de AVAS (APAPS). Principalele elemente ale
tranzactiei sunt urmatoarele:
• pretul la care s-a realizat tranzactia a fost de 25.025 ROL/actiune;
• cumparatorul s-a obligat sa mentina numarul existent de personal la data semnarii
contractului, pe o perioada de 5 ani;
• cumparatorul s-a angajat sa realizeze o infuzie de capital in valoare de 2.000.000 USD
pentru sustinerea activitatii curente a societatii, astfel: 1.000.000 USD in termen de 30 de
zile de la semnarea contractului, iar restul de 1.000.000 USD in termen de 1 an de la
aceeasi data;
• cumparatorul s-a angajat sa efectueze, pe o durata de 5 ani de la data transferului dreptului
de proprietate asupra actiunilor, investitii pentru dezvoltare in valoare de 3.750.000
EURO.

DESCRIEREA PROGRAMULUI DE RESTRUCTURARE

Societatea a elaborat un program de restructurare pentru perioada 2004-2008, compus din


masuri de restructurare organizatorica, tehnologica si financiara. Planul de restructurare a fost
intocmit de societate si de cumparator si a fost aprobat de AVAS.
Planul de restructurare transmis de AVAS cuprinde atat cauzele care au condus la situatia
financiara dificila a RODIPET, cat si masuri care sa asigure viabilitatea pe termen lung a
societatii. Prin aplicarea masurilor din programului de restructurare, AVAS preconizeaza ca
societatea va inregistra o activitatea profitabila si isi va asigura resursele financiare proprii pentru

36
desfasurarea in mod corespunzator a activitatii, fara datorii la bugetul de stat consolidat, bugetele
locale si catre AVAS.

Sintetic, masurile cuprinse in planul de restructurare se prezinta astfel:

Nr Evaluare costuri de implementare


Costul total Surse Surse Ajutor de
cr Măsuri
proprii cumpărător stat
t
1. Măsuri privind
restructurarea 7.208,3 125,0 7.083,3 -
organizatorică a
societăţii
2. Măsuri privind
restructurarea 88.042,5 18.842,0 69.200,5 -
tehnologică
3. Măsuri de restructurare 48.466,0 - - 48.466,0
financiară
TOTAL COST 143.716,8 18.967,0 76.283,8 48.466,0
RESTRUCTURARE

Realizarea planului de restructurare necesita un efort financiar de 143.716,8 mii RON, din
care 76.283,8 mii RON sunt asumati de Cumparator, 18.967,0 mii RON asumati de societate, iar
statul contribuie la restructurarea financiara a societatii cu 48.466,0 mii RON. Acest plan va
restaura viabilitatea societatii in anul 2008 (la sfarsitul perioadei de restructurare).

Restructurarea organizatorica

37
Restructurarea organizatorica a societatii implica un efort financiar de 7.208,3 mii RON si
se prezinta sintetic astfel:

Masuri privind restructurarea organizatorica a RODIPET


mii RON
Măsura Termen de Efort de Finanţare Ajutor de
Surse Surse
finalizare implementare stat
proprii cumpărător
societate
Amenajări
sediu, spaţii 2006 6.858,3 - 6.858,3 -
de birouri,
spaţii
administrative

Training şi 2008 350,0 125,0 225,0 -


perfectionare
personal

TOTAL - 7.208,3 125,0 7.083,3 -

Masurile de amenajare a sediului societatii, a spatiilor administrative si a birourilor au fost


impuse de necesitatea ridicarii standardului de prezentare si de operare a societatii la nivel
european. Costurile de implementare a acestor masuri sunt suportate in totalitate de cumparator.
Masurile de perfectionare si training ale salariatilor sunt obligatorii pentru ca societatea sa poata
face fata pietei in continua dezvoltare. Ele se vor desfasura incepand din anul 2005 si pana la
sfarsitul perioadei de restructurare.

