Drept Financiar – c6 – 12.11.

2013

Procedura bugetară

Orice venituri care nu se realizeaza, care nu sunt trecute in Buget, va atrage o rectificare a acestuia.

Bugetul poate fi rectificat de max 2 ori pe an , dupa ce au trecut 6 luni de la exercitiul bugetar

Aprobarea bugetului - cel care aproba cheltuirea banilor si autorizeaza Guvernul sa cheluiasca banii publici
este Parlamentul.

Executia bugetara – punerea in aplicare a planului, se incaseaza venituri si se efectuează cheltuieli.

Incheierea executiei si controlul –aceasta etapa survine dupa ce bugetul nu mai este in vigoare, chiar daca
bugetul nu mai este in vigoare , procedura bugetara nu s-a incheiat.

Cont de inchidere al executiei bugetare – in cadrul acestuia se face o insumare a veniturilor efectiv incasate si
a cheltuielilor efectiv realizate. Acesta poate fi comparat cu planul initial, cu planurile rectificate, cu ajutorul
sau poate fi stabilita diferenta dintre estimari si realizarile propriu-zise.

Acest bilant (contul de inchidere al executiei bugetare) va fi la randul sau aprobat printr-o lege de catre
Parlament.

Etepa de control – in interiorul termenului de 5 ani se poate desfasura un control al executiei bugetare –
modul in care au fost facute cheltuieli.

Elaborarea proiectului de buget

Cel care realizeaza proiectul de buget este executivul.

Pentru estimarea veniturilor exista anumite reguli, care datorita apartenetei Romaniei la UE depasesc
limitele nationale.

Prin Tratatul de la Mastrich – statele UE isi propun sa aiba o moneda unica ce le-ar ajuta sa aiba o
prosperitate economica. Plecand de la acest obiectiv statele ajung la concluzia ca pentru a avea o moneda
unica, trebuie indeplinite niste criterii de convergenta a economiilor nationale (ele trebuie sa semene in
anumite pucte esentiale ; acestea poarta denumirea de criterii de convergenta).

Doua dintre aceste criterii de convergenta … :

Stabilitatea banilor publici – posibilitatea fiecarui stat de a-si acoperi cheltuielile, in principiu, din veniturile
ordinare. (statele ar trebui sa aiba capacitatea ca an de an sa isi acopere cheltuielile fara a se imprumuta). In
aceasta situatie s-a stabilit o tinta a deficitului public (diferența dintre veniturile ordinare si cheltuieli) de 3 %
din PIB. – deficitul este calculat anual.

Datoria publica totală - la un moment dat , datoria scadenta a unui stat nu trebuie sa depaș 60% din PIB.

In 1995 au fost aprobate doua Regulamente: Pactul de stabilitate si crestere. Cele doua regulamente
stabilesc norme de detaliu prin care se asigur respectarea de catre statele membre a acestor limite
prevazute de Tratat. Ele prevad ce sanctiuni intervin in cazul in care statele membre nu respecta limitele
impuse de tratat. Tot aceste Regulamente permit Comisiei sa monitorizeze respectarea acestor limite. Statul
care nu respecta regulile prevazute de Tratat pot fi sanctionate de Curtea de Justitie a UE.

In anul 2005 se modifica prevederile Pactului de stabilitate si crestere cu privire la colaborarea dintre
Comisie si statele membre pentru a solutiona problemele…
In 2011, statele convin o inasprire si o detaliere a situatiilor in care statele pot propune solutii individuale
pentru e respecta tintele de deficit si datorie => o procedura mai complicata , dar mai permisivă. Statele si
Comisia pot negocia modalitatile prin care ating tintele impuse de Tratat.

In momentul in care Romania devinde membra a UE, ea trebuie sa respecte aceste tinte de deficit si datorie
publica. De asemenea , Romaniei i se va aplica si Regulamentul 2223 din 1996, regulament care aproba
sistemul european de conturi, acest sistem este unul comun de contabilitate a banilor publici aplicabil in
toate statele membre, folosit ptr a face raportarile catre Comisia Europeana, raportari pe baza carora
Comisia verifica respectarea limitelor deficiului si datoriei.

