Bujor Adrian

1. Metoda de Abordare Centrată pe Obiective

A. Prezentare teoretică

Metoda de Abordare Centrată pe Obiective (Logical Framework Approach – LFA) este

frecvent utilizată în întreaga lume, în toate sectoarele de activitate, atât în cadrul unităţilor private cât
şi în cele de stat.
Ideea de bază a metodei LFA este aceea că grupul de lucru trebuie iniţial să stabilească
problema de bază iar mai apoi să identifice cauzele şi efectele generate de aceasta. O componentă
importantă a metodei este cuantificarea rezultatelor obţinute pentru a se putea aprecia dacă obiectivul
dorit a fost atins.
Pentru a se asigura succesul proiectului, toate părţile implicate trebuie să participe la
realizarea obiectivelor prin identificarea prealabilă a responsabilităţilor fiecăruia, stabilirea clară a
beneficiarului şi a unor obiective realiste, precum şi implicarea utilizatorilor finali în design-ul
proiectului.
Metoda LFA conţine 9 paşi diferiţi  care trebuie parcurşi atunci când se planifică un proiect. Pe
scurt aceşti paşi sunt :

1. ANALIZAREA CONTEXTULUI: pentru parcurgerea acestei etape se pot utiliza diverse informaţii
legate de subiectul abordat, rezultatele unor studii efectuate anterior etc.
Un model pe baza căruia se poate efectua analizarea contextului este aşa numita „Analiză SWOT”
(Strengths – puncte Tari, Weaknesses – puncte Slabe, Opportunities – Oportunităţi, Threats –
Pericole) sau „Analiza POST”, care constă în inventarierea pericolelor şi oportunităţilor rezultate din
analiza mediului extern organizaţiei, respectiv analizarea punctelor slabe şi tari ale organizaţiei în
cauză.

2. Cel de al doilea pas al metodei este ANALIZAREA tuturor PARTICIPANŢILOR, aceştia fiind cei
care pot avea o influenţă directă sau indirectă asupra proiectului. Conform metodei LFA participanţii
pot fi împărţiţi în 4 grupuri diferite:
 Beneficiarii
 Implementatorii
 Grupul decizional
 Finanţatorii
Reprezentanţii tuturor acestor grupuri trebuie să se implice în planificarea proiectului, pentru a
fi siguri că se obţine o analiză clară a situaţiei.
De-a lungul planificării proiectului, informaţia se obţine de la toate grupurile de participanţi,
deoarece toţi au un rol important în cadrul acestei activităţi. Din acest motiv este important ca la orice
tip de workshop să fie invitat un grup de persoane cât mai variat.

3. Următorul pas este ANALIZAREA PROBLEMEI care este de preferat să se facă în cadrul unui
workshop, cu mai mulţi participanţi, unde este identificată atât problema principală, cât şi cauzele şi
efectele problemei.
Fără o analiză riguroasă a problemei este foarte dificil să se găsească soluţiile optime pentru
rezolvarea acesteia. Este important de menţionat că analiza problemei trebuie făcută de către
beneficiari şi participanţi, şi nu de către consultanţi sau entităţi de finanţare.
În cadrul analizării problemei o etapă importantă o constituie „Copacul Problemei” prin
intermediul căruia se analizează cauzele principale, efectele rezultate şi bineînţeles se stabileşte
problema principală (vezi Fig. 1.1).

1
 COPACUL PROBLEMEI/COPACUL
OBIECTIVELOR
COPACUL PROBLEMEI COPACUL OBIECTIVELOR
CONSECINŢE OBIECTIVELE GENERALE
EFECTE

PROBLEMA PROBLEMA REZOLVATĂ

PRINCIPALĂ OBIECTIVUL
PROIECTULUI

CAUZE REZULTATE

ACTIVITĂŢI
Pro je c t De s ig n AB/S we de n
Kari Örte ng re n
2 003
(Problemträd /Målträd)

Fig. 1.1 „Copacul problemei” şi „Copacul obiectivelor”

Este indicat ca analiza „Copacului problemei” să se facă în paralel cu „Copacul obiectivelor”,

analizarea trebuind să se facă de jos în sus, de la cauză la efect, şi nu invers.

