Sunteți pe pagina 1din 160
\W. CHAN KIM RENEE MAUBORGNE Strategia oceanului albastru Cum sé creezi zone de piaté inedite, astfel incdt concurenta sd devind irelevont “roducere din limbo englex® de DANA-IOANA CHIRTA este | BOCURESTT or Deseret CIP Biot Naina a Romie Rog craw W. "Srengn exam lbesra sumo rei rnd Bocare: Cone Veche Posing 207, TREN areapscaene 1. Maborgg Rene nna (ed) Cle Pre 12 Caper: Grow an Swans Prooucnons sweatin \W, CHAN KIN, RENEE MAUBORGNE. Bie OCEAN STRATEGY. ‘How Create Uncntted Maret Space ul Mabe tbe Compson Inloant Gren wor cory 8 ud Basin Scho Pub aon Public by urtgenen ih Haar Buta eho! Pes ‘Allegis reed (© Canes Vache Pubs 2086 er presets ere roms ISBN 98-973-459.3684 Prietenilor si farililor, care au dat lumii noastre mai mule sens PREFATA Aceasta ese 0 carte despre pretenie, loa since dee. Ponte ed preteia gi inerederea a niscutde-a hingl ‘use calito, pe parcursul cireia sm explora iele prezen ‘ate fn aceastl carte, jung in eee din urma -0 ssrem, Neeam cunoseut eu douizeci de niin rms, inte-o sal sé clasi — unl lind profesor, cella lew. i de atunci am Tueratimpreund,inilnindy-ne adess pe parcurslealtore\ nostre cx doi goriee! uri intro rigoli. Aceasta carte mu represnestrumfol une dei, cial une pietenis pe eace noi sm gasivo mai pling de sens decit orice idee din umes afa- cerilor. Ne-afmbbogii vii fumes noaste a devenic ai frumoass. Pentrs en ma era sngur. [Nicioeilitorie au e ugoaris nici pritenie au are dosr 2ilensoit. Dar noi err entiagin care noua zi, finde ne aflam intr-o misivne — acees de a invita gi dea evolua. CCredem cu ardourein idle din acess carte, Nu ne adresim celoracirorambigi in vag estes se serecoare printre grea- ‘uti sau doar sf supraviewiases Pe noi, acest hacru nu ne-2 inveresat nciodat. lar daca dumnesvossta vi multumigi cu ‘st, atunci au mai coatinuai lectus, Dar dacs vei schim- bagi ceva, si cliig o companie cu un vitor in care client, angajatiy actonari gl socitata s ibs de cgtiga, citi mal depart Nu spunem cle wsor, dar merit efor CCercetirilenoastre confirms faprul e nu exists compan cu oevolutie permanent excelent, aga com au exist sectoare tle economist merev performante. Asa cum am descoperit Ge-alungul drumului nostra pin de sigur coborigur noi {fica i comporagile —facem luerursntligente dar mal ‘pufin intligente, Pentcu a spor clitatea succesulutrebuie ‘Sianalizim ce anume din coca ce sm facut a avucun efect po- iuv gt inelegem cum #8 repetim acest era in mod siste- matic Am numit acest proces nmigciistratepiceincelgente™. ‘Am descoperit od migcaren srategik exengal este aceea de a crea ooeanealbasre. ‘Strategia oceanluialbastre provoacs frele sisi din ‘ceanul roqa al eoncurentl singetoase prin creares unor zone e pias nedixputate, care st determine concurenga si deving Jrelevant. In loc #8 divizeze cererea existent (fi adesea in ecln) gi #8 cotere concureni,strategia ocean albastre se refer ao cerere in arcensione fla eliminareaconcurentei. ‘Aceasts carte no nurs ch provoact firme, dar leg aati ‘com si-j ating obiecivul, Mai ini, vor introduce o serie de instromente gi contexte de luceu analitice, menite sl vi tate cum si actionay sistematic in concordant cu aceasti provocare, apa vom elabora principle care definese gi dife- Fenians srategia oceanuluialbastru de gindirea stategicd [anata pe ides de concurent ‘Scopul nostra este acta dea face ea formulares gt aplia rea strategie oceanullalbatros fist sistematicagicauza- toare