MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETARII

LICEUL TEHNOLOGIC DE TURISM CĂLIMĂNEŞTI

PROIECT
PENTRU SUSŢINEREA EXAMENULUI DE CERTIFICARE A
CALIFICĂRII ABSOLVENŢILOR DE NIVEL V
CALFICARE: TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI DE
AGROTURISM MONTAN

PROFESOR ÎDRUMATOR: CANDIDAT:

Profesor: Cuprian Cristina Mucălau Elena

2020

2
MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETARII
LICEUL TEHNOLOGIC DE TURISM CĂLIMĂNEŞTI

MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚII
DE CAZARE A UNEI PENSIUNI

PROFESOR ÎNDRUMĂTOR: CANDIDAT:

CUPRIAN CRISTINA Mucălău Elena

2020

2
 CUPRINS
Argument……………………………………………………………
…
Capitolul I: Ce este
agroturismul………………………………………
1.1 Agroturismul în România…………………………………..
1.2 Agroturismul în Europa…………………………………….
Capitolul 2: Despre pensiunile agroturistice………………………
Capitolul 3: Top 10 peniuni agroturitice din
România………………
Capitolul 4: Peniunea agroturistica Lunca Sibielului ………………
Anexe…………………………………………………………………
Bibleografie……………………………………………………………

2
 ARGUMENT
În ultimii ani, oamenii au devenit tot mai preocupaţi de destinaţia vacanţelor lor,turismul
devenind una din cele mai importante activităţi economice din lume. În ultimavreme s-a
manifestat o dorinţă a oamenilor de a alege să-şi petreacă timpul liber înnatură, astfel ei
alegând să îşi petreacă vacanţele în zonele rurale în detrimentul oraşelorsau zonelor
aglomerate.Din dorinţa de a evada din cotidian şi de a se deconecta de la problemele zilnice
şide a scăpa de monotonia şi gălăgia din zonele urbane, turiştii preferă să călătorească şi
săcunoască locuri noi. Astfel, putem observa că locaţiile turustice cu specific
tradiţionalcâştigă teren în defavoarea consacratelor zone turistice.În România există sate ce
dispun de condiţii naturale bune pentru practicareaturismului, şi care beneficiază de un cadru
pitoresc, cu case şi gospodării confortabile şi gazde ospitaliere. Aceste zone sunt însă
slab valorificate, agroturismul reprezentând oşansă reală pentru economia locală. Acesta
creează principalele motivaţii în antrenarea şidezvoltarea unor iniţiative, a unor activităţi
tradiţionale care multă vreme au fostnegli"aţe. Gospodarul este astfel motivat să
amena" exteriorul şi interiorul gospodăriei,în scopul obţinerii de venituri. Ca urmare a
circulaţiei turistice se vor dezvolta şi activităţieconomice pe plan local.Circulaţia permanentă
a turiştilor va face necesară şi îmbunatăţirea infrastructuriilocale. Practicarea agroturismului
are şi efecte de natură culturală creşterea nivelului decunoaştere al acestora şi azi la un nou
avânt al turismului rural, generator de speranţă. (motivaţii dintre cele mai diverse îi determină
azi pe unii turişti să aleagă pensiunea rurală în loculaltor destinaţii. Dintre acestea se pot
enumera doar câteva dorinţa de libertate, demişcare, creată de spaţiile desc'ise ale ruralului şi
de lipsa unor programe rigide pe zile,ore şi obiective) condiţiile de preţ şi de structură ale
meniurilor alimentare) calitateaelementului uman local, dispus încă a oferi unele elemente
componente ale produsuluituristic în mod gratuit sau aproape gratuit) specificul local,
tradiţional şi dorinţa de a intraîn intimitatea vieţii rurale, descrise cu multă încântare
de numeroşi poeţi şi sciitori
În mod obligatoriu, atunci când vorbim despre turismul rural, trebuie neapărat să-lasociem cu
satul turistic, de care nu poate fi rupt. Dispersia în teritoriu a turiştilor seface în funcţie de
tipologia satelor turistice. Astfel, pot exista sate turistice istorice. care posedă în arearul lor
interesante şi atractive monumente istorice, apoi sate cu bogatetradiţii etnofolclorice şi de
arhitectură populară sau sate cu monumente ale naturii, sateviticole, sate piscicole,
etc.Turismul rural actual este o prezenţă activă pentru peşte 207 localităţi şi în peste 1075 de
gospodării, în special din zona montană şi premontană a României, dar nunumai. Astfel,
în special pentru lunile iulie-august şi în mai mică măsură în sezonul deiarnă, multe din satele
noastre primesc turişti, care sosesc aici pentru a petrece timpul liber. Cultura este inclusă în
mod indirect în mitul produsului agroturistic, datorită posibilităţilor de cunoaştere pe care
acesta le oferă. ce fac referiri la cunoştinţele generalede geografie, istorie, folclor, la tradiţiile
şi obiceiurile cu care turiştii vor veni în contact,de asemenea, la schimbul de informaţii
privind preparatele şi produsele indigene, la meşteşugurile şi instalaţiile pe care vor putea să
le admire la sursă. Din acest punct de vedere, agroturismul se poate constitui şi într-un act
de cultură. Conceptul de agroturism în acest context se circumscrie la nivelul gospodăriei, a
fermei sau a exploataţiei agricole. 3l constă deci în organizarea activităţilor de primire a
turiştilor şi a tuturor serviciilor turistice la nivelul unităţii agricole. Din această cauză, în
general, agroturismul este considerat adesea că o activitate complementară
agricolă.Agroturismul este o îmbinare a activităţiilor agricole cu serviciile turistice în
interiorul exploataţiei agricole care poate constitui o soluţie complementară, de sprijinire

2
directă a dezvoltării agriculturii, cu efecte pozitive, atât de natură economiă, socială, câtşi
ecologică. În concluzie, sfera de turism rural include activităţile de agroturism sau de turism
la fermă. Turismul rural priveşte toate formele de turism practicate în spaţiul rural, fiindvorba
aici de ativităţi în aer liber echitaţie, pescuit, vânătoare, plimbări pe jos sau cu bicicletă,
termalism, turism de sănătate, turism de cunoaştere biserici, cetăţi, diferitev estigii istorice, de
descoperire a mediului natural floră şi faună, de cunoştere şiînţelegere a culturii locale
folclor, tradiţii populare, turism gastronomic, etc.
În literatura de specialitate, romană şi din străinătate, prin utilizarea noţiunii
de agroturism, se exprima mai bine sfera de cuprindere, adică o activitate economică
complementara agriculturii într-o localitate rurală. Prin aceasta, agroturismul este un mijloc
de valorificare integrală a mediului rural cu potenţialul său agricol, turistic, uman şi tehnico-
economic. Se poate arăta ca agroturismul prezintă unele trăsături ce-l diferenţiază de turismul
tradiţional
Am ales această temă deoarece agroturismul este un mod de relaxare foarte eficient,ieftin,şi
deasemenea o modalitate de evadare din cotidian care poate atrage toate categoriile de vârstă.