4. După identificarea problemei, se trece la STABILIREA OBIECTIVELOR, care de regulă sunt

structurate pe trei nivele: obiective generale, obiectivul proiectului şi rezultate.
 Obiective generale – care definesc ceea ce se va realiza pe termen lung cu ajutorul
proiectului, intervalul de timp fiind de 5-10 ani. (de ex. reducerea numărului de accidente de
muncă în sectorul de exploatare şi prelucrare a lemnului);
 Obiectivul proiectului – acesta trebuie să fie SMART (S – specific, M – measurable, A –
Accurate, R – Realistic, T – Timebound, adică specific, cuantificabil, clar, realist şi pe perioadă
determinată). Intervalul de timp pentru obiectivul proiectului este de aproximativ 1-4 ani. (ex.
scăderea nr. de accidente cu x %);
 Rezultate – acestea se referă la totalitatea serviciilor şi bunurilor oferite în cadrul proiectului.
Intervalul de timp se plasează imediat după sfârşitul proiectului. (ex. cheltuieli reduse).

5. Grupul de referinţă întocmeşte apoi un PLAN DE ACTIVITATE care trebuie să cuprindă activităţi
specifice utilizate ca „instrumente” pentru atingerea obiectivelor şi eliminarea cauzelor problemei
principale.

6. După ce s-a desfăşurat workshop-ul şi s-a efectuat o planificare a activităţilor, membrii grupului de
referinţă întocmesc un PLAN AL RESURSELOR şi al necesităţilor pentru implementarea activităţilor.

7. Cuantificarea rezultatelor proiectului se realizează cu ajutorul unor INDICATORI care stabilesc dacă
obiectivul proiectului a fost „SMART”. (Smart – specific, Measureable – cuantificabil, Accurate – clar,
Realistic – realist, Timebound – pe perioadă determinată).

8. Este necesară şi o ANALIZĂ CLARĂ A FACTORILOR DE RISC care pot influenţa negativ nivelul
de îndeplinire a obiectivelor proiectului. Practic, se disting două categorii de riscuri:
 externe (care nu pot fi controlate);
 interne (pentru care este foarte important a se stabili un plan de măsuri în vederea gestionării
acestora).
Odată stabilite riscurile, se poate trece la stabilirea măsurilor de prevenire în acest sens.

9. PREMISELE au o mare importanţă în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor, dar de cele mai multe
ori echipa proiectului nu are nici o putere asupra lor (de ex. se poate porni de la premisa că „situaţia
politică a ţării, în ceea ce priveşte promovarea principiilor economiei de piaţă, va rămâne
neschimbată”).
Ca o concluzie a metodei LFA, se poate menţiona faptul că planificarea cu succes a unui
proiect este caracterizată de 3 cuvinte cheie: relevanţă, fezabilitate, viabilitate.

2
  Relevanţă: prin paşii 1-4 ai metodei LFA s-a asigurat faptul că sunt abordate adevăratele
cauze ale problemei reale, precum şi că există legături logice între probleme şi soluţii.
 Fezabilitate: prin paşii 5-7 ai metodei LFA s-a asigurat faptul că activităţile vor conduce la
atingerea obiectivelor, că există legătură între activităţi şi rezultate, şi că există competenţă şi
capacitate organizatorică, administrativă şi tehnică.
 Viabilitate: prin paşi 8-9 ai metodei LFA, s-a asigurat că proiectul oferă o soluţionare pe
termen lung a problemei

RELEVANT FEZABIL VIABIL

paşii 1-4 paşii 5-7 paşii 8-9
(Analiza (Planul de activitate, (Analizarea
contextului, a planificarea riscurilor şi a
participanţilor, a resurselor şi premiselor)
problemei, indicatorii)
obiectivelor)

SUCCESUL
PROIECTULUI

Fig 1.2. Cuvinte cheie pentru planificarea cu succes a unui proiect

B. Aplicaţie practică

În vederea însuşirii cât mai bine a acestei Metode de Abordare Centrată pe Obiective (Logical
Framework Approach – LFA) se prezintă în continuare o aplicaţie pentru sectorul de exploatare şi
prelucrare a lemnului.

