S TREIMEA ESTE CONIRARA IMPARATIEI Lui Du EZEU sDomnul, Dumnczeul nostru, este un singur Domn'. «cutoror om C4, THGNA Dumnezeul nosira, este numai wn tehova! a intrebuiniat expr si wei latina persona sat or 1 sin lubestt peletiova, Dumnezen! tty, eu soana, ca sh uate yale ey pe un itdivid cu pati 9% oan Gia gt Sulletul tau st cx toatt cularliail jerscunie | si ol vorheste despre Tatil st MONT, pe cane ut Orde 8, trad, strdind) Din acest despre Fil gu despre aqirdit arate ca despre. t mov. be care ta artiat Moise acl, nici el si nicl personne cnn despre trel_persoane dotate cu ratiune Frere hicrecinelost, care au urmat dupa et” pana Iaz In ace timp. Teriteen sustine, ci intre ele ar Maleahi, n’au tnvatat o treime si n’au erezut in aga” exist anitnten de fiin{A unitas substanting, pentrite forte itluntle pagane au tnvalat tn tinpul lor diz eh ele tonte cae avea tnceput, cl ar extsta dintr'un ferlte del despre o treime sau trinitate, de plldt trecut vecigic Asa putem nol vedea cl Invatatura, Rapiontenli, Asirlenll, Grecil, Chinecit, Hindusii si conform careia tice Dumneveu, Christos Isus gi Aga aeparte, dar ou natiunea atest a tut spiritul stiot ar it ey persoane Intrun Dumnezca feiova. Toll profeti Sal stint au instiinfat pe por sau un Deoncred intreit nu se trage din timpul x: porul Sau ales, ca nu cuinva si primeasch invata postolilor ena primul secol: Ea se trage dintr'u.. Berea Ble! ale unor asttel de natlunl pagine sau timp de amoame Pauls de ani mal tarziv, ceea Seat mg omPROMIS cu ele, Motivid “pentru a- ce'n lost desta le farsi pentru apostasla sau ley oan aaah ca aceste invataturi, si aceea despre padarea dle credinty aulevarata, despre care Ravel a fut denna atretme*.au fost false. Erau sinvalae is ea este in ene inne zilele sale, pentruca :~ turk de ale demonilor* inspirate de demori neles_{rhines De oameni departe dela adevar sl s’-1 duce. ivitl, carl s‘au tmpotrivit unui la Invataturile zepcitoare ale paginismulul.- 2 Tes si adevérat. Din acest motiv, apostolil lui I: 2312, 5 fos at-ciilcat pe urmele profetilor credincinsi, catl 4 In secolut al patrulea, Share Maintea lor. prin Taptul ed nich gi mau tne vut loc, ie wenn et aprinse din, causa acestel meting *elme’s cl ceva de-a-drepiul fontrar as invatatarl a tretmah sinodul religios dela Nicea. Ae cestula, @ fest sined n'a fost prezidat de episcopul din Roma; je cuanto Recese trlds a fost tn uz inc tna cl de Imptintul mete Constantin care a prez’ " {Me de Christos, si aruma in scrierile iui Platon, capone eens Printr’o ordoranta a lui Poaii un stezot pacan din Atena, Grecia, care a trait Intex Mavines Constantin, a fost rostita excomunicarea Scola al Selea sl al d-loa tnainte de Christos. tmpatrivie I An a impo.rivit invataturli Acest cuvant, care tnseamna nemar-l frei san tre tres, ch imparatul si-a dat spriji.ol crerulul, care Care Contin aad PiatoN Ine tulata “vntdor, fost stabilise ualsy tent aarturisit treimea: Hletutat omit Cealce despre cugetul nemuriit sux Sub Atanasie sla fost nomi en deul nicean saw fletulut omului. Cuvantul trias, trinltate sau treime, niceic. Acest crev i fnst impus cu forla prin sabia Seria ae eaaeimtele Scripturt grecestl, care au fost mparatulyl cs shite pentru Imperivl Roman, Scr fe cAtre apostolil $1 ucenicli tut tsus Christos; Cleredeal nfeeie as fost feut tn latineste, cl tn dela raportul Evanghellel Jol Matel