38
Restructurarea tehnologica

Masurile de restructurare tehnologica propuse se refera la:

Masuri privind restructurarea tehnologica a RODIPET mii RON


Măsura Termen de Efort de Finanţare Ajutor de
Surse Surse
începere- implementare stat
proprii cumpărător
finalizare
societate
Investiţii
pentru
îmbunătăţirea
calităţii 2008 48.372,3 11.872,3 36.500,0 -
chioşcurilor
şi pentru
achizitionarea
de noi
chioşcuri care
să înlocuiască
chioşcurile
vechi

Investiţii
pentru
achiziţionarea
de programe 2008 5.540,9 1.445,9 4.095,0 -
IT
performante
şi aparatură şi
tehnică de
calcul

39
Investiţii în
parcul auto
(utilizat
pentru 2008 7.778,9 - 7.778,9 -
transportul
presei scrise
de la
producător la
punctul de
vânzare)

Investiţii
pentru
modernizarea 2008 26.350,4 5.523,8 20.826,6 -
magazinelor
(mai ales in
zona rurală)

TOTAL - 88.042,5 18.842,0 69.200,5 -

Costurile totale de implementare ale acestor masuri sunt de 88.042,5 mii RON, din care
cumparatorul asigura 69.200,5 mii RON, iar societatea 18.842,0 mii RON.

Restructurarea financiara

La momentul privatizarii, societatea avea nevoie de o restructurare financiara pentru


functionarea in parametri normali a activitatii, aceasta pe langa celelalte masuri de restructurare
asumate prin planul de restructurare. In cazul RODIPET, restructurarea financiara cuprinde

40
sprijinul financiar din partea statului acordat la privatizare in valoare totala de 48.466,0 mii RON
constand in facilitati acordate la plata unor obligatii datorate si neachitate la bugetul consolidat al
statului, bugetele locale si AVAS.
Planul de restructurare, prin componenta de restructurare financiara, da posibilitatea
cresterii fluxului de numerar, asigurarii unui cash-flow stabil, ceea ce va degreva si va usura
activitatea financiara a societatii.

EVALUAREA MASURILOR DE AJUTOR DE STAT

Caracterul de ajutor de stat al masurilor notificate

Criteriile pe baza carora se stabileste daca o masura reprezinta ajutor de stat sunt
prevazute la art 2 alin. (1) din Legea nr.143/1999 privind ajutorul de stat, republicata. Astfel,
ajutorul de stat reprezinta orice masura de sprijin luata de stat sau de autoritatile administatiei
locale, sau din resurse de stat sau ale adminstratiei locale, indiferent de forma, care distorsioneaza
sau ameninta sa distorsioneze concurenta, prin favorizarea anumitor intreprinderi, a productiei
anumitor bunuri sau a furnizarii anumitor servicii sau care afecteaza comertul dintre Romania si
Statele Membre ale Uniunii Europene, fiind considerat incompatibil cu un mediu concurential
normal.
Sprijinul financiar acordat RODIPET si notificat de catre AVAS consta in renuntarea
statului la obtinerea unor venituri, prin urmare sunt implicate resurse ale statului.
Masurile de sprijin financiar acordate in baza dispozitiilor actelor normative mentionate la
punctul 2.1. al prezentei decizii, se adreseaza numai agentilor economici care urmeaza a fi
privatizati, intre care se numara si RODIPET. Astfel, sprijinul financiar acordat acestei societati
are un caracter selectiv.
Argumentul ca anularea datoriilor sau esalonarea acestora reprezinta un avantaj este
valabil intr-un context care nu presupune privatizarea. In cazul de fata, stergerea datoriilor si
esalonarea acestora fac parte din procesul de privatizare si in consecinta, ar trebui analizat daca
acestea reprezinta ajutor de stat. Astfel, pentru a evalua daca se creeaza un avantaj economic
pentru RODIPET prin acordarea acestor facilitati, comportamentul statului trebuie comparat cu