1. ANALIZAREA CONTEXTULUI: s-a efectuat analiza POST pentru o activitate de exploatare

forestieră şi prelucrare a lemnului.

Analiza organizaţiei Analiza mediului

PUNCTE TARI OPORTUNITĂŢI

 Existenţa în România a unei tradiţii în domeniu, ceea ce
asigură personal calificat.
 Existenţa unui management performant.
PUNCTE SLABE
 Calitatea superioară a materiei prime din România (de ex.
esenţele tari – stejar, fag, şi esenţele rare – nuc, cireş
sălbatic)
 Costuri de producţie scăzute (forţă de muncă ieftină,
materie primă ieftină)
 Stabilitatea cererii pe piaţă de materie primă lemnoasă
 Număr ridicat de clienţi (construcţii imobiliare, mobilier,
hârtie)
PERICOLE

 Necesitatea apelării la credite bancare pentru derularea
activităţilor firmei
 Imposibilitatea asigurării unor condiţii de muncă şi de
cazare corespunzătoare, datorită lucrului în condiţii de
izolare.
 Inexistenţa unei reţele de drumuri forestiere
corespunzătoare;
 Indici de frecvenţă şi de gravitate mari ai accidentelor de
muncă din acest sector de activitate.
 Existenţa unor cantităţi (cote) de tăiere prestabilite, în
neconcordanţă cu cerea de pe piaţă.
 Dependenţa exploatării forestiere de condiţiile meteo ( în
perioadele cu precipitaţii mari este imposibil accesul în
parchet).
 Inflaţie mai mare decât cea prognozată.

3
2. ANALIZAREA PARTICIPANŢILOR: După cum a fost menţionat mai sus, participanţii la workshop
au un rol foarte important pe parcursul derulării activităţilor şi/sau proiectului. Conform metodei LFA
participanţii pot fi împărţiţi în 4 grupuri diferite:
 În calitate de beneficiari pot participa la workshop reprezentanţi ai angajatorilor, angajaţilor şi
sindicatelor din unităţile de profil.
 A 2-a grupă, cea a implementatorilor, poate fi constituită din persoanele cu atribuţii în
domeniul protecţiei muncii şi inspectorii de muncă din cadrul inspectoratelor teritoriale de
muncă.
 Grupul decizional poate fi format din membrii CSSM-urilor din cadrul unităţilor cu profil de
exploatare şi prelucrare a lemnului.
 Finanţatorii pot fi conducători ai unităţilor implicate în derularea activităţilor şi/sau proiectului.

3. ANALIZAREA PROBLEMEI: În cadrul workshop-ului se vor desfăşura sesiuni de grup, în urma

cărora se va identifica problema principală. Pentru sectorul de activitate ales, problema principală
poate fi de exemplu „ numărul mare de accidente de muncă din sectorul de exploatare şi
prelucrare a lemnului”.
Etapa de analiză se poate derula pe trei direcţii principale care sunt în strânsă legătură.
 Prima ramură care să facă referire la nivelul individual al angajatului cu privire la
situaţia socială şi lipsa de experienţă.
 Cea de a doua ramură a etapei de analiză poate viza lipsa de informare, supraveghere
şi comunicare a salariaţilor.
 Ultima dintre ramuri poate aborda problematica instrumentelor financiare necesare
pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă.
În continuare sunt prezentate pentru fiecare ramură în parte, eventualele cauze care pot fi
identificate în cadrul unui workshop.