Sistemul de calcul al deficitului prin luarea in considerare a veniturilor efectiv incasate si a cheltuielilor
efectiv realizate – conduce la un calcul al deficitului difert fata de cel european, deoarece chiar daca
cheltuielile figurau ca scadente ele nu erau realizate si astfel nu erau luate in calcul ptr stabilirea deficitului.

Deficitul de tip ESA – in calcului deficitului cheltuielile se trec la data scadentei lor, chiar daca acestea nu au
fost efectiv realizate.

2012- noi limitari pentru cheltuirea banilor publici, care incearca sa previna la nivelul statelor membre UE
situatiile in care un stat nu isi poate plati datoriile. Cu ajutorul acestor limitari se naste ideea de a include in
constituiile statelor sau in tratat obligatia statelor de a adopta bugete echilibrate. Includerea in tratat a
principiului echilibrului bugetar.

2012 – 25 de state adopta Pactul fiscal . Prin acesta, statele se obliga sa il ratifice si in termen de un an de la
ratificare sa introduca in Constitutiile lor sau in legi de nivel constitutional principiul echilibrului bugetar si
toate celelalte detalii legate de construirea bugetului cuprinse in Tratat. Romania a ratificat acest Tratat prin
legea 83/2012, Tratatul a intrat in vigoare la 1 ian 2013 si la 31 ian 2013 se implineste termenul de 1 an.

Lege de nivel constitutional – pp existenta unei legi care nu poate fi modificata cu usurință.

Le nivel european exista o initiativa prin care statele isi coordonează politicile bugetare – de cheltuire a
banilor publici – in cursul unui semestru european= perioada de 6 luni cuprinsa, de regula, intre martie si
septembrie in care statele prin ministii lor de finante se intalnesc, schimba informatii si coopereaza pentru
armonizarea politicilor de cheltuire a banilor publici.

Constrangerile la nivel national

Pana in anul 2010, legea spunea ca Guverul trebuie sa faca un plan care sa cuprinda previziuni
macroeconomice (care va fi rata inflatiei, …) , ptr a sti cam ce venituri va obtine si ce chetuieli va efectua. Pe
baza acestor previziuni se vor face estimari ale limitelor cheltuielilor (?)

2010- Legea responsabilitatii bugetare a fost aprobata ca o conditie de disciplinare a modului de

administrare a finantelor publicepe care si-a asumat-o in acordurile incheiate cu creditorii international –
FMI, Banca Mondiala si UE.

Buget contruit in mod corect – pp respectarea unor principii stabilite de lege. ( transparenta, sustenabilitatea
– asigurarea ca statul nu va fi luat prin surprindere de nicio imprejurare care sa cauzeze cheltuieli ce au ca
efect dezechilibre totale; predictibilitate)

In momentul construirii bugetului sunt avute in vedere anumite obiective:

- …
- Asigurarea unui nivel sustenabil al datoriei publice

Legea stabileste reguli tehnice de construire a bugetului:

 - In fiecare an, pana la 30 mai, Guvernul trebuie sa aprobe o strategie fiscal-bugetara pe anul urmator
si pe urmatorii 2 ani, prin care va stabili cum are de gand sa administreze banii publici. Pe baza
acestei strategii Guv prop Parlam prin care se vor aproba de catre Parlam plafoane pentru cateva
elemente imp ale strategiei fiscal – bugetare:
i. Un plafon ptr def public
ii. Un plafon ptr tipurile de cheltuieli
iii. Plafon ptr valoarea totala a cheltuielilor din buget
iv. Plafon ptr imprumuturile care pot fi contractate de unit admin-terit
v. Plafon pentru garantiile publice, care sunt emise de stat sau de unitatile admin-teritoriale.