de efecte, citi competiivs in aple ros ale zonelor de plata cunoscute. Numi atunci companile vor putea sk ris- [pundi provocinii de a crea oceane albaste Iit-o mans fnreigent gi responssbill adicd maximizandu-i oportunit tile # mininizanduyiriscurile, Nicio companie — mici sau Iare, impusi deja pe piayd sau nou aparutd — aug poate permite fie o ventric res | 9 Conn acess ene ezlaala peste cincpre- ce ani decree, inch informa eefentoarel peste © Sort de ani de evliie se sping at pe o serie de aricole publica in Haroard Busines Review, oi pe ate aicole fe nivel academe pivvare la aces tema. Wel instr Inentle contetele de acrs przentat ic au fost estatein Etminunine cizlte, dang aio, a asvtatea prac- {Eta unor corporat din Europe Sstele Unite Asia. Caria reestt continu extinde scant activate, constrind un fee naraiv meni 1 adune alls sel de id, in scopul de {eran cara de ero untar Acesecare no privet doar fspeceleanaltice din spatle exer ue! strate 2 ocean {Tbs tnt apetle unaneimporant impliste de fhidarea une organiza ga ansjplor si pe prcorsl {este calitoriy spre + dabindi doponbiltatea dea pane in practic acest ide In acean crate, sot scoase in evident sunt aerate n ental seratgie ainlegerea moduli in fare se clidet incredrea i anguamentl ct inlegere2 inportanteleeunouster itleeale § emoponale. ‘Oporsuiie oceanlut ibaa a0 exist dinotdes una, Pe masurk cea fort explort,universleacenor 5-2 ttn. cea expanse —eredem oi — consttuefunda ‘Rental creer economic. i oro, oisufcieniclegere ‘iu, sir in eori et in practi era ce privete mo= Gul de crac side sipinizesstemates«oceanelorabaste ‘Va nvii aici acest carte, pentr a invita si deve In vitor promotor expansion MULTUMIRI Am primi ajar insemnat in reaiarea acetic INSEAD revs oferie om medi de lero le pentru coor donareacereetiilo. Am benefit din pli de nau dire teoe pact extent INSEAD gi deseructra co adevd- tat lobals a faculs noa, a studenlor ys pesonllut atc: Inet dela bun inceput, Antonio Borges, Gabriel Hiwawin Ludo Vander Heyden ne-a oferty din postura de decani, incurjs spin inmitoional gine permis Ml imbinim seins ceceirlle cu activates de prods. PrcewateshouseCoopers (PaC) 5 Boston Conslting Group (BCG) g-s0 extine sprjinal flnancae arpa cere noasre; mai les Frank Brown gi Richard Baird de a PwC, René Abste John Clarkeson, George Stall Olivier “Tardy dela BCG, nea fost parcenr de ead ‘Go toste ci dea lungol ail, am primit jut din parcea mai multor ceresttr foarte leat, devotat nog Coleg indomenilcereetiilor, Jason Hunter Js Mi cae 28 Inerat nim decor ulmi ani, meri af engin in smod special. Dediares los spinal permanent acordatcer- Ceekilor navn cite pecectiun a ort esa nin Tzarea acest ci. Ne-am sim nrocop st avem alt. ‘Coleg nou de cate auconubuiladevolarede- Joe preaentate fn care Membr olde afacer INSEAD, ia spevia Subramanian Ranga Ludo Van der Heyden, ne au sjutar sk eflerim ssupea idellor noatre si ne-au oferie co- tmentari de valoare gi un sprijn neprequit. fa multe dintre facultjle INSEAD au fost expuse — in faja unei audienge formate din persoane co functit executive i clo inser progaamele MB.A.