Cap. 5 Calculul Cutiei de Viteze

Cap. 5.
Calculul cutiei de viteze
5. CALCULUL CUTIEI DE VITEZE
5.1. ROLUL CUTIEI DE VITEZE
Cutia de viteze trebuie să permită modificarea forţei de tracţiune în funcţie de variaţia

rezistenţelor la înaintare; să permită deplasarea automobilului cu viteze reduse ce nu pot fi
asigurate de către motorul cu ardere internă; să permită mersul înapoi al autovehiculului fără a
inversa sensul de rotaţie al motorului; să realizeze întreruperea îndelungată a legăturii dintre
motor şi restul transmisiei, în cazul în care automobilul staţionează, cu motorul în funcţiune.
Cutiile de viteze trebuie să îndeplinească condiţiile: să asigure automobilului cele mai

bune calităţi dinamice şi economice la o caracteristică exterioară dată a motorului; acţionarea
simplă şi comodă; construcţie simplă; randament ridicat; funcţionare silenţioasă; siguranţă în
funcţionare; greutate mică; gabarit redus; fiabilitate ridicată; întreţinere uşoară.
5.2. ALEGEREA SCHEMEI DE ORGANIZARE A CUTIEI DE VITEZE.

JUSTIFICAREA SOLUŢIEI ALESE
1
7 6 7
1. motor
2. ambreiaj
2 3.cutie de vize
5 4.reductor-distribuitor
3
5. transmisie cardanica
4 6. diferential
7. arbori planetari
5 6
7 7
Fig. 5.1. Schema de organizare a transmisiei autovehiculului

Cap. 5. Calculul cutiei de viteze
Alegerea schemei de organizare se face pe baza rezultatelor obţinute la calculul de

tracţiune în cadrul căruia s-a efectuat etajarea cutiei de viteze.
Soluţia constructivă a automobilului este cu motor faţă, toate punţile motoare, (4x4
permanent) şi reductor – distribuitor în două trepte. Motorul este dispus longitudinal pe
autovehicul.
Se adoptă soluţia constructivă a cutiei de viteze mecanice longitudinală, în trepte, cu trei

arbori, fixaţi, cu cinci trepte de mers înainte şi una de mers înapoi, pentru autoturismul 4x4 de
patru persoane
Roţile de pe arborele secundar sunt montate liber prin lagăre de rostogolire formate din
colivii cu ace, iar cele de pe arborele intermediar sunt fretate.
Treptele se vor cupla cu ajutorul sincronizatoarelor conice cu dantură de blocare şi

dispozitiv de fixare cu bile, dispuse pe arborele secundar Roţile dinţate ale treptelor au dantură
înclinată.
Fig. 5.2. Schema de organizare a cutiei de viteze
5.3. ALEGEREA SCHEMEI CINEMATICE DE ORGANIZARE A CUTIEI

DE VITEZE
Distanţele dintre carter şi roţile dinţate, precum şi între roţile dinţate ale cutiei de
viteze sunt:
B b 18 22
l1   j1  1, 2   5   25 [mm];
2 2 2 2
b1, 2 22 22
l2   j 2  l S  j3   5  36  5   68 [mm];
2 2 2
b 3, 4 b 5, 6 22 22
l3   j4   5  27 [mm];
2 2 2 2
b 5, 6 b 7 ,8 22 22
l4   j5  l S  j 6    5  36  5   68 [mm];
2 2 2 2
b 7 ,8 b 9,10 22 22
l5   j7   5  27 [mm];
2 2 2 2
b 9,10 b11,13 22 22
l6   j8  l S  j9    5  36  5   68 [mm];
2 2 2 2
b11,13 B 22 18
l7   j10   5  25 [mm].
2 2 2 2
L  l1  l 2  l 3  l 4  l 5  l 6  l 7  25  68  27  68  27  68  25  308 mm.
unde: B = 18 [mm] – lăţimea rulmenţilor;

j1…10 = 5 [mm] – jocul între roţile sincronizatorului;
lS = 36 [mm] – lungimea sincronizatorului;
b = 22 [mm] – lăţimea roţilor dinţate.
B ls ls ls
1 9
Spre reductorul
De la motor
5
7
11 distribuitor
3
MI
12
C
IV III II I
13
8
2 6 10
4
l1 l2 l3 l4 l5 l6 l7
Fig. 5.3. Schema de organizare a cutiei de viteze

5.4. CALCULUL ANGRENAJELOR CUTIEI DE VITEZE
Date de intrare: - raportul reductorului central i0 = 4,47

- rapoartele din cutia de viteze ik1 = 3,8
ik2 = 2,73
ik3 = 1,99
ik4 = 1,41
ik5 = 1,01
- numărul de trepte 5+1
Determinarea momentului maxim util ce solicită transmisia autovehiculului
Momentul maxim la roată, obţinut din condiţia de aderenţă este:
M R max   max  m m  G S  rd  0,8  0,89  1904  0,53  7184,9 [Nm]
unde φmax = 0,8 - coeficientul de aderenţă;

mm = 0,89 - coeficientul schimbării dinamice a secţiunilor la punţile autovehiculului;
GS = 1904 [Kg] - greutatea;
Reductorului-distribuitor = 0,53 [m] - raza dinamică a roţii;
Momentul util maxim dezvoltat de motor fără a rupe aderenţa cu solul este:
M 7184,9
M mot  R max   266,9 [Nm]. Se adoptă Mmot = 267 [Nm].
i i   tr 29,25  0,92
Unde ii – raportul transmisiei de la motor la roata motoare;
i i  i 0  i CD1  i k1  4,47  1,7  3,85  29,25
unde i0 = 4,47 - raportul de transmitere al reductorului central;

iCD1 = 1,7 - raportul de transmitere al reductorului-distribuitor în
treapta I;
ik1 = 3,85 - raportul de transmitere al cutia de viteze în treapta I.
Astfel, momentul maxim dezvoltat de motor este 534 Nm, iar momentul maxim necesar,
astfel încât să nu se rupă aderenţa cu solul, este 267 Nm.
Orice moment transmis peste valoarea de 267 Nm ar duce la ruperea aderenţei cu solul,
respectiv patinarea roţilor motoare. Pe de altă parte, forţa la roată este condiţionată, ca mărime,
printre altele, şi de greutatea autovehiculului, iar greutatea autovehiculului 4x4 proiectat (2,7 t)
nu va permite niciodată transmitea unui moment mai mare de 267 Nm – momentul maxim
transmis ar creşte dacă şi greutatea autovehiculului ar creşte, dar şi aici există o sarcină maximă
impusă; valoarea de 267 Nm este obţinută considerând coeficientul de aderenţă egal cu 0,8 şi
raza dinamică a roţii motoare de 0,53 m.
Aşadar nu se justifică supradimensionarea transmisiei la un moment maxim de 534 Nm

care nu va fi atins niciodată.
Prin urmare, momentul maxim de calcul ce va solicita transmisia autovehiculului este de
267 Nm.
Vom avea MC = 267 [Nm] - momentul de calcul al transmisiei,
Distanţa dintre arborii cutiei de viteze este:
C  26  3 M M  26  3 26,7  77,71 [mm]
unde MM = 26,7 d Nm (momentul maxim al motorului)
Se adoptă C = 97 [mm].
5.4.1. Determinarea greutăţii cutiei de viteze
GCV = a·C3 = 0,045·10-2·973 = 410,7 N  41,86 [kg]
unde: a = 0,045·10-2 – coeficient ce ţine seama de tipul cutiei de viteze.

