C1 - Iluminatul Electric

Universitatea Politehnica din București – Facultatea ENERGETICA
Departamentul SISTEME ELECTROENERGETICE
GESTIUNEA ENERGIEI
ELECTRICE
Cursul 1
1. ILUMINATUL ELECTRIC
March 2, 2021 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI - FACULTATEA ENERGETICA - DEPARTAMENTUL SISTEME ELECTROENERGETICE
Mărimi fotometrice
Spectrul de lumină corespunde unei părţi a spectrului radiaţiei electro-
magnetice, având lungimi de undă cuprinsă între 380 nm şi 760 nm
Portocaliu
Albastruu
Galben
Verde
Violet
Roşu
380 400 450 500 550 600 650 700 750 λ [nm]
Lumină
Radiaţii cosmice, Raze γ
Unde decimetrice
Unde ultrascurte
Raze Röntgen
Unde lungi
Microunde
Infraroşu
scurtemedii
Ultraviolet
Unde
Unde
10-12 10-10 10-8 10-6 10-4 10-2 100 102 104 106 108 λ [m]
Spectrul undelor electromagnetice.
Mărimi şi unităţi fotometrice
1. Energia luminoasă (W)
Radiaţiile care sunt observate de către ochiul uman . Nu este o mărime
obiectivă, fiind energia unei radiaţii electromagnetice dar validată subiectiv
de către ochiul uman.
2. Fluxul luminos ()
Energia radiată în unitatea de timp (puterea radiată) şi validată de către
ochiul uman
dW
F=
dt
Unitatea de măsură, lumenul (lm), corespunde unui flux luminos emis de o

sursă monocromatică cu lungimea de undă de 555, 5 nm (f = 540,01541012
Hz) şi care consumă 1/683 W. Rezultă un flux de 1 lm în cazul unei
transformări ideale a puterii de 1/683 W, absorbită de o sursă de lumină care
emite o radiaţie monocromatică cu lungimea de undă de 555, 5 nm (verde-
galben)
Toate celelalte mărimi fotometrice se raportează la fluxul luminos.
Fluxul luminos defineşte caracteristicile energetice ale surselor de lumină şi este
utilizat pentru determinarea randamentului şi eficienţei luminoase a surselor de
lumină şi a instalaţiilor de iluminat.
Dacă o sursă de lumină emite o putere
spectrală p, ochiul uman „observă” în modp

diferit fiecare lungime de undă.
Sensibilitatea spectrală a ochiului uman p
depinde nu numai de puterea spectrală ci, în
mare măsură, şi de compoziţia spectrală a 
luminii. Ochiul uman nu recepţionează în
mod egal toate radiaţiile luminoase.
Maximul spectrului luminos  al ochiului
uman se află la 555,5 nm unde sensibilitatea 380 555 760 λ [nm]
spectrală k prezintă o valoare unitară Sensibilitatea spectrală.
Fluxul luminos  poate fi determinat din relaţia:
3. Eficienţa luminoasă ()

Reprezintă raportul dintre fluxul luminos  emis de o sursă luminoasă şi puterea
absorbită din reţeaua electrică P de către sursa de lumină.
760 nm
   d
 380 nm
 
P 

p  d
0
Eficienţa luminoasă este un indicator economic al unei surse de lumină.

