Hipotesniune

ortostatica
A efectuat:Griniuc Alina
Grupa:M1530
Profesor:Soric Gabriela
 Hipotensiunea ortostatica –se
caracterizeaza prin scaderea
tensiunii arteriale (cu peste
20/10mmHg) atunci cind
bolnavul se afla in
pozitia ortostatica.
Hipotensiunea ortostatica este
de fapt rezultatul unui proces
anormal de reglare a tensiunii
arteriale ,care poate fi datorat
unor cauze multiple ,fara a
merge vorba despre
anumita afcetiuni cardiace
Aproximativ 20% din cazuri sunt
intilnite la persoanele
virstnice .Boala este frecventa
atit persoanelor cu afectiuni
cardiace preexistente cit si cei
hipertentivi
 Cauze si factori de risc (poate fi cauzata de numeroase tipuri
de patologii sau poate fi cauzata de administrarea anumitor
preparate )
-afectiunia maduvei spinarii:tumori medulare,mielita transversa
-afectiuni ale SNC:boala Parkinson,strofia sistemica
multipla,AVC
-afectiuni ale sistemului nervos periferic:neuropatie
diabetica,neropatia nutritionala
-afectiuni cardiovasculare:infarct miocardic,insuficienta
cardiaca,stenoza aortica
-tulburari
metabolice:hiperaldosteronism,hipopotasemie,hemoragie,deshidr
atare
-repaos la pat indelungat
-feocromacitomul
-medicamente blocante a canalelor de Ca
(Amplodipina,Diazepam)
-alcoolul
-temperatura crescuta
 Patogenie:
In cazul persoanelor virsnice cel mai frecvent se
produce reducerea compliantei arteriale si scaderea
sensibilitatii baroreceptorilor la modificarile tensiunii
arteriale .Ca urmare duce la intirzierea cresterii
tensiunii cardiace in ortostatism
 Semne si simptome clinice:
Bolnavul cu hipotensiune ortostatică, la trecerea in ortostatism poate prezenta:

ameteli
incetosarea vederii
confuzie
senzația iminenta de prabusire, cu posibilitatea efectuarii unor trumatisme
destul de grave
usoara tahicardie tranzitorie (creșterea frecvenței cardiace în scop
compensator odată cu plasarea în ortostatism)
lesin sau chiar sincopa.

in cazul bolnavilor cu epilepsie și hipotensiune ortostatica, la trecerea în

ortostatism se poate declansa criza epileptică.
La examinarea fizica a bolnavului, medicul poate decela faptul ca la
ridicarea in ortostatism, din cauza ametelii si tulburarilor de
vedere tranzitorii, bolnavul ridicat in picioare nu poate mentine
pozitia ortostatica decit daca este ajutat de catre o alta
persoana. De asemenea, medicul poate decela cresterea frecventei
cardiace la pozitionare in ortostatism a bolnavului.