— dale scontestele de lors prezenate fn aceat carte; am obsinut ate un feedback consistent, care neva dt mai moles clartste in ginice. Am primi incurajet de ordin intelectual sam cipatat energie gratie amabltai ‘elor din jut. Casi cikm numal citevs aur, Je molqumim sil urmatoarelor persoane: Ron Adne,Jeas-Louis Barsoux, ‘Ben Benssov, Henri-Claude de Bertignie, Mike Brimm, “Laurence Capron, Marco Ceccagnol, Karen Cool, Arnoud De Meyer, Ingemar Diericix, Gareth Dyas, George Eapen, Paul Evaas, Charlie Galunic, Annabelle Gawer, Javier ‘Gimeno, Dominique Héau, Neil Jones, Philippe Lasserre, Jean-Frangois Manzoni, Jens Meyer, Claude Michaud, Deigan ‘Morris, Quy Nguyen-Hoy, Subramanian Rangan, Jonathan Story, Heine Thaneter, Ludo Van der Heyden, David Young, Perr Zemsky si Ming Zeng. "Am fost norocog sh aver acces la o rete de practcien ‘i analighi de cae, exinsa dea lungal dea latal globulu. Ei 1 contribu intro mare masuri la demonstraessplicii fa Practies a idelor din scent care gla ane ata sf coneepem ual decaz pe cares le supunem texte, Dintre multe per- soane remarcabile, una meth o mengionare specala: Mare Beauvois-Coladon, car lucrat eu noi ined del ncepur a contribu major la relates Capitlului 4, sejune funda ‘mentata pe experentlesle practice privind apicaeaidelor foastre in cadrul companilor Piatre mul alti darim sale ‘mulumim urmitorilorcolaboratoris Francis Goullar i co- legi st; Gavin Fraser cole sli; Wayne Mortensen; Brian ‘Marks; Kenneth Law Yasushi Shins; Jonathan Landeey gi colei sti; Junan Jiang: Ralph Trombett gi coleyi sti; Gabor Burt colegi si; Shancaram Venkatesh; Miki Kawawa gi us colegii sis Atl Sinha $i colegi ti; Arnold last gi colegit ‘i Volker Westermann si cole ti; Matt Wiliamser Caroline Edwards gi colegi sli, Preyeim, de asemenea,cola- bboraea din cen ce mai sins cu Accenture, intiaté de Mark Spelman, Omar Abbosh, Jim Sayles echipa lor, Multumi- tle noasre se indreapes spre Lucent Technologies, entra spsijinal scondat, e parcureul cerettilor noasre, am lucratcu persoane vind fone executive in corporat sin administra pblich de pe tot mapamondul, care ae-au ofeit cu generozicate ‘impuls opinile lr, partcipnd la conturare mak mai lara 2 idllor din aceaté care. Le unter recunosedton. Dinwee tulel initiative private si publice dea pune in practi ideile foastce Centr pentru Programal Inovate de Valoare dela Samsung Electrons si Gropol de Acsune pentru Inovayia de Vsloare din Singapore su reprezentatsurse major de insp- ‘ae gi stadia in cee ce priveye sector privat i cel guver~ ‘mental, Ma ales Jong: Yong Yun de s Samsung Electronics fi tofiseretai permanen din cadrl governs din Singa- pore ne-au fost partenerineprepig. Muljumir clduroase Sdresim si membrilor din Refeaus Inovaii de Valoare — 0 ‘comunitate mondials im care se apicd fa practic serol de ‘concept privind Inovaia de Valoare (ne génim fn special la Seva pe caren -am putut meations ac). Tn fine, am dost sii mulgumim redactorulvi nosis, Melinda Merino, pentru observaile sale avizate gi pensru feedbackul de natura editorials, dar si echipe dela Harvard Business School Publishing, pentraimplicares¥ sprijiul en- tuaias, Le multumim, de asemene,editorlor nostri (prece= engi s actoali) de a Harvard Business Review, numindv-i sai ales pe David Champion, Tom Stewart, Nan Stone gi Joan Magrets. Le datorim foarte multe celor insersi la INSEAD — in programul M.B.A. gia doctors, precum partcipanylor a cursurilede formare a persoaneor cu functi a executive: Ma ales ei care a fieut pare din Grupul de Sraia al Seated! Inova de Value as urmat curse respective rau dovediteibditor in timp ce noi tesuam idele din sceastd cae Inicebiie lor provotatoare gi feedbactl STRATEGIA OCEANULUI ALBASTRU bine gandit ne-au impeai i consolidar idle CREAREA OCEANELOR ALBASTRE Guy