MINISTERUL EDUCAȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

DIRECȚIA GENERALĂ ÎNVĂȚĂMÎNT

LICEUL TEORETIC ”D. CANTEMIR„

RAPORT
de autoevaluare
cu tema: Tehnologii moderne
de stimulare a creativității elevilor
la diferite etape ale lecției
pentru confirmarea gradului didactic II

profesoară de limba
și literatura română

Cranea Angela

CAHUL 2012

1
СUPRINS:

I Succintă descriere a experienței profesionale........pag.1

II Prezentarea temei de cercetare profesională........pag.2

§1Concept de”creativitate„..................................pag.3

§2Blocajele creativității........................................pag.5

§ 3Tehnologii moderne de stimulare a creativității

elevilor la diferite etape ale lecției.......................... pag.6

III Rezultatele elevilor……………………………………………pag.11

IV Dezvoltarea profesională prin cursuri, seminare.pag.12
Concluzii................................................................. pag.13
Anexe ................................................................... pag.14
Bibliografie ............................................................ pag.16

2
I Succintă descriere a experienței profesionale

”Dacă un om nu știe spre ce port vîslește,

atunci nici un vînt nu-i este prielnic”.

(SENECA)

Eu, Cranea Angela Constantin, am absolvit Universitatea de Stat ”B.P.Hasdeu”,

din orașul Cahul, specialitatea - Limbă și Literatură Română, sînt licențiată în
Filologie.
Activez ca profesoară de limba și literatura română în liceul teoretic ”D.Cantemir”
din anul 2003. Predau în clasele gimnaziale și liceale. În acești ani am reușit să
trezesc interesul elevilor pentru limba română, inițiindu-i în activități de
cooperare, să ridic propriul nivel profesional.
La predarea limbii și literaturiii române țin sema de implementarea curiculumului,
de corelarea competențelor-subcompetențelor, de formarea competențelor de
audiere, vorbire, lectură, scriere. De asemenea în activitatea didactică pun
accentul pe dezvoltarea creativității elevilor.
Parteneriatul didactic cu elevii este productiv. Predomină o atmosferă agreabilă,
de colaborare reciprocă. Practic stilul binevoitor, prietenos. Elevii își exprimă
opiniile fără teamă. Ei participă cu entuziasm în comunicări, dialoguri, analize.
La lecție utilizez variate tehnici și metode moderne propulsate de PRO didatica.
Dacă observ că elevii întîlnesc dificultăți la subiectul lecției, găsesc calea cea mai
legeră de a expune, utilizînd resurse educaționale adecvate, fie prin deducție ori
inducție. De fiecare dată variez tehnicile de încălzire cu scopul de a ridica
interesul elevilor pentru lecție. Întotdeauna mă strădui să planific o activitate de
grup, jocuri didatice, să utilizez metode noi de predare-învățare-evaluare.
Pe parcursul acestor ani am participat la toate întrunirile metodice cu luări de
cuvînt, mă implic în activitatea liceului, alături de colegile mele organizez
victorine, concursuri, serate literare, șezători. Elevilor le plac tradițiile populare
moldovenești. De asemenea le place să dramatizeze, să compună poezii, jocuri.
Mereu susțin eforturile și succesele elevilor, apreciindu-le progresul, stimulez
motivația și automotivația creativă.

3
II Prezentarea temei de cercetare profesională
Modernizarea învățămîntului în Republica Moldova este determinată social, se
vrea, prin definiție, perspectivă și trebuie să antreneze în procesul educațional
noutățile create de actualul cadru valoric: cultură, științe, performanțe umane
etc. Aceste caracteristici direcționează unul din obiectivele majore: de predare-
învățare a limbii și literaturii române din perspectivă creativă, utilizarea
metodelor și tehnicilor active centrate pe elev.
Avînd în vedere importanța limbii și literaturii române ca obiect de studiu, dar și
importanța acesteia în activitatea umană, am considerat că este necesar să mă
ocup, în mod special, de cîteva aspecte legate de dezvoltarea capacităților
creative ale elevilor în cadrul lecțiilor de limbă și literatură română. Aceste
aspecte se referă, în special, la cîteva strategii didactice care să contribuie cu
maximă eficiență la stimularea și dezvoltarea creativității elevilor.
Desigur că ,a dezvolta creativitatea elevilor nu este un lucru ușor, avînd în vedere
faptul, că în orice grup școlar, la orice discipol, practic, întîlnim așa-numitele
blocaje ale creativității. Existența acestora stopează actul creativ. Anume de aici
trebuie să pornească fiecare profesor pentru a înlătura , pe cît posibil, aceste
blocaje.
Teoriile și practicile educaționale au dovedit că nivelul de dezvoltare al elevilor
este strîns legat de potențialul creativ individual. Rezultă că sarcina profesorului
este să cunoască trăsăturile comportamentului creator, capacitățile și
posibilitățile lui.
În acest scop, întregul sistem de învățămînt urmărește să armonizeze practica,
privind tratarea creativă. Elevului îi creem condiții eficiente pentru abordarea
problemei în cauză.
Interesul pentru metodele și tehnicile activ-participative a crescut considerabil în
ultimii ani.
Tema de cercetare ”Tehnologii moderne de stimulare a creativității elevilor la
diferite etape ale lecției” este interesantă, actuală.Ea urmărește să identifice cît
mai multe aspecte cu privire la cunoașterea și stimularea capacităţii creative, prin
crearea unui mediu educaţional favorabil care să hrănească curiozitatea elevilor,
dezvoltîndu-le abilităţile creative esenţiale pentru realizarea procesul învăţării.
Prezenta lucrare vine să convingă că metodele creative propulsate de Pro
didactica asigură, pe de o parte, dezvoltarea creativității elevilor, iar pe de altă
parte, atribuie o notă de originalitate lecției moderne. Exemplele aduse au fost
aplicate la treapta gimnazială.
Pentru ca în viitor copiii și tinerii să țină pasul cu ritmul accelerat al schimbărilor
tehnologice și sociale, ei vor avea nevoie de aptitudini creative.

