ALEGEREA TEMEI DE CERCETARE

• Alegerea temei de cercetare are la baza dorinta personala de a explora niste

concepte de actualitate pe plan global (calitate, management, optimizare, risc),
a caror intelegere superficiala si aplicare deficitara sau inexistenta in Romania a
condus la aparitia unor fenomene de incertitudine si incetinire a dezvoltarii
economice.

• Motivatia din spatele alegerii temei consta in clarificarea anumitor aspecte care
pot genera performanta intr-o piata de constructii haotica si dezordonata cum
este piata autohton de constructii si materiale de constructii.
 SCOP SI OBIECTIVE
• Scopul lucrarii este identificarea unui set de puncte cheie, insirate pe durata de
vita a unui proiect, in care se poate interveni in vederea eficientizarii investitiei -
produs de constructii, pornind de la nivel de idee, tracand prin faza de
implementare, apoi exploatare si terminand cu dezinvestirea sau postutilizarea.
• Scopul cercetarii este ”sa aflam cat de departe suntem fata de unde ar trebui sa
fim”.

OBIECTIVELE CERCETARII
1. Formularea problematicii
optimizarii calitatii impuse in
procesele de constructii intr-un
mediu de risc specific

2. Identificarea cauzelor care

afecteaza succesul proiectelor
de constructii

3. Identificarea necesitatiilor de
optimizare
 REZULTATE ANTICIPATE

 Identificare multiplelor posibilitati de optimizare pe durata de viata a proiectului

 Formularea scenariilor de optimizare pentru proiecte de executie
 Masuri corective in caz de abatare de la planul stabilit
 Propuneri pentru optimizarea relatiilor cu factorilor implicati in realizarea
investiilor
 Directii viitoare de cercetare
 DESCRIERE GENERALĂ
• Prezenta lucrare isi propune sa reliefeze aspectele teoretice ce compun
problematica optimizarii proceselor in constructii prin prisma a trei factori
esentiali: calitatea in constructii, managementul de proiect si nevoia de
optimizare intr-un mediu de risc specific constructiilor.
• Toate cele 3 concepte (calitate, management, optimizare) vor fi analizate
prin tehnicile si intrumentele specifice, in contextul pietei de constructii din
Romania, iar rezultate obtinute vor servi drept suport teoretic pentru studiul de
caz propus.
 STRUCTURA LUCRĂRII
Lucrarea este constituita din patru părti conceptuale insumând 10 capitole:

I. PARTE TEORETICA 1) Calitatea

- analiza conceptelor (C vs. MP vs. O)
I. PARTE PRACTICA
- metodologie propusa si studiul de caz
I. CONCLUZII SI CONTRIBUTII PERSONALE
II. POSIBILE DIRECTII DE CERCETARE
2) Tehnologie in realizarea proiectelor
3) Managementul calitatii in implemenatare
4) Managementul proiectelor investitionale
5) Proiectul de constructii si MP
6) Cadrul general al pietei si specificul domeniului
7) Conceptul de optimizare
8) Metodologia de lucru adoptata
9) Studiul de caz
10) Concluzii generale, contributii si directii viitoare
 CALITATEA IMPLEMENTARII VS. CALITATEA IN EXCUTIE

• CALITATEA IMPLEMENATRII
Avand in vederea ca toate
activitatile asociate ciclului de
viata al unui produs de
constructii sunt supuse
constrangerilor legislative si
mediului de risc, putem
afirma ca, din punct de
vedere managerial, calitatea
este strans legata de
performanta cu care sunt
indeplinite sarcinile din
proiect in vederea atingerii
obiectivelor scontate pe toata
durata de viata a investitiei.
 CALITATEA IMPLEMENTARII VS. CALITATEA IN EXCUTIE

• CALITATEA IN EXECUTIE
Cei mai importanti factori care afecteaza
calitatea globala a unei constructii sunt
reprezentati de calitatea proiectarii si
calitatea materialelor inglobate in
constructie, privite prin prisma calitatii
proceselor tehnologice de executie si
tehnologiei intrebuintate.