În cazul unei transformări ideale a energiei electrice absorbite de o sursă care
emite o lumină monocromatică cu lungimea de undă de 555,5 nm rezultă o
eficienţă luminoasă  = 683 lm/W.
4. Intensitatea luminoasă (I)
Mărime asociată unei surse de lumină (a se vedea figura), în direcţia , se
defineşte ca fiind fluxul luminos  emis în direcţia , raportat la unghiul solid
 în care are loc emisia (densitatea spaţială a fluxului luminos în direcţia )
DF
Ia =
Q DW
Iα ΔΩ
n Intensitatea luminoasă determină cantitatea de
r
lumină emisă într-o anumită direcţie, fiind
α θ
dependentă în special de suprafeţele reflectante
care asigură orientarea luminii (de exemplu, un
ΔF reflector).
Unitatea de măsură a intensităţii luminoase este
candela [cd].
Unghiul solid  poate fi calculat din relaţia:
DA × cosq
DW =
r2
în care A este aria suprafeţei iluminate, r  distanţa dintre sursa de lumină
şi suprafaţa iluminată, iar  unghiul dintre direcţia razei luminoase la
suprafaţa iluminată şi normala pe aceeastă suprafaţă (unghiul de incidenţă).
Unitatea de măsură a unghiului solid este sterradianul [sr].
5. Nivelul de iluminare (E)
Reprezintă fluxul luminos care ajunge pe suprafaţa iluminată.
Este un criteriu pentru necesarul de lumină şi deci determină numărul de
surse de lumină într-o zonă. Unitatea de măsură a nivelului de iluminare este
luxul [lx].
Nivelul de iluminare reprezintă mărimea de bază pentru dimensionarea
instalaţiilor de iluminat
dF
E=
dA
Valori tipice ale nivelului de iluminare în exterior sunt:
 zi de vară însorită  60 000  100 000 lx;
 zi de vară înnourată  până la 20 000 lx;
 zi de iarnă înnourată  până la 3000 lx;
 noapte cu lună plină  până la 0,25 lx;
 noapte senină cu stele  până la 0,01 lx.
6. Luminanţa (L)
Este o măsură a senzaţiei de strălucire a unei suprafeţe care emite sau
reflectă lumină, asupra ochiului uman, determinând fenomenul de orbire.
Luminanţa L este mărimea fotometrică de bază, care este receptată de
ochiul uman, fiind definită ca raportul dintre intensitatea luminoasă şi
suprafaţa emiţătoare (a se vedea figura alăturată)
Unitatea de măsură este candela/m2 [cd/m2].
dIa Sursa de lumină

La =
dA × cosa n
α Ochiul
dIα uman
dA
Luminanţa.
Măsurarea nivelului de iluminare
Mărimea fotometrică nivel de iluminare poate fi determinată prin măsurare
cu ajutorul unui luxmetru. Echipamentul de măsurare a nivelului de iluminare
constă în principiu dintr-un receptor fotoelectric (celulă fotoelectrică) şi un
instrument indicator (a se vedea figura alăturată).
Pe durata măsurătorilor este necesar a lua în

