SOCIOLECTELE

ECONOMIȘTILOR

1. FORME ALE JARGONULUI

2. ARGOUL
 SOCIOLECT
(O TEMĂ DIN SOCIOLINGVISTICĂ)

 varietate socială a unei limbi, folosită de un individ în

procesul comunicării într-un anumit context
sociolingvistic; dialect social; (DEX)
 dialect social asociat cu o anumită clasă socio-
economică, cu un anumit grup etnic, cu o
anumită grupă vârstă etc. Este o combinație a
termenilor "social" sau "socio-economic" cu
"dialect“; (Merriam-Webster)
 JARGONUL ŞI ARGOUL „COLOREAZĂ” DISCURSUL
ECONOMIC, DAR DIN RAŢIUNI DIFERITE: JARGONUL DIN
MOTIVE DE DIFERENŢIERE DE RESTUL LUMII, IAR
ARGOUL DIN MOTIVE DE PRUDENŢĂ, ÎN RAPORT CU
RESTUL LUMII.
 Argoul este ansamblul oral de cuvinte non-tehnice la care
apelează un grup social;
 Argoul, conform unor autori, este o înregistrare a unui anumit
limbaj sau fel de a vorbi al unui grup social, adică un sociolect,
care vizează excluderea oricărei comunicări cu o terță parte;
 Inițial argoul presupune criptarea mesajului pentru a nu fi
înțeles de neinițiați, apoi argoul capătă o funcție de identitate,
deoarece permite recunoașterea reciprocă a membrilor grupului
și demonstrarea separării lor de ceilalți printr-o limbă diferită;
 Argoul, prin farmecul indus de inventivitatea vorbitorilor, este
extrem de popular şi în discursul economiştilor consacraţi, dar şi
în media.
 FUNCȚIILE ARGOULUI

CODIFICAREA IDENTITATEA

Permite
Criptarea recunoașterea
mesajului pentru reciprocă a
a nu fi înțeles de membrilor
neinițiați grupului

Demonstrarea
separării lor de
ceilalți printr-o
limbă diferită
 JARGONUL ESTE ARGOUL REFORMAT?
 Jargonul este un sociolect;
 Spre deosebire de argou, jargonul este specific unui grup
profesional și teoretic nu are problema criptării;
 Jargonul este modul de a vorbi propriu reprezentanților
unei profesii sau al unei activități comune și, uneori,
private;
 Diversitatea specializărilor ecomomiştilor a creat şi
jargonul aferent, adică un limbaj specific fiecărei
îndeletniciri economice. De pildă, jargonul: finanțiștilor
(bancheri, brokeri, dealeri etc.), tehnocraţilor,
corporatiștilor (managerilor), comunicatorilor de tot felul
etc.
 Jargonul are două funcții: una tehnică și alta identitară
 FUNCȚIILE
JARGONULUI

FUNCȚIA
FUNCȚIA TEHNICĂ FUNCȚIA LUDICĂ
IDENTITARĂ

Creația lexical a fost

J. adună grupul prin
J. se dezvoltă în jurul motivată de
introducerea unei
unei activități preferințele
ele personale
complicității
generale în funcție
ie de domeniul
limbajului
profesional

S-au creat formule, Vorbitorii folosesc

J. trebuie să descrie
cât mai bine
realitățile care
interesează grupul
acronime, coduri,
gramatici originale și
împrumuturi din
limba engleză (sau
mai rar din alte limbi
străine)
termeni de
specialitate ceea ce dă
grupului coeziune și
distincție de ceilalții

J. asigură eficiența
exprimării, claritatea J. e jucăuș, dar
și concizia acesteia, importante sunt
dar și absența cuvintele; unele expresii
ambiguității demonstrează clar umor
și pot genera J. ; toate
acestea permit
vorbitorilor să se
"distreze" cu limbajul lor
Grupul creează
cuvinte care reflectă o
anumită experiență a
realității și include J.
în identitatea și
cultura grupului
 JARGONUL ȘI ARGOUL
ECONOMIȘTILOR ȘI COMUNICATORILOR

 Jargonul şi argoul „colorează” discursul economic, dar din raţiuni

diferite: jargonul din motive de diferenţiere de restul lumii, iar argoul
din motive de prudenţă, în raport cu restul lumii.
 Diversitatea specializărilor ecomomiştilor a creat şi jargonul aferent,
adică un limbaj specific fiecărei îndeletniciri economice. De pildă,
jargonul: finanțiștilor (bancheri, brokeri, dealeri etc.), tehnocraţilor,
corporatiștilor (managerilor), comunicatorilor de tot felul etc.
 Argoul, prin farmecul indus de inventivitatea vorbitorilor, este
extrem de popular şi în discursul economiştilor consacraţi, dar şi în
media. Jargonul reprezintă un limbaj specific anumitor categorii
sociale, caracterizat prin abundenţa cuvintelor şi expresiilor
preţioase, de obicei împrumutate din limbi străine şi folosit cu scopul
de a se distinge de restul vorbitorilor; limbaj propriu unei anumite
profesii, iar argoul este un limbaj convenţional al unui grup, care spre
a nu fi înţeles de restul lumii, fie folseşte cuvinte speciale, fie dă
sensuri unor cuvinte cunoscute.
 Desigur, există anumite rezerve faţă de vulgarizarea limbajului
ştiinţific, dar pitorescul şi puterea de penetrare rapidă a limbajului
„colorat” – oamenii se „contaminează” foarte uşor, mai în glumă, mai
în serios – îl fac dominant o perioadă bună de timp.
 Unii termeni utilizaţi în mod curent de tehnocraţi: ecart, ajustare,
bruion, implementare, PIB, TVA, accize etc.; de finanţişti: bonduri,
derivate, splitare, spred, speed, overdraft, hedge, swich, dar şi leul
greu etc.; de experţi în economie: market-clearing, dumping, fixing,
pieţe emergente, hazard moral, asimetrie informaţională, etc.; de
manageri: antreprenor, cultură organizaţională, firmă, intraprenor,
patron, organizaţie, etc.; de birocraţi: acquis, integrare, globalizare,
salvgardare, embargou, armonizare, etc. – termeni care formează
jargonul fiecărui domeniu amintit, acceptat şi recunoscut ca rezultat
al complexităţii economiei şi al diviziunii cunoaşterii. Tranziţia la
economia de piaţă a adus şi un jargon-pop: privatizaţi, buticari,
dolarizare, dughenizare, investitori-feneişti, caritaşi, disponibilizaţi,
second-hand, baroni locali etc. repede îmbrăţişat de analiştii
economici, fiind inteligibil pentru un public larg.
 În acelaşi timp, limbajul economic a devenit mai permisiv, integrând
fără prea multe rezerve, argou de tranziţie: şpagă, parai, blat,
naşpa, marfă, verzişori, caşcaval, coco, şmen, ţepuire, etc.
JARGONUL TEHNOCRAȚILOR