2
 Capitolul 1: Ce este agroturismul
Agroturismul este o formă a turismului rural care utilizează pentru cazare şi servirea
mesei numai pensiunile şi fermele agroturistice, beneficiind de un mediu nepoluat şi pitoresc,
de atracţiile turistice naturale şi de valorile cultural - istorice, de tradiţiile şi obiceiurile
prezente în mediul sătesc.Conceptul de agroturism [13] se circumscrie la nivelul gospodăriei,
a fermei sau a exploataţiei agricole constând în organizarea activităţilor de primire a turiştilor
şi a tuturor serviciilor turistice la nivelul unităţii agricole. Din această cauză, în mod frecvent
agroturismul este considerat ca o activitate complementară agricolă, integrată în mod organic
în economia exploataţiei agricole.În timp ce conceptul de turism rural reprezintă organizarea
activităţii turistice în cadrul comunităţii rurale, a zonei, a unei regiuni, microregiuni sau bazin
teritorial din mediul rural, agroturismul tratează fenomenul turistic în interiorul exploataţiei
agricole.
Agroturismul este considerat a fi un concept mai restrâns, integrat în turismul rural şi
care se referă la totalitatea serviciilor turistice practicate şi legate în mod direct de gospodăria
taranesca. Termenul de agroturism vizează oferirea serviciilor de cazare, masa şi agrement în
cadrul gospodăriei şi în strânsă legătură cu aceştia. Orice altă formă de turism practicată la sat
este inclusă în domeniul turismului rural. În turismul rural apare necesitatea creării unor spaţii
de cazare, în timp ce în agroturism se vor utiliza gospodăriile agricole ca perimetre de
desfăşurare a prestaţiei turistice.
Agroturismul, ca formă particulară a turismului rural, trebuie să fie practicat de
fermieri şi gospodari ca o activitate secundară, agricultura rămânând principala ocupaţie şi
sursa de venit.

În literatura de specialitate, romană şi din străinătate, prin utilizarea noţiunii

de agroturism, se exprima mai bine sfera de cuprindere, adică o activitate economică
complementara agriculturii într-o localitate rurală. Prin aceasta, agroturismul este un mijloc
de valorificare integrală a mediului rural cu potenţialul său agricol, turistic, uman şi tehnico-
economic. Se poate arăta ca agroturismul prezintă unele trăsături ce-l diferenţiază de turismul
tradiţional, standard şi anume:
- consumul turistic se petrece în mediul rural, unde esenţiale sunt: calitatea pensiunii
şi serviciilor de primire la fermieri, cunoaşterea mediului natural, uman şi cultural, precum şi
originalitatea produselor turistice;
- oferta turistică este autentică, diferenţiata, multiplă în diversitatea sa, organizată şi
condusă de fermieri, deci de oamenii satului;
- este o activitate economică complementara exploataţiei agricole şi nu o alternativă
sau o substituţie a acesteia;

2
 - oferă populaţiei cu venituri reduse posibilitatea de odihnă şi reconfortare, de
petrecere a timpului liber din vacante sau weekend-uri în peisajul pitoresc al mediului rural,
cu valori cultural-educative şi cu o ospitalitate specifică;
- nu necesită investiţii foarte mari pentru amenajări de infrastructură şi supra-structura
turistică sau pentru alte dotări de profil;
- se evita marile aglomerări turistice de pe litoral sau din staţiunile balneare sau
montane;
- nu este compatibil cu turismul de masă.

O importanţă deosebită în definirea agroturismului o are definirea spaţiului rural. În

opinia domnului Acad.prof.dr. Păun Ion Otiman „Expresia spaţiului rural conţine zona
interioară şi de coastă şi cuprinde satele şi oraşele mici în care cea mai mare parte a
terenului este utilizată pentru  agricultură şi silvicultura, amenajarea zonelor montane de petrecere a
timpului liber şi de distracţii, rezervaţii naturale, ale activităţii de locuit şi de habitat sau
destinate unei activităţi artizanale, de  service sau industrială”.
Analiza conceptului de agroturism ne conduce la tratarea acestuia ca o
entitate complexă, astfel pentru cunoaşterea acestui concept este necesar să descompunem şi să explicităm
laturile componente care gravitează în jurul activităţii din cadrul gospodăriei ţărăneşti şi în speţă agroturistice.
Din punct de vedere al spaţiului de cazare, al asigurării bazei materiale, agroturismul este definit
ca o activitate capabilă să valorifice excedentul de cazare existent în
gospodăria ţărăneasca, pregătit şi amenajat special pentru primirea de oaspeţi.
Din punct de vedere al activităţii care gravitează în jurul gospodăriei
ţărăneşti, agroturismul poate fi definit ca un ansamblu de bunuri şi servicii
oferite de gospodăria ţărănească  spre consumul persoanelor care pe o perioadă determinată vin în
mediul rural să se destindă, relaxeze, agrement, cure terapeutice, pentru satisfacerea unui hobby,
pentru iniţiere în arta meşteşugurilor, şi multe alte activităţi specifice.

2
 Agroturismul vine ca o activitate complementară, ce valorifica excedentul de spaţii de
cazare existent în gospodăria ţărănească, pregătit şi amenajat special pentru oaspeţi; care se
constituie dintr-un ansamblu de bunuri şi servicii oferite de gospodăria ţărănească spre
consumul persoanelor.
Ferma rămâne un simbol foarte puternic pentru locuitorii din mediul urban prin casă
fermierului, a ţăranului, a celui care cunoaşte secretele naturii, cunoaşte locurile cele mai
bune de pescuit din zonă, de cules ciuperci apreciate de consumatori; este locul în care se
cresc animale domestice, cu care orăşeanul a pierdut contactul, este locul în care se pot
mânca fructe proaspete, locul unde se succed generaţii, reprezentând în acelaşi timp, un loc şi
un mod de viaţă aparte.

Satul ocupa un loc deosebit în imaginea orăşeanului, semnificând dimensiunea

umană, animaţia locală specifică, evoca primăria, birtul, scoala, biserica, locuri care au
marcat viaţa oamenilor secole de-a rândul. Aici se regăsesc artizani, comercianţi, mici
întreprinzători, actori locali care fac viaţa mai uşoară la ţară. Reprezintă, de asemenea, locul
de baştină a celor mai frumoase sărbători, a celor mai frumoase obiceiuri de nuntă, botez sau
de iarnă.