Φ 5 consideraţie cu exactitate unghiul de
4 incidenţă  sau mai simplu se urmăreşte
3
I 2 realizarea unui unghi  = /2 (rezultă
1
valoarea maximă a indicaţiei echipamentului
μA de măsurare).
R
Redarea culorilor
Redarea culorilor este unui dintre criteriile principale privind calitatea luminii,
indicând cât de “corectă” i se pare unui observator culoarea corpurilor
iluminate artificial. Culoarea corpurilor este “corectă” când este privită la
lumina naturală.
Esenţial pentru calitatea redării culorilor într-o instalaţie de iluminat este
spectrul radiaţiei sursei de lumină.
Indicele de redare a culorilor (Ra) defineşte caracteristicile de redare ale
culorilor de către surselor de lumină artificială (a se vedea tabelul alăturat).
Aparate de iluminat
• Aparatele de iluminat au rolul de a dirija şi reforma fluxul luminos al unei
surse de lumină şi de a asigura protecţia contra orbirii. Acestea trebuie să
asigure şi o funcţie estetică, având în vedere că forma, poziţia şi
implementarea lor într-un spaţiu trebuie să armonizeze cu arhitectura
zonei.
• Aparatele de iluminat trebuie să asigure modificarea luminanţei şi a curbei
fotometrice a unei lămpi pentru a obţine caracteristici fotometrice optimale
în funcţie de scopul propus.
• Aparatele de iluminat au şi funcţii de protecţie şi siguranţă, necesare în
zonele în care sunt plasate. De asemenea, aparatele de iluminat asigură
posibilitatea conectării elementelor auxiliare necesare funcţionării lămpii.
Aparate de iluminat
e)
a) c)
a) b) c)
Reflectoare.
b) d
Aparate de iluminat
) .
Unghiul de protecţie  al unui aparat de iluminat, este măsurat faţă de orizontală
şi este definit ca cel mai mare unghi pentru care nu mai este posibilă observarea
directă a lămpii din interiorul aparatului de iluminat.
δ δ δ
a) b) c)
a) Lampă fluorescentă cu un aparat de iluminat metalic simplu;
b) Lampă cu incandescenţă cu un aparat de iluminat netransparent; c) Lampă fluorescentă cu aparat de iluminat
cu lamele.
Surse de lumină
1. Lămpi cu incandescenţă
Lămpile cu incandescenţă sunt surse termice de lumină. Un fir metalic plasat în
interiorul unui balon din sticlă este adus la incandescenţă prin efect Joule, la
trecerea unui curent electric.
În funcţie de temperatura sa, filamentul emite un anumit spectru de radiaţii
electromagnetice
Lămpile cu incandescenţă cu puteri nominale de 15 ÷ 40 W sunt realizat în mod
obişnuit cu vid în interiorul balonului din sticlă, iar lămpile cu puteri nominale
peste 60 W sunt realizate, de obicei, cu un gaz inert în interiorul balonului.
1
1 – Elementul cald (filament din wolfram)
2
4
Vid sau gaz
(argon)
2 – Balon din sticlă
5 (Argon) 3 – Soclu
4 – Electrod
5 – Tijă din sticlă
3
6 – Element de contact
6
Surse de lumină
• Curentul electric I0 în momentul conectării lămpii (în starea rece a filamentului)
este foarte diferit de curentul Ir de funcţionare normală (I0/Ir  8), ceea ce
determină o puternică solicitare a lămpii şi a circuitului de alimentare (raportul
între rezistenţa electrică a lămpii în stare rece şi în funcţionare este aproximativ
14)
• Prezintă o sensibilitate ridicată la variaţii de tensiune; o influenţă deosebită o are
nivelul de tensiune U asupra duratei de viaţă D
14
D/Dr D U 
1,6 Φ/Φr   
Dr  U r 
P/Pr / r
/r P/Pr
1,4 În care:
Φ/ Φ r D/Dr Dr = 1000 ore este durata normată
Ur = 230 V  tensiunea normată.
0,85 0,9 0,95 1,0 1,05 1,1 1,2
U/U
r
Surse de lumină
2. Lămpi cu incandescenţă cu halogeni
Aceste lămpi au principalul avantaj că pe întreaga durată de viaţă emit un flux
luminos constant.
Lampa constă dintr-un balon din cuarţ, de formă cilindrică, având plasat un
filament liniar pe axa cilindrului. Balonul din cuarţ este umplut cu argon şi o
parte bine determinată de vapori de iod. Pe durata funcţionării, wolframul
vaporizează şi o parte ajunge pe suprafaţa interioară a balonului. La
temperatura relativ redusă a balonului are loc reacţia wolframului cu vaporii de
iod şi rezultă o iodură gazoasă de wolfram. În apropierea filamentului, datorită
temperaturii ridicate din zonă, iodura se descompune şi are loc depunerea
wolframului pe filament.
Pe durata funcţionării are loc un echilibru între procesul de vaporizare şi de
depunere a wolframului. Se poate considera că rezultă un proces regenerativ.
Surse de lumină
1 În cazul lămpilor cu incandescenţă cu halogeni

