Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins
1.Premisă.Definirea cazului...........................................2
2.Apariția ideologiei comuniste...….….….…..…….……3
2.1 Apariția comunismului în România..............................5
2.2 Gheorghe Gheorghiu-Dej.……….….…………...………..5
2.3 Nicolae Ceaușescu......................................................6
3.Începuturile……………………………………………….7
4.Mecanismele cenzurii………….………………………..9
5.Omul nou.Viața nouă.................................................11
5.1 Scriitori ce s-au alăturat regimului comunist…………...12
5.2 Mihail Sadoveanu………………………………………...13
5.3 Tudor Arghezi…………………………………...………...16
5.4 Camil Petrescu……………………………………………19
6.Literatura comunistă..................................................20
7.Realismul socialist.…………………………………….22
8.Presa Românească...................................................24
8.1 Scânteia.................................................................25
9.P.C.R – Poporul.Ceaușescu.România......................29
10.Poezii comuniste și autorii lor.………………………31
11.Dicționar de cuvinte/expresii specifice anilor 50’-89’...
……………………………………………………………………..39
12.Concluzii……………………………………………….41
13.Anexe…………………………………………………..42
14.Bibliografie…………………………………………….45
15.Webgrafie……………………………………………...45
1
Literatura aservită ideologiei comuniste
2
Literatura aservită ideologiei comuniste
3
Literatura aservită ideologiei comuniste
4
Literatura aservită ideologiei comuniste
Gheorghe Gheorghiu-Dej
Gheorghe Gheorghiu-Dej (numele la
naștere Gheorghe Gheorghiu, n. 8
noiembrie 1901, Bârlad, România – d. 19
martie 1965, București, Republica
Populară Română; pronunțat în română a
fost liderul comunist al României din 1947
până la moartea sa și președinte al
Consiliului de Stat al Republicii Populare Române în perioada
21 martie 1961 - 19 martie 1965.
5
Literatura aservită ideologiei comuniste
Nicolae Ceaușescu
6
Literatura aservită ideologiei comuniste
3.Începuturile
1944 (12 noiembrie) - se înființează ARLUS (Asociația
Română pentru Strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică),
avându-l președinte pe Constantin I. Parhon. Președintele
Secției literatură și filozofie este Mihail Sadoveanu. La 10
decembrie apare primul număr al revistei Veac Nou,
principalul instrument propagandistic al asociației.
1945 - se înființează Universitatea Muncitorească a PCR ,
numită din 1946 "Ștefan Gheorghiu", înaltă școală de
pregătire muncitorească pentru fiii și fiicele poporului.
În 1946 - se dă publicității o primă listă cuprinzând titlurile a
2538 de cărți care sunt interzise, scoase din bibliotecile
publice și distruse.
1945 - se înființează Universitatea Muncitorească a PCR ,
numită din 1946 "Ștefan Gheorghiu", înaltă școală de
pregătire muncitorească pentru fiii și fiicele poporului. În 1946
- se dă publicității o primă listă cuprinzând titlurile a 2538 de
cărți care sunt interzise, scoase din bibliotecile publice și
distruse.
În 1948 - se tipărește, într-un volum de peste 500 de pagini,
o nouă listă de Publicații interzise, care cuprinde un număr
sporit de nume de autori și titluri: 8779 . Astfel, din librării, din
biblioteci publice și chiar din case, sunt confiscate și distruse
cărți semnate de Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu, Ion
Agârbiceanu, Dimitrie Anghel, Nicolae Bălcescu, Constantin
Bacalbașa, I.A. Bassarabescu, Lucian Blaga, Ion Barbu,
George Bacovia, Gh. Brăescu, Al. Brătescu-Voinești, Dimitrie
Bolintineanu, Dimitrie Cantemir, Otilia Cazimir, Șerban
7
Literatura aservită ideologiei comuniste
8
Literatura aservită ideologiei comuniste
4.Mecanismele cenzurii
Direcţia Generală a Presei şi Tipăriturilor (D.G.P.T) a fost
înfiinţată de autorităţile comuniste în primăvara anului 1949.