41
acela al unui investitor/vanzator privat care actioneaza in conditii similare, adica trebuie aplicat
testul investitorului privat prudent.
In mod obisnuit, un investitor/creditor va cauta sa obtina un pret pozitiv, adica un pret mai
mare decat valoarea datoriilor. Totusi, in acest caz pretul este negativ, adica mai mic decat
valoarea facilitatilor. Un investitor/creditor ar putea fi inclinat sa accepte un pret negativ daca
costul privatizarii este mai mic decat costul lichidarii societatii. In acest caz, o astfel de analiza nu
este posibila deoarece, asa cum AVAS a informat Consiliul Concurentei, inainte de privatizare nu
s-a realizat o analiza comparativa intre costul de lichidare al societatii si costul privatizarii
acesteia. Prin urmare, un astfel de cost comparativ nu ar fi putut influenta AVAS in legatura cu
decizia de a lichida sau a privatiza societatea.
Mai mult, luand in considerare efectele sociale si costul lichidarii societatii (intr-adevar,
astfel de costuri nu sunt in mod normal suportate de un investor/creditor privat), statul a optat
pentru privatizare si a acordat facilitatile mentionate ca parte a procesului de privatizare. Luand in
considerare cele mentionate anterior, Consiliul Concurentei concluzioneaza ca testul
investitorului privat prudent nu se aplica in cazul privatizarii RODIPET.
Acordarea sprijinului financiar RODIPET creeaza premisele pentru o posibila
distorsionare a concurentei pe piata relevanta, deoarece ii permite societatii sa se mentina pe
aceasta piata. De asemenea, nu exista nici un dubiu ca sprijinul financiar ce se acorda RODIPET
poate afecta comertul cu Statele Membre ale Uniunii Europene din moment ce serviciile prestate
de societate ar putea concura cu servicii similare din Uniunea Europeana.
In concluzie, masurile de sprijin financiar acordate societatii la privatizare sunt
considerate ajutoare de stat si intra sub incidenta Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat,
republicata.

Compatibilitatea ajutorului de stat cu legislatia in domeniu

Articolul 2 din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, republicata, prevede ca
ajutoarele acordate de catre stat sau din resurse de stat care distorsioneaza sau ameninta sa
distorsioneze concurenta si afecteaza comertul cu Statele Membre sunt incompatibile cu mediul
concurential normal.

42
Obiectivul ajutorului de stat este restructurarea RODIPET in vederea restaurarii
viabilitatii societatii la sfarsitul perioadei de restructurare.
Consiliul Concurentei evalueaza ajutorul de stat acordat RODIPET, conform criteriilor
prevazute in Regulamentul privind ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea
intreprinderilor in dificultate. Pentru a fi considerat compatibil cu mediul concurential normal,
ajutorul de stat trebuie sa indeplineasca toate criteriile din regulamentul mai sus mentionat.
Ajutorul de restructurare este conditionat de implementarea unui plan de restructurare
fezabil, coerent si care sa demonstreze viabilitatea pe termen lung a intreprinderii. In acest sens
regulamentul prevede ca restructurarea implica de obicei unul sau mai multe din urmatoarele
elemente: reorganizarea si rationalizarea activitatilor intreprinderii pe o baza cat mai eficienta,
implicand de regula retragerea din activitatile generatoare de pierderi, restructurarea activitatilor
existente care pot redeveni competitive si uneori diversificarea lor in directia unor activitati noi si
rentabile. Restructurarea industriala trebuie să fie insotita, de regula, de restructurarea financiara
(injectii de capital, reducerea gradului de indatorare, etc.).
Facilitatile acordate la privatizarea RODIPET sunt considerate ajutor de stat pentru
restructurare şi sunt conditionate de implementarea Programului de restructurare pentru perioada
2004-2008, intocmit de societate impreuna cu AVAS si cumparator; obiectivul este restaurarea
viabilitatii societatii la sfarsitul perioadei de implementare.
Consiliul Concurentei evalueaza ajutorul de stat ce se acorda RODIPET conform
criteriilor prevazute in Regulamentul privind ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea
intreprinderilor in dificultate, urmarind:
• eligibilitatea societatii – societate in dificultate;
• restaurarea viabilitatii pe termen lung;
• prevenirea distorsionarii excesive a concurentei;
• dimensionarea corecta a ajutorului care trebuie limitat la minimum necesar
(proportionalitatea ajutorului);
• respectarea principiului “prima si ultima data”;
• asigurarea indeplinirii obiectivelor continute de Planul de restructurare si monitorizarea
permanenta a modul de implementare a acestuia;
• apartenenta la grup.