1. Nivelul individual
S-a stabilit că stresul este una din cauzele şi/sau efectele care au dus la problema „numărului mare de
accidente de muncă în sectorul de exploatare şi prelucrare a lemnului”. S-a ajuns la concluzia că
factorul de stres este cauzat de:
- Situaţia socială,
- Diviziunea procesului de muncă (munci monotone, repetitive, în ritm accelerat),
- Mediul de muncă ( prezenţa noxelor profesionale: zgomot, pulberi de lemn)
- Lipsa de experienţă profesională a angajaţilor.
Atunci când solicitările depăşesc capacităţile individului, stresul poate avea efecte negative
asupra angajatului concretizate în dureri de cap, palpitaţii, hipertensiune arterială, dureri musculare,
indigestie, boli cardiovasculare (efecte fizice), oboseală, anxietate, dificultăţi de concentrare, apatie,
insomnie (efecte mentale) şi reducerea creativităţii şi flexibilităţii, luarea de decizii pripite, incapacitatea
de a rezolva unele probleme (efecte intelectuale).
Efectele stresului nu se răsfrâng numai asupra individului, ci pot avea repercusiuni şi asupra
întregii organizaţii. Astfel, factorii care pot afecta producţia şi costurile, datorită stresului, sunt:
incidentele, conflictele de muncă, incapacitatea de muncă ca urmare a accidentelor de muncă,
concediile de boală, fluctuaţia de personal, lipsa de competenţă etc.
Diminuarea stresului la locul de muncă va contribui implicit la creşterea productivităţii muncii şi
la reducerea numărului de accidente de muncă.

2. Lipsa de informare / supraveghere / comunicare:

În cadrul acestei ramuri grupurile de lucru pot sublinia dificultăţile referitoare la lipsa de informare
şi experienţă în domeniu, lipsa de comunicare, lipsa cărţilor tehnice pentru unele echipamente tehnice,
întreţinerea necorespunzătoare a echipamentelor tehnice şi a echipamentelor individuale de protecţie,
toate acestea conducând la:
- Indisciplină la locul de muncă;
- Utilizarea incoresctă a echipamentelor tehnice;
- Neutilizarea echipamentului individual de protecţie etc.

3. Instrumente financiare:
Situaţia financiară deficitară a unei unităţi poate duce la:
- Folosirea unor metode de lucru incorecte;
- Echipament individual de protecţie insuficient;
- Echipament tehnic cu un mare grad de uzură;
- Salarii mici care determină lipsa de interes din partea angajaţilor, în cadrul procesului de
muncă.

4
 Unele dintre problemele identificate în cadrul acestei ramuri a „copacului problemei” sunt în
strânsă legătură cu cele identificate în cadrul primei ramuri.
Se remarcă că etapa de „Analizare a problemei” este un exerciţiu care ocupă cea mai mare parte
a unui workshop de acest gen. Practic această analiză ne permite să aflăm care sunt cele mai
importante arii de cooperare: comunicarea prin intermediul dialogului social între părţile implicate;
informarea şi/sau perfecţionarea persoanelor implicate în procesul de muncă, în ceea ce priveşte
măsurile de prevenire şi evaluare a riscurilor.
Identificarea problemelor de la rădăcina copacului arată foarte clar că îmbunătăţirea dialogului
social este una dintre măsurile cele mai relevante pentru a atinge scopul propus.

4. STABILIREA OBIECTIVELOR:
În urma desfăşurării workshop-ului, obiectivul ales poate fi
„ scăderea numărului de accidente de muncă în sectorul de exploatare şi prelucrare a lemnului,
prin promovarea dialogului social”.
Grupul de lucru poate stabili ca şi obiective generale:
- Reducerea numărului de accidente de muncă în sectorul de exploatare şi prelucrare a
lemnului;
- Îmbunătăţirea mediului de muncă din unităţile de profil (reducerea noxelor profesionale
sub limitele maxime admise);
- Reducerea costurilor pentru asigurările sociale;
- Creşterea productivităţii muncii.

5. În cadrul prezentării teoretice de la punctul A s-a precizat faptul că după parcurgerea primilor 4 paşi,
grupul de referinţă întocmeşte apoi un PLAN DE ACTIVITATE care trebuie să cuprindă activităţi
specifice utilizate ca „instrumente” pentru atingerea obiectivelor şi eliminarea cauzelor problemei
principale.