4
§1 Concept de ”creativitate”
Ce înseamnă ”a crea”?
În prezent există sute de modalități prin care este definită creativitatea. Termenul
de ”creativitate” își are originea în cuvîntul latin ”creare”, care înseamnă ”a
zămisli”, ”a făuri”, ”a naște”. În Dicționarul enciclopedic (1993) creativitatea este
definită ca ”trăsătură complexă a personalității umane, constînd în capacitatea de
a realiza ceva nou, original.
Deci, a crea înseamnă a produce, a genera ceva nou în raport cu ceea ce este
vechi,cunoscut, banal. Creativitatea poate fi definită ca un complex de însușiri și
aptitudini psihice care, în condiții favorabile, generează produse noi și de valoare
pentru societate. Atributul de creativitate semnifică nota de originalitate în
activitate.
Creativitatea nu apare din neant, ea se bazează pe cunoștințe și trăiri, pe curajul
de a te avînta în necunoscut.Creativitatea presupune îndrăzneală, curiozitate și
sete de cunoaștere. Ea este o calitate pe care o dorim elevilor noștri.
O experiență teoretică de primă importanță de care trebuie să ținem cont
întotdeauna e :”creativitatea nu se referă exclusiv la gemeni, ci și la orice
persoană care a aprobat o experiență creativă”.(M.Stein)
Prin urmare, vorbind despre creativitate, nu avem în vedere că profesorul de
limbă și literatură română se orientează doar spre talente. Cercetările savanților
Guiford, Osborne, Gordon au demonstrat că talentul este produsul creativității la
nivel superior, dar pedagogul are sarcina de a se orienta spre așa-numiții elevi
”medii” și ”slabi„. În caz contrar, vorbim despre ”profesori de cîmpie” (numiți de
psihologul american Truman Kelly), care tind spre ”puternici”, deoarece preferă
”șesurile intelectuale”.
Deci, nu poate fi exclusă și o creativitate de nivel mediu și una slabă redusă. Toți
adolescenții sînt în diverse grade creativi și numai unii din ei sînt talentați. Iar pe
de altă parte, conceptul de ”creativitate” admite o mare contribuție a influenților
din mediu.
Dezvoltarea potentialului creativ uman presupune o optimă interactiune
educativă a tuturor factorilor de educatie care interacționează într-o societate,
școala nefiind singurul factor de influență. Ea urmează să realizeze finalități
educative specifice, de care este responsabilă. Ei îi revine responsabilitatea de a
acționa pentru stimularea potentialului creativ al elevilor în următoarele directii:
- identificarea potențialului creativ;
- crearea premizelor gnoseologice ale activității creatoare, libere si conștiente a
omului ;
- dezvoltarea posibilităților individuale de comunicare;
- dinamizarea potențialului creativ individual,cultivarea unor atitudini creative.

5
 Termenul de ”creativitate” trebuie înțeles în trei aspect: proces,produs,
personalitate. Creativitatea are mai multe stadii:
1. Stadiul pregătitor- la această etapă persoana își pregătește materialele,
proiectează;
2. Stadiul incubațional- la această etapă procesul de creație decurge la nivelul
inconștiinței;
3. Satdiul iluminării”Evrica”- cînd apare idea nouă;
4. Stadiul verificării sau elaborării finale.
Aceste etape au fost indicate de Walis. Prin aceste stadii se trece în procesul
pedagogic.
Este foarte important ca în procesul formativ să li se propună elevilor sarcini care
necesită rezolvare creativă, imaginație creativă.