C = 97 [mm] - distanţa dintre arborii cutiei de viteze.
5.4.2. Determinarea numărului de dinţi pentru fiecare treaptă de viteze
La determinarea numerelor de dinţi ale roţilor dinţate se urmăreşte îndeplinirea

următoarelor cerinţe:
 realizarea pe cât posibil a rapoartelor de transmitere determinate la etajarea cutiei de

viteze, având în vedere faptul că roţile dinţate au un număr întreg de dinţi;
 adoptarea pentru pinioanele cu diametrele cele mai mici a numărului de dinţi apropiat de
numărul minim admisibil, în vederea realizării unei construcţii cât mai compacte.
Distanţa C dintre axele arborilor secundar şi intermediar poate fi scrisă astfel:

C = rd1 + rd2 = rd3 + rd4 = rd5 + rd6 = rd7 + rd8 = rd9 + rd10 [mm]
Dacă ţinem seama de legătura dintre raza cercului de divizare r d, modulul m şi numărul de
dinţi z al unei roţi dinţate, relaţia în cazul roţilor cu dinţi drepţi, devine:
1 1 1 1
C= ·m1,2·(z1 + z2) = ·m1,2·(z3 + z4) = ·m1,2·(z5 + z6) =…= ·m1,2·(z9 + z10) ,
2 2 2 2
sau când toate roţile au acelaşi modul:

2C
z1 +z2 = z3 +z4 = z5 +z6 =…= z9 +z10 = = C1 = const.
m
În cazul roţilor cu dinţi înclinaţi, relaţia devine:
1 m1,2 1 m3,4 1 m9,10
C= · ·m1,2·(z1 + z2) = · ·m1,2·(z3 + z4) =…= · ·m1,2·(z9 +
2 cos 1,2 2 cos  3,4 2 cos  9,10
z10)
unde: m1,2…m9,10 – modulele normale ale perechilor de roţi dinţate;

1,2… 9,10 – unghiurile de înclinare ale dinţilor.
Efectuând calculele pentru m1…10 = 3 [mm] se obţin următoarele valori:
Pentru angrenajul permanent: Pentru treapta I-a :

z 1  2 5 dinti; z 9  4 1 din ti;
 
z 2  4 0 d in ti;  z 10  1 7 din ti;
 
  1 ,2  11 o   9 ,10  14 o
Pentru treapta a II-a: Pentru treapta a III-a:

z 7  35 d in ti; z 5  33 d in ti;
 
z 8  23 dinti; z 6  28 din ti;
 
   
o o
5 ,6 14 7, 8 14
Pentru treapta a IV-a:

z 3  29 d in ti;

z 4  34 din ti;

  o
3,4 14
unde z1…10 – numărul de dinţi ai roţii respective;

1,2… 9,10 – unghiurile de înclinare ale dinţilor.
Rapoartele recalculate din cutia de viteze au valorile:

z2 z9 40 41
i k1      3,85 ;
z 1 z 10 25 17
z 2 z 7 40 35
ik2      2,43 ;
z 1 z 8 25 23
z 2 z 5 40 33
i k3      1,88 ;
z 1 z 6 25 28
z 2 z 3 40 29
ik4      1,36 ;
z 1 z 4 25 34
5.4.3. Calculul elementelor geometrice a tuturor roţilor dinţate
Elementele geometrice pentru angrenajul permanent
- determinarea diametrelor cerurilor de rostogolire

i ap  2  C 1,6  2  97
d w2    119,3 [mm] . Se adoptă dw2 = 120 [mm].
i ap  1 1,6  1
d w1  2  C  d w 2  2  97  119,3  74,7 [mm] . Se adoptă dw1 = 74 [mm].

unde C = 97 [mm] - distanţa dintre axele arborilor

z 2 40
i ap    1,6 - raportul angrenajului permanent
z 1 25
- determinarea diametrelor cercurilor de bază

d b 2  d w 2  cos  wt  119,3  cos 4,12  118,9 [mm]
d b1  d w1  cos  wt  74,7  cos 4,12  74,5 [mm]
- determinarea diametrelor cercurilor de divizare

d b1 74,5
d1    79,8 [mm]
cos  t cos 21,17
d b2 118,9
d2    127,5 [mm]
cos  t cos 21,17
- determinarea modulului danturii

2C 2  97
mn   cos    cos 20  2,80 [mm]
z1  z 2 25  40
unde β = 200 – unghiul de angrenare al roţilor

Se adoptă mn = 3 [mm].
- distanţa dintre axele de referinţă ale arborilor
1 mn 1 3
C1     z1  z 2      25  40   103,75 [mm]
2 cos  2 cos 20
- unghiul real de angrenare în plan frontal, respectiv normal

 tan  on   tan 20 
 t  a tan   a tan   21,17
0
 cos    cos 20 
C   103,75 
 wt  a cos 1  cos  t   a cos  cos 21,17   4,12 0
 C   97 
unde α = 200 - profilul cremalierei generatoare
- diametrele cercurilor de picior
 z   25 
d f 1  m n   1  2   h aon  con  x n1    3    2  1  0,25  0,15   68,12 [mm]
 cos    cos 20 
 z   40 
d f 12  m n   2  2   h aon  c on  x n 2    3    2  1  0,25  0,15   112,84 [mm]
 cos    cos 20 
unde h aon  1 - coeficientul înălţimii capului de referinţă,

c on  0,25 - coeficientul jocului la capul dintelui de referinţă.
Conform recomandărilor ISO TC 60 se adoptă:

x n1  0,03   30  z1   0,03   30  25  0,15

x n 2   x n1  0,15
- diametrele cercurilor de cap

 z   40 
d a1  2  C  m n   2  2  h aon  2  x n 2   2  97  3    2  1  2  0,15   79,89 [mm]
 cos    cos 20 
 z   40 
d a 2  2  C  m n   1  2  h aon  2  x n1   2  97  3    2  1  2  0,15   125,26 [mm]
 cos    cos 20 
- unghiul de înclinare al danturii pe un cerc oarecare
d   74,5 
 b  a tan  b1  tan    a tan   tan 20   18,76 0
 d1   79,8 
Elementele geometrice pentru prima treaptă

i k1  2  C 3,85  2  97
d w9    148,14 [mm] Se adoptă dw9 = 148 [mm].
i k1  1 3,85  1
d w10  2  C  d w 9  2  97  148  46 [mm]

d b 9  d w 9  cos  wt  148  cos 26,61  132,32 [mm]
d b10  d w10  cos  wt  46  cos 26,61  41,12 [mm]

d b10 41,12
d 10    44,09 [mm]
cos  t cos 21,17
d b9 132,32
d9    141,89 [mm]
cos  t cos 21,17

2C 2  97
mn   cos    cos 20  3.14 [mm]
z 9  z 10 41  17

1 mn 1 3
C1     z 9  z10      41  17   92,58 [mm]
2 cos  2 cos 20

 tan  on   tan 20 
 t  a tan   a tan   21,17
0
 cos    cos 20 
C   93 
 wt  a cos 1  cos  t   a cos  cos 21,17   26,610
 C   97 
 z   41 
d f 9  m n   9  2   h aon  con  x n 9    3    2  1  0,25  0,33   142,26 [mm]
 cos    cos 20 
 z   17 
d f 10  m n   10  2   h aon  con  x n10    3    2  1  0,25  0,33   39,98 [mm]
 cos    cos 20 


x n 9  0,03   30  z 9   0,03   30  41  0,33
x n10   x n 9  0,33

 z   17 
d a 9  2  C  m n   10  2  h aon  2  x n10   2  97  3    2  1  2  0,33  153,89 [mm]
 cos    cos 20 
 z   41 
d a10  2  C  m n   9  2  h aon  2  x n 9   2  97  3    2  1  2  0,33   52,36 [mm]
 cos    cos 20 
d   131,32 
 b  a tan  b9  tan    a tan   tan 20   18,74 0
 d9   141,89 
Elementele geometrice pentru treapta a II-a

i k 2  2  C 2,43  2  97
ik2  1 2,43  1
d w 8  2  C  d w 7  2  97  137,44  56,55 [mm] . Se adoptă dw8 = 56 [mm].