Aspectul tegumentelor si a mucoaselor bolnavilor poate fi sugestiv

pentru sindromul de deshidratare. Astfel: tegumentele și mucoasele
pot fi uscate, limba saburala, pliul cutanat lenes.
 Diagnostic:
Diagnosticul de hipotensiune arteriala se pune pe baza anamnezei (boli de care
sufera bolnavul, simptomele amintite la trecerea in ortostatism, medicamente
administrate), semnelor clinice evidentiate de catre medic in timpul examinarii
si a investigatiilor paraclinice (electrocardiograma, ionograma serica,
Un rezultat bun este dat de testele ortostatice, care se desfasoara in
doua versiuni:
• incarcare activa- in acest caz, pacientul insusi schimba pozitia corpului. El
este rugat sa se intinda, sa se relaxeze pentru citeva minute si apoi sa se
mute brusc intr-o pozitie asezata.
• Sarcina pasiva- Aceasta optiune implica plasarea pacientului pe un suport
rotativ special. in acelasi timp, se exclude participarea muschilor scheletici
la miscare, corpul pacientului este transferat pasiv in pozitia verticala si
orizontala.
Testele ortostatice va permit sa determinati cu precizie parametrii necesari:
nivelul tensiunii arteriale, frecventa cardiaca si starea generala a pacientului.
Daca este necesar, efectuam teste vagale, care constau in stimularea
mecanica a nervului vag. Aceasta metoda de cercetare ofera o idee despre
influenta sistemului nervos autonom asupra activitatii cardiovasculare.
Pentru a clarifica cauzele acestei afectiuni, pacientul trebuie sa efectueze o
serie de studii de laborator și instrumentale.
• Generale și biochimice test de singe va dezvalui anemie, determina nivelul de
creatinina, uree, potasiu, sodiu si colesterol in organism, care permite
sa judece cu privire la prezenta unor boli concomitente.
• O analiza pentru a determina nivelul hormonilor din singe va ajuta la
confirmarea sau eliminarea bolii tiroidiene (hipotiroidism, hipertiroidism).
• Ecocardiografie. O metoda care ofera o idee despre starea muschiului
inimii.
• ECG - un studiu care permite identificarea patologiei cardiace concomitente.
• Monitorizarea holterului. Continut in timpul zilei, ajuta la identificarea
încalcarilor in inima si in sistemul nervos autonom.
• Principalele complicatii ale hipotensiunii ortostatice includ sincopa. Acestea
pot fi usoare (insotite de greata, slabiciune, paloare) sau profunde (cu
aparitia transpiratiei crescute, urinarii involuntare, convulsii). Principalul
pericol de lesin - in probabilitatea de ranire în cadere dupa pierderea
constiintei.
• Tulburarile frecvente de hipotensiune ar putea duce la deteriorarea grava a
sistemului nervos central, hipoxia a creierului, agravarea bolilor
neurologice, dezvoltarea de dementa sau accident vascular cerebral.
• Evitarea unor astfel de consecinte periculoase va ajuta la tratarea in timp
util si ajustarea starii cu ajutorul medicamentelor, modificari ale stilului de
viata si dieta.
 Tratament
Tratamentul profilactic presupune efectuarea unei serii de activitati care au drept scop
prevenirea aparitiei hipotensiunii arteriale. Astfel:
Se indica trecerea progresiva din clinostatism (pozitie sezânda) sau decubit dorsal/ lateral (pozitie
culcata pe spate/partile laterale ale corpului) în ortostatism (in picioare).
Se recomanda aportul lichidian corespunzator.
Se recomanda renuntarea la consumul de alcool.
Este necesara efectuarea zilnica a exercitiilor fizice, in functie de posibilitatea fiecarui bolnav.
Se recomanda evitarea ortostatismului prelungit în cazul persoanelor virstnice.
Se indica dormitul intr-un pat cu plan inclinat, bolnavul avind capul și hemitoracele superior
pozitionate mai sus decit restul corpului. Aceasta pozitie reduce diureza pe timpul noptii si
amelioreaza manifestarile clinice aparute în cadrul acestei afecțiuni.
În caz de hipotensiune ortostatica aparută postprandial, bolnavului i se recomanda renuntarea la
consumul de alcool, scaderea aportului de alimente bogate in carbohidrati si evitarea adoptarii
bruste a pozitiei de ortostatism după alimentare.
Utilizarea ciorapilor elastici lungi pâna in talie poate fi eficienta pentru creșterea tensiunii
arteriale, a debitului cardiac si pentru stimularea intoarcerii venoase.
 Tratament medicamentos
Administrarea sodiului (Na) poate fi
eficienta pentru imbunatatirea
simptomatologiei clinice în cazul bolnavilor
fara antecedente patologice de hipertensiune
arteriala sau insuficiența cardiaca. Se poate
administra între 5 și 10 grame de Na pe zi.
Fludrocortizonul este un medicament
mineralocorticoid care duce la aparitia
retentiei de sodiu cu expansiune volemica
secundara si ameliorarea manifestarilor
clinice specifice bolii. Este recomandat doar
in cazul bolnavilor care nu
prezinta hiponatremie. Doza de administrare
a Fludrocortizonului este de 0,1 mg oral in
prima saptamina de administrare. Doza se
va creste progresiv pina se va ajunge la 1
mg de medicament sau pina la apariția
edemelor la nivelul membrelor inferioare.
Midodrina este un agonist periferic al receptorilor alfa care actioneaza prin
determinarea vasoconstrictiei arteriale și venoase și poate fi eficienta in
cazurile de hipotensiune ortostatica. Acest medicament se administreaza pe
cale orala, in doza de 2,5 pina la 50 mg si poate determina aparitia unor
efecte adverse precum prurit tegumentar sau parestezii. Este
contraindicata administrarea Midodrinei în rindul bolnavilor cunoscuti cu
arteriopatie sau boli coronariene.

Antiinflamatoarele nonsteroidiene pot fi eficiente în cadrul hipotensiunii

ortostatice datorita actiunii lor de a bloca vasodilatatia generata de catre
prostaglandine. De asemenea, aceste medicamente pot creste rezistenta
vasculara periferica. Cel mai utilizat medicament în acest scop este
Indometacinul în doza de 25 sau 50 mg. Acest tip de medicamente poate
determina aparitia reactiilor adverse gastrointestinale (arsuri ale mucoasei
gastrice, pirozis, hemoragii intestinale, etc.).
 L-dihidrofenilserina este un medicament precursor al
noradrenalinei, indicata în cazul bolnavilor depistati cu hipotensiune
ortostatica si cu disfunctie autonoma.

Medicamentele beta-blocante (Propanololol, Metoprololul,

Bisoprololul, etc.) au capacitatea de a potenta efectul
mineralocorticoizilor sau a tratamentului cu sodiu. Beta-blocantele
determina aparitia vasoconstrictiei periferice, prevenind astfel
aparitia vasodilatatiei caracteristica hipotensiunii ortostatice
RECOMANDARI
• Selectarea corecta a modului de activitate fizica.
• Anularea medicamentelor care cauzeaza hipotensiune arteriala.
• Gimnastica terapeutică: intarirea muschilor abdominali si a extremitatilor
inferioare, exerciii pentru tensiunea spontana si ritmica a muschilor
abdominali si schimbarea posturilor pe parcursul unei perioade prelungite de
timp.
• Recomandari pentru o schimbare lenta a posturii cind se ridica (in special
pentru persoanele în virstă).
• Temperatura optima in camera.
• Schimbarea dietei cu introducerea unor alimente bogate in potasiu si o
crestere a cantitatii de sare.
• Dormiti cu capul ridicat al patului.
• Purtarea articolelor de imbracaminte de compresie sau a costumelor anti-
gravitationale.