Puncta tari
- Dimensiune a populației școlare din județul Brașov stabilă,
neafectată de scăderea înregistrată la nivel național (7%);
- Interesul arătat de UAT-uri în construcția de creșe;
- Creșterea numărului de copii înscriși la grădinițe din localitățile
cu zone rurale marginalizate – Budila, Apața, Augustin,
Homorod, Măieruș, Racoș, Tărlungeni, Ungra și în localități
dezvoltate din zona metropolitană –Sânpetru, Ghimbav și
Hărman;
- Creșterea numărului de cadre didactice din învățământul
preșcolar, la nivelul județului;
- Posibilitatea studiului în limba maternă, al limbii materne și al
istoriei și tradițiilor minorităților;
- Creșteri constante ale populației școlare din județul Brașov în
perioada 2011-2019 la nivelul învățământului primar și al celui
gimnazial;
- Plan școlar 2020-2021 realizat pentru un număr de 25 elevi /
clasă pentru clasele pregătitoare de la majoritatea școlilor din
județ;
- Prezența a 3 unități școlare din Municipiul Brașov în
clsasamentul celor mai favorizate școli din România;
- Creșterea numărului de elevi înscriși în școli profesionale;
- Existența învățământului dual care permite elevilor înscriși la o
școală profesională de stat să își formeze cunoștințele practice
în mediul real de munca oferit de companii;
- Scăderea numărului de elevi din învățământul liceal raportat la
un cadru didactic, la nivelul județului Brașov;
- Existența Centrului de Excelență Brașov pentru pregătirea
copiilor capabili de performanțe înalte din învățământul
preuniversitar;
- Prezența Universității Transilvania, cea mai mari universitate
din regiunea Centru, cu 18 facultăți, 74 de programe de master
Puncte slabe
- Lipsa creșelor în mediul rural și în celelalte orașe ale județului,
cu excepția Municipiului Brașov, Municipiului Codlea și a
Municipiului Făgăraș;
- Locuri insuficiente în creșe în raport cu cererile primite,
inclusiv în Municipiul Brașov;
- Număr insuficient de personalului calificat din creșe
(educatori-puericultori)
- Scăderea numărului de copii înscriși la grădiniță în județul
Brașov în perioada 2011-2018;
- Număr mare de copii/ educator la grădinițele cu program
prelungit din mediul urban, fapt ce face dificilă educarea
preșcolarilor în sensul în care să fie încurajate creativitatea și
curiozitatea acestora și determină un stil coercitiv, autoritar
prin care copiii învață mai degrabă să se supună decât să
analizeze, să aibă inițiative, să își asume responsabilități.
- Număr insuficient de personal nedidactic în cadrul grădinițelor
(în special) și în cadrul unităților de învățământ (în general):
- Grădinițele nu dispun de spații adecvate, amenajările și
dotările corespunzătoare pentru a respecta legea educației și
pentru a asigura acces tuturor copiilor la învățământ preșcolar;
- În cele mai multe unități de învățământ preșcolar spațiul
educațional are o triplă funcționalitate: activități educaționale,
servirea mesei și odihnă;
- Învățământ preuniversitar ineficient, în urma căruia mulți
dintre elevii formați obțin rezultate foarte slabe la teste care
evaluează măsura în care elevii pot aplica cunoștințele
acumulate în viața cotidiană;
- Aglomerarea unităților de învățământ cu reputație și apariția
astfel a solicitărilor părinților de înscriere a elevilor la aceste
unități de învățământ;
 și 18 domenii doctorale, universitate care dispune de institut
pluridisciplinar de cu 30 de centre de cercetare cu
infrastructură modernă și complexă;
- Începând cu 2019, Universitatea Transilvania se regăsește în
clasamente internaționale care analizează calitatea procesului
educațional, rezultatele activității de cercetare , calitatea și
numărul publicațiilor științifice, gradul de inserție a
absolvenților pe piața muncii/ modul în care se pliază