d b 7  d w 7  cos  wt  137,44  cos 26,61  122,88 [mm]
d b8  d w 8  cos  wt  56,55  cos 26,61  50,56 [mm]

d b8 50,56
d8    54,21 [mm]
cos  t cos 21,17
d b7 122,88
d7    131,77 [mm]
cos  t cos 21,17

2C 2  97
mn   cos    cos 20  3.14 [mm]
z7  z8 35  23

1 mn 1 3
C1     z 7  z8      35  23  92,58 [mm]
2 cos  2 cos 20

 tan  on   tan 20 
 t  a tan   a tan   21,17
0
 cos    cos 20 
C   93 
C   97 
 z   35 
 cos    cos 20 
 z   23 
d f 8  m n   8  2   h aon  con  x n 8    3    2  1  0,25  0,15   49,14 [mm]
 cos    cos 20 


x n 7  0,03   30  z 7   0,03   30  35  0,15
x n 8   x n 7  0,15

 z   23 
d a 7  2  C  m n   8  2  h aon  2  x n 8   2  97  3    2  1  2  0,15   144,38 [mm]
 cos    cos 20 
 z   35 
d a 8  2  C  m n   7  2  h aon  2  x n 7   2  97  3    2  1  2  0,15   60,64 [mm]
 cos    cos 20 
d   122,8 
 b  a tan b 7  tan    a tan   tan 20   18,730
 d7   131,77 
Elementele geometrice pentru treapta a III-a

i k 3  2  C 1,88  2  97
i k3  1 1,88  1
unde C = 97 [mm]- distanţa dintre axele arborilor

d b 5  d w 5  cos  wt  126,63  cos 20,59  118,53 [mm]
d b 6  d w 6  cos  wt  67,36  cos 20,59  63,05 [mm]

d b6 63,05
d6    67,61 [mm]
cos  t cos 21,17
d b5 118,53
d5    127,10 [mm]
cos  t cos 21,17

2C 2  97
mn   cos    cos 20  2,98 [mm]
z5  z6 33  28

1 mn 1 3
C1     z5  z6      33  28  97,37 [mm]
2 cos  2 cos 20

 tan  on   tan 20 
 t  a tan   a tan   21,17
0
 cos    cos 20 
C   97,37 
 wt  a cos 1  cos  t   a cos  cos 21,17   20,59 0
C   97 
 z   33 
 cos    cos 20 
 z   28 
 cos    cos 20 


x n 5  0,03   30  z 5   0,03   30  33  0,09
x n 6   x n 5  0,09

 z   28 
d a 5  2  C  m n   6  2  h aon  2  x n 6   2  97  3    2  1  2  0,09   131,82 [mm]
 cos    cos 20 
 z   33 
d a 6  2  C  m n   5  2  h aon  2  x n 5   2  97  3    2  1  2  0,09   73,97 [mm]
 cos    cos 20 
d   118,53 
 b  a tan  b 5  tan    a tan  tan 20   32,54 0
 d5   127,10 
Elementele geometrice pentru treapta a IV-a

i k 4  2  C 1,36  2  97
d w3    111,79 [mm] . Se adoptă dw3 = 112 [mm].
i k4  1 1,36  1

unde C = 97 [mm]- distanţa dintre axele arborilor
d b 3  d w 3  cos  wt  111,79  cos14,81  108,07 [mm]
d b 4  d w 4  cos  wt  82,2  cos 14,81  79,46 [mm]

d b4 79,46
d4    85,21 [mm]
cos  t cos 21,17
d b3 108,07
d3    115,89 [mm]
cos  t cos 21,17

2C 2  97
mn   cos    cos 20  2,89 [mm]
z3  z4 29  34

1 mn 1 3
C1     z3  z 4      29  34  100,56 [mm]
2 cos  2 cos 20

 tan  on   tan 20 
 t  a tan   a tan   21,17
0
 cos    cos 20 
C   100,56 
 C   97 
 z   29 
 cos    cos 20 
 z   34 
 cos    cos 20 


x n  0,03   30  z 3   0,03   30  29   0,03
x n 4   x n 3  0,03

 z   34 
d a 3  2  C  m n   4  2  h aon  2  x n 4   2  97  3    2  1  2  0,03  118,05 [mm]
 cos    cos 20 
 z   29 
d a 4  2  C  m n   3  2  h aon  2  x n 3   2  97  3    2  1  2  0,03  88,12 [mm]
 cos    cos 20 
d   108,07 
 b  a tan b 3  tan    a tan   tan 20   18,74 0
 d3   115,89 
5.4.4. Calculul de rezistenţă al angrenajelor

5.4.4.1. Calculul danturii la solicitarea de încovoiere
O metodă utilizată frecvent pentru calculul la încovoiere este metoda lui Lewis. Această
metodă consideră că asupra dintelui acţionează forţa normală Fn după linia de angrenare N – N şi
este aplicată în vârful dintelui (fig. 5.4.). Forţa Fn se descompune într-o componentă tangenţială
Ft şi una radială Fr care solicită dintele la încovoiere, respectiv compresiune. Dintele se consideră
ca o grindă de egală rezistenţă cu profil parabolic
Efortul unitar efectiv de încovoiere este dat de relaţia:
Fig. 5.4. Schema de calcul la încovoiere a danturii roţilor cu dinţi înclinaţi
Ft j
i j  [N/mm2]
b  p  y j  K d j  K c  K  j  cos 
unde: Ftj – forţa tangenţială la roata dinţată;

MM i j
Ftj  [N] pentru j = 1…10 - numărul roţii dinţate.
rwj
unde MM = 267 [Nm] – momentul maxim al motorului;

ij – raportul de transmitere dintre motor şi roata dinţată care se

verifică;
rwj – raza cercului de rostogolire pentru fiecare roată dinţată
b    p  2,45  9  22,05 - lăţimea danturii angrenajelor treptelor de viteză
Se adoptă Ψ = 2,5
p    m  3,14  3  9,42 [mm] - pasul danturii. Se adoptă p = 9 [mm].
m = 3 [mm]– modulul danturii
y – coeficientul de formă;
1,15 4,5
y j  0,172   2 unde j = 1…10 este numărul roţii dinţate.
z1 j z1 j
zj
z1 j  - numărul aparent de dinţi
cos 2 
unde γ – unghiul de înclinare al danturii

Kd – coeficient ce ţine seama de caracterul dinamic al solicitării
a
K dj  unde j = 1…10 este numărul roţii dinţate.
a  vj
Se adoptă a = 12 – pentru clasa a I-a de prelucrare a danturii

v – viteza tangenţială a roţii pe cercul de divizare
d j  nn
vj  [m/s] unde dj – diametrul cercului de rostogolire
60  1000
nn = 3100 [rpm] – turaţia momentului
maxim
Kc – coeficient ce şine seama de eforturile de la baza dintelui; este identic la toate roţile
dinţate.
1,6 1,6
Kc    1,06
 3
1  0,15  b 1  0,15 
rb 0,9
unde δb = 3 mm – grosimea dintelui la bază,

rb  0,3  m  0,3  3  0,9 [mm] - raza de rotunjire a dintelui la bază
m = 3 modulul danturii
Kε – coeficient ce ţine seama de gradul de acoperire

K j  0,85   j unde j = 1…10 este numărul roţii dinţate.
1 1 
 j  1,874  3,18    
 zi zk 
unde zi – numărul de dinţi ai roţii conducătoare
zk – numărul de dinţi ai roţii conduse
Rezultatele se găsesc în tabelul 5.1.