2
Fermă, satul şi spaţiul rural, împreună sau separat, constituie farmecul turismului rural prin
atractivitate. Turismul rural trebuie înţeles că o formă de activitate care asigura populaţiei
urbane cele mai adecvate condiţii de terapie împotriva stresului, determinat de tumultul vieţii
cotidiene. Această formă de turism, este puternic influenţată de factorii psihologici şi se
adresează prin excelenţă iubitorilor de natură, celor care ştiu să o folosească în avantajul
sănătăţii şi reconfortării lor, fără să o distrugă.
Activitatea de agroturism, are la baza trei elemente interdependente:atracţia faţă de
frumuseţile naturale, etnografie, de noutatea, farmecul şi evenimentele specifice vieţii la
ţară;cazarea şi masa, care, chiar dacă nu sunt la standardele hoteliere trebuie să fie de calitate
şi oferite cu ospitalitate;transportul, căile de acces spre mediul rural sunt vitale pentru
asigurarea unui flux continuu de turişti.

Agroturismul se realizează prin valorificarea cadrului natural, a ofertei de cazare, a serviciilor puse la
dispoziţie de către gospodăriile şi fermele agroturistice , iar scopul acestei activităţi este de a obţine
venituri. Gospodăria agroturistica realizează veniturile de bază din
activităţile agricole, iar o parte din venituri sunt din serviciile agroturistice.
Resursele existente în gospodăria şi fermă agroturistica sunt puse la
dispoziţia turiştilor prin intermediul ofertelor de programe agroturistice astfel: turiştii vor
servi la masa meniuri tradiţionale preparate din produse obţinute în condiţii naturale, având o valoare
biologică ridicată, posibilitatea oferită turiştilor de a asista şi participa la o serie de activităţi desfăşurate în
gospodărie şi la o serie de obiceiuri tradiţionale din localitate, zona (şezători, hore, hramuri

2
bisericeşti, târguri săteşti, spectacole folclorice). Agroturismul trebuie să dispună
de un management capabil să armonizeze cadrul natural şi gospodăria ţărănească în scopul
satisfacerii cerinţelor turistului modem.

1.1:Agroturismul în România
Serviciile turistice împletite cu arta populară, etnografie, folclor, tradiţii, vestigii istorice,
pigmentate cu un cadru natural armonios, un peisaj variat şi pitoresc reprezintă agroturismul.
Evoluţia lui în România ultimilor ani este interesantă, înglobând mai ales aspecte pozitive,
dar şi câteva negative.

Pr
imele iniţiative de agroturism în România sunt strâns legate de turismul balnear. Prin anii
1930, populaţia venită la tratament în diferite zone în care existau ape termale, îşi căutau
cazare inclusiv la localnicii satelor de prin preajmă. De atunci şi până în zilele noastre acest
sector al ospitalităţii a evoluat mult, însă nu toţi cei care îl practică respectă cadrul în care
acesta trebuie să se desfăşoare, şi nu neapărat din vina lor.

În primul rând, agroturismul trebuie definit rural, însă în România rurale sunt doar comunele,
iar multe dintre destinaţiile importante ale agroturismului au fost declarate oraşe, precum
Horezu, Voroneţ, Tismana, Râşnov etc. De asemenea, agroturismul presupune clădârî cu o
capacitate redusă, care, de obicei, prezintă interes arhitectonic, fiind decorate într-un stil
rustic, care aminteşte de locuinţele tradiţionale. În acest cadru, se acordă̆ o atenţie deosebită
gastronomiei locale tradiţionale şi, de cele mai multe ori, sunt conduse într-un sistem familial

Surprinzător este faptul că tinerii sunt într-o pondere mare consumatori de agroturism. Spre
exemplu, o zonă care s-a dezvoltat mult cu ajutorul turistului tânăr este Cazanele Dunării,
oferta de bărci, biciclete, drumeţii fiind o atracţie pentru aceştia. O altă zonă, din aceeaşi

2
categorie, ar fi şi nordul Olteniei, pe Cheile Sohodolului, unde există o ofertă de rafting. De
altfel, se poate spune că unde sunt activităţi, acolo sunt şi tineri. În rest, consumatorul de
agroturism este în general intelectual, care merge să petreacă un timp în foarte multă
linişte.Ca zone, cele mai căutate rămân Bran, Moeciu şi Râşnov, care s-a dezvoltat foarte
mult în ultimul timp. Pentru străini au rămas Bucovina, Maramureş şi Sibiul, iar ca nou
venite, Clisura Dunării, Mehedinţi, Buzău-Vrancea, nordul Olteniei.

1.2 Agoturism în Europa

Nu se poate spune că turismul rural este un fenomen nou în ţările Uniunii Europene. Cazarea
turiştilor la sate se practica de foarte mult timp, mai mult sau mai puţin organizată. Ceea ce se
poate spune că este nou este amploarea pe care a luat-o fenomenul turistic în  spaţiul rural.
Numeroase organizaţii de turism, din diverse ţări europene , se preocupă de organizarea şi
instituţionalizarea turismului în spaţiul rural, apărând astfel necesitatea de a crea sau recrea
ambientul rustic-rural, sub multiple forme: sate de vacanţă, vacante la ferme, sate-club, sate
pentru tineret, staţiuni rurale de odihnă, precum şi satul turistic. Satele turistice sunt solicitate
de diferite categorii de turişti, dintre care amintim turiştii cu copii şi tineretul, care doresc să-
şi petreacă vacanţa sau concediul  într-o zonă liniştită şi la preţuri accesibile.