pana Ia Apo- prectsecin elite spunea: Noi credem fnti'un Dum fallpsalul loan nu se gaseste. Cartea Faptelor Apas- “hecen Tatak atotputernic, Creatorul tutiror celor fellior sia scria com in enul 61d. Chr. ata dan, vavite sl vevaniet si intr'un Domn_ Isus Christos, Taras ee ee ca dupa timpul ul Tsus Christos, si Ful lol Dummer singurul nascut din Tatal, lumind Sans Ga, contine nicdlerl un raport ca apostolit din lumina. Denys adevarat din Dumnezeu_ade- Sar fl introntt laolalta si ar fl stabilit un crezy in varat, nhcruy si ru Eicut, de acrens fiintt cu Tafal, Tar eae expHna credinta lor intrun Dumnezeu din de care aw test (een toate atat Jucrurile in cer trel persone, Ia care toate trel personnele ar fl eat a Iucturile pe pimanto sl in spiritul sfant™, Mina gecelge Dumnezeu, din aceeasl substan(a ase= Crerul se terearh cu afurisitea acelora, care nul pie rringsoore St toate trel ar tlasemenea una cu alta, mese. Noi tnihemey fnfrintim aceasta. enatemal In ceea ce priveste existenta, puteren sl maretia § Ziarul catolic (american) The Register st lor. Jean a fost uitimu! apostol, care a rtmas\in perme despre focul ‘Stu We suptinere {subordonare) sub Teh Dim nezeu, Cel Mai Inalt. Isus a vorbit despre Siiie ca despre unul, pe care L-a primit Dumnezs tal Siu In ultima Sa rogieiune, pe sarc a rostit-o in comu- nitate cu apostoili Sai credincicsi. Ela zis caitre Tatal Sau ceresc: .Si vinta vecinica este aceasta: s& Te cunoasc’ pe Tine, singuru! Dumnezen adevirat, si pe Isus Christos, pe care L-al trimis Tu" (loan 17:3) Apostolul Joan a auzit acrasti rugaciune st ne spune: ,Cacl Acela, pe care L-a trimes Dumne- zeu, vorbeste cuvintele lui Duinnezeu, pentriess Dam nezeu da Dubul cn misurii. Ml iubeste pe Fiul si a dat toate lucrurile fn mina Lul (ceca ce nu insemneaza, ca Tatal nu pastreaz’ nimic pentru Sine)" (loen 3:34, 35) Mai departe, Iscs a zis fariseilor carl se gandeau la omor: .Dard ar fi Dumnezeu Tatil vostru, M’ati iubl sl pe Mine, cici Fu am iesit gi vin dela Dumnezeu : n'am venit dela Mine insumi, cl E I M'a trimes*. Isus Christos a fost trimisul sau apostolul Iii Dumnezeu, gi in aceasti calitate Ela fost ,Apostolul st Marele Preot al marturisirii noas- tre. - loan 8:13, 39-42; Evrel 3:1. 2 Isus Christos nu s'a rusinat nicldecum si facd cunoscut faptul, cf El este trimisul si deci mai ‘mic ca Dumnezeu, Tatal Stu, care L-a temis, Cand a spalat ucenicilor Sai picioarele, a spus: .Adevarat, adevarat, va spun, c& robul nu este mal mare, de- cit domnul sau, nich trimisul mai mare decat cel ce I-a trimes." (loan 13:16, trad. str) ,,(Acl care este mai mare: cine sti la masd, san cine slujeste la masi? Nu cline sti Ja mast? si En totus, sunt fn mijlocul vostru ca celce slujeste fa masa. (Luca 22: 27) Ca cel trinsis de Dumnezeu, Isus n'a fost mai mare decat Taliil Sau, Cel ce L-a trimis, si nici n'a fost la fel de mare. loan Botezitortl a facut cunos- cut in public, ca el esie trimis ca si boteze, si ast- fel el a venit ca un slujitor, care a stat sib Dum- nezeu. In confomitate cu aceasta Toan a botezat pe Flu} Jui Demnezeu fn lordan. (levn 1: 32-24) _Intoce mal dup’ cum lehova Dumneze cn puterea Sa si prema peste Fiui Stu Isus Christos a trimis pe a- cest Fiu pe pamant, asa a trimis si Isus Christos ca cap si maestru peste apostolii si ucenicil Sai pe acestia, ca 4 propiviidulasct imparatia lui Dum= nezen. In rugaciune c&tre Dumnezen, catregTatal Sin, El a rostit cnvintele: ,Cum Mai trimes Tu pe Mine fn lume, asa tam trimis st Eu pe ei in lume, Nepri- hanitule Tata, lumea nu Te-a cunocnt ; dar Ew Te-am Woven ? 