Tabelul 5.1
z z1  [grade] Dd [mm] y V [m/s]
Angr. Roata 1 25 25,944 11 74 0,134 12,01
Perm. Roata 2 40 41,510 11 120 0,147 19,47
Treapta 4 Roata 3 29 30,801 14 112 0,139 18,17
Roata 4 34 36,111 14 82 0,144 13,30
Treapta 3 Roata 5 33 35,049 14 126 0,143 20,44
Roata 6 28 29,739 14 68 0,138 11,03
Treapta 2 Roata 7 35 37,173 14 138 0,144 22,39
Roata 8 23 24,428 14 56 0,132 9,09
Treapta 1 Roata 9 41 43,546 14 148 0,148 24,01
Roata 10 17 18,056 14 46 0,122 7,46
Tabelul. 5.1 (continuare)

Kd є  Ft [N] si [N/mm2]
Angr. Roata 1 0,500 1,667 1,417 7216 233,041
Perm. Roata 2 0,381 1,667 1,417 7120 275,670
Treapta 4 Roata 3 0,398 1,671 1,420 6484 253,119
Roata 4 0,474 1,671 1,420 10420 331,147
Treapta 3 Roata 5 0,370 1,664 1,414 7968 327,694
Roata 6 0,521 1,664 1,414 12565 378,630
Treapta 2 Roata 7 0,349 1,645 1,398 9403 410,499
Roata 8 0,569 1,645 1,398 15257 444,950
Treapta 1 Roata 9 0,333 1,609 1,368 13891 643,000
Roata 10 0,617 1,609 1,368 18574 554,356
unde: i adm = 650 [N/mm2] – pentru treptele inferioare.

i adm = 500 [N/mm2] – pentru treptele superioare;
5.4.4.2. Calculul danturii la presiunea de contact
Durata de funcţionare a roţilor dinţate este în mod direct influenţată de valorile presiunii
efective de contact. În cazul în care presiunea de contact atinge valori prea mari, se produce
deteriorarea suprafeţelor de lucru ale dinţilor, de aceea, presiunea efectivă de contact se
limitează la o valoare admisibilă, care depinde de tratamentul termochimic aplicat roţilor dinţate.
Determinarea presiunii de contact, se face cu relaţia:
Ft  E  1 1 
p c  0,418      [N/mm2]
b  cos   1  2 
unde: Ft – forţa tangenţială de calcul din angrenajul verificat;

E = 1,3·105 [N/mm2] – modulul de elasticitate;
b = 22 [mm] - lăţimea roţii dinţate;
 = 200 - unghiul de angrenare;
1, 2 – razele de curbură ale roţilor conducătoare, respectiv condusă (pentru
determinarea
efortului unitar de contact, în polul angrenării);
Pentru determinarea efortului unitar de contact în polul angrenării, ρ1 şi ρ2 sunt:

sin 
1i  rwi  i = 1, 3, 5, 7, 9 ;
cos 2 
sin 
 2 j  rwj  j = 2, 4, 6, 8, 10 ;
cos 2 
unde rwi,j – razele cercurilor de rostogolire ale roţilor dinţate,

γ – unghiul de înclinare al danturii roţilor dinţate,
Rezultatele se găsesc în tabelul 5.2:
Tabelul 5.2.
Ft [N] rw [mm]  [grade] 1 2 pc [N/mm2]
Angr. Roata 1 7216 37 11 13,10 994,16
Perm. Roata 2 7120 60 11 21,25 987,51
Treapta 4 Roata 3 6484 56 14 20,26 916,96
Roata 4 10420 41 14 14,83 1162,37
Treapta 3 Roata 5 7968 63 14 22,79 1052,35
Roata 6 12565 34 14 12,30 1321,51
Treapta 2 Roata 7 9403 69 14 24,96 1203,75
Roata 8 15257 28 14 10,13 1533,34
Treapta 1 Roata 9 13891 74 14 26,77 1558,82
Roata 10 18574 23 14 8,32 1802,51
unde: pc adm = 1400 [N/mm2] – pentru treptele superioare;

pc adm = 2000 [N/mm2] – pentru treptele inferioare;
-pentru un tratament de cementare al roţilor dinţate;
5.5. CALCULUL ARBORILOR CUTIEI DE VITEZE
Arborii cutiei de viteze sunt solicitaţi la încovoiere şi răsucire. Aceste solicitări dau
naştere la deformaţii elastice de încovoiere şi răsucire, care, dacă depăşesc limitele admisibile,
conduc la o angrenare necorespunzătoare – modifică legile angrenării şi reduc gradul de
acoperire. De aceea, în majoritatea cazurilor dimensionarea arborilor se face din considerente de
rigiditate şi nu de rezistenţă. Trebuie arătat că, în exploatarea automobilelor, nu se constată

deteriorarea arborilor datorită oboselii materialului.
5.5.1. Stabilirea forţelor din angrenaj pentru fiecare treaptă din cutia de
viteze
Încărcările arborilor cutiei de viteze sunt determinate de forţele din angrenajele roţilor
dinţate. Aceste forţe dau naştere la reacţiuni corespunzătoare în lagărele arborilor, a căror
determinare este necesară atât pentru calculul de rezistenţă al arborilor cât şi pentru calculul de
alegere a rulmenţilor
În fiecare angrenaj cilindric cu dantură înclinată, acţionează o forţă tangenţială F t, una
radială Fr şi una axială Fa ( figura 5.5) ale căror valori sunt date de relaţiile:
M M  ii
- forţa tangenţială: Ft  [N] ;
rw
tg
- forţa radială: Fr  Ft  [N] ;
cos 
- forţa axială: Fa = Ft·tg [N] .
unde: MM = 267 [Nm] - momentul maxim al motorului;

rw – raza cercului de rostogolire al roţii;
ii – raportul de transmitere de la motor la roata pentru care se determină forţele;
 – unghiul de înclinare al danturii.
Fig. 5.5. Schema de încărcare a arborilor cutiei de viteze

Tabelul 5.3
rw [mm]  [grade] ii Ft [N] Fr [N] Fa [N]
Angr. Perm. Roata 1 37 11 1 7216 2651 1371

Roata 2 60 11 1,60 7120 2616 1353
Treapta 4 Roata 3 56 14 1,36 6484 2407 1556
Roata 4 41 14 1,60 10420 3867 2501
Treapta 3 Roata 5 63 14 1,88 7968 2957 1912
Roata 6 34 14 1,60 12565 4663 3016
Treapta 2 Roata 7 69 14 2,43 9403 3490 2257
Roata 8 28 14 1,60 15257 5662 3662
Treapta 1 Roata 9 74 14 3,85 13891 5156 3334
Roata 10 23 14 1,60 18574 6893 4458
5.5.2. Calculul reacţiunilor din lagărele arborilor cutiei de viteze
La stabilirea reacţiunilor, se consideră arborele în echilibru static sub acţiunea forţelor F t,

Fr şi Fa. Sensul forţei axiale Fa depinde de unghiul de înclinare al dinţilor roţii, deci, în unele
cazuri, poate fi invers sensului din figurile de mai jos.
Datorită faptului că la schimbarea treptelor de viteze se modifică atât forţele cât şi poziţia
roţilor active în raport cu reazemele, se schimbă şi reacţiunile în lagăre, ceea ce impune ca
determinarea lor să se facă pentru toate treptele de viteze. În cazul de faţă, fiind vorba de o cutie
de viteze cu trei arbori, arborele secundar este solicitat de forţele care iau naştere într-un singur
angrenaj, datorită faptului că în timpul cât cutia de viteze se află într-o treaptă oarecare,
momentul este transmis numai unei roţi dinţate de pe acest arbore. În schimb, arborele
intermediar este solicitat în acelaşi timp de forţele care iau naştere în angrenajul permanent (care
rămân neschimbate indiferent de treaptă) şi de forţele care apar în angrenajul dintre una din
roţile arborelui intermediar cu roata corespunzătoare de pe arborele secundar.
Arborele primar este solicitat de forţele din angrenajul permanent (care nu depind de
treapta de viteză) şi de reacţiunea Rc a lagărului anterior al arborelui secundar (care diferă de la o
treaptă la alta).
5.5.2.1. Calculul arborelui intermediar
Acest calcul se efectuează pe baza schemei de încărcare din figura 5.6.

