Sunteți pe pagina 1din 36

Apa

Structura apei
• Reprezintă o
Hidrură de oxigen -
H2O, formată din
doi atomi de
hidrogen și un atom
de oxigen, uniţi prin
legături covalente .
Structura apei
• unghiul dintre cele
două covalențe este
de 104,5 o iar distanța
O-H - 0,965 Ắ.
În molecula de apă
atomul de O este
puternic
electronegativ Cu formarea legăturilor H-O polare
în care atomii de hidrogen au o
şi atrage electronii de sarcină pozitivă și atomul de
la doi atomi de H. oxigen are o sarcină negativă
LEGĂTURA DE HIDROGEN
• - se formeză între moleculele de
H2O învecinate dipolare.
• Molecula de H2O este dipolară,
datorită distribuţiei inegale a
electronilor între atomi.

• Fiecare moleculă de apă poate


participa la formarea a maximum
4 legături de Hidrogen.
• Legătura de H este mai slabă de
20 de ori, decât o legătură
covalentă.
• Leg de H se formează şi se rupe
cu o frecvenţă mare – este instabilă
(necovalentă).
APA

Lichid

GHEAŢĂ LICHID

În gheaţă fiecare moleculă de apă În lichid fiecare moleculă de apă


formează 4 leg. H stabile. formează aproximativ 3.4 leg. de H,
care constant se rup şi se
reformează
Proprietăţile fizice ale apei
Sunt un rezultat al prezenţei legăturilor de
H care îi conferă apei starea lichidă pe un
interval mare de temperatură (0o – 100oC),
• căldura specifică mare,(caldura
necesară pentru a ridica un gr. deH2O cu
totodată și un rol unic în desfășurarea
un grad )
proceselor biochimice din celulele vii:
• punct de topire și de fierbere înalt;
• căldura de vaporizare și
conductabilitatea termică crescută;
• tensiunea superficială mare

• constanta dielectrică foarte mare.....

APA
Solvent Universal
Apa- Solvent al vieții
• O soluție conține :
- Solut
– solvent
• Solutul poate fi:
• Hidrofil:
- Compușii ionici se
dizolvă în apă
– Moleculele polare sunt
în general soluble în
apă
• Hidrofob
– Compușii nenpolari
Majoritatea reacțiilor biocimice se
deșfășoară în soluții apoase
• Două proprietăți ale acestor soluții sunt:
–1. Concentrația

–2. pH
Ionizarea apei
OH-
H+

H2O

H+

H3O+
Produsul ionic al apei
H2 O + H2 O OH- + H3O + (H+)
[OH-] [H3O+ ]
Constanta
= Kc = = 1.8 x 10-16
de disociere
[H2O]2
Produsul
= Kw = [H3O+ ] [OH-] = 10-14
ionic al apei
sau Kw = [H+ ] [OH-] = 10-7
•produsul ionic al apei depinde numai de temperatură.

• produsul ionic al apei este același (nu se modifică)


în soluții neutre, acide sau bazice.
Noțiune de pH
În locul concentraţiilor ionilor H+ este mult mai
comod de folosit logaritmul zecimal cu semn
schimbat numit indice de hidrogen sau pH.

pH   log H   

pH = -log [H3O+].
În funcţie de concetraţiile ionilor de hidroniu
dintr-o soluţie, ele se împart în:

• soluţii bazice, unde:

•soluţii neutre,
unde:

•solutii acide,
unde:
Scara pH:

Sînge
(7,35 à 7,45)
ACID ALCALIN
7
0 1 2 3 4 5 6 8 9 10 11 12 13 14

Apă
În soluţiile acide pH < 7 distilată În soluţiile alcaline pH > 7

În soluţiile neutre pH = 7

Aşa dar reţinem că aciditatea unei soluţii creşte atunci când pH-ul scade, iar
alcalinitatea creşte când pH-ul creşte.
1023
Echilibrul acido-bazic

•Menținerea valorilor constant e a pH-ului are o mare importanță pentru


sistemele vii,
•Viața fiind posibilă numai în anumite limite de pH;
• pH-ul sângelui de exemplu are valoarea de 7.35 – 7,45.
•Aceasta se datorează faptului că enzimele își desfășoară activitatea în anumite
limite de pH
Valoarea pH-ului
Menținerea
constantă a pH-ului se
realizează pe mai
multe căi, un rol
important revenind
sistemelor tampon.
Noţiune de Acid şi Bază
• Bröensted şi Lowry
– Acid : donor de protoni HA H+ + A-
– Baza : acceptor de protoni HA + H2O H3O+ + A-

• Cele două reacții se implică reciproc;