Mai târziu, în anul 1975, prin decretul Consiliului de Stat, s-a
transformat în Comitetul pentru Presă şi Tipărituri, instituţie
care avea „sarcina de a contribui prin întreaga sa activitate la
înfăptuirea politicii partidului şi statului în domeniile presei,
emisiunilor radioului şi televiziunii, lucrărilor editoriale,
spectacolelor, filmelor şi a altor forme de imprimare sau
înregistrare grafică, fonică sau vizuală, destinate şi folosite ca
mijloace de informare publică...”.
În 1958, cenzura ideologică s-a instituționalizat, cu efecte
asupra tuturor domeniilor de creație sau de activitate culturală.
Au fost stabilite liste cu publicații, opere sau autori care pot
vedea lumina tiparului, şi liste cu publicații și opere care
trebuiau interzise, cu autori care trebuiau scoși din circuitul
public. Bibliotecile publice au fost epurate de lucrările
interzise, dar au fost invadate de traduceri din literatura rusă,
filmele ruseşti au invadat ecranele, editurile si ziarele au fost
trecute sub un sever control ideologic. Operele lui Marx,
Engels, Lenin si Stalin au fost traduse si difuzate pana la
saturație.
În perioada comunistă, puterea politica controlează, prin
cenzură şi stimulente literatura, pe care o subordonează
explicit scopurilor sale. Acest control se manifestă până în
anul 1989. Perioada sa cea mai dură este între anii 1950 şi
1960, când este împiedicată să apară nu numai o literatură de
contestare, ci chiar aceea care ar ramâne neutră, neangajată
9
Literatura aservită ideologiei comuniste
10
Literatura aservită ideologiei comuniste
11
Literatura aservită ideologiei comuniste
14
Literatura aservită ideologiei comuniste
Cocor“. Mai mult decât atât, a colaborat la cel mai înalt nivel,
sovietizând practic România, alături de alţi intelectuali.
A şi condamnat oameni la moarte, duşmani ai noii sale
doctrine ideologice. Şi asta în noua sa calitate de preşedinte
al Adunării Deputaţilor din 5 decembrie 1946 până în 24
februarie 1948, având sinistra misiune de a desfinţa cele două
camere şi a forma Marea Adunare Naţională ca for legislativ.
În noua sa calitate, dobândită după supunerea faţă de regim,
Sadoveanu a semnat decrete de pedeapsă cu moartea şi a
scos în afara legii Partidul Naţional Ţărănist.
”Atunci «s-a dat cu ruşii», cu forţele de ocupaţie, cu Armata
roşie care tocmai se deda la violuri, la jafuri şi îngenunchia
România. A fost un colaboraţionist de cel mai înalt rang şi a
adus neumărate servicii sovieticilor şi slugilor lor de la
Bucureşti cauţionându-i prin prestigiul său de mare scriitor, (şi
era), de scriitor naţional. Efectul dezertării sale, al pactizării cu
ocupantul asupra societaţii româneşti, a fost devastastator”,
preciza scriitorul Stelian Tănase. Şi a fost recompensat pe
măsură de regimul pe care îl slujea. Devine reprezentantul
culturii româneşti în toate forurile şi primeşte numeroase
premii şi distincţii.
15
Literatura aservită ideologiei comuniste
16
Literatura aservită ideologiei comuniste
17
Literatura aservită ideologiei comuniste
18
Literatura aservită ideologiei comuniste
19
Literatura aservită ideologiei comuniste
6.Literatura comunistă
Pentru a defini acest tip de literatura, comunistii preiau de la
sovietici doua concepte ce urmeaza sa le prezentam mai
detalian in randurile ce urmeaza. Proletcultul a fost o mișcare
politico-ideologică lansată în Rusia sovietică imediat după
Victoria loviturii de stat a partidului bolşevic în octombrie 1917,
în domeniul lingvistic, cultural, literar și chiar științific. Ideea de
bază a proletcultismului este cultul proletariatului.