1. Cum a est al tr ida Waites a bt toe 2H ear acestal apielt scinig care vine debs De cu gitin Christesnt Sam, vede gceasta ramayita acum pe Telaes Damerse, pe fas Chistes sb pe spirital skint in ropneinl jer adewarat satah en alta rast na fomnvsnza aa Tannese etee't, aeosi privit sins punta de vesiere 20. Pie pins al impiraicy tut dane aratA, 6% aga zhea imo ineatatir dulitnare, false. “Copetal mental asic rvect contrar Imparsie! ob Tanne ron, cace va fh pavernata prin Christos fave Ge wededdeusye aivatey ovivle te Tat ta Fel Pentruce nu invafts Sfanta Scripturé_o treime : cunosent, si arestia an cunoscut ci Ta M'ai trimes* loan 17218, 25 In treacat este tot asa de dovedit, ce asa.numi~ tul spirit stint" este mil mic ea Teliova Dumnezeu sl Christos Isus. Cum asa? Pentruca {sus a zis ucenicl- lor Sai, ci Tatil ceresc va trimite spiritul slant ca mingietor in numole lui Isus, si lsus a adaugat dela ine, cA El va trimite pe acest spirit-mingaetor dela Tatal Ia ucentcli Sai credinciosi. La Rusalil, a dec Iarat Petru, et Isus a turmat asupra lor acest. spirit ca mingaietor. (loan 14: 16; 15:26; Fapte 2:33) Acest duh sfant* n'a posedat nicto natura omeneas- ci, si faptul, et el este trimis de Duimnezeu prin Christos, dovedaste cit el esi supus.atAt ui Damne= yeu cit si lui Christos. Nu se poate spine, oX spiri- tul sfint este supus numai, in ceea ce priveste tia~ tura sa omeneascd, pentruca el n’a posedat niciodata carne si singe omentesc. Singur acest faptar trebul si fie deajuns, ca si zaloveasra tntreg situl de idei "_ cu privire Ia egalitatea Hinfel unel per soane spirit sfaint." 4”Nimeni si nu-si ridice sprincenele mlrat, daca nol spunem, ci lelova Dumnezeu sti deasupra Fiu- Tui Stir tous Christos, si citith la 1 Corintent 11:3, unde npostolul serie: Dar vreau si stiti ct Ch tos este Capil orictirni barbat ; cA birbatul este capnl femeti, si ct Dumnezeu este capal Int Christos". Inarmonie cn faptul ca Dumnezia este Cel cast dea- supra Lui si capul Sau, Isus a declarat, of El n'a venit ca_si fact voia Sa proprie, ci ca’sa fact voia Tatalul Sau, mu ca si vorbeasck cuvintele sau fnva- fiturile Sale proprii, ci pe acetea ale Tatalul, Sau, 5 In armonie cu profetiile timpulul vechia, Isus avis Bl insust ch EL este un slujitor al ut Dumne- zou si nti 0 persoana, care este asemenea, lul Dumnezeu (in rang) Citeva exprimari profetice’ ale lui Iehova despre Isus Christos, servil Siu, | sunt urmatoarele: .data Robul Men, pe care-L sprijinesc ‘Alesul Meu, in care isi gaseste piacere sufletul Mew ‘Am pus Dubul Mew peste El: Elva vest neamurt lor judecata.. si ostroavele vor nadvidui in legea Lui". Prin cunostinfs Lu, Robat Mew cel nepriha~ nit va face neprihani{? pe mnl{i, st va Ina asupra Lut povaranelegtuirilor lor" pisi (va Ince infelept trad. str)" (sain, 4221-45 52113; 53:11) Aceste profetii an fost aplicate de catre nceniri la Isus, cum poate dovedi aceastp, fir care om, prin aceea cl so_roferd In Matel 12: 17321 si Faptele Apostolilor 8:27-37, Ucenicii n'au_necin« slit pe Isus Christos prin aceea ri Lean numit jrob* cAnd aw 7is in rugiclanea general ta, lerusalim scum scomenen ef niet alba ete nist Tati Robul Meu va spro- ¥