6
§2 Blocajele creativității
O școală de succes este aceea în care elevul vine ca acasă, iar
lecția este o sărbătoare. Formula de succes a învățămîntului:
cînd profesorul e creator și elevul creator.
Cercetările în domeniul psihologhiei creației au relevat că potențialul creativ al
oamenilor este foarte ridicat, dar există mai multe blocaje în calea valorificării
acestuia, datorate în principal, sistemului de instruire și educație, și climatului
psihosocial. Marii pedagogi: Jean Piaget, Comarova, Nicola susțin că, de la
naștere, copilul posedă doar o anumită potențialitate creativă, care sub
influența procesului educativ și a mediului se dezvoltă noi nivele ale
creativității exprimate prin originalitate și inventivitate. Care sînt blocajele
creativității?
1. Blocajele metodologice: rigiditatea tiparelor(algoritmilor), de exemplu: am
explicat elevilor cum se realizează un eseu în clasa a IX-a la literatura
română, că are o anumită structură, conform unui anumit plan; nu toți
elevii pot realiza eseuri conform structurii date, de cele mai dese ori nu
respectă algoritmul. În momentul cînd se face observație asupra acestui
fapt, unii elevi parcă se blochează, adică se închistează gîndirea fixată
funcțional.
2. Blocaje emotive: teama de a nu greși, teama de a nu se face de rîs, graba
de a accepta prima idee,imaginația slabă,descurajarea rapidă, lipsa
încrederii în sine, dorința de a-i întrece pe alții, incapacitatea de a defini
lucrurile, îngustarea excesivă a punctului de vedere,lipsa unei motivații
puternice, credința negativă”Nu sînt creativ”.
3. Blocajele culturale(sociale): conformismul(atît la nivelul elevului, cît și al
cadrului didactic), neîncrederea în fantezie și prețuirea exagerată a gîndiriri
logice, dorința oamenilor ca toți ceilalți să se poarte și să gîndească la fel ca
ei. Cei care se poartă sau au idei diferite sînt priviți cu suspiciune sau chiar
cu dezaprobare.Acest lucru duce la descurajare pentru cei creativi. De aici
apare dorința de a se conforma modelelor sociale, nevoia de apartinență,
de a reacționa la fel ca grupul de proviniență.
4. Blocaje legate de relația individ-grup:accentul exagerat pe competiție sau
pe cooperare;lipsa de comunicare care poate avea formele:comunicare
imposibilă din cauza discordanței limbajului,comunicare incompletă, ,
denaturată voluntar;marginizalizarea individului creativ,întrucît
comportamentul său nu respectă normele sociale;izolarea, fie datorită
respingerii de către ceilalți, fie personal determinată de teama de a nu
greși. În genere, lipsa unui vocabular este o cauză a timpului nostru -
elevii puțin citesc, de aceea și apare ”nu știu cum...”, ”nu pot...”.Pornind
de la aceste probleme ale elevilor, noi profesorii avem obligația de a-l
pregăti pe elev pentru viață, de a-l face să gîndească liber.
7
§3 Tehnologii moderne de stimulare a creativității elevilor
la diferite etape ale lecției
”Adevărul se oprește la inteligență,
Iar frumusețea pătrunde pînă la inimă.”
(Lacordaire)
Dacă Dumnezeu este considerat Creatorul Suprem, atunci și la noi, oamenii simpli
trăiește un Creator, aflat mereu în a sesiza lumea înconjurătoare, în a o
transforma, modifica, îmbunătăți.
Unul din marii pedagogi ai neamului nostru, H. Coadă, spunea :”Noi, românii,
avem gena creativității în dotarea noastră biologică.”
Deci, creativitatea trebuie făcută să vibreze, să fie trezită din starea de
somnolență și pusă în mișcare accelerată. Astfel, sarcina profesorilor este de a
stimula potențialul creativ al elevilor.
Numai învățînd creativ, devenim creativi. Creativitatea nu înseamnă doar
receptarea și consumul de nou, ci și în primul crearea noului.
Educarea creativității la orele de limbă și literatură română presupune, evident,
elaborarea unor metode de creativitate. În cele ce urmează, voi concretiza diverse
tehnici moderne de stimulare a creativității elevilor la diferite etape ale lecției.
La etapa evocării utilizez următoarele tehnici elementare de declanșare a
creativității :
 Scrierea liberă. Propun elevilor să scrie pe marginea unui enunț orice asociații
și gînduri care le vin în minte, fără a se opri din scris și fără a discuta cu
cineva.Exemple :
 Se propun aforismele ”Nimeni nu a ajuns deștept din întîmplare”(cl.IX-
a), ”Natura nu face nimic în zadar”(cl.VII-a),
 Să alcătuiască un catren la tema”Cartea preferată”, utilizînd lexemele
carte, sfîntă, mamă, a mîngîia.
 Să scrie rimele posibile pentru cuvîntul”pămînt”(cl.VI-A)
 Timp de 10 min. în formă de povestire să scrie toate imaginile ce apar la
auzul cuvîntului ”pustiu”.
 Să scrie lanțuri asociative pentru cuvintele pace, cîntec, dragoste,
adevăr(cl.IX-a)
 Să aleagă un nasture și să scrie în 6 enunțuri istoria acestui
nasture(cl.VIII -a),
 Continuarea ideelor :
Dacă aș fi președintele țării.......
Dacă aș fi poet........
Dacă aș fi o culoare.....
Dacă aș prefera singurătatea......
 Să execute cel mai hazliu portret verbal al lui Păcală(cl.VII -a),
8
  Să inventeze un răspuns neobișnuit la întrebarea ”De ce se aprind
stelele noaptea”(cl.VIII -a).
 Jocul .Descifrați fracțiile cu litere.Alcătuiți alte fracții prin analogie :
Re/de ; pe/ne ; re/tare ; a/tit. (cl.V -a),
 Să dea o definiție neașteptată, conform modelului, următoarelor
cuvinte :bibliotecă, librărie, carte(cl.VI -a),
Cuvinte=gînduri puse în sunete
 ”Bine și rău„. Să găsească cîte 5 răspunsuri la întrebările :”Ce este bine ?Ce
este rău ?” (cl.VII -a),
 Să formuleze cît mai multe întrebări cu privire la piatră, foc, aer, stele,
frunze(cl.V -a).
 Pe tablă- genericul”Și eu sînt o frunză din marele Creangă„, apoi întrebările
de bază, formulate de elevi și selectate de profesor la lecția precedentă,
cînd au fost „ziariști” și au solicitat un interviu lui I. Creangă. Aceste
întrebări vizează biografia și operele lui I. Creangă. Elevii, pe rînd, sînt în
rolul lui Creangă. Fiecare Creangă iese în față și răspunde la cîteva întrebări.
(cl.VIII-a)