O cauză a imposibilităţii delimitării clare a turismului rural la scară europeană sau

chiar mondială este utilizarea unor accepţiuni diferite în funcţie de ţara în care acesta se
practică. În Finanlanda acesta se referă la închirierea de către turişti a unor case ţărăneşti
sau oferirea de servicii de hrană şi/sau transport în mediul rural. În Ungaria este utilizat
termenul de “turism la sat” indincând faptul că singurele activităţi şi servicii oferite în sate
sunt regăsite în acest tip de turism, respectiv cazarea la preţuri mici, implicarea în activităţi
agricole sau alte tipuri de activităţi locale. În Slovenia cea mai importantă
formă a
turismului rural este turismul în fermele familiale, unde oaspeţii locuiesc fie al o familie de

2
fermieri, fie în case de oaspeţi, dar vizitează ferma pentru a servi masa sau pur şi simplu
pentru a o explora. În Olanda turismul rural înseamnă în special camparea la ferme unde
majoritatea serviciilor oferite sunt legate de activităţi precum: ciclism, plimbare sau
călărie. În Portugalia turismul rural a fost în mod tradiţional asociat cu şederea la ferme
alături de familia de fermieri. În Grecia, turism rural înseamnă cazare în camere mobilate
în stil tradiţional, cu mic dejun tradiţional.
În alte ţări din sudul Europei, turismul în mediul rural este strâns legat de ideea de
vacanţă mai ieftină, alternativă la vacanţele în staţiuni. În Franţa spre exemplu, sunt
disponibile mai multe tipuri de produse turistice rurale, precum celebrele gîte-uri rurale,
camere de oaspeţi, camping şi caravane, ferme de sejur, ferme ecvestre, cluburi şi sate de
vacanţă, hoteluri rurale. În unele ţări europene precum: Italia, Austria, Franţa sau Elveţia,
numărul celor care oferă servicii agroturistice este foarte mare. În pezent, turismul în
Uniunea Europeană deţine 53 % din piaţă menţinânduşi rolul de leader în turismul mondial
fiind considerat important pentru creşterea economică şi pentru ocuparea forţei de muncă.

La nivel naţional şi european au apărut şi se nasc încă (cazul ţărilor din centrul şi
Estul Europei) asociaţii şi federaţii diverse ale oamenilor implicaţi în turismul rural.
Obiectivul urmărit se pare a fi nu o uniformizare, ci dorinţa de realiza şi consfinţi criteriile
unei standardizări.
Din cele prezentate s-a conturat tendinţa generală de clasificare a spaţiilor de
primire în: hoteluri rurale;campinguri rurale;dotări mobilate rurale; camere de hotel rurale
primire la fermă.
După cum s-a putut constata din cele prezentate, oferta turistică rurală este foarte
variată şi se adresează unor segmente de piaţă diverse. Pe de altă parte, se poate vorbi, în
paralel cu activitatea turistică rurală, de o preocupare generală pentru activităţi de salvare a
patrimoniului arhitectural rural materializată nu numai în Italia (Toscana), Luxemburg
(Grand Duche), ci şi în Franţa ori Portugalia.
Turismul rural include toate ofertele de servicii turistice din mediul rural, care nu
sunt legate de activitatea de producţie în gospodăria ţărănească, şi anume: vacanţe în
gospodării care şi-au pierdut în mare parte funcţia de bază, sejururi în case de vacanţă, case
particulare.
Pe de altă parte, agroturismul este mai strict din punct de vedere al condiţiilor de
vacanţă petrecută la ţară. De cele mai multe ori termenul de agroturism este strâns legat de
produsele turistice aflate în relaţie directă cu mediul agrar şi şederea în mediul rural. El
constă în organizarea activităţilor de primire a turiştilor şi a serviciilor turitice la nivelul
unităţii agricole.
- Formele de agroturism practicate în ţări precum Belgia, Danemarca, Portugalia,
Italia, Franţa şi chiar Germania prezintă în general, aceleaşi forme de cazare.

2
Astfel, o inventariere realizată la nivelul CEE în anul 1987, confirmată de
15.000 de dotări pentru cazare în locuinţele agricultorilor în Franţa, iar la
nivelul întregii comunităţi peste 30.000 de aşezăminte

2
 Capitolul 2: Descrierea pensiunilor agroturistice

 Concept
Pensiunile sunt case de dimensiuni mari, transformate în case de oaspeţi, care oferă servicii
de cazare şi masă. Masa este servită în stil familial la ore stabilite şi cu meniu fix. Preţurile
sunt în general mai mici faţă de cele practicate în hotelurile de confort comparabil.
Pensiunile agroturistice sunt structuri de primire turistice situate în zona rurală care oferă
servicii de cazare, masa şi alte servicii care se bazează pe produse şi activităţi agrozootehnice.
O pensiune agroturistica este o afacere care poate oferi un loc de munca oricărui membru al
unei familii din mediul rural şi care poate fi demarata fără eforturi deosebite.

 
Prezentare
Deşi par identice turismul rural şi agroturismul sunt două concepte diferite. Turismul rural are
o arie de cuprindere mai mare, incluzând şi agroturismul, dar spre deosebire de turismul rural,
agroturismul trebuie să respecte o serie de criterii legate de consumatori, precum: numărul
maxim de camere, şederea în gospodăria ţărănească, consumul produselor agricole obţinute
în respectiva gospodărie, participarea, în limita posibilităţilor, la diferite activităţi din
gospodărie.
Conform reglementarilor din România pensiunea agroturistica presupune oferirea de
servicii de cazare şi masa în gospodăria proprie, ferme agricole, etc., cu o capacitate de
cazare de până la 8 camere. Pensiunea agroturistica funcţionează în locuinţele cetăţenilor sau
în clădiri independente şi asigură în spaţii special amenajate atât cazarea turiştilor cât şi
condiţii de pregătire şi servire a mesei, precum şi posibilitatea participării la activităţile
gospodăreşti, meşteşugăreşti sau activităţi culturale sau de relaxare. Masa se bazează pe
bucătăria tradiţională a locului, iar alimentele sunt produse naturale, preponderent din
gospodăria proprie sau de la producători autorizaţi de pe plan local. Gazdele se ocupă direct
de primirea turiştilor şi de programul acestora pe tot parcursul sejurului pe care îl petrec la
pensiune.
În cazul în care spaţiile pentru prepararea şi servirea mesei sunt destinate şi pentru
consumatori din afară iar numărul locurilor la mese este mai mare decât al celor de cazare,
dar nu mai mic de 40 de locuri la mese, spaţiile în cauză se clasifică drept unităţi de
alimentaţie publică, potrivit normelor specifice elaborate de Ministerul Dezvoltării Regionale
şi Turismului.
Pensiunile agroturistice sunt clasificate în 5-4-3-2-1 - flori (margarete).
Pensiunile agroturistice se adresează în general persoanelor care îşi doresc un concediu
liniştit, petrecut într-un cadru natural mirific.