Fig. 5.6. Schema de calcul a reacţiunilor din lagărele arborelui intermediar
Forţele ce iau naştere în angrenajul permanent rămân neschimbate indiferent de treaptă.
Ft 2  Ftp 2  7120 [ N] – forţa tangenţială a roţii dinţate 2 a angrenajului

permanent;
Fr 2  Frp 2  2616 [N] – forţa radială a roţii dinţate 2 a angrenajului permanent;
Fa 2  Fap 2  1353 [N] – forţa axială a roţii dinţate 2 a angrenajului permanent;
l6 = 25 [mm];
L3 = 308 [mm] – lungimea arborelui intermediar;
rw2 = rwp = 60 [mm] – raza cercului de rostogolire a roţii dinţate 2;
Recţiunile din lagărele arborelui intermediar se calculează cu relaţiile:
Lagărul E:
   l7  l8   Fti  l8
Ftp
 în plan orizontal [H]: REH = [N]
L3
Frp   l 7  l 8   Fap  rwp

  Fri  l 8  Fai  rwi
 în plan vertical [V]: REV = [N]
L3
Recţiunea rezultantă: RE = 2
REH 2
 REV [N]
Lagărul F:
Fti   l6  l7   Ftp
  l6
 în plan orizontal [H]: RFH = [N]
L3
Fri   l 6  l 7   Fai  rwi  Fap  rwp

  Frp  l 6
 în plan vertical [V]: RFV = [N]
L3
Reacţiunea rezultantă: RF = 2
RFH 2
 RFV 2
 RFA   Fap
[N], cu RFA = Fai  [N]
Valorile reacţiunilor sunt date în tabelul 5.4.

Tabelul 5.4.
l7 [mm] l8 [mm] rwi [mm] Fai [N] Fri [N] Fti [N]
Treapta 1 189 94 23 4457,74 6893,41 18573,91
Treapta 2 161 122 28 3661,71 5662,44 15257,14
Treapta 3 94 189 34 3015,53 4663,19 12564,71
Treapta 4 66 217 41 2500,68 3867,04 10419,51
Tabelul 5.4 - continuare

REH [N] REV [N] RE [N] RFH [N] RFV [N] RFA [N]
Treapta 1 -3443 4313,24 5518,87 12327,33 4932,60 3104,74
Treapta 2 -5130 4452,32 6792,42 8635,81 3562,55 2308,71
Treapta 3 -9936 5070,91 11155,07 4276,62 1944,71 1662,53
Treapta 4 -10879 4933,90 11945,30 2500,57 1285,56 1147,68

RF [N] MiV [N·m] MiH [N·m] Mt [N·m] Mi [N·m] Mi ech [N·m] d [mm]
Treapta 1 13636 566,19 1158,77 427,20 1289,70 1358,61 38,7
Treapta 2 9623 537,16 1053,57 427,20 1182,60 1257,40 37,7
Treapta 3 4984 470,08 808,28 427,20 935,04 1028,00 35,2
Treapta 4 3037 381,49 542,62 427,20 663,31 788,97 32,3
5.5.2.2. Calculul arborelui secundar
Acest calcul se efectuează pe baza schemei de încărcare din fig. 5.7:
Fig. 5.7. Schema de calcul a reacţiunilor din lagărele arborelui secundar
Reacţiunile din lagărele arborelui secundar se calculează cu relaţiile:
Lagărul C:
Fti  l5
 în plan orizontal [H]: RCH = [N]
L2
Fri  l 5  Fai  rwi

 în plan vertical [V]: RCV = [N]
L2
Reacţiunea rezultantă: RC = 2
R CH 2
 R CV [N]
Lagărul D:
Fti  l4
 în plan orizontal [H]: RDH = [N]
L2
Fri l 4  Fai  rwi

 în plan vertical [V]: RDV = [N]
L2
Reacţiunea rezultantă: RD = 2
RDH 2
 RDV 2
 RDA [N], cu RDA = Fai [N]
unde L2 = 273 [mm].
Valorile reacţiunilor sunt date în tabelul 5.5.
Tabelul 5.5
l4 [mm] l5 [mm] rwi [mm] Fti [N] Fai [N] Fri [N] RCH [N]
Treapta 1 180 93 74 13891 3334 5156 4732,17
Treapta 2 153 120 69 9403 2257 3490 4133,21
Treapta 3 85 188 63 7968 1912 2957 5486,86
Treapta 4 58 215 56 6484 1556 2407 5106,67

RCV [N] RC [N] RDH [N] RDV [N] RDA [N] RD [N] MiV [N·m]
Treapta 1 852,57792 4808,3621 9159,04366 4303 3334 10654 -527,82
Treapta 2 963,590915 4244,0427 5269,83755 2526 2257 6265 -230,79
Treapta 3 1595,07635 5714,0078 2480,76051 1362 1912 3416 4,70
Treapta 4 1576,0333 5344,3408 1377,61381 831 1556 2238 38,98

Mi ech
MiH [N·m] Mt [N·m] Mi [N·m] d [mm]
[N·m]
Treapta 1 -851,79106 1027,95 1002,06805 1436 37,8
Treapta 2 -632,38051 648,81 673,179735 673 30,6
Treapta 3 -466,38298 501,96 466,40668 466 27,1
Treapta 4 -296,18697 363,12 298,740891 299 23,3
5.5.2.3. Calculul arborelui primar

Acest calcul se efectuează pe baza schemei de încărcare din fig. 5.8.
Reacţiunile din lagărele arborelui primar se calculează cu relaţiile:
Lagărul A:
R CH  L1  Ftp  l2
 în plan orizontal [H]: RAH = [N]
l1
Frp  l 2  Fap  rwp  R CV  L1

 în plan vertical [V]: RAV = [N]
l1
Reacţiunea rezultantă: RA = R 2AH  R 2AV [N]
Lagărul B:
RCH   L1  l1   Ftp   l1  l2 
 în plan orizontal [H]: RBH = [N]
l1
Fig. 5.8.
Frp   l1  l 2   Fap  rwp  R CV   Ll1  l1 

 în plan vertical [V]: RBV = [N]
l1
 RBA = Fap [N]

Reacţiunea rezultantă: RB = 2
RBH 2
 RBV 2
 RBA [N]
unde l1 = 208 [mm];
l2 = 25 [mm];
l3 = 10 [mm];
L1 = 35 [mm];
Fap = Fa1 = 1371 [N] – forţa axială a roţii dinţate 1 a angrenajului permanent;
Frp = Fr1 = 2651 [N] – forţa radială a roţii dinţate 1 a angrenajului permanent
Ftp = Ft1 = 7216 [N] – forţa tangenţială a roţii dinţate 1 a angrenajului permanent;
Rdp = rw1 = 37 [mm] – raza cercului de rostogolire a roţii dinţate 1 din angrenajul
permanent.
Tabelul 5.6
RCH [N] RCV [N] RAH [N] RAV [N] RA [N] RBH [N] RBV [N]
Treapta 1 4732 852,58 -71,03 218,21 229,48 -2554,86 3721,8
Treapta 2 4133 963,59 -171,82 236,89 292,64 -3254,61 3851,5
Treapta 3 5487 1595,08 55,96 343,15 347,69 -1673,18 4589,2
Treapta 4 5107 1576,03 -8,01 339,95 340,04 -2117,34 4567,0