La etapa de realizare a sensului utilizez următoarele tehnici de

creativitate :
 Brainstorming-ul – avînd semnificația de furtună în creer, aflux de idei,
stare intensă de creativitate, asalt de idei, este una din cele mai răspîndite
metode de stimulare a creativității.(anexa1)
 O metodă de tip brainstorming este Phillips 6/6, doar că numărul
participanților este mai mare.Metoda presupune două faze :discuția pe
grupe și dezbaterea în plen.
 Controversa creativă este o metodă asemănătoare celei prezentate
anterior, centrată nu doar pe soluționarea problemei, dar șe participarea la
controversa creativă.
 Explozia stelară(starbursting) este o metodă nouă de dezvoltare a
creativității. Începe din centrul conceptului și se împrăștie în afară, cu
întrebări, asemeni exploziei stelare.(anexa2)
 Jurnalul Cameleon –le propun elevilor să prezinte același eveniment din
perspective diferite : trist, vesel, revoltat, mulțumit.Este o activitate care
cere multă creativitate.
 La orele de limbă și literatură română nu lipsește nici metoda
simulării(dramatizării)- cînd se creează artificial situații legate de
activitatea practică ulterioară pe care o vor desfășura elevii. Prin această
metodă am posibilitatea să dezvolt creativitatea de expresie care ține de
mimică, gesticulație, vorbire.Elevilor le propun să realizeze ecranizarea unei

9
 opere, adică să scrie scenariul operei.Este un procedeu care cere
creativitate la maximum.
 ”Pata de cerneală„.Elevii primesc un text acoperit cu o pată de cerneală pe
care vor trebui să-l restabilească. Apoi vor intitula textul. Cîștigă echipa care
va prezenta cel mai adecvat și mai interesant textul.(anexa3)
 Jocul”Alfabetul codat”:
a-1, ă-2, b-3, c-4, d-5, e-6, f-7, g-8, h-9, i-10, î-11, j-12, l-13, m-14, n-15,
o-16, p-17, r-18, s-19, ș-20, t-21, ț-22, u-23, v-24, x-25, y-26, z-27.

Descifrați proverbul: 24.16.18.3.1. 5.23.13.4.6. 14.23.13.21.

