Patinajul artistic

Patinajul artistic este un sport de iarnă care constă în executarea de elemente

specifice precum sărituri, piruete ș.a. pe o suprafață acoperită de gheață. Cele 4 discipline în care
se poate concura la nivel Olimpic sunt proba de individual masculin, individual feminin, perechi
și dans pe gheață. Disciplinele non-olimpice includ patinajul sincronizat. În competițiile de
seniori, patinatorii execută de regulă două programe: programul scurt și programul liber care,
depinzând de disciplină, pot include elemente precum piruete, sărituri, pași, ridicări, sărituri
aruncate, „spirala morții”, secvențe de pași ș.a.
Lama patinei are o canelură pe partea de jos ce creează două muchii distincte, o muchie
interioară și una exterioară. În patinajul artistic, patinatorul se folosește de aceste muchii pentru a
patina. Ca o altă trăsătură caracteristică, lama prezintă la vârf un set distinct de zimți, care ajută
la executarea elementelor.
Patinatorii concurează la diferite niveluri, novice, junior și senior, în competiții locale,
naționale sau internaționale. Uniunea Internațională de Patinaj reglementează arbitrarea
patinajului artistic la nivel internațional și desfășurarea competițiilor. Competițiile
includ Jocurile Olimpice de iarnă, Campionatele Mondiale, Campionatele Europene,
Campionatul „Patru Comtinente”, evenimente de Grand Prix etc. În România, patinajul a început
să fie practicat din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. La începutul secolului XX, Clujul
devine centrul de activitate al patinajului, locul unde se desfășoară Campionatele Naționale de
Patinaj. În 1965, în București s-a construit patinoarul Floreasca.
 Istorie
 Primele patine sunt construite din os de animal legate de picior cu piele de animal.
 În secolul XIII osul este înlocuit cu lemnul.
 În secolul XVI olandezii au adus îmbunătățiri patinelor adăugând și metalul.
 1882: La Viena, norvegianul Axel Paulsen a inventat săritura Axel (cu o rotație și
jumătate).
 1892: S-a înființat Federația Internațională de Patinaj
 1904: La Melbourne, Australia se deschide primul patinoar.
 1904: Femeile participă la competiții individuale la Davos, Elveția.
 1908: Patinajul se află în rândul sporturilor olimpice de vară. Sonja Henie revoluționează
această disciplină sportivă.
 1909: La Stockholm, suedezul Ulrich Salchow inventează saltul care îi poartă numele.
 1910: La Berlin, germanul Werner Rittberger inventează saltul care îi poartă numele.
 1913: La Engelman, austriacul Alois Lutz inventează saltul care îi poartă numele.
 La JO de la Chamonix din 1924, patinajul devine sport olimpic de iarnă, cu probe
individuale masculine și feminine și proba de perechi. Dansul pe gheață a fost adăugat în
rândul probelor olimpice în 1976, la Innsbruck.
 1925: Suedezul Gillis Grasfström reușește saltul Dublu Salchow.
 1928: Primul titlu olimpic pentru norvegiana Sonja Henie, care va recidiva în 1932 și în
1936.
 1944: Americanul Richard Button reușește Dublu Lutz.
 1962: La Praga, americanul Donald Jackson reușește Triplu Lutz.
 1978: La Campionatele Mondiale de la Otawa, canadianul Very Taylor reușește Triplu
Axel.
 1988: La Campionatele Mondiale de la Budapesta, canadianul Kurt Browning reușește
primul salt quadruplu.
 Regulament
Probele patinajului artistic sunt în numar de patru:
 probele individuale, masculin și feminin
 proba de perechi
 proba de dans

Probele individuale, masculine și feminine

Concurenții sunt notați după două programe separate: programul scurt și programul liber.

Programul scurt
 constă din 8 elemente obligatorii: 3 sărituri, 3 piruete și 2 secvențe de pași rapizi.
 patinatorul își alege o piesă de muzică instrumentală și poate efectua elementele
obligatorii în orice ordine într-un interval de maximum 2 min. și 50 sec.
 fiecare ratare a elementelor obligatorii determină o penalizare.
Primii 24 de patinatori la programul scurt avansează la programul liber.

Programul liber
 nu are elemente obligatorii.
 concurentul alege muzica, tema și coregrafia și poate efectua sărituri foarte dificile,
piruete și pași combinate cu mișcări artistice.
 juriul evaluează dificultatea programului, varietatea lui, acuratețea, încrederea și viteza,
precum si interpretarea artistica.
 limita de timp pentru programul liber este de 4 min. 30 sec.

Proba de perechi
În proba de perechi este esențială coordonarea partenerilor, în cadrul elementelor efectuate.
Programul scurt
 conține 8 elemente obligatorii (ridicări, sărituri, spirale, piruete, etc.)
 perechea își alege o piesă de muzică instrumentală și poate executa mișcările obligatorii
în orice ordine într-un interval de maximum 2 min. și 50 sec.