MiH Mi ech
RBA [N] RB [N] MiV [N·m] Mt [N·m] Mi [N·m] d [mm]
[N·m] [N·m]
Treapta 1 1371 4717,91 8,53 47,32 267,00 48,08 271,3 22,6
Treapta 2 1371 5225,52 9,64 41,33 267,00 42,44 270,4 22,5
Treapta 3 1371 5073,48 15,95 54,87 267,00 57,14 273,0 22,6
Treapta 4 1371 5217,29 15,76 51,07 267,00 53,44 272,3 22,6
5.5.3. Calculul de rezistenţă al arborilor la încovoiere şi torsiune
Cunoscând reacţiunile din lagărele RV şi RH şi distanţele dintre roţile dinţate şi lagăre, se

determină momentele de încovoiere Miv , Mih şi M i  M iV 2
 M iH
2
. Momentul se calculează în
punctul de pe arbore situat în planul de simetrie al angrenajului treptei respective.
Momentele se determină pentru fiecare treaptă în parte, luându-se în considerare situaţia
cea mai dezavantajoasă.
5.5.3.1. Calculul momentului de încovoiere şi torsiune pentru arborele

intermediar
Pe baza condiţiilor şi premiselor de mai sus se calculează:
Revi Frp Fri Rfvi Rehi Rfhi
[V] [H]
Fai rwi L3
Fap rwp
l6 l7 l8
L3
Fig. 5.9. Schema de calcul a momentului de încovoiere

şi torsiune pentru arborele intermediar
M t  M M  i i - momentul de torsiune;
unde ii =1,6 – raportul de transmitere dintre motor şi arborele intermediar;

MM = 267 [Nm] – momentul maxim al motorului.
M iV  R FV  l 8  Fai  rwi - momentul de încovoiere în plan vertical;

M iH  R FH  l 8 - momentul de încovoiere în plan orizontal;
Mi  2
M iV  M iH
2
- momentul încovoietor rezultant;
5.5.3.2. Calculul momentului de încovoiere şi torsiune pentru arborele

secundar
Pe baza aceloraşi condiţii şi premise, se face calculul:
Fai rwi
Rdvi Rdhi
Rcvi Rchi
[V] [H]
Fri
L2
l4 l5
L2

şi torsiune pentru arborele secundar
M t  M M  ii
unde ii – raportul de transmitere dintre motor şi arborele secundar, corespunzător

fiecărei trepte din cutia de viteze;
MM = 267 [Nm] – momentul maxim al motorului.
M iV   R DVi  l 4  Fai  rdi unde i = 1…4 – numărul treptei;

M iH   R CHi  l 4 ; - momentul de încovoiere în plan orizontal;
Mi  2
M iV  M iH
2
5.5.3.3. Calculul momentului de încovoiere şi torsiune pentru arborele primar
Pe baza aceloraşi condiţii şi premise, se face calculul:

Fap rwp
Ravi Rbvi Rcvi Rahi Rbhi Rchi
[V] [H]
Frp
l1 l2 l3 l1 l2 l3

şi torsiune pentru arborele primar
Mt  MM ;
unde MM = 267 [Nm] – momentul maxim al motorului.
M iV  R AVi   l1  l 2   R BVi  l 2  Fap  rwp

- momentul de încovoiere în plan vertical;
M iH  R CH  l 3 ; - momentul de încovoiere în plan orizontal;
Mi  2
M iV  M iH
2
5.5.3.4 Dimensionarea arborilor din condiţia de rezistenţă la încovoiere şi

torsiune
În general, pentru arborii cutiei de viteze, solicitaţi la încovoiere şi torsiune, efortul

unitar echivalent se determină după ipoteza a III-a de rupere cu relaţiile:
M i2  M 2t M iech
 ech     ai [ N/mm2]
Wt Wt
unde Mi – momentul încovoietor rezultant;

Mt – momentul de torsiune;
Wt – modulul de rezistenţă la torsiune;
Wt  0,1  d 3 .
M ech
Astfel vom avea d3 - diametrul arborelui;
0,1   ai
Se adoptă σai = 235 N/mm2.
Dimensiunile constructive ale diametrelor arborilor sunt:
- pentru arborele intermediar: d10 = 39 [mm];

d8 = d6 = 38 [mm];
d4 = d2 = 33 [mm].
- pentru arborele secundar: d9 = 38 [mm].

d7 = 34 [mm]
d5 = d3 = 30 [mm]
- pentru arborele primar: d = 38 [mm] – din calculul

ambreiajului.
Valorile calculului de rezistenţă sunt date în tabelul 5.4, 5.5 şi 5.6, corespunzător fiecărui
arbore.
5.5.4. Verificarea rigidităţii la încovoiere a arborilor
Solicitările de încovoiere şi răsucire ale arborilor dau naştere unor deformaţii elastice.
Aceste deformaţii, în special cele datorate încovoierii, dacă depăşesc valorile admisibile, conduc
la angrenarea necorespunzătoare, solicitările cresc, apare o mişcare neuniformă la arborele
condus, funcţionarea este zgomotoasă.
Durata de funcţionare şi lipsa zgomotului în angrenajele cu roţi dinţate ale cutiei de viteze
depind de mărimea săgeţilor arborilor din planul de dispunere a roţilor dinţate şi de mărimea
răsucirii secţiunilor respective.
5.5.4.1 Verificarea rigidităţii arborelui intermediar
Calculul săgeţilor totale de încovoiere, ale arborelui intermediar se face pe baza schemei
din fig. 5.11., luând în considerare, pe rând, încărcările ce apar la cuplarea fiecărei trepte din
cutia de viteze.
Fig. 5. 11. Schema de calcul a rigidităţii arborelui intermediar
Determinarea săgeţii totale în punctul 1 a arborelui intermediar:

 în plan vertical săgeata în punctul 1 este dată de suma:

y1V  yFrp1  yM11  yFri1  yM 21 ,
unde: y Frp1 - săgeata în punctul 1, datorită acţiunii forţei Frp

 .
Frp  l 62   l 7  l 8 
2
yFrp1  [mm]
3  L 3  E  I1
  d 14   33 4
I1    5,81  10 4 [mm 4 ]
64 64
unde d1 = 33 [mm] – diametrul arborelui intermediar în secţiunea 1 de
calcul;
I1 - momentul de inerţie al secţiunii transversale în punctul 1.
y M11 - săgeata în punctul 1, datorită momentului încovoietor M 1
M1
yM11 
3  E  I1
  l
 2  l 62  L23  3  l 6  L 3  6 [mm]
l3
M 1  Fap
 2  rap
 2  1353  60  81180 [N mm]
yFri1 - săgeta în punctul 1, datorită forţei Fri.
Fri  l 8
y Fri1 
6  E  I1  L 3
 
  l 36  L23  l 6  l 82  l 6 [mm]
yM 21 - săgeata în punctul 1, datorată momentului încovoietor M 2 .
yM 21  
M2  l36

 2 l  l 2  
  2   l6  l7    L3  6 7   l6  [mm]
2  E  I1  3  L3  3 L3  
M 2  Fai  rwi
 [N  mm]
unde l6 = 25 mm;
L3 = 308 [mm] – lungimea arborelui intermediar;
rwp = 60 [mm] – raza cercului de rostogolire al roţii 2 din angrenajul permanent;
Frp = 2616 ]N] – forţa radială a roţii dinţate 2 a angrenajului permanent
Fap = 1353 N – forţa axială a roţii dinţate 2 a angrenajului permanent;

Ftp = 7120 N – forţa tangenţială a roţii dinţate 1 a angrenajului permanent;
 în plan orizontal, săgeata în punctul 1 este dată de suma:

y1H  yFtp1  yFti1
unde: yFtp1 - săgeata în punctul 1, datorită forţei Ftp


Ftp  l 62   l 7  l8 
2
yFtp1   [mm]
3  L 3  E  I1
yFti1 - săgeata în punctul 1, datorită forţei Fti