43
Eligibilitatea RODIPET – societate in dificultate

Pentru a beneficia de ajutor de stat conform Regulamentul privind ajutorul de stat pentru
salvarea si restructurarea intreprinderilor in dificultate, societatea trebuie sa fie in dificultate. In
sensul regulamentului, Consiliul Concurentei considera ca o firma este in dificultate atunci cand
nu este capabila, fie prin resurse financiare proprii, fie prin resursele pe care le poate obtine de la
proprietari/actionari sau creditori, sa acopere pierderile si care, in absenta unei interventii din
exterior din partea autoritatilor publice, vor conduce pe termen scurt sau mediu, aproape sigur la
iesirea din circuitul economic a acesteia.
In sensul art. 2 alin.2 lit. b) si c) din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru salvarea
si restructurarea intreprinderilor in dificultate, o societate pe actiuni este considerata in dificultate
atunci cand s-a pierdut mai mult de jumatate din capitalul propriu, asa cum reiese din evidentele
contabile ale societatii si mai mult de un sfert din acest capital s-a pierdut in cursul ultimelor 12
luni, iar o societate, indiferent de forma juridica este considerata in dificultate, atunci cand
aceasta indeplineste conditiile pentru a fi supusa procedurii prevazute de legislatia privind
procedura reorganizarii judiciare si a falimentului.
In acest sens, Consiliul Concurentei retine ca, potrivit datelor din bilantul contabil,
RODIPET a inregistrat in anul 2003 (anul privatizarii) o pierdere de 6.799.200 RON, la un
capital social de 226.435 RON. Aceasta pierdere reprezinta de 30 de ori valoarea capitalului
social. De altfel, la un nivel al datoriilor totale de 39.410.725 RON in anul 2003, datorii care
depaseau de aproape 174 de ori valoarea capitalului social, se poate considera ca societatea
intruneste conditiile pentru a fi supusa procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului.
Consiliul Concurentei constata ca sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 2 alin. 2
liTerele b) si c) din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea
intreprinderilor in dificultate pentru ca RODIPET sa fie considerata „societate in dificultate”.

Restaurarea viabilitatii pe termen lung a societatii

44
Dificultatile cu care s-a confruntat RODIPET au condus la restrangerea drastica a
activitatii concomitent cu acumularea unor datorii fata de bugetul consolidat al statului, bugetele
locale si AVAS la care, in timp, s-au adaugat majorari si penalitati de intarziere, care depasesc cu
mult valoarea debitelor datorate si neachitate.
Dupa privatizarea realizata la sfarsitul anului 2003, s-a elaborat un plan de restructurare
pentru perioada 2004-2008.

Analiza planului de restructurare si a modului in care acesta va conduce la restaurarea pe


termen lung a viabilitatii RODIPET are in vedere prevederile art. 13 din Regulamentul privind
ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea intreprinderilor in dificultate.
Conform articolului mentionat, acordarea ajutorului de stat pentru restructurare este
conditionata de implementarea planului de restructurare care sta la baza evaluarii facute de
Consiliul Concurentei cu privire la ajutorul de stat. Planul de restructuare, a carui durata trebuie
sa fie cat mai scurta posibil, trebuie sa cuprinda abandonarea activitatilor producatoare de
pierderi si sa-i ofere societatii viabilitatea pe termen lung, permintandu-i sa functioneze cu
resurse proprii. Planul de restructurare trebuie sa se bazeze pe o estimare realista a conditiilor de
piata, restaurarea viabilitatii trebuind sa rezulte, in principal, din masurile interne pe care acesta le
contine, precum si din luarea in considerare a factorilor externi cum sunt variatia preturilor si a
cererii, factori asupra carora societatea nu are o influenta determinanta.
Planul de restructurare al RODIPET porneste de la datele tehnico-economice ce reflecta
activitatea societatii in perioada anterioara privatizarii. Acest plan a fost realizat in urma unei
analize diagnostic care evidentiaza punctele tari si punctele slabe ale societatii, a circumstantelor
care au condus la aparitia dificultatilor cu care se confrunta societatea.
Strategia RODIPET urmareste conservarea punctelor tari, respectiv: societatea dispune de
retea de distributie la nivel national si de personal calificat si cu experienta in domeniu. Totodata,
strategia societatii urmareste limitarea si contracararea cu masuri corespunzatoare a punctelor
slabe cum sunt: mijloace fixe invechite, costuri ridicate de exploatare, lipsa investitiilor.
Prin aplicarea masurilor cuprinse in planul de restructurare, la care vor contribui atat
Cumparatorul si societatea, prin aportul propriu, cat si statul, prin inlesnirile acordate societatii,
pentru perioada 2004-20084 se preconizeaza o imbunatatire a indicatorilor economico-financiari
(scenariul optimist), astfel:

45
Evolutia preconizata a indicatorilor economico-financiari, ca urmare a aplicarii masurilor
de restructurare

Denumirea 2004 2005 2006 2007 2008


indicatorilor
1. Venituri totale 146.742.75 269.682.00 557.890.14 690.270.76 739.549.301
din care: 0 0 5 7

-cifra de afaceri 146.510.55 269.411.10 557.605.70 689.972.10 739.235.700


netă 0 0 0 0

-venituri financiare 232.200 270.900 284.445 298.667 313.601

-venituri - - - - -
extraordinare
2. Cheltuieli totale 131.346.59 253.127.40 520.752.44 642.986.06 685.187.800
din care: 3 0 5 7

a) de exploatare 131.328.23 250.994.60 518.619.14 640.852.16 683.053.300


3 0 5 7

b) financiare 18.360 2.132.800 2.133.300 2.133.900 2.134.500

c) extraordinare - - - - -
3. Profit net 15.396.157 16.554.600 37.137.700 47.284.700 54.361501
(+)/Pierdere (-)

In urma realizarii masurilor din programul de restructurare, la finele perioadei de


restructurare societatea previzioneaza atingerea indicatorilor tinta, dupa cum urmeaza:
Indicatori economico-financiari tinta
1. Profit net RON 54.361.500

46
2. Cifra de afaceri RON 739.235.700

3. Număr de salariaţi Pers 3.410

4. Capital propriu RON 152.828.874

5. Durata de recuperare a creanţelor Zile 13,09

6. Durata de plată a datoriilor Zile 30,61

7. Grad de îndatorare % 7,15

8. Rentabilitatea economică % 26,41

9. Rentabilitatea financiară % 0,36

10. Flux de numerar RON 25.691.435

Prevenirea oricarei distorsiuni excesive a concurentei (masuri compensatorii)

Conform prevederilor Regulamentului privind ajutorul de stat pentru salvarea si


restructurarea intreprinderilor in dificultate, in vederea minimizarii cat mai mult posibil a
efectelor negative ale acordarii ajutorului de stat asupra concurentei pe pietele relevante, sunt
necesare masuri compensatorii. Aceste masuri vor fi proportionale cu efectele distorsionante
cauzate de ajutor si, in special, cu marimea si importanta relativa a societatii pe pietele relevante.
Reducerea prezentei pe piata a societatii se va stabili pe baza studiului de piata anexat la
notificare, precum si a oricaror alte informatii relevante si va face parte integranta din planul de
restructurare.
Potrivit informatiilor furnizate de AVAS prin adresa nr. DCS/811/29.03.2006, inregistrata
la Consiliul Concurentei cu nr. DAAS/538/31.03.2006, in vederea asigurarii viabilitatii, pana la
sfarsitul perioadei de restructurare, societatea isi va reduce capacitatile de desfacere neviabile

47
prin desfiintarea a 12 puncte de desfacere (chioscuri) amplasate in Bucuresti care au adus pierderi
societatii. Astfel, vor fi desfiintate chioscurile situate la urmatoarele adrese:
• Bulevardul Alexandra Obregia – Intersectia Turnu Magurele;
• Piata Ferentari;
• Soseaua Alexandriei – Intersectie Strada Posada;
• Soseaua Panduri – Intersectie 13 Septembrie;
• Bulevardul Nicolae Balcescu – Intersectie Traian Vuia;
• Soseaua Oltenitei – Intersectie Sura Mare;
• Strada Resita – Intersectie Strada Huedin;
• Piata Crangasi – Metrou Constructorilor;
• Strada Dezrobirii;
• Bulevardul Constantin Brancoveanu – Intersectie Strada Lamotesti;
• Calea Rahovei – Intersectie Strada Iancu Jianu;
• Calea Plevnei – Intersectie Intrarea Ursuletului.