Lalibereé, care pe vrei cinta la acordeom, merges ‘pe caalige gi inghitea fe, este acum CEO la Circl Soarel, ‘nul dinte prodosele culturale cel mai bine exporuate de (Canada, Create in 198¢ de un grop de actor de stad, repre~ entaile acer cre au fosevaaute de aproape paruzeci de rilioane de oameni din nowizesi de orage ale lumi. fn mai putin de douizeei de ani, Ciel Soarelui a tnregistat on hivel al ineasrior pentru cae celor de la Ringling Bros. and ‘Barnum & Bailey (campionsl mondial ia industria cireului) Je-au tebuie peste 0 sutt de ai "Aceastsevoluie rapids estes mai remarcbil pentru ch raya svat loc intr-un sector areca exosomie, cl mai de~ rab inr-unulaflatindeelin, penta care anaizle strategie Cradiionale indieau un potenial de crestere limitat.Puterea fornizorilr de diverisment era semnifcativs, La fel era gi puteres cumpiriconlr. Mijloaecle alternative de rereere — de la diferiele tipuri de distacie urband la evenimentele Sportive gla aparaara desnats amuzamencalui in inteiorul Eminului — av aruncat © umbri din ce fa ce mai inrunecata supra circului, Copii plingesu mai degrabs dup! un playstation deci dups un specacol de ire. Acesta fost unul Zintre motivele pentra care industria respecivainegistra 0 erere alah inte-un decin constant iin consecigs, ncastet fi profiar in sekdere, In plus, au apleut proteste din partes ‘organizafilor penta proteciasnimalelor. Ringling Brot and Barnum & Bailey impuseeerd standardele, ir citcurile mai mici fi urmau, promovind ia princpiy spectacle similare la ‘scar redust, Din perspectvasteategiibazate pe concurent, industria circului pises pe aun nestractv. Un alt aspect fascinant in ceca ce priveste success in- seistat de Circul Soareli este aclse& me 2 reupie pe pias sdresindu-se clientilor pe care fi avea deja acest sector in Aecln, care viza in mod traditional copii. Cizeal Soares nu concurat eo Ringling Bros. and Barnurn & Bailey. In schimb, tira crear © nowt zon de pists, nedisputat, ate incit concurengs a devent irelevants. Circul Soares adresat ‘unui segment de client cu total nou: institute gi aduli disput pliteasct un prey de eitevs ori mai mare deci cel solicitat de crcuile wradigionale, entra o experent ines in diversment. la mod simbole, unl diner primelespeca- cole puse fn seend de Circul Soareluis-anumit ,No‘ reinven- tat crea, Noile piefe Circul Soareui a avut succes finde give dat seams ci, pentru eus,companile rebut inceteze ase mai concura tunele pe altel. Singura cle de a depisiconcurenga este aceea dea ns mai incerca 0 depigest. Pentru a ingolege ce anume a reslizat Circul Soareui, Jmaginaiod un univers al icp’ alstue din dou feluri de ‘ceane: unele rofi,clelatealbaste. Oceanele rogi repre- int toate damenille de acsvitate existent artizi. Acesta este zona de piatd cunosevtd. Oceancle albastre semnficd toate domenile care asia incl au exists. Aceasta este ron de pias necunoecut in oceanele ros, imitlefiecireiactiviegi economice sunt definite i aceptate, iar regulile concurentae ae jocul a ctrl shoe | 18 sunt cunoscute! To aceat sitvatie, companileineared sgt surclaseze rival, pentru a acapara © porgiune mai mare din cererenexistentt Pe misuri ce 7ona de pis se aglomeres23, sapere privnd profturie gi cregerea se reduc. Produsele respective devin obiecte de uz curent, ir concurentascerba Insingereazd oceanele. Prin contrast, oceanlealbastre sunt definie cs zone de plat virgine, cu 0 cerere care trebuie creat gi co o mare probabilitate de