Fti  l8
yFti1     l62  L23  l6  l82  l 6  [mm]
6  L3  E  I1
Săgeata totală în punctul 1 va fi:

y1 = 2
y1V  y12H  y adm
Determinarea săgeţii totale în punctul 2 a arborelui intermediar:

 în plan vertical, săgeata în punctul 2 este dată de suma:
y 2 V  yFrp 2  yM12  yFri 2  yM 22 , unde:
 l  l   l3 l  l   l
y Frp 2 
Frp
6  E  I2  L3
3
L3
 2

  7 8 7   l 7  l 6   7 8 7  L23   l 7  l 8   [mm] 

  d 42i
I2  - momentul de inerţie al secţiunii transversale al
64
arborelui
intermediar în punctul 2, corespunzător fiecărei trepte de
viteze.
d2i = diametrul arborelui intermediar în secţiunea 2 de calcul;
M1  l37 2  2 l2  
yM12     l7  l6     2  l6   L3  6   l7  [mm]
2  E  I2  3  L3  3 L3  
Fri   l6  l7   l82
2
yFri 2  [mm]
3  L3  E  I2
yM 22  
M2
 l  l 
 2   l6  l7   L23  3   l6  l7   L3  6 7 [mm]
2
3  E  I2 L3
unde: yFrp 2 - săgeata în punctul 2, datorită acţiunii forţei Frp  .

yM12 - săgeata în punctul 2, datorită momentului încovoietor M 1
M 1  Fap  2  rap
 2  1353  60  81180 [N mm] – moment încovoietor în
punctul 1;
yFri2 - săgeta în punctul 2, datorită forţei Fri.
yM 22 - săgeata în punctul 2, datorată momentului încovoietor M 2 .
M 2  Fai  rwi
 [N  mm] - moment încovoietor în punctul 2.
 în plan orizontal, săgeata în punctul 2 este dată de suma:

y 2 H  yFtp 2  yFti 2 , unde:
Ftp   l  l   l3 l  l   l
yFtp 2  
6  E  I2  L3
3
L3

  7 8 7   l 7  l 6   7 8 7  L23   l 7  l8 
2
 [mm]

Fti   l 6  l 7   l82
2
yFti 2  [mm]
3  L 3  E  I2
Săgeata totală în punctul 2 este :
y2  y 22 V  y 22 H  y adm
Considerând încărcarea corespunzătoare momentului motor maxim, săgeata totală

admisibilă a arborelui este:
yadm = (0,13…0,16) [mm] – pentru treptele superioare;
yadm = (0,16…0,25) [mm] – pentru treptele inferioare.
Valorile calculului de rigiditate pentru arborele intermediar sunt date în tabelul 5.7.
Tabelul 5.7
l7 [mm] l8 [mm] rwi [mm] d [mm] d2i [mm] Fri [N] Fai [N]
Treapta 1 189 94 23 39 39 6893 4458
Treapta 2 161 122 28 37 37 5662 3662
Treapta 3 94 189 34 37 37 4663 3016
Treapta 4 66 217 41 33 33 3867 2501

Fti [N] M2 [N·mm] I1 [mm ] 4
I2 [mm ]4
yFrp1 [mm] yM11 [mm] yFri1 [mm]
Treapta 1 18574 102528 58184,25 113503,20 0,019 0,021 0,099
Treapta 2 15257 102528 58184,25 91951,02 0,019 0,021 0,098
Treapta 3 12565 102528 58184,25 91951,02 0,019 0,021 0,092
Treapta 4 10420 102528 58184,25 58184,25 0,019 0,021 0,071

yM21 [mm] y1V [mm] yFtp1 [mm] yFti1 [mm] y1H [mm] y1 [mm] yFrp2 [mm]
Treapta 1 0,024 0,163 -0,051 0,155 0,104 0,193 0,014
Treapta 2 0,018 0,156 -0,051 0,154 0,103 0,187 0,019
Treapta 3 0,008 0,140 -0,051 0,145 0,094 0,169 0,019
Treapta 4 0,005 0,116 -0,051 0,112 0,061 0,130 0,024

yM12 [mm] yFri2 [mm] yM22 [mm] y2V [mm] yFtp2 [mm] yFti2 [mm] y2H [mm] y2 [mm]
Treapta 1 0,048 0,124 0,011 0,197 -0,038 0,067 0,029 0,199

Treapta 2 0,056 0,160 0,008 0,243 -0,052 0,086 0,034 0,246
Treapta 3 0,042 0,129 -0,009 0,181 -0,051 0,070 0,019 0,182
Treapta 4 0,051 0,130 -0,022 0,183 -0,066 0,070 0,004 0,184
5.5.4.2. Verificarea rigidităţii arborelui secundar
Verificarea rigidităţii la încovoiere a arborelui secundar, constă în determinarea săgeţii

totale în planul de dispunere al roţii dinţate (punctul 1 ),conform schemei din fig. 5.12. şi
compararea ei cu săgeata totală admisibilă.
Fig. 5.12. Schema de calcul a rigidităţii arborelui secundar
Relaţiile de calcul sunt:
y1 V  y Fri1  y M1 [mm]
Fri  l 24  l 52
unde: y Fri1   ; [mm]
3  L 2  E  I1
y M1 
M1
3  E  I1
  l
 2  l 24  L22  3  l 4  L 2  4
L2
[mm]
y1H  y Fti1 ;
Fti  l 24  l 52
y Fti1  [mm]
3  E  L 2  I1
unde L2 = 273 mm;
  d14i
I1  unde d1i – diametrul arborelui secundar în secţiunea 1 de calcul,
64
corespunzător
fiecărei trepte în parte;
M1  Fai  rwi

 [N mm] – moment încovoietor în punctul 1;
Săgeata totală în punctul 1 va fi:

y1  y1V2  y1H2
Valorile calculate sunt date în tabelul 5.8.

Tabelul 5.8
l4 [mm] l5 [mm] rwi [mm] d1i [mm] Fri [N] Fti [N] Fai [N]
Treapta 1 180,000 93,000 74,000 38,000 5155,503 13891,216 3333,892
Treapta 2 153,000 120,000 69,000 34,000 3489,789 9403,043 2256,730
Treapta 3 85,000 188,000 63,000 30,000 2957,054 7967,619 1912,229
Treapta 4 58,000 215,000 56,000 30,000 2406,539 6484,286 1556,229

M [N·mm] I1 [mm ] 4
yFri1 [mm] yM1 [mm] y1V [mm] yFti1 [mm] y1 [mm]
Treapta 1 246708 102301,985 -0,058 0,020 -0,038 -0,109 0,115
Treapta 2 155714,4 65563,985 -0,074 0,009 -0,065 -0,138 0,153
Treapta 3 120470,4 39740,625 -0,078 -0,028 -0,106 -0,146 0,181
Treapta 4 87148,8 39740,625 -0,039 -0,024 -0,063 -0,073 0,096
5.5.4.3. Verificarea rigidităţii arborelui primar
Săgeata totală a arborelui primar, în planul roţilor dinţate ale angrenajului permanent se
va determina pe baza schemei de încărcare din figura 5.13.
Fig. 5. 13. Schema de calcul a rigidităţii arborelui primar
Săgeata totală în plan vertical, în punctul 1, este dată de relaţia:

M  l2 Frp  l1  l 2   l 22
y1V  y M  y Frp    2  l1  3  l 2    [mm]
6  E  I1 E  I1 3
în care:
M  Fap1  rwp1  1371  37  50727 [Nm] – momentul de încovoiere, dat de forţa axială din
angrenajul permanent;
Fap1 = 1371 [N] – forţa axială din angrenajul permanent corespunzător roţii de pe arborele
primar;
rwp1 = 37 [mm] – raza cercului de rostogolire a roţii din angrenajul permanent de pe
arborele
primar;
yM – săgeata arborelui în punctul 1, datorată momentului încovoietor M;
yFrp – săgeata arborelui în punctul 1, datorată forţei radiale din angrenajul permanent Frp;
E = 1,3·105 [N/mm2] – modulul de elasticitate al materialului roţilor;
l1 = 208 [mm] ;
l2 = 25 [mm];
l3 = 10 [mm];
  d14   42 4
I1    1,52 10 5 [mm4] – momentul de inerţie axial, al secţiunii transversale
64 64
a arborelui primar, în punctul 1;
d1 = 42 [mm] – diametrul arborelui primar în secţiunea de calcul.
Înlocuind cu valori, relaţia devine:
y1V 
50727  25
  2  208  3  25  
2651