Pornind de la aceste elemente: previziunile macroeconomice – elaborate Comisia Nationala de Prognoza si

evaluate de Consiliul Fiscal, legea de aprobare a plafoanelor si strategia fiscal-bugetara …., Guvernul stab
prin Ministerul FIN Pub etapele pregatirii bugetului. El stabileste limite de cheltuieli ptr mari domenii, astfel
încât pana la 1 august Ministerul Finanțelor Publice va trimite tuturor ordonatorilor pricipal de credite o
scrisoare cadru in care sunt prevazute limitele de cheltuieli si instructiunile de pregatire a bugetului. (…)

15 sep Min fin publice ar trebui sa aiba propunerile de buget de la fiecare Ordonator principal.

In vederea realizarii propunerilor de buget, ordonatorii principali vor trimite o detaliere a scrisorii cadru catre
ordonatorii aflati in subordine (tertiari sau secundari); astfel de la nivelul inferior , ordonatorii tertiari vor
realiza propunerea de buget care va fi trimisa ordonatorului ierarhic superior, pentru ca in final sa se ajunga
la Min Fin publice , care centralizeaza aceste propuneri primite de la ordonatorii principali si le trimite pana
la 30 sep Guvernului.

Proiectul bugetului asig sociale de stat este realizat de Min Muncii.

Până la max 15 noi , Guvernul va trimite Parlamentului un plan final al bugetului de stat si cel al asig sociale
de stat.

In ipoteza in care bugetul nu este aprobat pana la 1 ian – din anul ptr care se aproba. Executia va continua fie
potrivit bugetului anului anterior ptr fiecare luna fiind stab o limita de cheltuielir de 1/12 din bugetul anului
precedent, cu excepția cazului in care bugetul care nu a fost inca aprobat prevede o suma mai mica decat
cea din anul anterior. (in acest caz limita ptr fiecare luna va fi de 1/12 din suma prevazuta pentru chelt de
proiectul inca neaprobat)

Prin legea bugetului de stat, Parlamentul aproba:

- Bugetul de stat
- Bugetul asig sociale de stat
- Bug fondurilor speciale
- Bugetul creditelor externe (rambursabile si nerambursabile)

Tot prin lege ca anexa se aproba sinteza pe capitole si ordonatori principali a bugetelor institutiilor
publice finantate integral din bugetul de stat si finantate partial din bugetul de stat. De fapt, pe baza
principiului unitatii, Parlamentul va aproba prin 2 legi distincte 2 mari bugete. Legea de aprobare a
bugetului de stat cu anexa bugetul de stat, bugetele fondurilor speciale si un sumar/sinteza al bugetelor
institutiilor publice grupate pe capitole/categ mari de cheltuieli si ordonatori principali.

Legea de aprobare a bugetului asig sociale de stat: bugetul asig sociale de stat si bugetele instituttiilor
publice finantate integral sau partial din bugetul de stat.

Bugetele institutiilor publice autonome se aproba de catre organele lor de conducere, modul in care se
aproba bugetul fiind prevazut de legea de infiintare a acestora.
Bugetele instit publice finantate integral din venituri porprii sunt aprobate de catre organele de
conducere, dar sunt apoi aprobate de catre ordonatorul ierarhic superior

Bugetele institutiilor publice subordonate sunt aprobate de rodonatorul ierarhic superior.

Bugetul Trezoreriei statului este aprobat de catre Guvern prin Hotarare.

In ceea ce priv bugetele locale, proiectul de buget este intorcmit de catre autoritatea executiva –
aparatul de lucru al primarului cu luarea in cosiderare a transferurilor de la bug de stat anuntate de
scrisoarea cadru. Pana nu se aproba bugetul de stat si implicit sumele ce vor fi transferate nu se pot alc
bugetele locale – ele trebuie aprobate in max 45 de zile de la aprobarea bugetului de stat. Daca nu se
respecta acest termen de 45 de zile, directiile finantelor publice prin care Ministerul Finantelor Publice
transfera bani, pot suspenda finantarea.