erestere economict profitabil. Cu toate cd tunele oceane albasre sure create foarte deparee de lmitele domenilor existent, cele mst multe se vere din cade oces- ‘clr rosi prin exindere graniteloraciviailor existent, apt cum 2 fleut Circul Soareli In aceanele alba, concurenga cee nerelevantd,deoarecereulile cul ined au au fost t2- bile ‘Vai intotdezuna important sino! performant in oces+ ele ogi, depisindu-y competizori, Oceanele roi vor conta Inotdeauna i vor fi mereb o realtate in home afacerilor. Dar atunci cind oferta depigegte cererea in tot mai multe ramusi economice, iar lopta se duce penta o coed diate iat in seidere, deqi neces, torus au Yai suficiene st meng {alta performania* Companile au aevoie sf evolueze di colo de simplaconcureats iar penta lus i sspénive profi- tare potenile gia beneficis de oportunittile de eretere, le au nevoie si-g creezeoceane albasre, Din nefericite, ocesnele albatre sunt, in mare misurd, neexplorate. tn ultimil dovazei gi cinci de ani, preocupares rincpal in elaborare suateie organizational s-s concen ‘uatasupra oceanelor ros, bazate pe ideea de concurenta> ‘ezultatal a consta nto inelegee dest de bund a mod lui tn eare pot sk eoncurezabilin pe ogi ncepind cu anli- ‘area struturleconomice fundamental a unui meni de activtate deja existent, mergind pnd la alegees une port ‘sratgice bazate pe costui reds or pe un avantaj compe- 20 sii sau pe o nig de pias sjungand pin la evauares con- curentilor, Amumite dscupi referitoare la oceanele albasre cxistt Tn orice cxz, se gisese putine indrumari conerete legate de crearea lor. Fed un cadra analitic de luru g firs principle necesare adminis ficienearscurilr,cearea ‘ceanelor baste a eimaso doring’ considera prea iscants ‘pentru ca manageris- iain calcul atanei cind vine vorba de strategie. Acca cate vi oferk conterele de lucru gi anali- ele economice necesare urmitiri sistematce si stipe eesneloralbastre Crearea continua a oceanelor albastre Desi expres octane asst" enous nul fel ficon cepol dia spatele 6 Aceta reprezint ocaracteritich a as- erilor— treat i prezent. Priv nap, in rms cw 9 uta dean stmarebagee cite done ramus economics de ast taupe atunc necunoscte.Rispunsl ee cde mul civi- "aca ast’ sun de bars (producgiadesvtomabil tres teach muzici, avafia, peuoshimia, preventea @ usar boli i conslania in management) nu auzise seni, ort abiaineepeaus fie descoperteeAcum, privgcu doar weer dean tn rma, Din nou, obser ed inte timp 2 pirat 0 ‘mukjmede domeni valrind multe made de dolar for dure muusle,tlfonia celular, vrineleeletrice pe bara de 2, botehnologi, vzacea It prey reds, por rapids, Camionetele, sowboard-ul barurile exproe st aparatora ‘ideo pent acasa— ca numim dos ites. Cu mma tet decent in ued, ssina dine acest acai nu exit sdeviratl sen al eu "Acum, prvi in vitor — peste douzect de ani (su poste pers cnceprezee ani) ~ 9 intebaiva cite rectoare fe activate necumorcute sti e probabil s8 existe ancl Dac storia poate prevedes wtorul stun sAspuasul este ck vor exsta multe In realtae, samurile economice au stau niciodaté pe le, Ele evolueszi continuu. Activitatea se perfeciones23, Pictele se extind, iar jucitori vin i pleack.Istora ne favayh ‘havem o extrem de fubestimata capacitate de a crea not industri ideale reerea pe cele exstete, De fap, sistema e clasifieae« activiciilor din economia nagionala conceput fn urmi cu o jumitate de secol — Clasifcarea Industala Standard (SIC), publicat de Biroul de