2
Potenţialii clienţi
Clienţii unei pensiuni agroturistice pot fi persoane fizice şi juridice, turişti romani care
locuiesc în mediul urban sau turişti străini interesaţi să vadă altceva decât ce au în ţara lor
cum ar fi: obiceiuri, activităţi gospodăreşti şi meşteşugăreşti, culturale sau de agreement,
interesaţi de relaţiile interumane. În general turiştii interesaţi de aceste servicii sunt încântaţi
să povestească cu “gazdele” şi mai ales interesaţi să încerce specialităţi culinare specifice
locului şi zonei. Tot mai mulţi turişti romani şi străini prefera liniştea şi atmosfera rustică a
unei pensiuni agroturistice.
Pentru a atrage turiştii este recomandat că proprietarul afacerii să aibă “o poveste despre
spaţiul de cazare” care să includă anumite elemente şi beneficii specifice care vor convinge
potenţialul client să cumpere cazarea de la pensiunea respectivă. Gazda trebuie să fie capabilă
să vorbească despre viaţa satului şi a regiunii. O pensiune trebuie să se distingă în
multitudinea de alte pesniuni şi spaţii de cazare pentru ca potenţialul client să poată
descoperii acele elemente care fac pensiunea unică (Ex: privelişte montană, posibilitatea de
admira peisajele din camera restaurant în pensiune un loc bun pentru a lua masa, ventilatoare,
temperaturi suportabile în timpul verii, biciclete gratuite, vizita în zonă, local pentru activităţi
de seară, camera cu jocuri, loc de joacă pentru copii, cu sau fără surpraveghere, locuri cu
semnificaţie istorică în apropiere, timp de călătorie redus pentru locuri cu semnificaţie
istorică; trasee turitice plimbări în natura etc.

Turismul rural se adresează în primul rând oamenilor dinamici, celor ce iubesc natura şi
turismul ecologic, celor ce profita de orice ocazie pentru a se plimba, pentru a admira natura,
pentru a practica drumeţiile montane, ciclismul, alpinismul, iubitorilor de sport şi aventură,
vânătorilor şi pescarilor, cât şi celor care considera că vacanţa petrecută în mijlocul naturii
este o adevărată sursa de energie şi de sănătate.
Turismul rural este o formă de turism accesibilă unei mari categorii de clientela datorită
preţurilor reduse.

 Personal
Serviciile de cazare şi masă sunt oferite de membrii familiei. În cazul în care pensiunea nu
are mai mult de 3-4 camere iar serviciile de servire a mesei se oferă doar turiştilor cazaţi, 2
membrii ai familiei sunt suficienţi pentru a deservi în bune condiţii pensiunea agroturistica.
În cazul unei pensiuni agroturistice de 8 camere, care deţine şi o unitate de alimentaţie
publica în care se oferă servicii şi altor persoane decât celor cazate este necesară angajarea
suplimentară a unor persoane, în regim de part-time (camerista, chelner).

2
 Capitolul 3: Top 10 pensiuni agroturistice din România

Lacrimă Izei 
Lacrima Izei se află în Săcel şi are vedere la grădină, acces gratuit la internet WiFi şi parcare
privată gratuită. Proprietatea are saună.
Toate unităţile de cazare au zonă de relaxare, TV cu ecran plat cu canale prin satelit şi baie
privată cu uscător de păr, cadă şi duş. Sunt dotate cu frigider, cuptor, plită şi cană fierbător.
Pensiunea agroturistică serveşte un mic dejun continental în fiecare dimineaţă.
Lacrimă Izei are loc de joacă pentru copii.
Există o grădină cu grătar, iar în apropiere oaspeţii pot face drumeţii şi pot schia.

Vila Darian 
Situată în Bușteni, la 1,5 km de castelul Cantacuzino și la 2,2 km de Fun Park Kalinderu,
Vila Darian oferă WiFi gratuit.
Proprietatea include TV cu ecran plat cu canale prin cablu.
Această pensiune agroturistică oferă o terasă. Oaspeții de la Vila Darian se pot bucura de
schi în apropiere sau pot profita la maxim de grădină.Acesta este locul preferat de turiștii din
Buşteni, conform comentariilor independente.
Călătorii neînsoţiţi apreciază în mod deosebit această locaţie. I-au dat scorul 10 pentru un
sejur de 1 persoană.

Iz de Maramureş
Pensiunea agroturistică Iz de Maramureș (Adults Only) se află în Șurdești, la 18 km de Baia
Mare. Oferă cazare, WiFi gratuit și facilități de grătar. Parcarea privată este gratuită.Camerele
includ o baie privată.Proprietatea asigură serviciu gratuit de transfer.

2
 Se pot desfăşura diverse activităţi, precum schi şi drumeţii. Cavnic este la 9 km de Iz de
Maramureș (Adults Only), iar Sighetu Marmației se află la 56 km de proprietate. Cel mai
apropiat aeroport este aeroportul internațional Satu Mare, situat la 85 km de proprietate.

Pensiunea Zâna Munţilor 

Pensiunea Zâna Munţilor se află în Piatra Fântânele, la 33 km de Vatra Dornei, şi oferă un
bar şi acces gratuit la internet WiFi.Unităţile de cazare au TV cu ecran plat, baie privată cu
duş, precum şi un balcon.
Această pensiune agroturistică oferă o terasă.Există o grădină cu grătar, iar oaspeţii pot face
drumeţii în apropiere.

Hunter Vip
Hunter Vip se află în Reghin și oferă vedere la grădină, restaurant, recepție deschisă non-
stop, bar, grădină și terasă. Această pensiune agroturistică pune la dispoziție WiFi gratuit și
parcare privată gratuită.
Unitățile de cazare au TV cu ecran plat, baie privată cu duș și uscător de păr și balcon.
Proprietatea poate oferi prosoape și lenjerie de pat la un cost suplimentar.
Hunter Vip servește micul dejun continental.
Oaspeții beneficiază de serviciul de închirieri de biciclete. În apropierea proprietății puteți
opta pentru ciclism.Hunter Vip se află la 42 km de Sovata și la 33 km de Târgu Mureș. Cel
mai apropiat aeroport este Aeroportul Salonic, situat la 47 km, iar pensiunea agroturistică
oferă serviciu de transfer de la/la aeroport, la un cost suplimentar.

2
Luisenthal Conac
Luisenthal Conac se află în județul Suceava, la 37 km de Vatra Dornei, şi oferă camere cu
decor tematic. Oaspeţii au la dispoziție un restaurant.
Camerele sunt dotate cu TV şi au baie privată. Pentru un plus de confort, oaspeții au la
dispoziţie articole de toaletă gratuite şi papuci de casă.Recepția este deschisă nonstop.
Gura Humorului se află la 41 km de Luisenthal Conac, iar Câmpulung Moldovenesc este
la 10 km. Oaspeţii pot ajunge la mai multe mănăstiri din Moldova, precum Mănăstirea
Voroneț, situată la 44 km de Luisenthal Conac. Aeroportul Internațional Suceava este la 91
km.