ECART

TVA AJUSTARE

ACCIZE BRUION

PIB IMPLEMENTARE
 JARGONUL
FINANȚIȘTILOR

BONDURI

DERIVATE
DESPRE BURSĂ:
DEPRIMATĂ, SPLITARE
ANEMIATĂ SAU
EUFORICĂ SPRED

SPEED

OVERDRAFT

HEDGE

SWICH
 JARGONUL EXPERȚILOR

HAZARD MORAL
EMERGENȚĂ

FIXING

DUMPING

MARKET-
CLEARING
JARGONUL
CORPORATIST
TEAM-
BILDING

TARGET TRAINING

STAKEHOLDER PLANNING

CORPORAȚIE FOCUSARE

PRIORITIZARE
 JARGONUL
BENCHMARK FEED BACK CORPORATIST

OFFSHORING DEADLINE
 VALORI UMANE
 BUNE PRACTICI
 DIVERSITATE
E-REPUTATION
 CUCERIREA PIEȚELOR
 RĂZBOIUL PREȚURILOR
 ADN-ul FIRMEI
DISONANȚĂ COGNITIVĂ
REZISTENȚĂ LA ȘOCURI
BOTTOM UP REPORTING PLAN SOCIAL
PLAN DE SALVGARDARE
A OCUPĂRII
TRANSFERUL DE
ACTIVITĂȚI

TOP DOWN BRAINSTORMING

JARGONUL EUROCRAȚILOR

MECANISMUL
EUROPEAN
DE
PROCEDURA
STABILITATE DE DEFICIT
EXCESIV

PACTUL
DE
STABILTATE
ȘI DE MECANISMUL
CREȘTERE DE
COOPERARE ȘI
VERIFICARE
 CONSTRUCȚIA LIMITAREA SCĂDEREA
EUROPEANĂ DEFICITELOR COSTURILOR MUNCII

CALMAREA PIEȚELOR REDUCEREA ECHILIBRAREA

FINANCIARE DATORIEI PUBLICE FINANȚELOR
PUBLICE

IEȘIREA DIN
STIMULAREA RECESIUNE
APLICAREA REGULII
CONSUMULUI
DE AUR

REDUCEREA CREȘTEREA
NUMĂRULUI COMPETITIVITĂȚII CREAREA UNUI NOU
FUNCȚIONARILOR
IONARILOR TIP DE CREȘTERE

RESTABILIREA REDUCEREA
RAMBURSAREA
ECHILIBRULUI TAXELOR
DATORIILOR

CREȘTEREA
ADOPTAREA VÂRSTEI DE
MĂSURILOR DE ELIMINAREA
PENSIONARE
AUSTERITATE CHELTUIELILOR
INUTILE
 ÎNCURAJAREA
CREȘTEREA TVA ANTREPRENORILOR

DINAMIZAREA
PIEȚEI MUNCII
RELANSAREA
CREȘTERII
REPORNIREA
PRODUCȚIEI

ABORDAREA REALISTĂ A
IMPOSIBILITĂȚII
ACOPERIRII
CHELTUIELILOR SOCIALE
MENȚINEREA PUTERII
DE CUMPĂRARE

REDEFINIREA
INDUSTRIEI
JARGONUL CRIZEI DIN ZONA EURO

RECESIUNE

EUROBONDURI CONTAGIUNE

RANDAMENTELE
JUNK
OBLIGAȚIUNILOR

HAIRCUT LICHIDITATE
INSTITUȚIILE GESTIONARE ALE CRIZEI
DIN ZONA EURO

UNIUNEA
FISCALĂ

FONDUL
FONDUL
EUROPEAN de
MONETAR
STABILITATE
INTERNAȚIONAL
FINANCIARĂ
 JARGONUL-POP

DISPONIBILIZAȚI
PRIVATIZAT
DUGHENIZARE

BUTICARI
BARONI
LOCALI

SECOND
FENEIȘTI CARITAȘI
HAND
ARGOUL DE TRANZIȚIE

ȘMEN

DESPRE
BANI

ȘPAGĂ
 BĂIEȚII
DEȘTEPȚI

GĂURI
NEGRE
REVOLUȚIE
VERDE

CARTE VERDE

ECONOMIE
SUBTERANĂ

PIAȚĂ
NEAGRĂ