 208  25  25 2
6  1,3  10 5  1,52  10 5 1,3  10 5  1,5210 5 3
y1V  1,25  10 3 [mm]
În planul orizontal, săgeata arborelui primar al cutiei de viteze, în punctul 1, este:
y1H 
Ftp

 l1  l 2   l 22 [mm]
E  I1 3
y1H 
7216

 208  25  25 2
 0,017 [mm]
1,3  10 5  1,52  10 5 3
Săgeata totală în punctul 1, va fi:
y1  y12V  y12H  (1,25  10 3 ) 2  (0,017) 2  0,017 [mm] < yadm

unde: yadm = (0,13…0,15) [mm] – săgeata admisibilă.
5.6. CALCULUL PENTRU ALEGEREA RULMENŢILOR
Arborii cutiei de viteze se sprijină pe rulmenţi, tipul acestora fiind determinat de mărimea
sarcinilor radiale şi axiale pe care trebuie să la preia în timpul funcţionării.
În general, în proiectarea lagărelor cu rulmenţi se urmăreşte folosirea pe scară largă, a
rulmenţilor radiali cu bile, datorită avantajelor pe care aceştia le prezintă, comparativ cu
rulmenţii cu role (randament ridicat, sunt mai ieftini, nu necesită reglaje în timpul exploatării, se
montează uşor).
Rulmenţii se aleg din cataloage, în funcţie de capacitatea de încărcare dinamică care se
determină pentru fiecare rulment în parte, cu ajutorul relaţiei:
C = Qem· p D [N]
unde: C – capacitatea de încărcare dinamică [N];

D – durata de funcţionare [milioane rotaţii];
Qem – sarcina echivalentă medie [N];
p – exponent ce depinde de tipul rulmentului (p = 3 pentru rulmenţi cu bile; p = 3,33
pentru rulmenţi cu role).
Durabilitatea se poate exprima cu relaţia:
60
D = Dh· nech  [mil. rotaţii] unde:
106
Dh – durata de funcţionare a rulmentului [ore];
n ech – turaţia echivalentă a rulmentului [rot/min].
Valoarea sarcinii echivalente medii este dată de relaţia:

1
Qem =   i  i  Qpi 
n p
 i1 
unde: i – raportul dintre timpul de funcţionare a rulmentului în treapta de ordinul i şi timpul

total de funcţionare [%];
i – raportul dintre turaţia n, corespunzătoare unui anumit regim şi turaţia echivalentă a
rulmentului;
Qi – sarcina echivalentă, corespunzătoare unei anumite trepte a cutiei de viteze.
Pentru cutia de viteze aleasă s-au adoptat următoarele valori pentru :

Cap. 5 Calculul Cutiei de Viteze

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cap. 5 Calculul Cutiei de Viteze

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cap. 5.

Calculul cutiei de viteze

5. CALCULUL CUTIEI DE VITEZE

5.1. ROLUL CUTIEI DE VITEZE

Cutia de viteze trebuie să permită modificarea forţei de tracţiune în funcţie de variaţia

Cutiile de viteze trebuie să îndeplinească condiţiile: să asigure automobilului cele mai

5.2. ALEGEREA SCHEMEI DE ORGANIZARE A CUTIEI DE VITEZE.

Fig. 5.1. Schema de organizare a transmisiei autovehiculului

Alegerea schemei de organizare se face pe baza rezultatelor obţinute la calculul de

Se adoptă soluţia constructivă a cutiei de viteze mecanice longitudinală, în trepte, cu trei

Treptele se vor cupla cu ajutorul sincronizatoarelor conice cu dantură de blocare şi

Fig. 5.2. Schema de organizare a cutiei de viteze

5.3. ALEGEREA SCHEMEI CINEMATICE DE ORGANIZARE A CUTIEI

unde: B = 18 [mm] – lăţimea rulmenţilor;

Fig. 5.3. Schema de organizare a cutiei de viteze

Date de intrare: - raportul reductorului central i0 = 4,47

- numărul de trepte 5+1

Determinarea momentului maxim util ce solicită transmisia autovehiculului

Momentul maxim la roată, obţinut din condiţia de aderenţă este:

M R max   max  m m  G S  rd  0,8  0,89  1904  0,53  7184,9 [Nm]

unde φmax = 0,8 - coeficientul de aderenţă;

Unde ii – raportul transmisiei de la motor la roata motoare;

i i  i 0  i CD1  i k1  4,47  1,7  3,85  29,25

unde i0 = 4,47 - raportul de transmitere al reductorului central;

Aşadar nu se justifică supradimensionarea transmisiei la un moment maxim de 534 Nm

Vom avea MC = 267 [Nm] - momentul de calcul al transmisiei,

Distanţa dintre arborii cutiei de viteze este:

C  26  3 M M  26  3 26,7  77,71 [mm]

unde MM = 26,7 d Nm (momentul maxim al motorului)

5.4.1. Determinarea greutăţii cutiei de viteze

GCV = a·C3 = 0,045·10-2·973 = 410,7 N  41,86 [kg]

unde: a = 0,045·10-2 – coeficient ce ţine seama de tipul cutiei de viteze.

5.4.2. Determinarea numărului de dinţi pentru fiecare treaptă de viteze

La determinarea numerelor de dinţi ale roţilor dinţate se urmăreşte îndeplinirea

 realizarea pe cât posibil a rapoartelor de transmitere determinate la etajarea cutiei de

Distanţa C dintre axele arborilor secundar şi intermediar poate fi scrisă astfel:

sau când toate roţile au acelaşi modul:

unde: m1,2…m9,10 – modulele normale ale perechilor de roţi dinţate;

Efectuând calculele pentru m1…10 = 3 [mm] se obţin următoarele valori:

Pentru angrenajul permanent: Pentru treapta I-a :

Pentru treapta a II-a: Pentru treapta a III-a:

Pentru treapta a IV-a:

unde z1…10 – numărul de dinţi ai roţii respective;

Rapoartele recalculate din cutia de viteze au valorile:

5.4.3. Calculul elementelor geometrice a tuturor roţilor dinţate

Elementele geometrice pentru angrenajul permanent

- determinarea diametrelor cerurilor de rostogolire

d w1  2  C  d w 2  2  97  119,3  74,7 [mm] . Se adoptă dw1 = 74 [mm].

unde C = 97 [mm] - distanţa dintre axele arborilor

- determinarea diametrelor cercurilor de bază

d b1  d w1  cos  wt  74,7  cos 4,12  74,5 [mm]

- determinarea diametrelor cercurilor de divizare

- determinarea modulului danturii

unde β = 200 – unghiul de angrenare al roţilor

- unghiul real de angrenare în plan frontal, respectiv normal

unde h aon  1 - coeficientul înălţimii capului de referinţă,

Conform recomandărilor ISO TC 60 se adoptă:

x n1  0,03   30  z1   0,03   30  25  0,15

- diametrele cercurilor de cap

Elementele geometrice pentru prima treaptă

- determinarea diametrelor cerurilor de rostogolire

d w10  2  C  d w 9  2  97  148  46 [mm]

unde C = 97 [mm] - distanţa dintre axele arborilor

d b10  d w10  cos  wt  46  cos 26,61  41,12 [mm]