1.5.23.4.6. Comentați sensul proverbului în 2-3 enunțuri.Alcătuiți familia
lexicală a cuvîntului ”vorbă”.
 ”Nimeni și nimica”. In casă trăiau Nimeni și Nimica. A venit pe drum Nici
Unul. Nimeni a fugit pe ușă și Nimica pe fereastră. Cine a rămas în casă  ?
Includeți pronumele negative într-un alt context prin analogie.(cl.VII-a)
 Tehnica acvariului(Fishbow)- mai ales utilizată în cl.VIII-IX-a. Scaunele sînt
aranjate concentric, în două cercuri.Cei din cercul interior primesc un timp
pentru a discuta problema contraversă ”Nu pentru școală învăț”.Cei din
cercul exterior ascultă ce se discută în interior, fac observații cu privire la
cum se relaționează. Apoi se schimbă locurile.
 ”Aha, am fost şi eu acolo!” Activitatea se bazează pe o poveste pe care o
creează participanţii, unul cîte unul. Astfel, este nevoie de un voluntar care
să înceapă povestea, în care el este personaj principal,care chiar joacă, iar
ceilalţi din grup trebuie să imite toate mişcările, gesturile, mimica celui care
povesteşte. În orice moment al poveştii, oricare dintre participanţi poate
interveni prin exclamarea:„Aha, am fost şi eu acolo! ”şi să continue
povestea. Atunci cînd există o intervenţie cu exclamarea amintită , tot
grupul trebuie să dea replica: „ Şi ce-ai văzut,prietene? ”, abia apoi cel care
a intervenit putînd să continue povestea.
 Analogică este ”Licoarea fermecată”(anexa4)

La etapa reflecției utilizez frecvent următoarele metode și tehnici de

creativitate :
 Studiul de caz – modalitate de a analiza o situație specifică, particulară care
există sau poate apărea într-un caz.(anexa5)
 ”Eu sînt instrument”. Elevul trebuie să-și imagineze că este un intrument
muzical. Ce gîndește el despre sine ? Despre stăpînul său ? Vor alcătui un
monolog.(cl.IX -a)
 ”Textul colorat” utilizat în lucrul în grup. Fiecare grup își alege o culoare, cu
care alcătuiește un text mic și poate chiar să deseneze cele scrise.
 Este binecunoscută și metoda „Pălăriilor gînditoare”.(anexa6)