Impactul proiectarii
De multe ori blamata sau neglijata proiectarea
reprezinta factorul cel mai important in buna
desfasurarea a investitiei, chiar daca nu are cele
mai mari costuri asociate.

Impactul calitatii materialelor de constructie

asupra calitatii globale a constructiei
Este complex si implica, pe langa factorii
obiectivi, investigabili stiintific, si factori
subiectivi, care tin de satisfactia clientului;
proprietar sau utilizator al constructiei.
 NEVOIA DE OPTIMIZARE A PROCESELOR

Scopul optimizarii difera in functie de rezultatele Factorii importanti implicati in procesul

scontate: investitional in constructii.

Pentru beneficiar important este ca acesta sa Beneficiarul CU finantatorul

primeasca produsul dorit in parametrii de calitate Consultantul CU proiectantul
solicitati si in timpul si bugetul alocat, pentru a putea
trece rapid la faza de exploatare cu corsturi cat mai Antreprenorul general CU furnizorii
mici posibil. Organele de reglementare si control SI
statul
Pentru consultant si proiectant importanta este
atingerea performatelor programate si insusirea
experentei, care va atrage dupa sine prestigiu.

Pentru antreprenor si furnizorii acestuia

principalul obiectiv este minimizarea costurilor si
maximizarea profitului in conditiile respectarii
angajamentelor contractuale ferm asumate.

Pentru stat si organele acestuia beneficiul urmarit

este cel social-economic, de mediu si de valoare
iconica a investitiei.
 TEHNICILE ŞI PROCEDEELE DE OPTIMIZARE

• La baza întregii activităţi de optimizare a proceselor

in proiecte trebuie luate in considerare principiile
eficienţei şi rentabilitatii economice, iar mai nou,
lucrurile trebuie privite şi din punct de vedere
ecologic si a mediului inconjurator, inclusiv prin
prisma dezvoltării durabile si a utilizarii sustenabile
de resurse.

• Tehnicile şi procedeele de optimizare s-au impus,

mai ales în ultimul deceniu, ca mijloace şi
instrumente inginereşti foarte valoroase şi
puternice pentru a realiza proiecte eficiente şi
competitive.

• În faza de elaborare a modelului de calcul destinat

optimizării, premergator luarii deciziilor, trebuie
avute în vedere şi aspectele practice, care de multe
ori sunt dificil de formulat în termeni numerici,
cantitativi si calitativi. Un rol important in acest
proces de optimizare il au proiectantul, tehnologul
sau executant pe baza intuiţiei, creativităţii sau
experienţei dobandite si probate.
 MODELAREA SI SIMULAREA

Modelarea şi simularea sunt puternice

instrumente ale optimizării.

• În general, drept criterii de optimizare a

proceselor in constrcutii se utilizează:

 criterii economice (costul produsului sau costul

serviciului, consum de resurse, materiale sau
utilitati, etc.);

 criterii tehnico-economice (productivitatea,

norma de timp a operaţiei sau fazei
tehnologice, coeficientul de încărcare al
resurselor);

 criterii tehnice (precizie in executie,

temperatură de punere in opera, durabilitate a
echipamentelor / sculelor, etc.)

 criterii subiective (cost de exploatare,

performanţe, design / estetică, etc.).
 CORELAREA OPTIMIZĂRII CU PRACTICA DE CONSTRUCTII

Procesul de optimizare este o componentă a proiectării şi realizării unui produs, dar în final
structura optimizată trebuie să îndeplinească şi alte condiţii sau restricţii, prezente totdeauna în
constructii, adică rezultatul “teoretic” al procesului de optimizare trebuie validat, în final, de
considerente financiare, economice, tehnologice, de montaj, de transport, de exploatare, estetice,
ergonomice, ecologice si de mediul inconjurator, etc.

