Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1 aprilie - Marile puteri recunosc, la Paris, alegerea lui Cuza ca domn al Principatelor Unite;
155 de ani de la înfiinţarea Societăţii Literare Române (1866), devenită Academia Română
(1879); 100 de ani de la înfiinţarea Operei Române din Bucureşti (1921); 140 de ani de la
naşterea poetului Octavian Goga (1881-1938); 80 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă,
unde trupele sovietice au ucis cu brutalitate 4.000 de români care încercau să treacă graniţa
din URSS în România (1941).
2 aprilie - 310 ani de la semnarea tratatului de la Luţk între Dimitrie Cantemir şi ţarul Petru
cel Mare (1711); Începe plebiscitul prin care populaţia din România se pronunţă pentru
aducerea pe tronul ţării a unui prinţ străin, Carol de Hohenzollern-Sigmaringen (1866); Ziua
internaţională a cărţii pentru copii şi tineret.
3 aprilie - Ziua Jandarmeriei Române, sărbătorită pentru a marca data la care domnul
Moldovei, Grigore Alexandru Ghica (1850), a semnat actul de înfiinţare a Jandarmeriei.
4 aprilie - În Estoril, Portugalia, se stinge din viaţă Carol al II-lea (1893-1953), rege al
României între anii 1930 şi 1940; Ziua internaţională a animalelor fără stăpân; Ziua NATO în
România, instituită prin lege din anul 2004.
7 aprilie - La Sibiu, are loc Congresul Naţional al Românilor, care desemnează o delegaţie
condusă de Sfântul Ierarh Andrei Şaguna cu sarcina de a prezenta împăratului, la Viena,
revendicările politice ale românilor (1863); La Paris a fost înfiinţat Comitetul Naţional al
Românilor din Transilvania şi Bucovina (1918), sub conducerea lui Traian Vuia; 90 de ani de
la naşterea actorului Amza Pelea (1931-1983); 80 de ani de la moartea chimistului Lazăr
Edeleanu (1862-1941); A fost înfiinţată Organizaţia Mondială a Sănătăţii (1948); Ziua
mondială a sănătăţii.
8 aprilie - La Bucureşti, apare ziarul „Curierul Românesc”, sub conducerea lui Ion Heliade
Rădulescu, primul periodic din Ţara Românească (1829); Se stinge din viaţă liderul paşoptist
şi omul politic liberal C. A. Rosetti (1816-1885); 110 ani de la naşterea scriitorului şi
filosofului român Emil Cioran (1911-1995); 75 de ani de la moartea poetului avangardist
Ilarie Voronca (1903-1946); Ziua internaţională a romilor (din 1971).
11 aprilie - La Iaşi, în 1680, apare „Psaltirea de-nţăles a sfântului împărat proroc David’’,
tradusă de Mitropolitul Moldovei, Dosoftei (1624-1693); Se naşte Barbu Ştefănescu
Delavrancea (1858-1918), scriitor, om politic şi membru al Academiei Române; Ziua
internaţională a celor eliberaţi din lagărele fasciste (1945), de către trupele americane
(supravieţuitorii lagărului din Buchenwald).
12 aprilie - 60 de ani de la primul zbor în Cosmos al lui Iuri Gagarin, la bordul navei Vostok
(1961); Ziua internaţională a aviaţiei şi cosmonauticii (instituită de ONU în 2011).
13 aprilie - A intrat în vigoare prima lege a presei din România (1862); A fost promulgată
Legea depozitului legal (1885), prin care orice tipografie din ţară era obligată să trimită trei
exemplare din lucrările tipărite către bibliotecile centrale din Iaşi, Bucureşti şi Biblioteca
Academiei Române; 135 de ani de la naşterea pictorului Nicolae Tonitza (1886-1940); Marea
Adunare Naţională a adoptat Constituţia Republicii Populare Române de factură sovietică,
care consfinţea trecerea la un regim totalitar (1948).
14 aprilie - Sfântul Voievod Ştefan cel Mare se urcă pe tronul Moldovei (1457); La Sibiu,
apare ziarul „Tribuna” (1884) condus de Ioan Slavici; Au fost create Fundaţiile Culturale
Regale ale României (1933), instituţie care a contribuit la dezvoltarea şi promovarea culturii
naţionale.
15 aprilie - Are loc debutul lui Mihai Eminescu în revista „Convorbiri literare”, cu poezia
„Venere şi Madonă” (1870); 125 de ani de la ceremonia de închidere a primei ediţii a
Jocurilor Olimpice Moderne de la Atena (1896); Deschiderea, la Iaşi, a primei case memoriale
din România, Bojdeuca lui Ion Creangă, declarată muzeu în 1918; Au loc bombardamente ale
aviaţiei aliate asupra României (1944); A trecut la cele veşnice Episcopul de Cluj şi
Mitropolitul Ardealului Nicolae Colan (1893-1967); Ziua mondială a artei; Ziua de naştere a
lui Leonardo da Vinci.
18 aprilie - 515 ani de la începerea lucrărilor de construcţie a Bazilicii „Sfântul Petru” din
Roma (1506); Savantul Nicolae Iorga devine prim-ministru al României (1931); Se stinge din
viaţă fizicianul Albert Einstein (1879-1955); Ziua internaţională a monumentelor şi siturilor
(instituită de UNESCO din 1983).
20 aprilie -180 de ani de la apariţia primului roman poliţist (1841) din literatura mondială,
„Crimele din Rue Morgue” de Edgar Allan Poe; În România, sunt emise primele bancnote cu
valoare nominală de 1 milion de lei (1947).
21 aprilie - A fost întemeiată Roma (753 î.Hr.); 205 ani de la naşterea scriitoarei engleze
Charlotte Brontë (1816-1855).
22 aprilie - 305 ani de la moartea scriitorului spaniol Miguel de Cervantes (1547-1616); 155
de ani de la desfăşurarea primului concert simfonic la Bucureşti (1866); 105 ani de la naşterea
muzicianului şi violonistului englez Yehudi Menuhin (1916-1999), elev al lui George Enescu;
La Iaşi, a fost emis decretul regal de unire a Basarabiei cu România (1918); 35 de ani de la
moartea scriitorului şi istoricului religiilor Mircea Eliade (1907-1986).
24 aprilie - 290 de ani de la moartea scriitorului englez Daniel Defoe (1660-1731); 110 ani de
la naşterea poetului Eugen Jebeleanu (1911-1991).
25 aprilie - Patriarhul Ecumenic Ioachim al IV-lea a emis „Tomosul’’ prin care era
recunoscută autocefalia Bisericii Ortodoxe Române faţă de Patriarhia Ecumenică de la
Constantinopol (1885); România a semnat, la Luxemburg, Tratatul de Aderare la Uniunea
Europeană (2005).
26 aprilie - 1.900 de ani de la naşterea împăratului roman şi filosofului stoic Marcus Aurelius
(121-180 d.Hr.).
29 aprilie - Regele Carol I a promulgat decretul prin care se instituia titlul de veteran de
război (1902) pentru a-i onora pe participanţii la Războiul de Independenţă din 1877-1878, iar
în prezent se sărbătoreşte Ziua veteranilor de război.
30 aprilie - La Sibiu, are loc, între 30 aprilie şi 2 mai (stil vechi), întrunirea prin care se
constituie Partidul Naţional Român, format prin unificarea Partidului Naţional Român din
Banat şi Ungaria cu Partidul Naţional din Transilvania, cu un rol determinant în Marea Unire
din 1918.
(Pagină realizată de Dorin Stănescu)