nu apare înnegrirea balonului din cuarţ
2 Pentru a se realiza reacţia chimică dintre
4
wolfram şi vaporii de iod trebuie ca
temperatura balonului să fie de circa 600C;
din acest motiv poate fi folosit numai cuarţul.
3
Lămpile cu incandescenţă cu halogeni au
următoarele caracteristci principale:
5
1 – Filament • eficienţa energetică 20 ÷ 25 lm/W;
2 – Balon din cuarţ
3 – Soclu • durata de viaţă 2000 ore;
4 – Electrod
5 – Element de contact
• posibilitatea de reglare continuă a fluxului
luminos.
Surse de lumină
3. Lămpi cu descărcare în vapori metalici
În cazul lămpilor cu descărcare electrică sunt utilizate radiaţiile
electromagnetice care apar în procesele de schimb de energie ce rezultă la
ionizările prin ciocnire.
Într-un tub care cuprinde vapori metalici (în general un gaz) sub influenţa unui
câmp electric exterior rezultă, la bornele tubului, o relaţie specifică între
curentul electric din tub şi tensiunea la bornele tubului
Principial, gazele sunt materiale izolante. În lipsa purtătorilor de sarcină nu
poate să apară curent electric la aplicarea tensiunii la borne. În realitate, în
spaţiu există totdeauna o anumită cantitate de purtători de sarcină,
determinată de slaba ionizare datorată unor surse exterioare, de exemplu
radiaţia cosmică.
Surse de lumină
I E
F Arc electric
D
Descărcare Zonă de trecere
autonomă
C
A
mA UT B Descărcare
R întunecată
Ur O
a) b)
UB UT
Caracteristica tensiune-curent electric a unei descărcări în mediu gazos.
Surse de lumină
4. Lămpi fluorescente
• Lămpile fluorescente sunt lămpi cu descărcare în vapori de mercur de joasă
presiune
• În interiorul tubului este un amestec gazos de argon şi krypton împreună cu
un miligram de mercur (presiunea gazului 150  160 Pa; presiunea
vaporilor de mercur 0,15  15 Pa)
• Pe partea interioară a tubului din sticlă este plasat un strat subţire
pulverulent dintr-un material fluorescent
• Canalul descărcării electrice determină o intensă radiţie în domeniul
ultraviolet (în principal linia spectrală de 253 nm, aşa numita linie rezonantă
a mercurului) care este convertită în domeniul vizibil cu ajutorul stratului
din material fluorescent
• Materialul fluorescent determină calitatea luminii şi eficienţa sursei de
lumină.
Surse de lumină
• Tensiunea relativ ridicată (până la 2,5 kV)
necesară amorsării descărcării este
obţinută în multe dintre lămpile
Ur = 230 V fluorescente actuale cu ajutorul unui
B starter St
CR • Starterul constă dintr-un tub de
descărcare G, de dimensiuni reduse,
T având în paralel conectat un condensator
S1 E1 E2 S2 Cs pentru limitarea perturbaţiilor de înaltă
frecvenţă
Eb • Tubul de descărcare G este umplut cu
Ea St
G neon şi are doi electrozi Ea (de formă
liniară) şi Eb (element bimetalic)
Cs • Dacă la bornele de alimentare se aplică
tensiune alternativă de 230 V, între
electrozii Ea şi Eb se iniţiază o descărcare
luminiscentă
Surse de lumină
I [A] u
1 i Φ
0,5 Φ
0
- 0,5
-1
2,5 5 7,5 10 12,5 15 7,5 20 t [ms]
0
t
i
a)
I [A]
u
0,3
0,2 Variaţia mărimilor la o lampă
0,1 fluorescentă
0
Lampa fluorescentă este un receptor
DC 1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 n
puternic neliniar; datorită caracteristicii
b)
neliniare a lămpii curentul electric
Forma curentului electric în lampa
absorbit are o formă distorsionată în
fluorescentă a) şi componenţă sa spectrală b).
raport cu o sinusoidă; curentul electric
cuprinde armonici de valoare ridicată
Surse de lumină
B2 C2 i1
AN
i B1 i2
E11 E21 I2
u Efectul stroboscopic
St1 St2 φ2 U poate fi limitat sau
T1 T2 φ1 I
I1 eliminat prin utilizarea
230 V; E12 E22 I = I1 + I2 montajulul duo (a se
50 Hz b)
vedea figura alăturată),
conectarea trifazată a
u
a)
Φ = Φ1 + Φ 2
lămpilor sau prin
i utilizarea balastului
Φ Φ1 Φ2 electronic
i2 i1 t
u c)
Montaj duo al lămpilor fluorescente
Surse de lumină
i • Balastul electronic
asigură alimentarea
u 230 V uc uL tubului de descărcare
cu o tensiune
Transformator
alternativă la o
frecvenţă de 20  40
Filtru de reţea Circuit Invertor Circuit
Redresor intermediar de de adaptare de rezonant L-C
înaltă frecvenţă
tensiune kHz
continuă
u
i a)
uL • Datorită frecvenţelor
uc
înalte, canalul
i descărcării electrice
u arde continuu şi fără
variaţii, ceea ce
t t
conduce la creşterea
gradului de confort
b) c) vizual
Schema bloc a unui balast electronic a), forma curbelor de tensiune şi
curent la 50 Hz b) şi tensiunea la bornele tubului de descărcare c).
Surse de lumină
5. Lămpile fluorescente compacte
Lămpile fluorescente compacte funcţionează după acelaşi principiu ca şi
lămpile fluorescente liniare. Sunt utilizate în aparate de iluminat de
dimensiuni reduse. Aşa numitele lămpi economice sunt lămpi fluorescente
compacte având în soclu inclus balastul electronic
B I B
1 UL I
UF /2
C UC U
U C
UF /2
2
3 UL
4
Lampă fluorescentă compactă: I U
UF  U φ
I
1  tub din sticlă în formă de U UC
2 – balast electronic a) b)
3 – soclu Aprinderea lămpii fluorescente într-un circuit rezonant L-C:
4  piesă de contact. a) înainte de aprinderea lămpii; b) în funcţionare normală
Surse de lumină
6. Lămpi cu descărcare în vapori de mercur de înaltă presiune
Lămpile cu descărcare în vapori de mercur de înaltă presiune au fost primele
lămpi pentru iluminat general, alimentate la 230 V şi prevăzute cu balast
inductiv
Constau dintr-un tub de descărcare T din cuarţ, în
care se dezvoltă o descărcare electrică între
electrozii principali E1 şi E2 . După conectarea lămpii
în circuit, între electrodul principal E2 şi electrodul E1
auxiliar Ea se dezvoltă o descărcare electrică T K
auxiliară, în mediul gazos din interiorul tubului (gaz
inert), pentru a asigura o cantitate suficientă de E2 Ea
purtători de sarcină. Limitarea curentului în această
descărcare secundară este realizată de rezistorul R. R
După un anumit timp (3  5 minute) mercurul din
interiorul tubului vaporizează şi descărcarea B
electrică continuă, între electrozii principali, în S 230 V;