Pensiunea Maramu
Situată în Breb, în regiunea Maramureș, Pensiunea Maramu oferă cazare cu WiFi gratuit și
parcare privată gratuită.Unitățile de cazare au TV cu ecran plat, baie privată cu duș și terasă.
Această pensiune agroturistică servește un mic dejun continental zilnic.Pensiunea Maramu
are un loc de joacă pentru copii.Oaspeții cazați la această proprietate pot face plimbări cu
bicicleta în apropiere sau se pot relaxa în grădină.
Pensiunea Maramu se află la 21 km de Cavnic şi la 27 km de Sighetu Marmației.Călătorii
neînsoţiţi apreciază în mod deosebit această locaţie. I-au dat scorul 9,6 pentru un sejur de 1
persoană

2
Pensiunea Casa-Stefanel
Pensiunea Casa-Stefanel se află în Sadova, la 7 km de Câmpulung Moldovenesc, şi oferă
un restaurant şi acces gratuit la internet WiFi.Baia privată are duş şi articole de toaletă
gratuite.Această pensiune agroturistică oferă în fiecare dimineaţă un mic dejun continental.
Pensiunea Casa-Stefanel pune la dispoziţie o terasă.Există facilităţi de grătar, iar oaspeţii se
pot relaxa în grădină sau în zona de lounge comună.Vatra Dornei este la 40 km de
proprietate, iar Gura Humorului este la 39 km. Cel mai apropiat aeroport este Aeroportul
Internaţional Suceava, situat la 89 km de Pensiunea Casa-Stefanel.

Pensiunea Faur
Pensiunea Faur se află la 6 km de centrul oraşului Sebeş şi la 9 km de Rezervaţia
Geologică Râpa Roşie. Oaspeţii beneficiază de acces gratuit la internet WiFi şi de locuri de
parcare gratuite. De asemenea, proprietatea oferă o grădină cu o terasă şi facilităţi de grătar.
Toate camerele mobilate practic şi amenajate individual au TV prin satelit, un balcon şi o
baie cu duş şi articole de toaletă gratuite.
Barul pensiunii Faur serveşte o varietate de băuturi şi este disponibilă o zonă comună de
lounge. Puteţi comanda mese de casă în avans. La aproximativ 1 km puteţi găsi mai multe
restaurante, precum şi un magazin alimentar, iar cetatea Alba Carolina este la mai puţin de 20
km.
Călătorii neînsoţiţi apreciază în mod deosebit această locaţie. I-au dat scorul 9,0 pentru un
sejur de 1 persoană.

2
Pensiunea Scărişoara
Înconjurat de păduri, la 1,100 de metri deasupra mării, în rezervația naturală din Apuseni,
Pensiunea Scărișoara este o fermă tradițională cu restaurant care servește preparate românești
și produse de casă.
Camerele în stil rustic de la Scărișoara oferă vedere la munte și la grădină. Băile sunt private
sau comune.
Puteți folosi bucătăria comună și lounge-ul cu TV și există, de asemenea, loc de joacă
pentru copii și facilități de grătar.

2
 Capitolul 4: Peniunea agroturistica Lunca Sibielului
Despre Sibiel - prezentare, informaţii

Cu o populaţie de circa 450 de locuitori, satul Sibiel face parte din cele zece aşezări
ce compun oraşul Sălişte. Situată de-a lungul râului omonim, care străbate localitatea de la
vest la est, cetatea Sibielului a fost identificată de către unii cercetători că fiind castrul Salgo,
atestat documentar la 1322.

Aflat la 23 km depărtare de oraşul Sibiu, adăpostit ca într-o căldare de poalele munţilor

Cibinului, satul Sibiel îşi duce mai departe în istorie o străveche ştafeta de frumos natural, de
cultură şi de tradiţie românească.Povestea Sibielului este învăluită în mister, bătrânii satului
povestind că e de pe vremea uriaşilor şi că acolo şi-ar fi ascuns Decebal comorile de frica lui
Traian. Numele celei mai vechi străzi, de sorginte slavă, plasează originile satului în epoca
slavonă.După tipicul săsesc, casele sunt orânduite una lângă alta, inspirând sobrietate şi
prosperitate. Drumurile pietruite ce şerpuiesc printre case şi de-a lungul râului, tradiţionalul şi
rusticul, fac din această aşezare una dintre cele mai pitoreşti zone, asaltate de turişti indiferent
de anotimp.La Sibiel s-au păstrat o serie de meşteşuguri transmise din generaţie în generaţie:
fierăria, potcovăria, tâmplăria, torsul, ţesutul, cojocăria, dar şi prepararea ţuicii şi a vinului de
mere ori coacerea pâinii şi a cozonacului pe vatră. Însă, reprezentativ pentru localitate este
pictatul icoanelor pe sticlă, Nicolae Suciu fiind unul dintre maeştri acestei îndeletniciri. În
memoria acestuia se organizează periodic tabere de creaţie specifică pentru copii.
Vizitatorii pot gusta din frumuseţea unor obiceiuri străvechi, trăind alături de săteni farmecul
şi adâncă taină a evenimentului sau a diferitelor ritualuri religioase. Colecţia de icoane pe
sticlă alături de frumuseţile naturale, aşezarea geografică, simplitatea şi ospitalitatea satenilor
sunt doar câteva din comorile cu care te ademeneşte acest lăcaş sfânt, Sibielul.

Lunca Sibielului, Sibiel – prezentare hotel

Pe raul Sibielului, Cibinul cel Mic, la 23 km de Sibiu, adăpostit ca într-o căldare de poalele
munţilor, se afla satul Sibiel, ce aparţine oraşului Sălişte. Satul face parte din mărgăritarele ce
împodobesc poalele munţilor din mărginimea Sibiului. În această zonă încărcată de tradiţie şi

2
cultura, puteţi descoperi un loc minunat de relaxare, la poalele munţilor, în Lunca Sibielului.
Aici, în Lunca Sibielului, se afla şi o pensiune având acelaşi nume, un loc unde puteţi
descoperi liniştea de care aveţi nevoie pentru un sfârşit de săptămână, sau de ce nu, într-un
minunat concediu petrecut alături de noi

.
Personalul nostru este calificat, iar zâmbetul de pe buze şi ospitalitatea cu care sunteţi primiţi
la noi vor rămâne o amintire plăcută pentru dvs. Cele 9 spaţii de cazare dispun de baie proprie
cu apa caldă permanenta, TV, cablu şi pe viitor câte un minibar. Fiecare cameră de la etaj
dispune de un balcon cu o privelişte ce-ţi duce privirea până la crestele albe ale munţilor
Făgăraş.
Structura de cazare

Structura de cazae a pensiunii este fomata din 7 camere duble şi 2 apartamente cu pat
matrimonial şi fotolii pa pentru copii.Toate camerele sunt amenajate într-un stil diferit, unic,
specific tradiţional, ce vă va purta într-o altă lume.