Programul liber
 programul liber nu are elemente tehnice obligatorii.
 limita programului este de 4 min. și 30 sec.

Proba de dans
Spre deosebire de proba de perechi, în dansul pe gheață, importante sunt ritmul, interpretarea
muzicii și precizia pașilor, partenerii rămânând în contact pe toata durata evoluției.

Dansul obligatoriu
 toate perechile execută același dans, ritmul și pașii specifici trebuind să fie executați în
aceeași manieră.
 contează 20% din totalul scorului final.

Dansul original
 patinatorilor li se impune un anumit ritm (tango, passo doble etc.), iar ei trebuie să
execute o versiune originală cu mișcări la alegere.
 limita de timp este de 2 min.
 conteaza 30% din scorul final.
Programul liber
 nu are elemente obligatorii, acest lucru permițând concurenților să-și expună întreaga
gamă de elemente tehnice și artistice, pe un fond muzical și o coregrafie la alegere.
  limita de timp este de 4 min.
 contează 50% din scorul final.

Cele mai cunoscute nume din istoria patinajului artistic

Îmbinând grația baletului cu precizia și dinamica sportului, patinajul artistic este urmărit
de milioane de spectatori, care admiră mobilitatea, forța și eleganța patinatorilor, în timp ce
execută cu acuratețe piruete și figuri spectaculoase. De-a lungul timpului, s-au remarcat multe
nume în lumea patinajului, precum Axel Paulsen, Ulrich Salchow, Evgeni Plushenko sau Sonja
Henie, sportivi care s-au făcut remarcați nu doar prin rezultatele obținute la competiții, ci și prin
originalitate artistică.

Axel Paulsen și săritura sa celebră

Patinatorul de origine norvegiană Axel Paulsen a executat celebra săritură care îi poartă
numele în anul 1882, la Viena, în cadrul primei competiții de patinaj artistic masculin.

Ulrich Salchow, faimosul patinator al începutului de secol XX

Suedezul Ulrich Salchow a dominat prima decadă a secolului al XX-lea, fiind cel care a
obținut de 10 ori titlul de campion mondial la patinaj artistic. El este și cel care a inovat un alt tip
de săritură la competiția de la Stockholm, din anul 1909, denumită generic „săritura Salchow”.

Madge Syers, pioniera patinajului feminin

La Londra, în anul 1908, are loc prima competiție de patinaj artistic feminin. Este anul în
care britanica Madge Syers câștigă atât medalia olimpică la proba individuală, cât și pe cea de
bronz la proba de perechi, alături de soțul și antrenorul ei, Edgar Syers.
 Sonja Henie, copilul minune al patinajului artistic
După ce a studiat mai întâi baletul, norvegiana Sonja Henie a revoluționat deja celebrul
sport pe gheață, încă de la vârsta de 11 ani, când a câștigat medalia de aur la Jocurile Olimpice
de iarnă de la Chamonix.

Evgeni Plushenko, un magician pe gheață

Multiplu campion olimpic, mondial și european, patinatorul rus Evgeni Plushenko,
supranumit și „magicianul gheții”, este cel mai tânăr concurent care a obținut un scor perfect, la
vârsta de doar 16 ani.

Curiozități
1.  Patinajul se practică din cele mai vechi timpuri. Primele patine au fost construite
din os de animal legate de picior cu piele de animal.
2. Olandezii au pefecționat patinele în secolul al XVI-lea. Datorită lor patinele au
evoluat până la forma în care o cunoaștem astăzi.
3.  Patinajul îmbunătățește și tonusul muscular. Când patinezi, muschii picioarelor
sunt solicitați la maximum, însă și alți muschi ai corpului lucrează concomitent cu
muschii picioarelor.
4. 30 de minute de patinaj în ritm constant înseamnă un consum de 285 de calorii.
5. Patinajul artistic de performanţă trebuie început la o varstă cât mai fragedă, ideal
între 4  şi 6 ani. Cu cât copilul este mai mic cu atât el învăţă mai repede şi mai
uşor să patineze.
6.  Patinajul crește imunitatea, crescând rezinstența în fața răcelilor.
 Referinţe bibliografice

 <https://patinaj.weebly.com/istoria-patinajului.html> (accesat la
data 4.01.2021)
 <https://ro.wikipedia.org/wiki/Patinaj_artistic> (accesat la data
4.01.2021)
 https://sfaturi.decathlon.ro/patinajul-artistic-atunci-cand-sportul-se-
impleteste-cu-arta/ (accesat la data 4.01.2021)
 https://braila-mall.ro/7-curiozitati-despre-patinaj/# (accesat la data
4.01.2021)