universitatea pe obiectivele de dezvoltare durabilă stabilite de
ONU/ predare, cercetare, internaționalizare, venituri din
industrie;
- Cele 3 universități cu activitate în Brașov – Universitatea
Transilvania, Academia Forțelor Aeriene Henri Coandă și
Universitatea Spiru Haret au parteneriate externe și oferă
oportunități de mobilitate studenților;
- Traiectoria numărului de cadre didactice atât la ciclul primar,
cât și la cel gimnazial, este inferioară celei a numărului de elevi;
- Număr mare de elevi raportat la cadru didactic, atât la nivel
primar, cât și gimnazial, în Municipiul Brașov ajungând și la 35
elevi /clasă;
- Infrastructura și dotări precare ale școlilor primare și
gimnaziale din județul Brașov;
- Rata abandonului școlar a județului Brașov este, pe toată
perioada 2011-2018, atât la nivel primar, cât și la nivel
gimnazial, mai mare decât rata abandonului școlar a regiunii
Centru și a României;
- 7 din 31 dintre cele mai dezavantajate școli din țară (media
perioadei 2016-2019) se află în județul Brașov, toate în UAT-
uri unde sunt prezente comunități comunități marginalizate cu
pondere semnificativă a populației rome - Școala Gimnazială
Drăușeni, Școala Gimnazială Augustin, Școala Gimnazială
Crizbav, Școala Gimnazială Nr. 5, Săcele, Școala Gimnazială
Bunești, Școala Gimnazială Ungra, Școala Gimnazială Budila;
- Județul Brașov este reprezentat în clasamentul național al
școlilor cu pondere mare a cadrelor didactice fără pregătire
prin 3 școli aflate în primele 25 din România – școlile gimnazile
din Drăușeni, Drăguș și Augustin;
- În clasamentul național al unităților de învățământ cu cele mai
mici note înregistrate la Evaluarea Națională, în primele 25 de
locuri regăsim 4 școli din județul Brașov: școlile gimnaziale din
Crizbav, Budila, Ormeniș și Școala Gimnazială nr 5 din Săcele;
- Scădere dramatică a populației totale înscrise la liceu și la școli
profesionale în perioada 2011-2019 (diferență relativă de
peste 12%);
- Scăderea dramatică a numărului de absolvenți de învățământ
liceal (aproximativ 33%), scădere continuă înregistrată la
nivelul tuturor localităților în care se desfășoară învățământ
liceal;
- Lipsa datelor cu privire la copiii cu vârsta între 7 și 18 ani care
nu au fost niciodată înscriși în învățământ;
- Prezența a multe comunități sărace, marginalizate, cu pondere
mare a romilor, care au nevoie de măsuri compensatorii
pentru asigurarea accesului la educație echitabil;
- Lipsa unui screening timpuriu (creșe, grădinițe) și a
intervențiilor educaționale și specializate în cazul copiilor cu
CES (numărul acestora înregistrează o crește constantă în
ultimii 10 ani);
- Centrele logopedice interşcolare și cabinetele de consiliere nu
satisfac toate unităţile şcolare din județ,
- Numărul insuficient de norme didactice pentru profesori
itineranţi/de sprijin care să asigure asistenţă educaţională
psihopedagogică pentru toţi copiii/elevii cu CES integraţi în
învăţământul de masă;
- Participarea cadrelor didactice din învățământul de masă la
cursuri de formare continuă pentru lucrul cu elevi cu CES și/sau
dizabilități este redusă;
- Accesibilitatea unităților de învățământ pentru elevii cu CES/
cu dizabilități este inadecvată, desi accesul la mediul fizic al
școlilor este esențial pentru asigurarea incluziunii școlare a
elevilor cu dizabilități;
- Lipsa informării părinților și a educației în domeniu privind
școlarizarea copiilor cu dizabilităţi, ceea ce face ca cei cu
dizabilităţi severe, profunde şi asociate să fie mentinuţi încă în
familie, încălcându-li-se dreptul la educaţie;
- Tendința părinților de integrare a copilului cu deficiențe
severe, profunde şi asociate în învăţământul de masă,
- Mediul economic şi social defavorizat din care provin elevii
unităţilor de învăţământ special;