Deşi stilul specific este unul tradiţional, regăsim toate elementele moderne specifice zilelor
noastre : internet wireless, balcon, încălzire centrală, grup sanitar şi televizor. Fiecare cameră
are o denumire proprie : camera olarului unde sunt expuse oale specifice olăritului, camera
iconarului unde puteţi admira icoane pe sticlă şi pe lemn, camera covaciului unde sunt multe
elemente şi mobilier din fier,potcoave de cai etc

. Restaurantul ce păstrează acelaşi stil tradiţional, se regăseşte la parterul pensiunii, şi vă va

bucura cu cele mai bune preparate din zonă. În cazul în care călătoriţi alături de prieteni,
trebuie să ştiţi că pensiunea dispune şi de un grătar în curte, un foişor şi o terasă. Locul ideal
unde puteţi petrece serile alături de cei dragi. Pentru cei mici, nu trebuie să vă faceţi griji că
se vor plictisi. Locul de joacă din curte le vor răpi o bună parte din timp. Şemineul din living
vă vor încălzi serile, alături de o cană de vin fiert. Parcarea este gratuită în limita
disponibilităţii.

2
Cameră dublă matrimonială Cazare şi mic dejun 130,00 lei 260,00 lei 820,00 lei
Camera
(2+0 paturi) Caracteristici : Pat matrimonial, Baie in camera

Apartament 2 camere Cazare şi mic dejun 160,00 lei 320,00 lei 1008,00 lei
Apartament
(4+0 paturi) Caracteristici : 2 camere, Pat matrimonial, Baie in camera

Politicile de la Lunca Sibielului, Sibie

Este permis accesul cu animale de companie
Nu este permis în camere, se poate fuma în spaţiile publice şi pe balcoane
Check-in: intrare a ora 02:00PM
Check-out: ieşire la ora 12:00PM

Servicii:
Restaurant
Loc de joacă pt copii
Activităţi teambuilding
Vânzare produse locale
Biciclete de închiriat
Internet
Grătar în curte
Terasa sau foişor

Ativitati în împrejurimi

Muzeul de icoane pe sticla "Zosim Oancea" creat de părintele Zosim Oancea, după anul
1970. Părintele Zosim a fondat nu numai muzeul şi cpractic şi turismul rural în România.
Muzeul are cea mai mare colecţie de icoane vechi pe sticla din lume. Din colecţie făcând
parte icoane vechi, nu numai din Sibiel, dar şi din Moldova, Banat, Zona Nicula, Tara
Făgăraşului. Icoanele au o vechime de peste 200 de ani şi sunt făcute pe sticla creată manual
şi pictată în culori naturale din plante de către oamenii locului.

2
Biserica Sf. Treime- construită de oamenii din Sibiel în anul 1765. Pictură originală în fesca
datând din anul 1774-1775, a fost pictată de către Stan şi Iacob Zugravu.
Cele 3 troiţe ridicate la începutul anului 1800 pictate în frescă.

Schitul Sibiel. Atestat documentar în anul 1716, dar se pare cu mult timp înainte aici a
funcţionat cea mai veche scoala de preoţi călugări din Transilvania. După modelul şcolii
mănăstirii Sibiel au luat fiinţă şi celelalte şcoli din Transilvania.

Cetatea Salgo. Este o veche cetate daco-romana. Se presupune că aici au existat cele mai
vechi pivniţe de vinuri ale lui Decebal şi mai pe urmă ale lui Traian. Cetatea este situată pe
cel mai înalt vârf din zonă, numit Vârful Zidului, la 2 km de sat.

2
Potcovaria- este de asemenea foarte veche, se lucrează ca în trecut, meşterul Petra fiind
membru al academiei artelor tradiţionale.
În sat mai sunt de văzut un cântar vechi de lemn pt. căruţe şi un mic muzeu al pompierului.
Schitul Sibiel. Atestat documentar în anul 1716, dar se pare cu mult timp înainte aici a
funcţionat cea mai veche scoala de preoţi călugări din Transilvania. După modelul şcolii
mănăstirii Sibiel au luat fiinţă şi celelalte şcoli din Transilvania.

Cetatea Salgo. Este o veche cetate daco-romana. Se presupune că aici au existat cele mai
vechi pivniţe de vinuri ale lui Decebal şi mai pe urmă ale lui Traian. Cetatea este situată pe
cel mai înalt vârf din zonă, numit Vârful Zidului, la 2 km de sat.

Potcovaria- este de asemenea foarte veche, se lucrează ca în trecut, meşterul Petra fiind
membru al academiei artelor tradiţionale.
În sat mai sunt de văzut un cântar vechi de lemn pt. căruţe şi un mic muzeu al pompierului.

2
 ANEXE
. NORME DE PROTECȚIA MUNCII ȘI P.S.I
Protecția muncii constituie un ansamblu de activități instituționalizate având ca scop
asigurarea celor mai bune condiții în desfășurarea procesului de muncă, apărarea vieții,
integrității corporale și sănătății salariaților sau a altor persoane participante la procesul de
muncă.
Normele de protecția muncii stabilite prin lege reprezintă un sistem unitar de măsuri și
reguli aplicabile tuturor participanților la procesul de muncă.
Activitatea de protecție a muncii asigură aplicarea criteriilor ergonomice pentru
îmbunătățirea condițiilor de muncă și pentru reducerea efortului fizic, precum și măsuri
adecvate pentru munca femeilor și a tinerilor.
Prevederile legii se aplică tuturor persoanelor juridice și fizice la care activitatea se
desfășoară cu personal angajat pe bază de contract individual de muncă sau în alte condiții
prevazute de lege.
Normele privind prevenirea și stingerea incendiilor sunt obligatorii pentru toate
activitățile din economia națională, indiferent de forma de proprietate: agenții economici din
sectorul public, privat și cooperatist, inclusiv cu capital străin, care desfășoară activități pe
teritoriul României, autoritățile și instituțiile publice. (Norme Generale de prevenire si
Stingere a Incendiilor)
Echipamentele tehnice electrice trebuie să fie proiectate, montate, întreținute și
exploatate în așa fel încât să fie prevenite electrocutările, incendiile și exploziile. Proiectantul
este obligat să stabilescă zonele cu atmosfera potențial explozivă în vederea alegerii
echipamentelor tehnice cu grad corespunzător de protecție. Beneficiarul este obligat să
solicite proiectantului modul de evacuare a zonei.
Verificarea mijloacelor și a echipamentelor tehnice electrice de protecție înainte de
utilizare, de punerea în funcțiune și periodic (în exploatare), trebuie facută conform
prevederilor normelor specifice.
În locurile cu pericol de incendiu sau explozie trebuie să fie luate măsuri de protecție
împotriva descărcărilor electrice datorate electricității statice (prin legare la pământ a
elementelor metalice, instalarea de dispozitive de neutralizare sau de eliminare a particulelor
electrizante etc.).
Protecția la suprasarcină și la curent maxim trebuie să fie astfel realizată, încât în cazul
apariției unui defect care poate pune în pericol personalul, să deconecteze în timp normat