• Restricţii tehnologice.
Orice produs de constrcutii se realizează într-un ansamblu de condiţii tehnologice existente sau
accesibile executantului, care determină unele “adaptări” ale produsului, deoarece fiecare tip de
proces tehnologic are avantajele, limitele şi dezavantajele sale.
• Condiţii de executie - montaj- front de lucru.
Accesibilitatea santierului, dimensiunea fronturilor de lucru, vecinatatile, conditiile climatice.
• Condiţii de transport.
Structura în ansamblu, sau componentele sale – de ex. dacă elementele unei structuri metalice sunt
de mari dimensiuni (agabaritice) – trebuie să fie transportate la beneficiar în condiţii speciale care să
nu afecteze parametrii funcţionali ai produsului. În anumite situaţii, aceste considerente pot influenţa
decisiv configuraţia structurii, soluţiile constructive sau tehnologice la care va recurge proiectantul.
• Condiţii de exploatare.
Validarea finală a oricărei activităţi inginereşti este comportarea în exploatare a produsului care a
constituit obiectivul proiectanţilor, executanţilor, beneficiarilor, etc.
 SCOPUL URMARIT AL OPTIMIZĂRII

Pentru investitor / beneficiar

• Sa coste cat mai putin
• Sa se realizeza cat mai repede
• Mentenanta / costuri in exploatare cat mai reduse
• Sa aduca profit cat mai mare

Pentru proiectant
• Castiga prestigiu
• Reduce timpii morti
• Reduce cheltuielile inutile
• Metoda de autopromovare

Constructor/ executant
• Sa realizeze cat mai repede produsul antamat in baza contractului de executie
• Cat mai ieftin
• Cu un efort cat mai redus
• Sa aduca profit rapid
 REZULTATE ANTICIPATE IN PROIECTARE

• Scopul procesului de proiectare este obtinerea unei documentatii viabile care sa

repecte cerintele beneficiarului, legislatia in vigoare si pe baza careia se poate obtine
autorizatia de construire si se poate executa obiectul temei de proiectare in
conformitate cu posiblitatile de executie si in bugetul stabilit si timpul aprobat, in
conditii de calitate si mediu de risc.

Elaborarea deciziilor optime, Indicatori :

• Calitativi
– criteriul unei caracteristici maxime si minime,
– criterii economice,
– criteriul eficientei exploatarii maxime,
• Cantitativi
– Conditii constructive
– Conditii functionale
– Conditii tehnologice
 REZULTATE ANTICIPATE IN EXECUTIE

• Intr-un proiect de executie, nevoia de optimizare a timpului și costului este necesară

deoarece astfel se pot diminua timpul, resursele și costul total al proiectului, iar
optimizarea de timp și cost ajută, in final, la obținerea celui mai mare beneficiu pentru
antreprenor dar si pentru beneficiar.

• Optimizarea planificarii executiei

• Optimizarea consumului de resurse

• Optimizare aprovizionarii

• Optimiarea achizitiilor
CONDUCEREA UNUI PROIECT DE CONSTRUCTII IN ROMANIA !
 METODOLOGIA DE LUCRU ADOPTATĂ

• Lucrarea de față vizează identificarea unor măsuri de optimizare a proceselor în

managementul proiectelor de construcții în vederea eficientizării acestora,
ameliorarii calitatii si aducerea de economii de timp si costuri.

• Se propun patru obiective prin care va fi analizat proiectul propus ca studiu de

caz:
• Optimizarea duratei de execuție a proiectului;
• Optimizarea necesarului de resurse din proiect;
• Optimizarea cash-flow-ului proiectului;
• Optimizarea procesului de construcții din punct de vedere al
tehnologiei de lucru din proiect.
 STUDIUL DE CAZ

• Proiectul propune realizarea unei cladiri formate din 2 corpuri alipite :

- un corp administrativ cu regim de inaltime P+3E, destinat activitatilor economice
ale unei intreprinderi ce activeaza in domeniul materialelor de constructii,
- o hala pentru depozitarea materialelor utilizate in actvitatea economica,
destinate distributiei de mobilier;

• In cadrul proiectului ales, optimizarea proceselor critice principale care au ponderea cea
mai mare in cadrul executiei produsului de constructie sunt:
1. Executia sapaturilor si a umpluturilor
2. Cofrarea, decofrarea si armarea
3. Turnarea betonului
4. Executia inchiderilor exterioare

• Optimizarea in special a proceselor mai sus mentionate, ce fac parte din drumul critic al
duratelor cat si din drumul critic al resurselor, poate aduce, in final, economii importante
de timp si bani atat beneficiarului cat si executantului.
 APLICAREA OPTIMIZARILOR
Optimizarea duratelor de executie prin optimizarea proceselor
din punct de vedere al tehnologiei

• Optimizare din punct de vedere al executiei folosind optimizarea tehnologiei va

duce in final la scaderea duratei de executie, reducerea costului produsului de
constructie si poate reduce costul de menteneta si intensitatea activitatii in
exploatare.

