De-a lungul timpului au existat mai multe inițiative de conservare a culturii, cunoștințelor, uneltelor,

utilajelor, obiceiurilor, îmbrăcăminții etc. legate de exploatarea resurselor minierale din România.
„Drumul aurului și al Florilor de Mină” – Primăria Baia Mare – Transformarea locațiilor miniere (Săsar,
Valea Roșie, Dealul Crucii, Șuior, Nistru-Băița) din municipiul Baia Mare și din zona metropolitană în
locații care să prezinte interes turistic. Crearea în cadrul unităților metalurgice în restructurare (ex.:
Romplumb) a unor locații tip „muzeu industrial”, cuprinzând echipamente și tehnologii miniere istorice.
Dezvoltarea unui sistem de valorificare a „Florilor de Mină” prin crearea unor trasee turistice în minele
în care Florile de Mină există nativ. c. „Drumul prelucrării aurului – circuit minier – Drumul aurului din
topitorie la monetărie” – Consiliul Județean Maramureș și parteneri locali – Sprijinirea realizării unei
rețele de pensiuni turistice în Zona Borșa; Identificarea traseelor 148 specifice, respectiv Logolda Cavnic
(topitoria de aur) – Muzeul de Mineralogie – Vechea Monetărie a orașului Baia Mare; Reabilitarea
constructiv-funcțională a căilor de acces spre zona minieră Cavnic; Elaborarea unei strategii și a unui
program de colaborare/comunicare/informare între centrele de turism; Realizarea de materiale
promoționale. d. „Mineritul ca atracție turistică” – Consiliul Județean Maramureș, Primăria Baia Sprie,
Primăria Cavnic, Primăria Băiuț, Primăria Borșa – Amenajarea unor galerii, mașini de extracție abataje,
filoane de minereuri etc. în vederea valorificării turistice a trecutului minier, amenajarea unor muzee la
intrarea în galerie (având o parte de exponate legate de munca în subteran și alta de minerale),
respectiv punerea în valoare a unei topitorii de aur. Lucrările se vor realiza în cadrul minelor ce urmează
a fi închise sau au fost închise: Baia Sprie, Băiuț, Cavnic, Borșa. Dezvoltarea turismului în Maramureș este
una dintre căile prin care se urmărește revitalizarea economiei județului. Turismul montan pentru ski
este în curs de dezvoltare în Maramureș, aici dezvoltându-se trei stațiuni: Borșa, Cavnic și Șuior. În județ
există și opt biserici din lemn înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, precum și Parcul Științific
Pietrosu Mare (cuprins în aria teritorială a Parcului Național Rodna) inclus în programul mondial UNESCO
„Omul și Biosfera”. Din această perspectivă este nevoie de integrarea turismului industrial în strategia de
promovare a altor obiective legate de patrimoniul cultural al județului. 3.5. Județul Gorj Județul Gorj
este un județ bogat în resurse naturale, în special lignit, și datorită acestor resurse județul a ajuns cel
mai mare producător de energie electrică din România. Există câteva idei despre modul în care poate fi
utilizat peisajul industrial al județului pentru promovarea turismului. În cadrul „Studiului pentru
Valorificarea Potențialului Turistic al Județului Gorj” sunt propuse proiecte adaptate faptului că
cărbunele a fost exploatat la suprafață aici. Aceste propuneri sunt: a. Reabilitarea zonelor miniere în
care există formate cratere pentru a fi puse în circuitul turistic (aceste cratere se pot umple cu apă și pot
fi transformate în zone de agrement, ca în Germania de Est); b. Amenajarea în carierele zonei Mătăsari –
Rovinari – Motru a unui traseu pentru curse Off Road (agrement și competiții sportive); c. Realizarea de
tabere de copii, tineret, studențești în bazele dezafectate ale unității miniere (exemple: Rânca, Bâlta –
comuna Runcu). Promovarea turismului industrial nu este însă o prioritate deoarece turismul în județul
Gorj este gândit în jurul altor destinații turistice, precum cele legate de mediul natural înconjurător,
folclorul și cultura locală, și în special a operelor lui Constantin Brâncuși. În plus, moștenirea industrială a
județului este percepută ca afectând negativ potențialul de dezvoltare a turismului datorită unităților
industriale care funcționează sau sunt dezafectate, și care au impact vizual negativ. 149 Dintre fostele
exploatări miniere din România cele de sare par să reușească să convertească cu succes amplasamentul
fostei exploatări în activități aducătoare de venituri (Iancu și Stoica, 2010, p. 63). Activitatea care are
succes în cazul salinelor este turismul și turismul balnear, iar în cadrul secțiunii următoare va fi realizată
o analiză a gradului de dezvoltare a acestora, precum și a factorilor care au favorizat la dezvoltarea
exploatărilor de sare în puncte de atracție turistică. 4. Transformarea salinelor în puncte de atracție
turistică Toate exploatările de sare care încă funcționează pe teritoriul României sunt administrate de
către Societatea Națională a Sării S.A. – Salrom (societate comercială la care statul român deține 51% din
acțiuși a spa