2
instalația sau echipamentul electric respectiv. Siguranțele fuzibile deteriorate trebuie înlocuite
numai cu siguranțe originale și calibrate, conform indicațiilor proiectantului.
Este interzis ca în exploatarea, întreținerea și repunerea în funcțiune a unei instalații
sau a unui echipament electric, să se aducă modificari față de proiect. În cazuri speciale, se
pot efectua modificări numai cu acordul proiectantului.
Recepționarea și punerea în funcțiune a unei instalații sau a unui echipament electric
trebuie făcute numai după ce s-a constatat că s-au respectat normele de securitate a muncii.
La exploatarea echipamentelor electrice trebuie să existe următoarele documente:
- instrucțiuni de exploatare;
- instrucțiuni de protecție împotriva pericolului de electrocutare;
- instrucțiuni de intervenție și acordare a primului ajutor în caz de electrocutare;
- programul de verificări periodice ale echipamentelor electrice și ale mijloacelor de
protecție împotriva pericolului de electrocutare.
Instalațiile electrice în faza de experimentare trebuie să îndeplinească toate condițiile
prevăzute în standarde și norme specifice pentru protecția împotriva electrocutării sau a
accidentelor tehnice. Este interzisă folosirea instalațiilor sau a echipamentelor improvizate
sau necorespunzătoare.
Recepționarea și punerea în funcțiune a unei instalații sau a unui echipament electric
trebuie făcute numai după ce s-a constatat că s-au respectat normele de securitate a muncii.
Măsurile care pot fi folosite pentru protecția împotriva electrocutării sunt următoarele:
 închideri în carcase sau acoperiri cu învelișuri exterioare (protecție prin
carcasare);
 folosirea mijloacelor de protecție electroizolante;
 alimentarea la tensiune redusă de protecție;
 executarea intervenților la instalațiile electrice (depanări, reparări, racordări
etc.) trebuie să se facă numai de personal calificat în meseria de electrician,
autorizat și instruit pentru lucrul respectiv;
 executarea intervențiilor în baza unei autorizații de lucru, a sarcinilor de
serviciu sau a unui proces-verbal;
Pentru evitarea accidentelor, măsurile de protecție care pot fi aplicate sunt următoarele:
 folosirea tensiunilor foarte joase de securitate TFJS
 legarea la pământ;
 izolarea suplimentară de protecție;
 deconectarea automată în cazul apariției unei tensiuni sau a unui curent de defect

2
periculoase;
 folosirea mijloacelor de protecție electroizolante.
Carcasele și invelisurile exterioare ale instalatiilor si echipamentelor electrice trebuie sa
fie rezistente la solicitările fizice și chimice în mediul în care funcționează.
Instalațiile sau locurile unde există sau se exploatează echipamente electrice trebuie să
fie dotate, în funcție de lucrările și condițiile de exploatare, cu următoarele categorii de
mijloace de protecție:
 mijloace de protecție care au drept scop protejarea omului prin izolarea acestuia față
de   elementele aflate sub tensiune sau față de pământ;
 indicatoare mobile de tensiune, cu ajutorul cărora se verifică prezența sau lipsa
tensiunii;
Întreținerea, reglarea, depanarea, repararea și prima punere sub tensiune a
echipamentelor electrice trebuie facută numai de personal calificat în meseria de electrician
autorizat și instruit pentru aceste operații la echipamentele respective.
La nivelul fiecărei unități patrimoniale se constituie o comisie de prevenire și stingere a
incendiilor care are următoarele atribuții:
 organizează, îndrumă și controleaza activitatea de prevenire și stingere a incendiilor;
 asigură înlăturarea imediată a cauzelor care pot genera incendiu;
 organizează și instruiește echipele de intervenție pentru stingerea incendiilor
 asigură asistența și întreținerea în bună stare de utilizare a instalațiilor, utilajelor,
aparaturii și mijloacelor de prevenire și stingere a incendiilor;
 asigură cunoașterea și respectarea normelor de prevenire și stingere a incendiilor;
 organizează evacuarea persoanelor și bunurilor materiale în caz de incendiu;
Angajatii vor fi instruiți în mânuirea mijloacelor de stingere a incendiilor pentru a
interveni rapid și corect ori de câte ori situația o cere și este obligat:
 să cunoască, să aplice întocmai și permanent normele de prevenire și stingere a
incendiilor;
 să întrețină în stare perfectă de funcțiune toate mijloacele de stingere și să nu le
folosească decât pentru scopul indicat;
 să mențină libere, curate și în bună stare căile de acces, culoarele, scările etc.;
 sa cunoască bine căile de evacuare;
 să dea imediat alarma și să anunțe unitățile de pompieri;
 să cunoască unde sunt mijloacele de stingere și să intervină imediat și eficient la stingerea
incendiilor.

2
 Aspectele care privesc securitatea şi sănătatea salariaţilor sunt reglementate de Legea nr.
53/2003 – Codul muncii, republicată, Legea nr. 319/2006 – Legea securităţii şi sănătăţii
în muncă, cu modificările și completările ulterioare, care se completează cu dispoziţiile legii
speciale, ale contractelor colective de muncă aplicabile, precum şi cu normele şi normativele
de protecţie a muncii.

2
 Bibliografie

https://ro.wikipedia.org/wiki/Agroturism
https://www.trendshrb.ro/business/agroturismul-zilelor-noastre/
https://www.infoghidromania.com/agroturism.html
https://biblioteca.regielive.ro/referate/agronomie/agroturismul-in-europa-
221506.html
http://www.ruralonline.ro/model-de-afacere-Pensiune-agroturistica_25-08-2015
https://www.booking.com/farm-holidays/country/ro.ro.html
-Turism rural. Agroturism. Turism durabil. Ecoturism.Autor: Vasile Glăvan
Editura Economica
-Turism rural. Autor: Elena Bogan, Tamara Simon.Editura: Universitara