• acidul cedând un proton se transformă în bază
conjugată ;
• baza, acceptând un proton de la acid, se transformă în
acid conjugat:
Acizii tari disociază Acizii slabi nu
complet în H2O disociază complet în
(H+ .............. Cl-). H2O.
Cuplurile acido/bazice
• HA + H2O → A─ + H3O+
• Acid apă bază ion conjugat
• hidroniu
• B + H2O → BH+ HO─
Bază apă acid ion conjugat
hidroxid
se aduna echilibrele
Acid1 + Baza2 Baza1+ Acid2
Sistemele tampon
• Soluțiile formate dintr-un acid slab și sarea lui
cu o bază puternică,
• sau dintr-o bază slabă și sarea acesteia cu un
acid puternic,

au rolul de a se opune variațiilor mari de pH la


adaosul de acizi sau baze în cantități limitate
Sisitemele tampon se caracterizează
prin doi parametri:
• pH –ul pe care-l menține constant un sistem
tampon (pH optim);
• capacitatea de tamponare a sistemului
tampon (intervalul în care intervine)
pH-ul optim
• pe care-l menține constant un sistem tampon este
egal cu valoarea pKa a acidului slab din sistemul
tampon respectiv.
• pKa este constanta relativă de aciditate și se deduce
din:
• Dacă
• valoarea

• Din care reiese că


Relația dintre pH and pKa
se exprimă prinecuația Henderson – Hasselbalch )

pH = pKa dacă:

Concentrația molară de acid este egală cu cea a A -= HA


bazei conjugate .

Ex: [H2PO4-] = [HPO42-]


pH = pKa = 6.8
Fiecare sistem tampon se
caracterizează prin pKa
Capacitatea de tamponare pKa±1
Capacitatea de tamponare a sistemelor tampon depinde de
concentrațiile molare efective ale acidului și bazei conjugate
din sistemul tampon respectiv. Cu mărirea concentrației
componentelor sistemelor tampon se mărește capacitatea
de tamponare.
Sisteme tampon din organismul
uman sunt:
Sistemul bicarbonat (53%)
H2CO3/NaHCO3 - extracelular, plasmă
• Sistemul proteic (7%)
Proteină/Proteinat de Na - extracelular, plasmă
• Sistemul fosfat (5%)
NaH2PO4/Na2HPO4- extracelular, plasmă
KH2PO4/K2HPO4 - intracelular
• Sistemul hemoglobinic (35%)
Deoxi-Hb/Oxi-Hb- intracelular, eritocite
Sistemul tampon al bicarbonatului -
cel mai important
•Principala sursă de acizi metabolici a organismului o reprezintă
CO2, în condiţii metabolice normale13 moli de CO2 se produc pe
zi (aproximativ 0,5- 1kg),
• CO2 reacţionează cu H2O producând acid carbonic, reacţia este
accelerată de anhidraza carbonică.
Acidul carbonic obţinut este un acid slab care disociază parţial în
H+ şi HCO3- ;

CO2 + H2O H2CO3 H+ + HCO3- pKa = 6.1


(acid) (CO2 hidratat ) (baza bicarbonat)
Sistemul tampon- bicarbonat

Format dintr-un acid slab (acid carbonic) şi de sarea sa


(bicarbonat de sodium)

Componeta acidă H2CO3 H+ + HCO3-


Acide Ion de Ion de
carbonic hidrogen bicarbonat

Componenta bazică NaHCO3 Na+ + HCO3-


Bicarbonat de Ion de Ion de
sodium sodium bicarbonat
La concentrații mari de [H+] - pHmic reacția
decurge spre stânga cu formare de CO2, care se
eliminarea grație ventilaţia pulmonare

CO2 + H2O H2CO3 HCO3- + H+

La concentrații mici de [H+] – pH mare


reacția decurge spre dreapta cu formare de
HCO3-, care se eliminarea grație ventilaţia
pulmonare

CO2 + H2O H2CO3 HCO3- + H+


Mecanisme de acțiune a sistemelor tampon bicarbonat

H2CO3 H+ + HCO3- pKa = 6.1


(acid carbonic) (bicarbonat)
Dacă se produce acid lactic:
CH3-CH(OH)-COOH H+ + CH3-CH(OH)-COO-
HCO3- + H+ H2CO3

Dacă se produce bază,ca NH3 din degradarea proteinelor


NH3 + H+ NH4
H2CO3 H+ + HCO3-
. Mecanisme de acțiune a
sistemelor tampon proteice
pKa ~ 6
H2PO4- HPO42- + H+
O
(acid) (base)
O P OH
[HPO42-] [H+] OH
Ka = = 1.51 x 10-7 M
[H2PO4-]

[0.001 M] [H+]
= 1.51 x 10-7 M
[0.003 M]

[H+] = [(1.51 x 10-7 M)*(0.003 M)]/(0.001 M) = 4.53 x 10-7M

pH = -log [H+] = -log(4.53 x 10-7) = 6.34


[HPO42-] [H+]
K=
[H2PO4-]

K = 1.51 x 10-7 M

pK = - log (K) = 6.8

6.8
O
H2PO4- HPO42- + H+
O P OH
(acid) (bază)
OH

Sistemul tampon fosfat acţioneză


în citoplasma celulelor
menţine pH in jur de 7.