REZULTATE IDENTIFICATE ŞI ACTIVITĂŢILE CARE POT FI PROPUSE PENTRU A ATINGE

OBIECTIVUL STABILIT

RAMURA 1 – NIVELUL INDIVIDUAL: principalele probleme care pot fi

identificate - stresul la locul de muncă (activităţi monotone), indisciplină,
nesupraveghere la locul de muncă.
Rezultatul nr. 1: Diminuarea stresului la locul de muncă
Rezultatul nr. 2: Îmbunătăţirea planificării sarcinilor de muncă, adaptate la factorii de risc.
Activităţi care pot fi propuse pentru rezultatele 1 şi 2:
1.1. Asigurarea unor condiţii de muncă optime pentru salariaţi;
1.2. Îmbunătăţirea sistemului de distribuire a sarcinilor de muncă, adaptate la situaţia actuală a fiecărui
loc de muncă (evitarea muncilor monotone, adaptarea abilităţilor şi experienţei salariaţilor la sarcinile
de muncă).

Rezultatul nr. 3: Îmbunătăţirea disciplinei referitoare la utilizarea echipamentului individual de

protecţie
Rezultatul nr. 4: Îmbunătăţirea supravegherii locurilor de muncă

Activităţi care pot fi propuse pentru rezultatele 3 şi 4:

3.1. Sistem de bonus (prime, stimulente) pentru angajaţii care au iniţiativă în aplicarea unor bune
practici în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea în muncă;
3.2. Efectuarea unor studii asupra riscurilor din sectorul de exploatare şi prelucrare a lemnului.
Distribuirea informaţiilor referitoare la riscurile existente atât angajatorilor cât şi angajaţilor (mass
media, broşuri);
3.3. Întocmirea unor instrucţiuni privind riscurile specifice domeniului;
3.4. Întocmirea unor liste cadru cu cerinţele de securitate prevăzute de Legea 90/96, NGPM/2002,
NSSM corelate cu sancţiunile prevăzute de HG 238 / 2002;
3.5. Organizarea unor activităţi de perfecţionare în domeniul securităţii în muncă, atât pentru
angajatori cât şi pentru angajaţi.
3.6. Instruirea managerilor în ceea ce priveşte utilizarea metodei LFA, în vederea identificării riscurilor
de accidentare;

5
3.7. Furnizarea de informaţii despre diferitele tipuri de echipamente de protecţie (prin expoziţii,
seminarii, broşuri);
3.8. Promovarea unui dialog social activ prin participarea inspectorilor de muncă la întrunirile CSSM-
urilor, organizarea unui seminar pe această temă;

RAMURA 2 – INFORMARE / SUPRAVEGHERE / COMUNICARE

Principalele probleme care pot fi identificate – evaluarea neadecvată a
riscurilor şi neutilizarea echipamentului individual de protecţie
Rezultatul nr.5: Îmbunătăţirea evaluării riscurilor

Activităţile care pot contribui la rezolvarea acestei probleme, sunt următoarele:

5.1. Identificarea riscurilor existente la fiecare loc de muncă, cu ajutorul unor consultanţi sau specialişti
sau a unor metode de evaluare adecvate pentru microintreprinderi sau pentru întreprinderile mici şi
mijlocii.
5.2. Reorganizarea procesului de producţie atunci când este cazul.

Rezultatul nr. 6: Utilizarea echipamentelor individuale de protecţie în cadrul procesului de muncă

Activităţi care pot contribui la atingerea rezultatelor menţionate mai sus, sunt următoarele:
6.1. Instruirea angajaţilor şi efectuarea unor demonstraţii practice referitoare la utilizarea diferitelor
tipuri de EIP;
6.2. Realizarea unor EIP cât mai practice, atractive , comfortabile;
6.3. Informarea asupra riscurilor existente si asupra consecinţelor accidentării în muncă sau a
îmbolnăvirilor profesionale;
6.4. Informarea angajatorilor şi angajaţilor asupra unor metode eficiente referitoare la securitatea şi
sănătatea în muncă.