C ~
vapori metalici. 50 Hz
E
Surse de lumină
Principalele avantaje ale acestor lămpi sunt:
• un cost relativ redus;
u u • nu necesită elemente suplimentare pentru
i
i amorsare;
• o eficienţă luminoasă medie 32 ... 60 lm/W;
0
• durată de viaţă ridicată (peste 20 000 ore)
2,5 5 7,5 10 12,5 15 17,5 20 t [ms]
Principalele dezavantaje ale lămpii sunt:
In/I
[%] •caracteristici reduse de redare a culorilor;
80
•durată mare de lansare şi relansare (circa 5
60
minute); după deconectarea lămpii, relansarea
40 are loc numai după răcirea şi astfel reducerea
20 presiunii din interiorul tubului de descărcare;
0 •datorită caracteristicii neliniare a descărcării
1 3 5 7 9 11 15 19 23 27 31 n
Spectrul curentului în cazul electrice curentul electric din circuitul lămpii
lămpii cu descărcare în vapori de prezintă o importantă componenţă spectrală
mercur de înaltă presiune.
Surse de lumină
7. Lămpi cu descărcare în vapori de sodiu cu înaltă presiune
În cazul acestor lămpi, arcul electric se dezvoltă într-o atmosferă de vapori de
sodiu
• Lampa constă, în principiu, dintr-un tub T şi
doi electrozi E1 şi E2 între care se dezvoltă
descărcarea electrică E1
• Tubul T este umplut cu un gaz inert (Xe, Ar, T K
Ne) şi este introdus puţin sodiu în stare solidă
• La conectarea lămpii la reţeaua electrică, E2
blocul de amorsare A generează impulsuri de
tensiune cu amplitudine de circa 4 kV,
determinând amorsarea descărcării în gazul
inert. B
S
A
C ~ 230 V;
50 Hz
E
Lampa cu descărcare în vapori de sodiu de înaltă
presiune.
Surse de lumină
Principalele avantaje ale lămpilor cu descărcare în vapori de sodiu cu înaltă
presiune sunt următoarele:
• durată mare de viaţă (peste 20 000 ore);
• o eficienţă luminoasă ridicată (până la 130 lm/W);
• formă compactă.
Principalele dezavantaje ale lămpii sunt:
• o slabă redare a culorilor (Ra < 20);
• necesită utilizarea unui balast şi a unui bloc de amorsare;
• durată mare a timpului de lansare şi relansare (până la 8 minute);
• costuri ridicate;
• datorită caracteristicii neliniare a descărcării electrice, curentul electric
absorbit din reţeaua de alimnetare prezintă un important spectru armonic.
Surse de lumină
8. Lămpi cu halogenuri metalice
Lămpile cu halogenuri metalice sunt realizate pe baza lămpilor cu descărcare în
vapori de mercur de înaltă presiune. Redarea culorilor şi eficienţa luminoasă
pot fi îmbunătăţite prin introducerea în tubul de descărcare de ioduri de Na, In
şi Tl precum şi Hg.
Descărcare în interiorul tubului, în funcţionare normală, are loc în vaporii
iodurilor metalice şi nu apar liniile spectrale ale mercurului.
Principiul lămpii constă în faptul că cele mai multe dintre halogenurile metalice
vaporizează la temperaturi mult mai mici decât metalul cu care sunt aliate. În
tubul de descărcare este argon, puţin mercur şi diferite halogenuri metalice (I,
Br, Cl).
Îniţial se amorsează o descărcare în argon care trece în vapori de mercur, iar
apoi halogenura este vaporizată în canalul de plasmă (temperatura peste
3000K) şi disociată. În continuare are loc descărcarea în vaporii metalelor care
au fost în componenţa halogenurilor şi rezultă un spectru de emisie
corespunzător acestora. În prezent sunt utilizate iodura de sodiu, iodura de
thaliu, iodura de indiu, iodura de scandiu, iodura de thoriu, iodura de dysposiu,
bromura de dysposiu, bromura de holmiu, bromura de tuliu.
Surse de lumină
Principalele avantaje ale lămpilor cu halogenuri metalice sunt:
• o bună până la foarte bună redare a culorilor (Ra > 60);
• durată mare de viaţă (peste 15 000 ore);
• o bună până la foarte bună eficienţă luminoasă (60  110 lm/W);
• dimensiuni reduse;
• o ridicată stabilitate a culorilor în cazul utilizării tubului de descărcare din
material ceramic.
Principalele dezavantaje ale lămpii cu halogenuri metalice sunt:
• necesită balast inductiv şi bloc de amorsare;
• durată mare de lansare şi relansare (câteva minute);
• costuri ridicate;
• datorită caracteristicii neliniare a descărcării electrice, curentul electric absorbit
din reţeaua de alimentare prezintă un important spectru armonic.
Dimensionarea instalaţiilor de iluminat
La dimensionarea instalaţiilor de iluminat trebuie stabilite următoarele date:
• tipul lămpii utilizate;
• numărul lămpilor ce trebuie montate pentru a asigura nivelul mediu de
iluminare impus şi valoarea minimă a factorului de neuniformitate;
• locul în care trebuie montate lămpile;
• circuitele electrice de alimentare.
La dimensionarea instalaţiilor de iluminat sunt folosite, în principal,
următoarele două metode:
1. metoda factorului de utilizare, adecvată în special la dimensionarea
instalaţiilor de iluminat interior;
2. metoda punct cu punct, adecvată în special la dimensionarea instalaţiilor
de iluminat exterior.
1. Metoda factorului de utilizate
Metoda factorului de utilizare este folosită în mod obişnuit pentru
dimensionarea instalaţiilor de iluminat din birouri, ateliere, spaţii cu
echipamente, coridoare de circulaţie. Este necesar a cunoaşte: geometria
încăperii şi caracteristicile de reflexie ale pereţilor, curbele fotometrice ale
aparatelor de iluminat, modul de plasare a aparatelor de iluminat în spaţiu.
Sunt adoptate următoarele ipoteze de calcul:
• încăpere de formă dreptunghiulară (încăperile cu altă formă de împart în
zone dreptunghiulare);
• spaţiul nu conţine alte obiecte;
• caracteristicile de reflexie ale pereţilor sunt constante şi au un caracter
defuz;
• aparatele de iluminat sunt plasate în mod uniform pe tavan.
Pentru calculul numărului necesar de aparate de iluminat în scopul obţinerii
valorii dorite ale nivelului de iluminare pe suprafaţă de lucru sunt parcurse
următoarele etape:
a) stabilirea valorii medii a nivelului de iluminare Emed în funcţie de activităţile
desfăşurate în spaţiul respectiv sau tipul încăperii;
b) alegerea tipului de sursă de lumină;
HP c) calculul ariei suprafeţei de lucru