Reducerile de capacitate de desfacere neviabile reprezinta 0,8% din capacitatea totala (12
chioscuri neviabile raportate la 1.430 chioscuri de care dispunea societatea in anul 2005)
Aceste reduceri de capacitati de desfacere nu sunt considerate masuri compensatorii in
sensul Regulamentului privind ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea intreprinderilor in
dificultate intrucat, conform informatiilor furnizate de AVAS, aceste desfiintari de puncte de
desfacere (chioscuri) contribuie la eliminarea activitatilor generatoare de pierderi fiind absolut
necesare restaurarii viabilitatii.
Reducerile de capacitati de desfacere viabile propuse de furnizorul si de beneficiarul
ajutorului de stat ca masura compensatorie pentru reducerea efectului distorsionant al acordarii
ajutorului de stat asupra concurentei constau in desfiintarea a 137 de chioscuri (puncte de
desfacre) amplasate in Bucuresti, in zone cu potential vandabil mare, reprezentand capacitati de
desfacere viabile. Aceste reduceri de capacitati de desfacere sunt ireversibile si fac parte
integranta din planul de restructurare.
Ca urmare a desfiintarii acestor 137 de puncte de vanzare viabile, AVAS precizeaza in
informatiile suplimentare transmise in completarea notificarii ca RODIPET isi va reduce

48
capacitatile de desfacere cu 9,7% (137 chioscuri viabile ce vor fi desfiintate raportate la 1.418
chioscuri de care dispune societatea dupa reducerea capacitatilor neviabile).
Conform studiului de piata care sta la baza planului de restructurare, RODIPET detinea,
in anul 2003, o cota de 40,8 % pe piata distributiei si vanzarii cu amanuntul in chioscuri/puncte
de vanzare a presei scrise si a altor produse complementare. Studiul de piata prezentat releva
faptul ca, prin aplicarea planului de restructurare RODIPET isi va reduce cota de piata pana la
20% in anul 2008, si astfel nu va recurge la activitati care sa conduca la denaturarea semnificativa
a concurentei pe piata relevanta. In plus, pentru a reduce efectele negative ale acordarii ajutorului
de stat asupra conditiilor de pe piata, Consiliul Concurentei va impune masuri compensatorii
suplimentare, respectiv va impune societatii ca, timp de 2 ani dupa incheierea restructurari, sa nu
isi majoreze cota de piata peste nivelul celei detinute in anul 2008 (ultimul an de restructurare).
Fata de cele prezentate, Consiliul Concurentei considera ca ajutorul de stat va fi utilizat
numai in scopul restaurarii viabilitatii societatii, nepermitandu-i beneficiarului, in timpul aplicarii
planului de restructurare, sa-si extinda capacitatea de desfacere.

Ajutorul limitat la minimum necesar (proportionalitatea ajutorului)

In conformitate cu prevederile art. 15 din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru


salvarea si restructurarea intreprinderilor in dificultate, cuantumul si intensitatea ajutorului de stat
trebuie sa fie limitate la minimul strict necesar, pentru a permite restructurarea in functie de
resursele financiare existente ale societatii si ale actionarilor. Beneficiarul ajutorului de stat
trebuie sa aduca o contributie semnificativa la planul de restructurare din propriile resurse,
inclusiv din vanzarea de active neesentiale pentru supravietuirea intreprinderii, ori din finantari
externe in conditii de piata. Potrivit prevederilor art. 15 alin. (2) din Regulament, pentru
intreprinderile mari, o contributie de cel putin 50% este considerata corespunzatoare.
Costul total al restructurarii RODIPET este de 143.716,8 mii RON si se compune din :
• costul restructurarii organizatorice 7.208,3 mii RON
• costul restucturarii tehnologice 88.042,5 mii RON
• costul restructurarii financiare 48.466,0 mii RON.