• Activitatea aflata pe drumul critic, “Cofraje” are o durata de 23 de zile si a fost

gandita sa fie realizata prin utilizarea cofrajelor dugheresti (din lemn), cofraje care
presupun un timp de executie mai mare. Se propune utilizarea cofrajelor glisante,
care au un timp de montaj mai mic si pot fi folosite ulterior in cadrul altor activitati
sau proiecte, reducand astfel costurile viitoare ale executantului.

• Durata lucrarilor inainte de optimizare este 174 de zile lucratoare. După

optimizare, durata activității Cofraje este de 7 zile ceea ce a condus la o scadere a
duratei proiectului cu 16 zile , de la 174 de zile lucratoare la 158 de zile lucratoare.
Comparație cu Baseline
 APLICAREA OPTIMIZARILOR
Optimizarea consumului de resurse

• Optimizarea pentru consumul de resurse al proiectului se face, in special, prin

optimizarea consumului resurselor activitatilor ce fac parte din drumul critic al
resurselor.

• Nivelarea resurselor poate duce la intarzierea proiectului dar sporeste fezabilitatea

rezultatelor obtinute, iar interpretarea acestora intr-o maniera corecta pe
parcursul planificarii poate aduce in final economii la nivelul intregului proeict desi
initial aducea costuri suplimenatre.

• Înainte de optimizarea resurselor, pentru a finaliza execuția lucrărilor conform

planificării, este necesar un număr de 7 de muncitori necalificati.
 APLICAREA OPTIMIZARILOR
Optimizarea consumului de resurse

• După calculul planificării prin constrângeri de resurse si a varfului de incarcare, observam ca

resursa Necalificati este supraincarcata, iar executia proiectului va dura 196 de zile
lucratoare.

• Astfel, pentru a executa proiectului in parametrii stabiliti initial, va fi nevoie de un numar de

10 muncitori necalificati, deci suplimentarea resursei planificare initial cu 3 muncitori.
 APLICAREA OPTIMIZARILOR
Optimizarea consumului de resurse

• Durata dupa aplicarea calculului cu constrangeri de resurse – dupa optimizare

 APLICAREA OPTIMIZARILOR
Optimizarea financiara

• Optimizarea financiara a proceselor in proiecte are la baza analiza cash-low-rilor si distributia

cheltuielilor importante pe scara timpului in asa fel incat maximul acestora sa fie cat mai
aproape de ziua decontarii asumate prin contract.

• Analiza cash-low-rilor este necesara pentru a scoate in evidenta efortul financiar pe care
trebuie sa îl susțină Constructorul pentru a duce la bun sfarsit execuția lucrărilor in conditii de
calitate corespunzatoare si in termenii contractului semnat si asumat.

• Pentru contractele FIDIC valoarea decontata le un moment dat trebuie sa reprezinte minim
10% din valoarea lucarii.

• Trebuie avut in vedere ca incasarile sa se realizeze cat mai repede iar platile cat mai tarziu.

• Pentru analiza influentei încasărilor asupra capacitații de susținere financiara a

Constructorului vom defini 8 activități numite Finantare si care se vor incasa la sfarsitul
fiecarei luni. Centru de cost Cash Flow va cuprinde toate cheltuielile Constructorului si
încasările acestuia.
 CONCLUZIILE STUDIULUI DE CAZ

Optimizarea duratelor de execuție

• Observam ca pentru a reduce cu 16 zile durata contractului prin optimizarea duratei activității
Cofraje, va fi nevoie de utilizarea cofrajelor glisante, cu un timp de montaj mult mai scurt
comparativ cu timpul necesar montajului cofrajelor din lemn.