10
  Ciorchinele- utilizată individual sau în grup, constă în evidențierea de către
elevi a legăturilor dintre idei, pe baza găsirii altor sensuri ale acestora și a
relevării unor noi asociații.(anexa7)
 Jocurile creatoare de tipul ”Loto ortografic”: pe tablă sînt scrise exemple,
în locul punctelor elevii plasează omofonele la, l-a, sa, s-a, neam, ne-am,
ia, i-a.
”Tirlipot” este un verb la care m-am gîndit eu.Voi ghiciți-l. Elevii
adresează diferite întrebări pentru a-l descoperi. Apoi includ verbul
într-un text.
Desigur că, la dezvoltarea potențelor creative în ajutor ne vine și manualul de
bază. Manualul școlar ne propune diverse exerciții cu caracter creator:exerciții
de modificare, exerciții de completare, exerciții de exemplificare.Esențialul în
exercițiile cu caracter creator este întrebuințarea practică a cunoștințelor
teoretice.
În cadrul exercițiilor de modificare a subiectului le cer elevilor să construiască
un text/o relatare în care să apară un personaj(de exemplu: Alexandru
lăpușneanul, Ionel Popescu) cu însușiri morale opuse celui prezentat în text.
Le impart elevilor fișe care conțin exerciții de modificare de tipul:
 Scrieți fraza, transformînd verbele din planul prezentului în planul
trecutului, imperfectul:”Oamenii trăiesc în pace și înțelegere, păstrează
pentru generația viitoare bogăția acestui pămînt, creează rezervații
naturale pentru animalele sălbatice, construiesc instalații pentru
purificarea apei și aerului.”(cl.IX-a)
De asemenea, le cer elevilor să transforme singularul în plural, genul masculin în
femenin etc.
În cadrul exercițiilor de completare elevii găsesc faptele de limbă omise și le
adaptează la forma lor de context:
 Completați enunțurile cu pronume personale în cazul Dativ: ”Am să le
scriu... felicitare. Mihaela…-a spus noutatea. …îmi va aduce cartea
cerută.Mi-a zis că…va telefona mine.(cl.VIII-a)
La lecție apelez și la exercițiile de exemplificare:
 Dați trei exemple de adjective cu două terminații.(cl.VIII-a)
 Încercați să desenați personaje cu ajutorul literelor.
În clasele liceale folosec și Metoda Frisco. Prin repartizarea rolurilor
-conservatorul, exuberantul, pesimistul, optimistul-se propune analiza unei
situații-problemă.
La etapa extinderii , cînd realizez feed-bacul lecției, utilizez următoarele
metode creative:
 Cinquan.Această metodă o utilizez la finele unui capitol. Elevii mult
prefer să elaboreze poezii după un model:
Primul vers – un substantiv cu statut de titlu;
Versul al doilea – două adjective determinative pentru acel substantiv;
11
 Versul al treilea – trei verbe, eventuale predicate ale acestui substantiv,
Versul al patrulea – patru cuvinte, oricare ar fi, dar care încheagă
imaginea general;
Versul al cincilea – un substantiv, echivalent cu primul la nivel lexical
sau intratextual.(anexa8)
Completați versurile după modelul dat:
Oricine –ai fi, nu cere ce nu ți-e dat să ai!
Oricine –ai fi,nu ride de nefericitul trai!
Oricine –ai fi, nu stinge--------------------------!
Oricine –ai fi, ajută pe --------------------------!
Oricine –ai fi, nu ccrede-------------------------!
Oricine –ai fi, nu face----------------------------!(cl.IX-a)
 Ne jucăm  !Poeții veseli. Fiecare jucător scrie pe o foaie titlul unei
poezii inventate și primul vers. Foile se împăturesc și se trec mai
departe la jucătorii următori. Aceștea completează strofa cu al doilea
vers,care să rimeze cu primul și încep o strofă nouă, din care scriu
primul vers.
 „Salata de poveşti” 
Creaţi o poveste nouă prin amestecarea personajelor şi evenimentelor
din poveştile cunoscute, realizînd un nou fir narativ.
Realizaţi un desen în care se întîlnesc personaje din basme/poveşti
diferite.
Variantă: conducătorul grupului creativ începe o poveste, după care se
opreşte şi invită copiii să continue povestea într-un mod original
 Metoda” Eu cercetez”  !Compunerea și eseul.
Compunerile sînt elaborate numai după ce elevii stăpînesc noțiunile de bază ale
gramaticii și le includ cu ușurință în exprimarea lor. Cel mai înalt grad de creație,
cea mai evidentă notă de originalitate o reprezintă ”compunerea liberă”.Pentru
realizarea acesteia elevul este stimulat să reprezinte în mod liber aspecte,
impresii, sentimente de viață, din mediul său, care apoi să fie completate,
stilizate, perfecționate într-o compoziție cu adevărat liberă. De exemplu, în cl. a V-
a pentru compunerea”Feeria toamnei”am folosit texte din manual, creațiile
mariilor scriitori, cît și ieșirile în contact direct cu natura.Astfel, elevii au folosit
informațiile, imaginile, expresiile artistice din diverse lecții, dînd compunerii
culoare și sunet.
Eseul structurat tratează o anumită temă care presupune un număr variabil de
cerințe, ce vor fi dezvoltate în cuprinsul eseului ;vizează atît cunoștințele
punctuale ale elevului, cît și creativitate și originalitate.
Toate creațiile elevilor, pe clase, se păstrează în portofoliu ,care se îmbogățește
din an în an.Elevilor le place să răsfoiască portofoliul, mîndrîndu-se cu reușitele
lor.

12
Pe pragul mileniului III creativitatea devine stil de viață, necesitate vitală. Astăzi
nu mai există nici o îndoială că viitorul se construiește prin intensificarea educației
creative.

III Rezultatele elevilor

”Copiii sînt atrași de frumusețe,
pentru că ei înșiși sînt frumoși.„
(H. de Balzac)
Utilizarea tehnologiilor moderne sus-numite sînt de un mare ajutor pentru orice
profesor care tinde a stimula creativitatea elevilor.Din cele expuse s-a observat că
ele permit atît dezvoltarea potențelor creative ale elevilor, dar și crearea
frumosului la lecție.
Utilizînd metodele creative la lecțiile de limbă și literatură română în clasele
gimnaziale, dar și în cadrul măsurilor extracurriculare asigur :
-receptarea și reproducerea diferitor tipuri de informații, texte ;
-realizarea actelor comunicative în diferite situații de comunicare ;
-aplicarea normelor de utilizare a limbii române literare ;
-utilizarea adecvată a regulilor ortografice ale limbii române ;
-participarea activă la producerea de idei, dezvoltarea capacităților de rezolvare a
problemelor ;
-căutarea unor soluții originale, dezvoltarea atitudinii creative.
Este îmbucurător faptul că elevilor le place și vor să creeze, să fie creatori, să
găsească ieșiri din orice situație, să discute și să analizeze problemele din mai
multe aspecte, să facă asociații, să ecranizeze opere literare etc.
Deși nu se poate vorbi de o identificare la elevi a unui nivel crescut de
creativitate, totuși rezultatele obţinute în urma investigaţiei ne arată că
antrenamentul creativ aduce modificări pozitive dorite, atît pe planul nivelului
intelectual, cît și pe cel al creativităţii elevilor.
Potofoliile elevilor conțin toate performanțele obținute de-a lungul anilor. Ele
demonstrează, totodată, despre un indiciu de apreciere a activității profesorului.
Procentul calitățiii și însușiririi elevilor crește din an în an:

Anul
2012
-
-
-
2008
7.00 7.50 7.75 8.30 Nota medie

13
Evaluarea randamentului școlar vorbește despre aptituinile profesorului și
măiestria pedagogică. Anume aceasta asigură formarea integrală și armonioasă a
unei personalități autonome și creative.