A = lungimea încăperii L  lăţimea
H încăperii l;
H
d) stabilirea numărului nL de lămpi
într-un aparat de iluminat;
HE HE e) stabilirea fluxului luminos
Înălţimea sursei de lumină deasupra planului de lucru
nominal (valoare de catalog) L
pentru sursele cu reparţiţie directă şi pentru cele cu pentru lămpile care ar putea fi
repartiţie indirectă şi semiindirectă: utilizate;
H Înălţimea sursei deasupra planului de lucru;
HE Înălţimea planului de lucru; HP  Distanţa de
suspendare.
f) stabilirea factorului de menţinere p pentru a lua în considerarea murdărirea
lămpilor precum şi îmbătrânirea acestora;
g) stabilirea înălţimii H a sursei deasupra planului de lucru;
h) calculul indicelui i al încăperii din relaţia
Ll
i
H  (L  l)
i) stabilirea factorului de utilizarea L din tabele cu caracteristici fotometrice
(indicate de furnizorii de aparate de iluminat), în fuuncţie de indicele
încăperii i şi de caracteristicile de reflexie ale pereţilor şi tavanului;
j) calculul numărului necesar n de aparate de iluminat
Emed  A
n
p   L  nL   L
k) rotunjirea valorii n pentru a obţine o valoare întreagă şi adecvată aşezării
uniforme pe tavan.
2. Metoda punct cu punct
Utilizarea metodei punct cu punct este adecvată în principiu la iluminatul
exterior. Metoda poate fi utilizată şi în cazul iluminatului interior pentru pentru
calcule mai exacte, atunci când aportul suprafeţelor reflectante (iluminat
indirect) este redus sau în spaţiile foarte mari atunci când influenţa prezenţei
pereţilor, asupra nivelului de iluminare pe suprafaţa de lucru, este
nesemnificativă.
Nivelul de iluminare în metoda punct cu punct se determină pe baza relaţiei:
dI   cos 
dE 
r2
în care dI este intensitatea luminoasă emisă de o sursă punctiformă în
direcţia ;   unghiul de incidenţă (unghiul dintre raza de lumină incidentă
pe suprafaţa analizată şi normala pe suprafată) şi r  distanţa dintre sursa de
lumină şi suprafaţa iluminată.
SISTEME DE ILUMINAT
Sisteme de iluminat
Dimensionarea circuitelor electrice ale instalaţiilor de iluminat
1. Instalatii de iluminat cu surse cu incandescenţă
Instalaţiile de iluminat care cuprind numai surse cu incandescenţă sau surse
fluorescente cu compensare completă a puterii reactive sunt caracterizate de un
factor de putere  = 1.
În cazul unei singure lămpi, aflată la o distanţă l de tabloul de alimentare,
căderea de tensiune U poate fi calculată din relaţia:
2  l 2  l P
U   I  U   2  l P
A A U  A 
Și U = U  UL trebuie să fie mai mică decât valoarea U a U
admisă Ua
I În care  este rezistivitatea materialului ( =