49
Costul restructurarii RODIPET, in valoare de 143.716,8 mii RON, este sustinut din
urmatoarele surse:
• surse proprii ale Cumparatorului 76.283,8 mii RON
• surse proprii ale societatii 18.967,0 mii RON
• ajutor de stat 48.466,0 mii RON.

Conform informatiilor furnizate in completarea notificarii, aportul propriu al Cumparatorului


si al societatii in valoare de 95.950,8 mii RON (66,3% din costurile totale ale restructurarii) se
asigura din urmatoarele surse:
• infuzie de capital in valoare de 76.283,8 mii RON a actionarului majoritar;
• credit in valoare de 4.900.000 Euro, respectiv 18.967.900 RON (la un curs valutar de 1
Euro=38.710 ROL la data contractarii creditului, respectiv 19.12.2004), contractat de
societate in conditiile pietei - contract de credit nr. 13/19.12.2004 incheiat cu
BANCPOST

Intensitatea ajutorului de stat, calculata ca raport intre valoarea ajutorului de stat si costul
total al restructurarii, este de 33,7%.
Fata de cele prezentate, Consiliul Concurentei retine ca sursele proprii de finantare sunt certe
si considera ca semnificativa contributia proprie de 66,3% la sustinerea costurilor de
restructurare, aceasta demonstrand increderea in valoarea practica a restructurarii si faptul ca
suma si intensitatea ajutorului de stat au fost limitate strict pentru a permite restructurarea in
functie de resursele financiare existente ale intreprinderii si ale Cumparatorului. Se evita astfel ca
societatea sa primeasca un surplus de lichiditati care ar putea fi folosite in scopul unor activitati
agresive, de distorsiune a pietei.
Respectarea principiului „prima si ultima data”
RODIPET nu a mai primit ajutor pentru restructurare, astfel respectandu-se prevederile
art. 24 din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea intreprinderilor
in dificultate care stipuleaza faptul ca ajutorul de restructurare trebuie sa fie acordat o singura
data.

50
Apartenenta la un grup de firme
Conform prevederilor art. 2 alin. 5 din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru
salvarea si restructurarea intreprinderilor in dificultate, o societate apartinand unui grup nu este in
mod normal eligibila pentru acordarea ajutorului pentru salvare si restructurare, cu exceptia
cazului in care se poate demonstra ca dificultatile societatii sunt proprii si nu rezulta dintr-o
alocare arbitrara a costurilor in cadrul grupului si ca dificultatile sunt prea serioase pentru a fi
rezolvate de grup.
Facilitatile fiscale ce se intentioneaza a fi acordate RODIPET se refera la datorii istorice –
efect al rezultatelor economice obtinute in anii anteriori vanzarii pachetului majoritar de actiuni,
deci sunt proprii societatii.
Ca urmare a procesului de privatizare a societatii si a incheierii contractului de vanzare-
cumparare de actiuni nr. 62/23.12.2003, noul proprietar al RODIPET a devenit SC MAGNAR
SYSTEMS COM SA care a achizitionat intregul pachet de actiuni (100% din capitalul social).
Consiliul Concurentei retine ca SC MAGNAR SYSTEMS COM SA face parte din grupul
de societati MIAMI GROUP. Din acest grup de societati mai fac parte: SC MONALISA
INVESTMENTS SRL, SC SUPREMO CORPORATION SRL, SC EURO HOTELS & SUITES
SRL, CFR MESAGERIE SA Bucuresti, SC ALFA EL ROMANIA SRL, SC CHIRIGIU MALL
SRL si BAALBECK TOURISM SARL LIBAN. AVAS si beneficiarul ajutorului de stat au
furnizat Consiliului Concurentei date despre situatia economico-financiara a acestui grup de
societati.
Conform bilanturilor contabile, societatile din cadrul grupului au obtinut la finele anului
2003 un profit total de 1.224.537,0 RON. La aceeasi data, datoriile cumulate ale acestora
insumau 25.219.561,2 RON, de aproape 5 ori profitul obtinut.
Consiliul Concurentei retine ca, la privatizare, SC MAGNAR SYSTEMS COM SA a
platit pentru pachetul de 100% din capitalul social al RODIPET un pret de 226.661,4 RON. De
asemenea, finanteaza planul de restructurare cu 76.283.800 RON, contributia Cumparatorului la
restructurare fiind de 53,1% din costurile totale ale restructurarii.
In aceste conditii, Consiliul Concurentei considera ca SC MAGNAR SYSTEMS COM
SA nu putea face fata atat dificultatilor financiare ale RODIPET cat si restructurarii societatii fara
o interventie consistenta din partea statului, datoriile societatii fata de bugetul consolidat al
statului, bugetele locale si AVAS fiind de 48.465.759 RON. In raport cu resursele financiare ale