IV Dezvoltarea profesională prin cursuri, seminare

”Pentru a forma generațiile tinere ale vremii de mîine,

noi dacălii trebuie, în primul rind să ne înnoim
veșnic odată cu ele.”
C.Daicoviciu

În dezvoltarea profesională oricărui pedagog, desigur că, un mare aport prezintă

cursurile de formare continuă, seminarele metodologice, întrunirile metodice la
care participăm de fiecare dată cu entuziasm și cu nerăbdare.
În scopul perfecționării măiestriei profesionale, am activat în cadrul cursurilor
organizate de Centrul Educațional PRO DIDACTICA din 22.11.03-01.12.03
Chișinău , cursurilor de formare continuă din 21.03.08-20.04.08 Cahul și cele din
17.10.11-06.11.11 Cahul.
De fiecare dată mă întorc în clasele de elevi cu un ”izvor nesecat” de lucruri noi :
metode, tehnici, cunoștințe, resurse educaționale etc., care îmi permit să realizez
cu succes orice lecție.
Seminarele, întrunirile metodice la care particip cu luări de cuvînt, teme, de
asemenea îmi sînt de un mare folos, căci permit ca activitatea de pefecționare să
fie îndreptată spre inovare, spre modernizarea continuă a lecției, spre tehnologiile
educaționale interactive orientate spre dezvoltare, formare de abilități și
creativitate.
La tratarea temei de cercetare am adus ca exemplu tehnici de creativitate,
cunoștințe asimilate la aceste cursuri și seminare.

14
Ca profesoară de limba și literatura română, tind spre perfecționare sistematică și
continuă.

Concluzii

Curriculum-ul modernizat presupune o activitate inovatoare în cadrul unui sistem

de instruire. Astfel, procesul de instruire propriu-zis capătă dimensiuni noi. Una
din acestea este și tendința de a construi proiecte ale activității didactice cu un
pronunțat caracter comunicativ și creativ.
Investigînd problema creativității elevilor în cadrul orelor de limbă și literatură
română am demonstrat că dacă profesorul literat voiește să-i conducă pe
discipolii săi în misterioasa lume a creației literare, el trebuie să-i facă nu numai
consumatori de artă, ci și creatori.
De aceea, astăzi cînd instruirea este centrată pe elev, partenerul nostru în actul
de creație, profesorul de limbă română are obligația, dar și bucuria de a-i dezvolta
elevului potențe creative necesare vieții cotidiene. În acest scop sînt utilizate
metodele și tehnicile creative.
Exemplele incluse în lucrare constituie doar, o mică parte. Cu toate acestea, ele
vin să convingă că aplicarea lor asigură destul de binefic dezvoltarea creativă, dînd
totodată, și o notă de originalitate lecției. Meritul acestor metode este acela că
elevul este eliberat de captivitatea unor tipare apărute datorită rutinei.
Descătușat asfel, el începe să gîndească și să lucreze liber, găsind cu mai multă
ușurință drumuri noi, ceea ce se va reflecta și în activitatea sa cotidiană.
Elevul rămîne, deci, cea mai prețioasă carte de vizită profesorului.
Atunci, cînd un elev poate aplica în practică tot ceea ce a primit în școală, se poate
orienta ușor, continuă activitatea profesională, te bucuri că munca nu a fost în
zadar.

15
Anexe
Anexa1 La studierea baladei Mioriţa, clasa a VIII-a :
1.Dacă ai fi în locul ciobanului moldovean cum ai proceda în faţa morţii? Ţi-ar fi
frică? Argumentează.
2.Dacă ai fi ziarist şi l-ai întîlni pe ciobănaşul moldovean ce l-ai întreba? I-ai spune
că îl caută măicuţa bătrînă?
3.Dar dacă ai întîlni-o pe măicuţa bătrînă ce ai sfătui-o? Cum ai ajuta-o să-şi aline
durerea?
4.Cu cine ( din localitatea voastră ) aţi asemăna-o pa măicuţa?

Anexa2  . Clasa V-a ”La cireșe” de I.Creangă :elevii formulează întrebări în baza

textului și a filmului vizionat, după formulele propuse :
Când?

Unde? Cine?