Optimizarea consumului de resurse

• După optimizarea resurselor prin calculul planificării cu constrângeri de resurse, se observa ca
marirea numarului de muncitori necalificati de la 7 la 10 duce la o scadere cu 21 de zile
lucratoare a executiei lucrarii.

Optimizarea Cash-Flow-ului
• In cazul in care Constructorul nu are acces sau nu dispune de avans la începerea lucrărilor,
analiza Cash Flow-ului ne arata ca acesta trebuie sa depuna un efort financiar foarte mare
pentru realizarea lucrarii, aceasta realizandu-se mai mult din fortele proprii ale executantului.
• După optimizare, efortul financiar al acestuia a scazut substantial.
 CONTRIBUTII PERSONALE
Identificarea cauzelor care afecteaza succesul proiectelor

• DEPASIREA TIMPULUI (INTARZIEREA) SI COSTULUI (BUGETULUI)

 schimbarea scopului pe parcurs

 modificarea contractului
 schimbarile din piata materialelor si serviciilor de constructii
 nivelul calitatii solicitate
 calitatea impusa
 tehnologia nepotrivita adoptata
 CONTRIBUTII PERSONALE
Analiza ciclului de viata al proiectului si ientificarea punctelor in care se poate
interveni pentru optimizare

• Putem analiza ciclul de viata al proiectelor prin prisma efortului depus in fiecare faza a
implementarii sale.
• Privind diagarma efort, curba ”S” a costurilor, graficul de palti, si diagrama de cash-flow
identificam unde este efortul financiar cel mai sustinut pe scara timpului / durata de viata.
• Identificam apoi cumulul de activitati asociate respectivului efor, resursele si materialele pe
care acestea le implica. Fiecare tip de resursa si material are asociat un cost pe unitate de
timp.
• Se jutifica optimizarea avand in vedere ca se pot optimiza, cu beneficii maxime (raport: cost
optimizare / beneficiul obtinut), activitatile care implica un numar mare de resurse, un
consum crescut de materiale si costuri care se produce pe parcursul derularii proiectului
planificat.
• Comparam curba de efort (data de curba S a costurilor) cu cea de cash-flow si reprezentarea
ciclului de viata al proiectului.
• Echivalam curba ”S” cu efortul proiectului deoarece orice tip de efort am avea in proiect,
acesta presupune cheltuieli banesti si deci modul de ”consum” al costurilor este de fapt o
reprezentare fidela a efortului depus pentru a duce la bun sfarsit proiectul.
 CONTRIBUTII PERSONALE
Pasii de urmat in stabilirea intervalelor pe care se poate inteveni pentru optimizarea
proceselor in constructii:
1. Stabilirea scopului si obictivelor optimizarii
2. Stabilirea bugetului si resurselor implicate in procesul de optimizare
3. Identificarea activitatilor ce se pot modifica / optimiza (Stabilirea proceselor ce se pot
modifica / optimiza)
4. Pozitionarea acestora pe scara timpului in cadrul ciclului de viata al proiectului si
corespondenta cu diagrama de efort (sau curba ”S” a costurilor)
5. Stabilirea prioritatilor activitatilor ce trebuie optimizate
6. Analiza graficelor, diagramelor si stabilirea posibilitatilor de optimizare (resurse suplimentare,
rezerve de bani / timps, etc.)
7. Simularea optimizarilor prin aplicarea algoritimlor / scenarilor si obtinerea rezultatelor
8. Comparerea rezultatelor obtinuite cu starea initiala si cu obiectivul propus
9. Dezbaterea si avizarea solutiilor optime
10. Adoptrea deciziei de optimizare
11. Punerii in aplicare a deciziei
12. Monitorizarea implementarii solutiilor optime.
 CONTRIBUTII PERSONALE
ANALIZA intervalelor pe care se poate inteveni pentru optimizare:

Diagrama Gantt al lui Wideman cu referire la ciclul de viață generic al proiectului

