BUSUSIOC IASMINA

CLASA a-9-a E
LICEUL AL.I.CUZA

BACTERIILE-REFERAT
Bacteriile sunt microorganisme procariote și alcătuiesc domeniul Bacteria (sinonim Eubacteria)..
Bacteriile au fost printre primele forme de viață care au apărut pe Pământ și sunt prezente în
majoritatea habitatelor existente. Se regăsesc în sol, apă, izvoare termale, deseuri
radioactive, chiar și la adâncimi mari din scoarța terestră. Bacteriile trăiesc în relații
de simbioză sau sunt uneori paraziti ai plantelor și animalelor. Majoritatea acestora nu au fost
caracterizate, iar aproximativ doar jumătate dintre încrengăturile bacteriene cuprind specii care pot
fi crescute în laborator.Știința care se ocupă cu studiul bacteriilor se numește bacteriologie și este
o ramură a microbiologiei.Într-un gram de sol se regăsesc aproximativ 40 milioane de celule
bacteriene, iar într-un mililitru de apă dulce se regăsesc aproximativ 1 milion de celule bacteriene.
Un calcul ar indica faptul că pe Pământ există circa 5×1030 bacterii, așadar acestea alcătuiesc o
biomasă cu mult mai mare decât cea corespunzătoare plantelor și animalelor la un loc. Bacteriile
sunt organisme vitale în multe cicluri ecologice, având rolul de circulare al nutrienților.

Dintre formele de baza se disting urmatoarele:

   – sferice, denumite coci, in care sfera este perfecta (Micrococcus) sau ovalara (Enterococcus),
lanceolata (Pneumococcus) sau reniforma (Gonococcus);
   – alungite cu forma de bastonas, denumite bacili. La bacili este importanta examinarea
extremitatilor, aspectul acestora avand rol in identificarea lor. Astfel, bacilii pot prezenta capetele
rotunjite (Enterobacteriaceae), taiate drept (Bacillus), maciucate (Corynebacterium), in forma de
suveica (Fuzobacterium);
   – usor alungite,  forme intermediare intre coci si bacilli, denumite cocobacili (Yersinia, Bordetella,
Haemophilus);
   – virgula, bacterii incurbate in forma vibrio;
   – spiralate, specifice bacteriilor patogene care pot fi: forma spirillum (sub forma unor filamente
rigide cu spire largi), forma spirocheta (sub forma unor filamente flexibile cu mai multe spire);
   – filamentoase, caracteristice bacteriilor miceliene (Actinomyces), cu habitatul in sol si in ape.
BUSUSIOC IASMINA
CLASA a-9-a E
LICEUL AL.I.CUZA

Ca orice celula vie, bacteriile poseda o compozitie chimica complexa. Ele sunt constituite din apa
(70-85%), proteine cu componenta specifica, acizi aminati, lipide, zaharuri, saruri minerale,
enzime si pigmenti. Datorita dimensiunilor mici ale bacteriilor, organizarea interna a acestora a
putut fi studiata recent cu ajutorul microscopului electronic, a microscopiei cu contrast de faza, a
citogeneticei bacteriene si prin metode de biochimie celulara. S-a demonstrat astfel ca in mare,
structura celulei bacteriene este asemanatoare cu aceea a celulelor organismelor superioare.
Spre deosebire insa de celula eucariota a organismelor superioare, celula bacteriana are o
structura mai simpla, procariota.

STRUCTURA BACTERIEI
1. Peretele inconjoara protoplastul fIind plasat in afara membranei citoplasmatice

2. Membrana citoplasmatica este componentul structural care separa citoplasma de peretele

celular

3. Citoplasma bacteriana este un sistem coloidal complex sub forma vascoasa de gel, care

contine apa, proteine, glucide, lipide si substante minerale.  Cu ajutorul microscopului electronic s-
au pus in evidenta la nivelul citoplasmei numeroase granulatii sferice denumite ribozomi

Ribozomii sunt depozite de ARN, dispuse pe o retea reticulara fina (reticul ribozomial) care sunt
fixate de membrana citoplasmatica.
In citoplasma se mai gasesc: 
- mezozomi, corpusculi tubulari sau lamelari care par a fi invaginatii ale membranei citoplasmatice
si care fac legatura cu nucleul.
- incluziunile, sunt particule dense, granulare care constituie depozite de rezerva in citoplasma.
- vacuolele sunt formatiuni de 0,3-0,5 µm situate la nivelul citoplasmei, care contin apa si permit
dizolvarea substantelor nutritive.