Ce? Cum?

Cînd s-a dus Nică după cireșe la mătușa Mărioara?

Cum erau cireșele mătușii?
Ce a scăpat Nică în iarba de lîngă copac?
Cine i-a arătat pălăria tatălui?
Unde a fugit Nică?

Anexa3. La clasa VI-a se propune fragmentul:

А fost odată,demult,o floare gingașă, cu petale albe ca zăpada.Această floare
era Ghiocel. Într-o zi, cînd soarele a străpuns cu săgețile sale aurii norii
negri,Ghiocelul a apărut pe coasta dealului .Îl salvase de gerul aspru o zînă
bună și frumoasă ,pe care o chemă Primăvara.Dar din palatul său de gheață
și omăt se repezi năprasnicul Crivăț să-l nimicească pe Ghiocel ce-i călcase
împărăția rece .În goana-i turbată,Crivăț a smuls o tufă de mărăcine,a
aruncat-o cu furie,a rănind-o pe blînda și drăgălașa Primăvară la degetul cel
mic. Sîngele roșu și fierbinte de crăiasă a picurat peste albul petalelor lui
Ghiocel. Căldura sîngelui l-a trezit și l-a readus la viață pe Ghiocel.De
bucurie, el a săltat în sus căpușorul alb și a strigat:
– Bucurați-vă, oameni—Cu mine vine Primăvara! Cu mine vine soarele și
viața!
16
 Legendă populară
Anexa4 ”Licoarea fermecată”(cl.VIII-a)
Imaginează-ţi că ai intrat într-o farmacie şi ai cerut un medicament pentru
calmarea durerilor de măsele, iar farmacistul, distrat, ţi-a dat o licoare, care -
după ce ai băut-o conform indicaţiilor – te-a ajutat să intri în acţiunea povestirii.
Eşti şi tu personaj al acestei lecturi şi ai posibilitatea să schimbi cursul
evenimentelor. Redactează, în cel puţin o pagină, un alt final al povestirii.

Anexa5 De exemplu, în cl.IX-a la literatura română-AL. Brătescu-

Voinești”Puiul” :
Să presupunem că prepelița a rămas să ierneze

puncte forte temeri

bine că sînt toți împreună omul e cel mai pericuos
vor găsi ușor de mîncare iarna vor muri de foame

punctele slabe oportunități

pot muri de ger să caute de mîncare
sînt aproape de sat

Anexa6 De exemplu :cl.VIII-a”Vizită” de I.Luca Caragiale, personajul Ion

Popescu :
Pălăria albă- Ce știu despre personaj?Despre familia sa?.
Pălăria albastră-Evocați o problemă a personajului.
Pălăria roșie-Nu-ți place cum a procedat? Ce sfaturi i-ai da?
Pălăria neagră- Care sînt erorile? Ce trăsături negative caracterizează
personajul?
Pălăria galbenă-Care sînt trăsăturile pozitive ale personajului?
Pălăria verde- Lăudați personajul.

Anexa7 Exemplu : cl.IX-a Atît mi-e de-ajuns pentru trai

Anexa8 :Creațiile elevilor :

Pămînt Prietenie Ciobănaș
Frumos, sfînt, dragă, gingașă Mîndru, iubitor
Rodește, plînge, ride se face, se crește,se mărește Te strigă, te caută, te așteaptă
Pentru toți copiii mici. Cu multă bucurie Bărbăție și frumusețe tinerească
Legămînt. (cl. VII-a) Iubire(cl. VII-a) Gingășie(cl. VIII-a, balada ”Miorița”)

17
 Bibliografie :

1. Ana Stoica-Constantin, Creativitatea pentru studenți și profesori, Editura

Institutul European, 2006;
2. Anton Simona Marinela, Strategii didactice moderne de stimulare a
creativității elevilor în cadrull orelor de limbă și literatură română,
Economica, Botoșani ,2001;
3. Cojocaru Venera Mihaela, Teoria și metodologia instruirii, E.D.P., 2002;
4. Constantin Șchiopu, Interpretarea textului literar: tehnici de creativitate,
Revista Limba Română Nr.11-12, 2011;
5. Diana Gherman, Gîndirea și creativitatea, ”Emanuel”, 2007;
6. Dicționar enciclopedic, vol.1, Editura Enciclopedică, București, 1993;
7. Gabriela Popescu, Psihologia creativității, Editura Fundaţiei  România de
Mâine, București, 2007;
8. Jocuri originale la dezvoltarea creativității, Centrul Republican pentru copii
și tineret, Artico,2009;
9. Roco M., Creativitate şi inteligenţă  emoţională, Ed. Polirom, Iaşi, 2001;
10. Sarivan L., Predarea interactivă centrată pe elev, Educatia 2000.

18