 CONTRIBUTII PERSONALE
Recomandari de optimizare in managementul de proiect

1. Planificarea realista si urmarita facuta de un management cu experienta

2. Scopuri si obiective realiste
3. Luarea in calcul a riscurlor (optimism exagerat, subestimarea costurilor, evoutia pietei,
politica, evolutia preturilor materialelor, etc)
4. Otimizarea continutului planificarii folosind tehnici avansate
5. Monitorizarea folosind tehnici avansate de planificare
6. Elaborarea deciziilor si masurilor corective pe fundamentate stiitifice si pe experiente
anterioare probate
7. Luarea la timp a deciziilor
8. Optimizarea comunicarii in interiorul organizatiei si cu beneficarul / furnizorii
9. Mentinerea relatiilor bune cu furnizorii si subantreprenorii
10. Negocierea achizitiilor
11. Cheltuirea avansului numai pentru lucrari afenete obiectivului respectiv.
12. Inchierea si arhivarea proiectului. (Tragem concluzii, adougam in baza de date)
13. Insusirea experintei acumulate
 CONTRIBUTII PERSONALE
SCENARIILE POSIBILE DE OPTIMIZARE

• SCENARIUL 1: Optimizare duratei de executie

• SCOP = reducerea duratei proiectului prin reducerea duratelor

activitatilor critice din proiect.

• ACTIUNE = Se realizeaza prin suplimenatera resurselor identificate

ca supraincarcate in urma planificarii fara constrangeri de resurse si
verificarii varfului de incarcare, daca tehnologia si frontul de lucru o
permite.

• REZULTATUL = obtinerea unei economii de timp in durata totala a

proiectului cu o diferenta de cost asociat dat de costul resurselor
suplimenatre implicate.

Nota! In anumite conditii costurile suplimentare cu suplimentarea

resurselor implicate in proiect pot genera o economie de bani la sfarsitul
proiectului.
 CONTRIBUTII PERSONALE
SCENARIILE POSIBILE DE OPTIMIZARE

SCENARIU 2: Reducerea timpului de executie si a costului prin schimbarea

procedurilor de lucru
• SCOP = reducerea duratei proiectului prin reducerea duratelor
activitatilor cu asumarea cresterilor de cost asociate acestor activitati.
• ACTIUNE = Identificarea resurselor critice si cresterea productivitatii
acestora difererentiat fata de costul suplimentar necesar unei resurse
calificate. (Ex. Se creste productivitatea resurselor cu 50% (sau in alt %
se estimeaza) prin folosirea unei resurse calificate dar se suplimenteaza
costul pe unitate de timp al resursei cu 25%)
• REZULTAT anticipat = reducerea duratelor acticitatilor, crestera costului
pe activitate optimizata. Creste costul pe resursa critica. Obiectiv
secundar = o economie totala de cost pe intreg proiectul.

Nota! Cost crescut pe unitate de timp dar asociat cu productivitate mai

mare = reduce timpul si poate si costul total al lucrarii.
 O procedura de lucru mai eficienta prin cresterea productivitatii
resurselor este mai scumpa insa reduce durata de lucru/executie.
 O productivitate scazuta are drept consecinta cresterea cheltuielilor de
organizare de santier si cresterea cheltuielilor indirecte.
 CONTRIBUTII PERSONALE
SCENARIILE POSIBILE DE OPTIMIZARE

SCENARIUL 3: optimizare financiara prin managementul contractului

• SCOP = Nivelarea curbei cash-flow care reprezinta grafic nivelul efortului

financiar depus de antreprenor raportat la profit.
• ACTIUNE = Prevederea unui avans si repartizarea cat mai uniforma a
cheltuielilor pe parcursul proiectului coroborata cu intocmirea situatiilor
de plata. Negocierea clauzelor contractuale.
• REZULTATE scontate = Obtinerea avansului si incasari rapide cu
plati/cheltuili mai mari cat mai aproape de momentele de incasare .
Usurarea povarei financiare.
• Penalizarile sa fie prevazute din valoarea lucrarilor neexecutate nu din
totalul pe obiect / contract.
• Trebuie avut in vedere ca incasarile sa se realizeze cat mai repede iar
platile cat mai tarziu iar avansul sa fie folosit numai pentru lucrarea
respectiva.
Nota! Optimizarea financiara are la baza analiza cash-flow-rilor si distributia
cheltuielilor importante pe scara timpului in asa fel incat maximul acestora
sa fie cat mai aproape de ziua decontarii asumate prin contract.
 CONTRIBUTII PERSONALE
SCENARIILE POSIBILE DE OPTIMIZARE

SCENARIUL 4: Optimizarea procesului de construcții din punct de vedere

al tehnologiei de lucru.