- Dezinteresul/rezerva unor agenţi economici în a colabora cu
centrele şcolare de educație incluzivă în vederea desfăşurării
practicii în producţie;

Oportunități
 Alocarea / accesarea de fonduri publice, inclusiv fonduri europene
nerambursabile, pentru construcția, dotarea optimă de creșe și
grădinițe atât în municipiul Brașov, cât și celelalte localități în care
există cerere mai mare decât numărul de locuri disponibile;
 Introducerea programului de formare Masterat Didactic în
învățământul universitar local pentru a facilita accesul la formare
continuă pentru personalul didactic din creșe și grădinițe
(programe de licență și masterat în domeniul educației timpurii);
 Finanțarea / accesarea de fonduri nerambursabile prin care să
se asigure infrastructura necesară pentru formarea claselor cu
un nr de maxim 25 elevi/ clasă;
 Finanțarea programului afterschool în toate școlile primare și
gimnaziale, cu prioritizarea școlilor dezavantajate, program
- Finanțarea pentru învățământul terțiar nu are nici un criteriu
privind numărul/ponderea studenților cu dizabilități în
stabilirea finanțării de bază, iar sprijinirea studenților cu
dizabilități în educația terțiară este tratată ca un aspect
recomandat, dar nu obligatoriu;
- Lipsa unităților de învățământ de tip ISCED 4 (școli postliceale
și școli de maiștri) în zona Rupea;
- Scăderea dramatică a nuumărului de studenți înscriși la
licență, în perioada 2011-2019, scădere care se reflectă cu
precădere în scăderea număruliui de studenți din
învățământul privat;
- Participare redusă a adulților la programe de formare
continuă, comparativ cu media UE.
- Nu există la nivel de universitatar un sistem de monitorizare a
condițiilor pe care universitățile le oferă unui student cu
dizabilități;
- Nu există la nivel UAT-urilor rurale servicii complementare
pentru copii (centre de joacă, ludoteci etc.).
Amenințări
 Menținerea unui nivel scăzut al calității educației primare ca
efect al lipsei accesului la educația timpurie de calitate,
începând cu nivelul antepreșcolar;
 Mărirea decalajului între cunoștințele dobândite de elevii
brașoveni din învățământul preuniversitar și cei europeni, în
contextul lipsei de intervenție pentru a adapta pachetul
educațional și metodele de transmitere a acestuia;
 Scăderea calității învățământului în școlile avantajate, ca
urmare a aglomerării acestora;
 Creșterea decalajului în ceea ce privește rata abandonului
învățământului preuniversitar între județul Brașov și Regiunea
Centru/ nivelul național/nivelul european;
 care să acopere intervalul orar 8-17 și să includă masă caldă,
educație remedială, cluburi de activități extracurriculare;
 Finanțarea unor dotări/ programe etracurriculare pentru
școlile periferice din Municipiul Brașov și a celor cu pondere
mare a elevilor romi din județ pentru a echilibra situația cu
privire la numărul elevilor înscriși la acestea și cel al elevilor
înscriși la școlile centrale / cu notorietate;
 Acordarea/accesarea de finanțări prin care să se asigure
accesul egal la învățământ de calitate online: programe de
formarea continuă a cadrelor didactice de la nivelele ISCED 1-
3 pentru predarea online; conectarea și dotarea tuturor
școlilor cu echipamente IT de actualitate pentru educația
online; asigurarea conectării elevilor la internet și dotarea
acestora cu echipamnete IT care să le asigure accesul la
educația online; înființarea unui centru de suport la care să
poată apela deopotrivă cadre didactice și elevi atunci când
întâmpină probleme legate de tehnologie;
 Dotarea laboratoarelor școlare cu echipamente actuale,
moderne, atractive – imprimante 3D, sisteme solare/ hărți
interactive, telescoape, microscoape digitale etc, înființatrea
câte unui laborator integrat de știinte în școlile primare și
gimnazile din județ;