17,84109 m pentru conductoare din Cu şi  = 29,
U L UL 78109 m pentru conductoare din Al), I  curentul
electric din circuit, A  aria secţiunii transversale a
l
conductorului, P este puterea nominală (activă) a
lămpii, iar U  tensiunea nominală
Dimensionarea circuitelor electrice ale instalaţiilor de
iluminat
1. Instalatii de iluminat cu surse cu incandescenţă
Instalaţiile de iluminat care cuprind numai surse cu incandescenţă sau surse
fluorescente cu compensare completă a puterii reactive sunt caracterizate de
un factor de putere  = 1. În cazul unei singure lămpi, aflată la o distanţă l de
tabloul de alimentare, căderea de tensiune U poate fi calculată din relaţia:
2  l 2  l P
U  I  
A A U 2  l P
 A 
Deoarece U = U  UL trebuie să fie mai mică decât U a U
valoarea admisă Ua
I Unde,  este rezistivitatea materialului ( = 17,

84109 m pentru conductoare din Cu şi  = 29,
UL
78109 m pentru conductoare din Al), I  curentul
U L
electric din circuit, A  aria secţiunii transversale a
conductorului, P este puterea nominală (activă) a
l lămpii, iar U  tensiunea nominală.
Dacă în circuit sunt mai multe lămpi cu incandescenţă sau lămpi fluorescente cu
compensare totală a puterii reactive (factor de putere unitar), căderea de
tensiune U , pentru ultima lampă din circuit, rezultă:
U  U1  U 2      U n 1  U n
sau 2  n
2
U   I '1l1  I '2 l 2    I 'n 1ln 1  I 'n ln   A    I 'k  lk
A U a k 1
I1 I2 In-1 In