• SCOP = obtinerea unei economii de timp in durata proiectului prin

tehnologie
• ACTIUNE = Gasirea unei tehnologi eficiente la preturi rezonabile, care
prin implemenatre sa produca efecte benefice asupra dutatei activitatii
critice raportat ;a costul suplimentar.
• REZULTATE = obtinerea unei economii de timp si poate bani per total
proiect prin cesterea costurilor cu tehnologia folosita.

Nota! Optimizare din punct de vedere al executiei folosind optimizarea

tehnologiei va duce in final la scaderea duratei de executie, reducerea
costului produsului de constructie, si poate reduce costul de menteneta si
exploatare.
 CONTRIBUTII PERSONALE
SCENARIILE POSIBILE DE OPTIMIZARE

SCENARIUL 5 : OPTIMIZAREA OPERATIVA

• SCOP = obtinerea unei economii de bani din aprovizionare si achizitii

• ACTIUNI = Identifiacrea furnizorilor seriosi si negocierea preturilor direct
cu furnizorii si producatorii.
• REZULTATE asteptate = Gasirea de furnizori seriosi la cele mai mici
distante fata de santier (locul de depozitare / puenre in opera).

Nota! Aprovizionarea cu materiale trebuie sa se faca luand in considerare

dimensiunea santierului, rata consumului de materiale in executie si
posibilitatile de depozitare / stocare pana la momentul de punere in opera.
 Optimizarea consumului de materiale pe santier, prevenirea risipelor –
management aprovizionare = (cantitati suficiente + la timp) / stocuri
optim dimensionate la capacitatea santierului.
POSIBILE DIRECTII DE CERCETARE – DEZVOLTARE
REDEFINIREA CONCEPTULUI DE CALITATE

O posibila directie de cercetare ar putea avea ca scop redefinirea notiunii de calitate pentru
constructii.
• Calitatea in constructii in Romania ar trebui inteleasa ca o performanta de comportament
care satisface conditiile de utilitate derivate din cerintele fundamentale ale beneficiarilor
privind siguranta, confortul si economia in exploatare.

• Scopul tuturor activitatilor din domeniul constructiilor (conceptie, proiectare, executie,

exploatare, monitorizarea comportarii, control, asistenta, expertiza, invatamant etc.) este, de
fapt, realizarea si pastrarea unor constructii apte pentru exploatare.
• Drept urmare, comportarea in situ al constructiilor este rezultanta / suma existentei
performantelor ei, iar aptitudinea pentru exploatare este rezultanta / suma existentei
calitatilor ei, calitatea sa globala.

• In concluzie, o constructie are atatea calitati, cate performante ale ei satisfac conditiile de
utilitate impuse de destinatia sa functionala. Suma calitatilor unei constructii defineste
calitatea ei globala, respectiv, aptitudinea ei pentru exploatare.
 POSIBILE DIRECTII DE CERCETARE – DEZVOLTARE
IMPLEMENTAREA STANDARDULUI B.I.M.
Implementarea standardului BIM (Building Information
Modeling) in legislatia romaneasca de constructii. in
Romania ar presupune actualizarea HG 28/2008 privind
aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-
economice aferente investiţiilor publice, dar si a Legii
50/1991, privind autorizarea executarii lucrarilor de
constructii.

• O ”MODERNIZARE” a legilatiei ar determina o

reoganizarea a firmelor de proiectare in sopul
eficientizarii procesului complex de proiectre si sporirea
competentelor intr-o piata UNICA .

• De asemenea utilizarea standardului BIM in licitatii va

avea un impact semnificativ in sporirea calitatii
obiectivelor licitate si ar asigura modalitatea efienta de
planificare si monitorizare si control.

• Un alt beneficiu este dat de posibilitatile de urmarire a

comportarii in timp a constructiei, macheta generata
prin BIM reprezentand nu altceva decat Cartea Tehncia
a Constructiei in varianta digitalizata.