RAMURA NR. 3 – ASPECTE FINANCIARE

Principalele probleme care pot fi identificate: utilizarea unor metode de lucru
necorespunzătoare, lipsa de implicare a angajaţilor în conceperea sarcinii de
muncă, lipsa verificărilor periodice ale ET.
Rezultatul nr. 7: EIP la cele mai înalte standarde, şi îmbunătăţirea utilizării EIP

Activităţi care pot fi propuse:

7.1. Verificarea certificării EIP care urmează a fi achiziţionate;
7.2. Necesitatea modificării sau retehnologizării în anumite cazuri a ET;
7.3. Efectuarea de inspecţii referitoare la întreţinerea corespunzătoare a ET.

Rezultatul nr. 8: Implicarea angajaţilor în analiza procesului de muncă prin stimularea interesului
privind modul de îndeplinire a sarcinilor atribuite.

Activităţi care pot fi propuse:

8.1. Organizarea unor cursuri de perfecţionare în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
8.2. Îmbunătăţirea comunicării şi participării la luarea deciziilor referitoare la procesul de muncă
8.3. Îmbunătăţirea condiţiilor de muncă din sectorul de exploatare şi prelucrare a lemnului.
Prin obţinerea acestor rezultate pe baza activităţilor stabilite, grupul de lucru se asigură că proiectul va
fi relevant, fezabil şi viabil.

6. ÎNTOCMIREA UNUI PLAN AL RESURSELOR şi al necesităţilor pentru implementarea activităţilor.

6
 La nivelul fiecărei unităţi implicate în derularea activităţilor, se vor numi persoane care să
coordoneze modul de aplicare al activităţilor stabilite, şi să asigure colaborarea cu inspectoratele
teritoriale de muncă precum şi cu celelalte organisme interesate.
În vederea planificării resurselor, la nivel unităţilor, este indicat să se aibă în vedere
principalele necesităţi pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă: îmbunătăţirea tehnologiilor de
lucru, dotarea cu EIP şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă etc.

7. STABILIREA INDICATORILOR în vederea cuantificării rezultatelor: având în vedere profilul de

activitate ales pentru această aplicaţie practică, un indicator de referinţă ar putea fi analiza
comparativă a numărului de accidente de muncă din sectorul de exploatare şi prelucrare a lemnului,
pe un eşantion de unităţi, pentru o anumită perioadă de timp. Dacă se iau în considerare şi efectele
îmbunătăţirii condiţiilor de muncă, poate rezulta:
 Reducerea numărului de accidente de muncă;
 Reducerea indicelui de gravitate;
 Reducerea cheltuielilor aferente (cheltuieli de spitalizare şi tratament, cheltuielile cu plata
concediilor medicale, cheltuieli datorate pierderii capacităţii de muncă) etc

8. ANALIZĂ FACTORILOR DE RISC: În scopul facilitării activităţii de evaluare a riscurilor în

întreprinderile mici şi mijlocii care nu dispun de specialişti în acest domeniu, pot fi elaborate şi
distribuite check-listuri pentru auto-evaluarea riscurilor la locurile de muncă.
În cadrul acestei etape se procedează la aprecierea factorilor de risc care pot influenţa negativ
nivelul de îndeplinire a obiectivelor. Practic se disting două categorii de riscuri: externe (care nu pot fi
controlate – de ex. calamităţi) şi interne (pentru acestea este foarte important să se stabilească un
plan de măsuri pentru gestionarea riscurilor). Eventualele riscuri interne, care pot apare în derularea
activităţilor, sunt:
- Lipsa de comunicare;
- Refuzul angajatorilor de a stabili măsuri de prevenire în vederea asigurării securităţii şi
sănătăţii în muncă, ei considerând faptul că profitul economic pe termen scurt este mai
important decât securitatea angajaţilor;
- Fluctuaţia mare de personal, personal nou fără experienţă în domeniu;
- Lipsa de înţelegere pentru necesitatea efectuării unor schimbări (înlocuirea metodelor de
lucru) etc.