 Creșterea accesului la educația nivel ISCED 3 prin asigurarea
cazării/ transportului pntru elevii din liceele/ școlile
profesioanle din județul Brașov care sunt navetiști;
 Finanțarea/ accesarea de fonduri europene pentru dotarea
atelierelor de practică cu utilaje/ dotări moderne, similare
celor folosite în companiile de profil;
 Finanțarea/ accesarea de fonduri europene pentru
modernizarea infrastructurii educaționale (renovarea şi
dotarea sălilor de curs, seminar şi laborator), a bazelor
didactice (Gârcin-Doftana, Sânpetru) şi sportive, precum şi
identificarea şi amenajarea unor noi spații de studiu/activități
 Îmbătrânirea populației-cadrele didactice și ieșirea naturală
din sistem a acestora;
 Creșterea discrepanței calității actului educațional între
urban/rural ca urmare a scăderii numărului de cadre didactice
din mediile rurale dezavantajate;
 Impactul pandemiei COVID asupra sistemului educațional per
se și asupra accesului diferențiat la educație al elevilor
(variabilitatea și accesul elevilor/cadrelor didactice la
desfășurarea învățământului online);
 Creșterea presiunii asupra sistemului educațional brașovean
ca urmare a dezvoltării economice și a migrației populației
(familii tinere care vor avea nevoie de acces la servicii de
educație timpurie-creșe și grădinițe iar ulterior învățământ
obligatoriu)
 Stabilirea vârstei de 3 ani ca fiind obligatorie pentru accesul în
învățământul preșcolar și locurile insuficiente din creșe
determină o populație de copii cu vârste de 2-3 ani care nu au
acces la servicii educaționale;
 Existența instituțiilor furnizoare de servicii educaționale
constituite în afara cadrului legal de avizare-autorizare-
acreditare care au înscriși copii preșcolari. În condițiile aplicării
treptate a obligativității grupei mari-mijlocii și condiționarea
accesului la învățământ primar de frecventare a anilor de
învățământ preșcolar vor crea o presiune suplimentară de
înscrieri pentru unitățile de stat.
 Lipsa de atractivitate a profesiei de cadru didactic determină
intrarea în sistem a persoanelor necalificate și/sau a celor care
aleg profesia didactice ca opțiune profesională secundară;
 Creșterea clivajului între școlile primare și gimnaziale
avantajate și cele dezavantajate, pe fondul accelerării
introducerii noilor tehnoclogii și metode de predare la care se
adaptează doar primele din acestea;
 extracurriculare pentru studenții universității, pe baza
principiilor „smart-green campus”;
 Formarea de parteneriate între UAT-uri, mediul economic și
UNITBV prin care să fie sprijinite activitățile Incubatorului
Tehnologic şi de Afaceri şi a Centrului de Tehnologii, Inventică
şi Business;
 Finanțarea/premierea proiectelor universitare/ în parteneriat
cu universitatea care contribuie la dezvoltarea socio-
economică a județului;
 Crearea de parteneriate public-private prin care să li se
faciliteze studenților participarea la evenimente culturale/
acces la baze sportive/ locuri de socializare;
 Creșterea ratei de abandon școlar în contextul neintervenței
prin programe socio-educaționale în școlile din locaslitățile
marginalizate;
 Continuarea scăderii numărului de elevi iînscriși în
învățământul de nivel ISCED 3 ca urmare a neintervenției
pentru facilitarea participării copiilor dxin mediul rural sau din
medii dezavantajate;
 Continuarea lipsei de atractivitate liceelor tehnologice și
școlile profesionale pentru elevi, ca urmare a lipsei
laboratoarelor și atelierelor dotate corespunzător;
 Creșterea surprinzătoare a ratei analfabetismului ca urmare a
lipsei de monitorizare a fenomenului copiilor care nu sunt
înscriși la școală;
 Creșterea discrepanței între ponderea adulților care
beneficiază de formare continuă între urban și rural ca urmare
a accesului diferit;