Recensimine al Statelor Unite, a fort inlocsit in 1997 cu Standsedul Nord-American de Claificare Industrials (NAICS). Noul ‘item extindea ramurle economice de la zee la doutzec, pentru 2 reflecta realitile noilor ertori economice? De ‘exemple, sectoral serviilor din vechiul sistem este acum de- falea in sapterectare de afacer, de I informa la saseate sl asistenydsociala® Avind in vedere ck acestessteme sunt anil, ascfel inet acestea me pot face deci simple imbuniek- fis ale oferiei Aces prinepin combate risealplanificdi Folosind o abordare vizual, care va ajuth #4 vi concentra supra imagiali de ansambl fn le #8 va afonde in cifre gt ‘eon, acest capitol va propune tn proces de planificre in pate pati, prin are puteyiconcepe o stratepe capabild freeze fish sfpinenscs oportunitagle existente in eadrul ‘ocean alba ‘Capital § vi Savatd cum 28 maximizai dimensiunes ocean In sopul des eres ocerere maxima pe novs pit, acest capitol pune sub semnul inrebii practica wadiionald ofertelorspecilizate pe segment de consumator, concepute in scopuladaptari la preferiagele clengiorexisteni, Aceasth praca se soldes2dadeseacu nite pet ints din ce ince ma mii In loc de ast, Capitol 5 v8 aati cum sk agrogaticere- ‘ea, neconcentrind-vd aupradiferenelr care separ clenfi, {i Hispunsind acelorearscerntci importante pe care le au non-consumatori, asl inci si maximizati dimensiunes ‘ccamuluialbastu creat gis ceeri delangate, urmind ct scl cuantificni si fe minima. CCapitlul 6 prezint modul de elaborare a unelststeit prin cae sf reayti mu doar eelizaea unui sal in valoarea ‘oferci masei de comparitori, ci si construres unvi model viabil de afaceri care shi genereze sng menting ocretere profiabla. Vi aratd cum sf vi asigorati ch firma damnes- ‘vase clidegte un model de afaceri cate al benefcieze de ‘ocean albasru pe care -a creat Aces capitol se refers la ‘scl modelulu de afacer E es fee ele secvengee prin ‘care a eu eat strategie ariel incit fii sigui cb act damacavosstrs, cit si consumatoril vei avea de cstgat pe Indsurd oe creat noul teritoiu de afacer O.asemenca ‘Strategie respect crite precom ualitaes, prey, costl manera de reeptate a oferei. CCapitlele ? 8 revin la principle eae determina apli- ‘cares eficien a stratepiei oceamulu abstr. Mai coneret, CCapitlul 7 introduce nogianea de management intr-an pact cre, Vel descoper cum pot manager st mebilizezeo orga- ian pene a depisiprncipalle obstacole de care se loveste ‘cea 9 care blochesedimplementarea strategie! oceanului tlbasiru. Nogiunea are de-a face cu rscul organizational. Expunerea se cefrk Ia modal in eate Iideri si managesi eopotsiva pot trece peste obsacoelecogsitiv,insuicienta ‘esuselor, ipsa motivaiislimpedimentee police ia ciuda ‘mpl is resurselor imitate de care dispun in cazulapli- ‘lil srategiet oresnulu albastru. (Capital 8 pledeszs pentru corelaea apliciii coneretea srateget x procesol de elaborare a acesteia, afl inci ‘camels ie motvai sk actioneze in sensol dori st aplice Strategia oceanului albartra intro manierd conseeventi, 12 tote nivslrile organizationale. Acest capitol introduce noji- ‘unea depres corec, Deoatee o sategie 2 oceanluialbatru reptezias, veind-nevrind, 0 modificare a unui sato-quo, fees capital arath cum poste sf facliteze un proces coreet sutelaborarea strategie, ctf apicareae, moblizind oame- ‘ilinsensl une cooperiei voluntae, necesareimplementirit sustegci. E vorba despre rise managerial, asocit ev ati

S-ar putea să vă placă și