51
grupului de societati din care fac parte SC MAGNAR SYSTEMS COM SA aceasta contributie
este semnificativa.
Monitorizare si raportare anuala
In concordanta cu dispozitiile art. 18 din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru
salvarea si restructurarea intreprinderilor in dificultate, Consiliul Concurentei monitorizeaza
permanent modul de implementare a planului de restructurare pentru ca acesta sa nu se abata de
la indeplinirea obiectivelor stabilite.
Consiliul Concurentei va monitoriza implementarea planului de restructurare pana la
sfarsitul perioadei pentru a se asigura ca nu vor exista cresteri ale capacitatilor de productie,
abateri majore de la realizarea masurilor de restructurare si ca ajutorul de stat nu va conduce la
crearea de lichiditati suplimentare care sa fie folosite pentru alte activitati decat cele cuprinse in
programul de restructurare.

CONCLUZII

Prin sprijinul financiar acordat, statul renunta la obţinerea unor venituri, prin urmare fiind
implicate resurse ale statului. Ajutorul de stat se acorda unui anumit agent economic, rezultand
astfel caracterul selectiv al acestuia. Acordarea exceptărilor va avea un efect favorabil asupra
indicatorilor economici şi financiari ai societăţii, în special asupra cash-flow-ului. Astfel,
societăţii i se conferă un avantaj, fiind favorizată în comparaţie cu concurenţii săi. Măsura de
sprijin financiar notificată afectează comerţul cu statele membre ale Uniunii Europene din
moment ce produsele oferite de societatea care beneficiaza de sprijin, pot intra în concurenţă cu
alte produse similare fabricate de companii din Uniunea Europeană

52
Bibliografie:
1. Legea nr.143/1999, Legea privind ajutorul de stat, Monitorul Oficial al României, partea
I , nr. 370/03.08.1999
2. O.U.G. nr.117/2006 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat,
Monitorul Oficial al României, partea I, nr.1042/28.12.2006
3. Art. 01, Revista Profil Concurenta nr. 1/2009

53
4. Comisia Europeană, Planul de acţiune in domeniul ajutorului de stat – Document
consultativ, 2005
5. Centrul de studii de Integrare Europeană CE, Legislaţia ajutorului de stat - Ghidul celor mai
bune practici, Bonn, 2002
6. Consiliul Concurenţei, Legislaţia in domeniul ajutorului de stat, 2006
7. Consiliul Concurenţei, Raportul ajutoarelor de stat acordate in România in perioada
2004-2006, Monitorul Oficial al României, partea I, nr.698bis/2008
8. Consiliul Concurentei, Raportul ajutoarelor de stat acordate in România in perioada
2005-2007, Monitorul Oficial al României, partea I, nr.593bis/2009
9. Consiliul Concurenţei, Raport anual – 2004
10. Consiliul Concurenţei, Raport anual - 2005
11. Consiliul Concurenţei, Raport anual - 2006
12. Consiliul Concurenţei, Raport anual – 2007
13. Regulament privind ajutorul de stat pentru salvarea şi
restructurarea întreprinderilor în dificultate, Consiliului Concurentei nr.
501/23.11.2004, publicat in Monitorul Oficial nr.1215/17.12.2004
14. Liniile directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea intreprinderilor
aflate in dificultate (2004/C 244/02)
15. http://www.renascc.eu/?pag=80
16. www.consiliulconcurentei.ro

54