I1 I2 In-1 In
U L1 L2 Ln-1 Ln ULn
l1 l2 ln
2. Dimensionarea circuitelor electrice în cazul lămpilor fluorescente
Înstalaţiile de iluminat cu lămpi fluorescente sunt caracterizate în mod obişnuit
printr-un factor de putere   1. Pentru aceste lămpi:
U  U  U L  R  I  jX  I

La dimensionarea circuitului se consideră U  U
2  l
 U  R  I  cos   X 0  l  sin    I  cos   X 0  l  sin  
A
2    l  I  cos 
 A
U a  X 0  l  I  sin 
I R; X
U
U L UL UL U jXI
l 
I RI
Circuitul electric al unei lămpi şi diagrama fazorială corespunzătoare
Principalele condiţii pentru un iluminat corespunzător
O lumină de calitate este necesară pentru realizarea unui mediu luminos optim în
spaţii interioare şi în exterior. La dimensionarea instalaţiilor de iluminat trebuie
avute în vedere o serie de reguli care influenţează calitatea luminii realizate:
• un nivel de iluminat corespunzător este determinant pentru eficienţa activităţilor;
odată cu reducerea nivelului de iluminare scade eficienţa activităţii şi creşte
probabilitatea erorilor sau accidentelor;
• o neuniformitate redusă a luminanţelor pe diferitele suprafeţe determină condiţii
optime de muncă; un contrast prea redus sau prea puternic devine supărător şi
conduce la obosirea ociului uman;
• limitarea fenomenului de orbire asigură condiţii corespunzătoare de muncă;
fenomenul de orbire poate fi deranjant şi conduce la o suprasolicitare a ochiului
uman;
Principalele condiţii pentru un
iluminat corespunzător
• un contrast corespunzător al obiectelor din zonă permite observarea corectă
a acestora;
• o corectă direcţionare a luminii limitează apariţia umbrelor accentuate;
• o bună redare a culorilor permite evaluarea corectă a culorilor reale;
• un consum redus de energie prezintă un deosebit interes practic şi poate fi
determinant în alegerea unei instalaţii de iluminat;
• efectele reduse asupra reţelei electrice de alimentare, prin limitarea
distorsiunii curentului electric absorbit, determină relaţiile cu furnizorul de
electrică.
Bibliografie
[1] Bianchi C. ş.a. Sisteme de iluminat interior şi exterior, Matrix Rom, Bucureşti, 1998.
[2] *** CIE Guide on interior lighting, nr.29/2, 1986.
[3] Bianchi C. ş.a., Sisteme de iluminat interior şi exterior. Concepţie. Calcul. Soluţii, Editura
Matrix, Bucureşti, 1998.
[4] *** Zumtobel Staff Luxmatte – Light Management, 1997
[5] *** Normativ de proiectare, execuţie “Iluminatul artificial pentru interiorul clădirilor”
Universitatea Tehnică de Construcţii, Bucureşti, 2002.
[6] Moroldo D., Iluminatul urban. Aspecte fundamentale, soluţii şi calculul sistemelor de
iluminat, Editura Matrix, Bucureşti, 1999.
[7] *** Recommendations for the lighting of roads for motor and pedestrian tarffic,
Technical Report, CIE 115 - 1995.
[8] *** Guide to the lighting of urban areas, Technical Report, CIE 136 – 2000.
[9] Pop F. Ghidul centrului de ingineria iluminatului. Managementul energiei. Costurile
iluminatului, Editura Mediamira, Cluj Napoca, 2000.

C1 - Iluminatul Electric

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C1 - Iluminatul Electric

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Politehnica din București – Facultatea ENERGETICA

Departamentul SISTEME ELECTROENERGETICE

Spectrul undelor electromagnetice.

Unitatea de măsură, lumenul (lm), corespunde unui flux luminos emis de o

3. Eficienţa luminoasă ()

Eficienţa luminoasă este un indicator economic al unei surse de lumină.

Unghiul solid  poate fi calculat din relaţia:

dIa Sursa de lumină

Pe durata măsurătorilor este necesar a lua în

1 În cazul lămpilor cu incandescenţă cu halogeni

Montaj duo al lămpilor fluorescente

HP c) calculul ariei suprafeţei de lucru

I În care  este rezistivitatea materialului ( =

I Unde,  este rezistivitatea materialului ( = 17,

I1 I2 In-1 In

S-ar putea să vă placă și