9. PREMISELE au o mare importanţă în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor, dar de cele mai multe
ori grupul de referinţă nu are nici o putere asupra lor (vezi exemplele Matricea LFA).
La sfârşitul oricărui workshop destinat aplicării Metodei de Abordare Centrată pe Obiective –
LFA, se elaborează aşa-numita Matrice LFA, care se constituie într-o prezentare schematică a
proiectului în cauză.

Modul în care trebuie întocmită o astfel de matrice este ilustrat schematic mai jos.
Obiective generale Indicatori Surse de verificare Premise
1. Îmbunătăţirea situaţiei
economice a companiilor din 1. Îmbunătăţirea profitului 1. Surse statistice 1. Creşterea continuă a PIB
sectorul de prelucrare a pentru ind. de exploatare şi 2. Intervievarea unităţilor, 2. O situaţie politică stabilă, în
lemnului în jud. Sibiu prelucrare a lemnului. rezultatele studiilor financiare România
2.Reducerea pierderilor 2. x % din companii sunt 3. Statistici ale sistemului de 3. Un interes sporit pentru
financiare mulţumite de personalul ales asigurări sociale, din Sibiu etc. produsele din lemn
3. Reducerea costurilor pentru 3. x % reducere a costurilor
asigurări sociale sociale
4. Creşterea activităţilor de 4. Un % ridicat al exporturilor
export din acest sector etc.
5. Reducerea numărului de
specialişti care părăsesc ţara
6. Reducerea numărului de
angajaţi handicapaţi
7. Reducerea numărului de
persoane care se află in
concediu de boală
8. Îmbunătăţirea condiţiilor de
muncă pentru angajaţi (munca
la negru)
9. Armonizarea legislaţiei din
România la reglementările UE
din domeniul sănătăţii şi
securităţii în muncă.

7
 Scopul proiectului
Scăderea numărului de
accidente de muncă din
sectorul de exploatare şi
prelucrare a lemnului în
judeţul Sibiu
Indicatori Surse de verificare Premisee
Scăderea numărului Surse statistice oficiale
(cu x%) diferitelor tipuri de
accidente de muncă din
1. Partenerii sociali suportă
sectorul de exploatare şi
schimbările necesare
prelucrare a lemnului în
judeţul Sibiu, până în anul
2006

Rezultate Indicatori Surse de verificare Premisee

1.Scăderea stresului
2.Îmbunătăţirea sistemului de
transmitere a sarcinilor de
muncă
3.Disciplină la locul de muncă,
aplicarea măsurilor de
securitate
4.Îmbunătăţirea evaluării
riscurilor
5.Utilizarea EIP
6.Echipamente
corespunzătoare celor mai
înalte standarde
7.Implicarea mai profundă în
procesul de muncă etc
Activităţi
Vezi programul proiectului
alcătuit din 30 de activităţi.
1.Reducerea cu x % a
numărului de angajaţi afectaţi
de stres
2.x % angajaţi consideră că
sarcinile de muncă trebuie
planificate în alt mod
3.Creşterea nr. de salariaţi
care poartă EIP în timpul
procesului de muncă
Resursele
Au fost stabilite de grupul de
lucru: 8 acţiuni s-au derulat cu
aport suedez, restul fiind
coordonate de ITM Sibiu
1.Interviuri cu angajaţii 1.Parteneri sociali dornici de
2.Interviuri sau studii cu cooperare
angajaţii şi angajatorii 2.Cel puţin 60% din personalul
3.Materiale de analiză instruit rămâne în cadrul
elaborate de ITM etc. companiei pe o perioadă de
cel puţin 10 ani etc.
Pre – condiţii
A fost desemnat un grup de
referinţă care
s-a ocupat de implementarea
proiectului şi de monitorizarea
efectelor rezultate.
AMS Suedia a asigurat
experţii necesari pentru
derularea proiectului