4. Nucleolul, s-a demonstrat ca bacteriile poseda un nucleu simplu, bine diferentiat, constituit din
acid dezoxiribonucleic (ADN) .
Structura AND-ului bacterian. Nucleul este constituit din doua lanturi de polinucleotide, formate
din numeroase mononucleotide care la randul lor sunt constituite din doua baze purinice: adenina
si guanina si doua baze pirimidinice: timina si citozina.

5. Capsula este prezenta numai la unele specii bacteriene, este situata in afara peretelui
bacterian. 
BUSUSIOC IASMINA
CLASA a-9-a E
LICEUL AL.I.CUZA

6. Cilii sunt denumiti si flageli, sunt prezenti numai la speciile bacteriene mobile. 

7. Fimbrii (pili). La unele bacterii, in special bacilii gram-negativi in afara de cili mai prezinta o
serie de apendice foarte numeroase, de natura proteica, mai scurti si mai drepti decat cilii denumiti
fimbrii.

8. Sporul este o formatiune situata in interiorul celulei si apare numai la anumite specii

bacteriene, sporogeneza fiind considerata in prezent o etapa fiziologica normala in evolutia
bacteriilor sporulate.

Sporii pot fi rotunzi sau ovalari. Dupa asezare se pot diferentia:

- spori centrali care nu deformeaza corpul bacterian (genul Bacillus)

- spori situati central sau subterminal dar care prin dimensiunile lor deformeaza corpul bacterian
(genul Clostridium)
- spori situati terminal care modifica morfologia bacteriei (genul Plectridium).

Sporul constituie forma de rezistenta a bacteriei in natura, in scopul perpetuarii speciei

În condiţii favorabile bacteriile se înmulţesc prin diviziune. Celulele la maturitate se divid în două
celule-fiice identice care cresc rapid apoi se divid şi ele.

* Multe alimente necesare omului sunt pregătite de bacterii fermentative: laptele se transformă în
iaurt sau brânză, murăturile se acresc, vinul se transformă în oţet.
* Bacteriile de putrefacţie trăiesc în sol şi ajută la descompunerea materiei organice moarte în
materie anorganică.
* Bacteriile patogene provoacă boli grave ca holeră, difterie, tuberculoză.
BUSUSIOC IASMINA
CLASA a-9-a E
LICEUL AL.I.CUZA

Cunoașterea modului de nutriție a bacteriilor are importanță practică pentru cultivarea lor și
prepararea vaccinurilor.

Creșterea, dezvoltarea și multiplicarea bacteriilor sunt condiționate de pătrunderea nutrienților

esențiali prin învelișurile celulare și eliminarea unor substanțe uzate rezultate din catabolism.
Nutriția se realizează prin mecanisme de tip absorbtiv. Bacteriile își pot procura energia fie în
urma procesului de fotosinteză, fiind bacterii fototrofe, fie prin descompunerea compușilor din
mediu în urma proceselor oxidative, fiind bacterii chemotrofe.

TIPURI DE NUTRITIE IN METABOLISMUL BACTERIAN

Tipul de nutriție Sursa de carbon Sursa de carbon Exemple

Cyanobacteria
Fototrofă  Lumina solară Compuși organici (fotoheterotrofă) Chlorobiaceae
sau fixarea carbonului Chloroflexi
(fotoautotrofă) Bacterii purpurii 
Thermodesulfobacteria
Litotrofă Compuși Compuși organici (litoheterotrofă) Hydrogenophilaceae
anorganici sau fixarea carbonului (litoautotrofă) Nitrospirae 

Bacillus
Organotrofă Compuși organici Clostridium
Compuși organici (chemoheterotrofă) sau fixarea Enterobacteriaceae 
carbonului (chemoautotrofă)