Proletcultismul decurge din doctrina potrivit căreia a existat o
„revolutie a proletariatului", anume „revoluția" comunistă. În
fapte, aşa cum reiese din studiile istorice acumulate din 1991
încoace, revoluțiile populare, ca cea din februarie 1917 în
Rusia, nu au produs comunism, liderii comuniști nu erau
proletari ci intelectuali, iar comunismul, totdeauna instaurat
prin lovituri de stat posterioare revoluțiilor, ca cea din
octombrie 1917 în Rusia, s-a arătat la fel de coercitiv cu
proletarii, precum și cu celelalte clase sociale.
Conform doctrinei care stă la baza proletcultului, „revoluția
proletariatului" este urmată de: anihilarea vechii culturi și
elaborarea uneia noi, pusă în slujba muncitorimii și a țărănimii,
în slujba ideologiei comuniste; • arta trebuie să oglindească
numai realizările muncitorimii / țărănimii, modul de producție
socialist, „luminosul chip al comunistului" artiştii / artele trebuie
să coboare ,din turnul de fildeş" și să intre „neapărat" în uzine,
în fabrici, pe şantiere,in "cooperative agricole de productie"-
pentru România; • oamenii de ştiință deasemenea trebuie să
coboare „din turnul de fildeş" și să producă exclusiv cunoștințe
cu intres practic pentru „viața proletară" sau de interes teoretic
20
Literatura aservită ideologiei comuniste
21
Literatura aservită ideologiei comuniste
7.Realismul socialist
Realismul socialist reprezintă doctrina comunistă oficială
proclamată în 1932 de Comitetul central al Partidului
Comunist al Uniunii Sovietice, privind stilul și conținutul
obligatoriu al creațiilor din domeniul literaturii, artelor plastice
și muzicii, directive care mai târziu - după cel de-al doilea
razboi mondial - au devenit obligatorii în întregul lagăr al țărilor
comuniste satelite ale Uniunii Sovietice. Operele artistice
trebuie să fie destinate maselor populare, pentru a le educa în
spiritul comunist. Caracteristic pentru realismul socialist este
aşa numitul „erou pozitiv", care - prin comportamentul său -
trebuie să fie modelul „omului de tip nou", cetățeanului
societății comuniste.
Motivele tipice ale literaturii din această epocă au fost
realizările „eroilor construcției socialiste" și imaginea pozitivă a
comisarilor de partid. Muncitori din uzine, pioneri ai aviației,
marinari și - mai târziu - țărani colhoznici erau prezentați ca
reprezentanți ai tipului nou de „om sovietic". In romane se pot
distinge trei direcții:
• Romanele cu realizările din producție se situau pe primul
plan: industrializarea, țării, exploatarea rezervelor naturale de
minereuri, colectivizarea agriculturii și deschiaburirea, lupta de
clasă la diferite nivele cu demascarea și lichidarea
„sabotorilor"? etc.. Cei mai cunoscuți autori din această
categorie au fost Leonid Leonov, Mihail Solohov și Fiodor
Panfiorov.
• Maximei staliniste, ,scriitorii sunt inginerii sufletului", în care
se prezentau dezvoltarea oamenilor în direcția unor
22
Literatura aservită ideologiei comuniste
23
Literatura aservită ideologiei comuniste
8.Presa românească
În perioada comunistă, presa din România a creat o realitate
paralelă, încercând să ascundă realitatea din România de la
acea vreme. Presa nu era preocupată de adevăr, ci de
„fardarea minciunii”. Epoca de aur a reprezentat pentru
gazetarii români o îngrădire a libertății de exprimare.
Criticul literar Mircea Zaciu a denumit "deceniul satanic”
perioada 1980-1989, perioadă în care cultul personalității lui
Ceaușescu a atins cele mai înalte culmi. Trecerea de la
comunismul „liberal” la cultul personalității s-a produs treptat,
procesul începând în 1971, după ce Nicolae Ceaușescu a
făcut o vizită în China și Coreea, de unde a venit cu idei
pentru a schimba România. Dictatorul român a fost
impresionat de „noua revoluție culturală” chineză din epoca lui
Mao Zedong și de puternicul cult al personalității din epoca lui
Kim Ir Sen în Coreea de Nord.
În 1985 au fost desființate studiourile regionale de radio,
datorită măsurilor de economisire a energiei electrice. De fapt,
a fost o strategie de a lichida posturile care emiteau în limbile
străine, maghiară, respectiv germană, fiind susținut
naționalismul românesc. Programele Televiziunii Române au
fost reduse la două ore pe zi, între 20:00 și 22:00, pe motivația
că oamenii muncii trebuiau să se trezească odihniți a doua zi,
pentru a fi apți de muncă.
După datele oficiale, în luna decembrie 1989, în România se
tipăreau 495 de publicații, fie că era vorba de ziare naționale
“Scânteia”, “România liberă”, “Libertatea”, fie de reviste de
profil “Flacăra”, “Femeia”, “Sportul”, “Munca”, fie de reviste
24
Literatura aservită ideologiei comuniste
Scânteia
Aceasta a fost organul de presă al Partidului Comunis
Român, înainte de căderea decembrie 1989. Urmaşul ziarului
Scînteia este ziarul Adevărul.
Ziarul Scânteia (după ortografia vremii, devenit Scînteia în
urma reformei ortografice din 1953) a apărut ilegal între 15
august 1931 și octombrie 1940 în condițiile regimului
burghezo-moșieresc. Prima echipă a Scînteii a fost, din
declarațiile făcute de Silviu Brucan, o adunătură de analfabeți
și oameni ai muncii, însă numai gazetari nu. În primul an de
publicare legală a Scînteii, celelalte gazete de pe piață erau
realizate profesional așa că, spune Silviu Brucan, ,eram siliți
să facem față concurenței. Bătălia pentru cititori era aprigă".
Mai mult decât atât, ceea ce se poate lesne vedea din paginile
ziarului este că, limba de lemn nu-şi făcuse încă apariția,
iar,duşmanii poporului" (legionari, universitari, chiaburi și
25
Literatura aservită ideologiei comuniste
26
Literatura aservită ideologiei comuniste
27
Literatura aservită ideologiei comuniste
28
Literatura aservită ideologiei comuniste
29
Literatura aservită ideologiei comuniste
30
Literatura aservită ideologiei comuniste
31
Literatura aservită ideologiei comuniste
Un pionier recită:
IARNA a zugrăvit pe geamuri Și inimile mici-în
flori de gheață mare sărbătoare-
Și molcom fulguie-n amurg Zvâcnesc în piept,
pe-ntreaga fire... de parc-ar vrea să-l spargă:
Totuși în sufletele noastre-i Noi, toți copiii clasei
dimineață muncitoare,
Și primăvara-și joacă blândă Noi risipiți dar înfrânți în
strălucire: lumea largă. […]
Azi STALIN are şaptezeci de
ani de viaţă!
32
Literatura aservită ideologiei comuniste
Fiul Patriei
de Mihai Beniuc
33
Literatura aservită ideologiei comuniste
34
Literatura aservită ideologiei comuniste
Sedința
de Mihu Dragomir
35
Literatura aservită ideologiei comuniste
36
Literatura aservită ideologiei comuniste
Cântec
de Victor Tulbure
37
Literatura aservită ideologiei comuniste
38
Literatura aservită ideologiei comuniste
39
Literatura aservită ideologiei comuniste
40
Literatura aservită ideologiei comuniste
12.Concluzii
41
Literatura aservită ideologiei comuniste
13.Anexe
42
Literatura aservită ideologiei comuniste
43
Literatura aservită ideologiei comuniste
44
Literatura aservită ideologiei comuniste
45
Literatura aservită ideologiei comuniste
14.Bibliografie
15. Webgrafie
https://ro.wikipedia.org/wiki/Pagina_principal%C4%83
https://liceunet.ro/comunismul/regimul-comunist-in-romania
https://m.adevarul.ro/locale/botosani/lista-rusinii-marii-%20scriitori-
literaturii-romane-devenit-comunisti-functii-foloase-%20materiale-
sadoveanu-arghezi-fost-prietenii-%20tovarasilor-
1_553e414dcfbe376e359bf794/index.html
https://ro.wikipedia.org/wiki/Comunismul_%C8%99i_presa_rom
%C3%A2neasc%C4%83
https://ro.historylapse.org/comunismul
46
Literatura aservită ideologiei comuniste
47